Modalitatea și circumstanțele de debut reprezintă

informații importante
privind etiologia HDS. Astfel, HDS apărută după
administrarea de AINS se poate
datora unei gastrite erozive sau unui ulcer. Apariția HDS
la un pacient cu
manifestări dispeptice de tip ulceros sau cu antecedente
ulceroase poate indica
ulcerul drept cauză a HDS. Apariția unei hematemeze
după un prânz abundent,
consum de alcool sau în cursul sarcinii, precedată de
vărsături alimentare, indică
un sindrom Mallory-Weiss. Apariția hematemezei cu
sânge roșu, la un pacient
cunoscut cu ciroză hepatică, în circumstanțe ce pot crește
presiunea intravariceală
(efort fizic, acces de tuse), indică o sursă variceală.
Pacienții spitalizați în servi
ciile de terapie intensivă după intervenții chirurgicale
mari sau pentru afecțiuni
medicale severe (septicemie, insuficiență respiratorie sau
renală, accidente vasculare
cerebrale) pot prezenta HDS prin gastrită/gastropatie de
stress. Anamneza
poate indica pacienții cu afecțiuni hematologice severe, cu
afectarea coagulării
sau pacienții care se află sub tratament anticoagulant.
Aspectul vărsăturii sau
scaunului cu sânge pot aduce informații importante cu
privire la sursa și evoluția
HDS. O serie de manifestări cutaneo-mucoase, asociate
cu hepato-splenomegalie
sau ascită, sugerează o HDS la un pacient cu ciroză
hepatică. Prezența purpurei
sau echimozelor la un pacient fără stigmate de ciroză
hepatică indică o afecțiune
hematologică (coagulopatie, trombocitopenie etc.).
Examinarea digitală rectală
poate pune în evidență prezența scaunului melenic sau
hematochezic.