Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cursuri PPPM

    Uploaded by

    Teodor Olaru
    9 views69 pages

    Original Title

    Cursuri-PPPM

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views69 pages

    Cursuri PPPM

    Uploaded by

    Teodor Olaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 69
    lars dt ‘Suport curs PPPM_GSoreanu Nofiuni de refering int stabilite conditiile si/sau ‘act tehnico-juridie prin care St i noi cu posibil Autorizatie de med Livitayi existente sau a unei activl acesteia in funcgiune”. ues, BAT): “stadiul cel parametrii de funetionare a unei acl pact semnificativ asupra mediului, necesar disponibile (Best Available coltarea activitatilor si a metodelor pentru pune Techni Cele mai bune tehni mai eficient $i avansat in dezv 1 lor de exploatare care ici adeevarea din punct de vedere © referinta in stabilirea valorilor limit pentru a produce ‘a unor tehniei pentru a constitui, in practic 4 de emisie, determinate pentru 2 principiu, ansamblu emisiile $i preveni gi, acolo unde nu este posibil, i in intregul sau” titty care conferd dreptul de a emite © fnita, valabil numai pentru impactul acestora asupra mediulu de gaze cu efect de sera: Certificat de emi carbon echivalent intr-o perioada defi 780/2006 privind stabilirea schemei de con abil. in cont tona de dioxid de indeplinirea scopului Hotirarii mercializare ficatelor de emisii de gaze cu efeet de st ile cra. gi care este transti acer previzute de prezenta hotirare’ ia cea mai mare a unui (CMA): “concent ru anumite zone gi intervale de timp Concentrajie maxima admisil poluant permisi de reglementarile in vigoare pent negative asupra organismelor si bunurilor materiale”. le stabilite de sicare nu are efecte rice substan(f, preparat su orice object din eategor detinatorul i aruned, are Deseuri legislatia specified privind regimul deseurilor. pe intengia sau are obligatia de a-I arunca” nable Development): “dezvoltarea care corespunde Dezvoltare durabili (Sust tului, fird a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-si necesitailor prezet satisface propriile necesitaqi” ru ecologic: “ansamblul stirilor si interrelaiiilor dintre _elementele Fehi a structurii, funefionarea componente ale unui sistem ecologic, care asigurd mentin si dinamica ideal a acestuia”. ‘Scanned with CamScanner soorganisme $1 Ecosistem: “complex dinamic de comunitiji de plante. animale si miet abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala” me Efuent: “orice forma de deversare in mediu, emisie punctualé sau difuzs, inclusiv prin scurgere, jeturi,injecte, inoculare, depozitare,vidanjare sau vaporizare” poluante): “evacuarea directa sau indirect, din surse punctuae sau die, de apa sau sol”, ibrati, cdldurd ori de zgomot in aturale ale Terrei, conform definiiei medi substanie, Factori de mediu: elementele n Imisii: poluanfi receptionati in mediul ambiant. Inventarul emisiilor (Emissions Inventory): arhiva de date curente referitoare Ia ru ficeare sursi de poluare, si/sau emisiile de poluanti, colectate individual ps ccumulativ pe categorii de surse de poluare distribuite pe o anumith arie geograficd, si pe un anumit interval de timp Mediu: “ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa. solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiinfele vii, sistemele naturale in interac{iune cuprinzind clementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale 51 spiriuale, calitatea viefii si conditiile care pot influenja bundstarea si sAnatatea omului Poluant: “orice substantd, preparat sub forma solida, lichida, yazoas’ sau sub forma ci, fonicd sau de vapori ori de energie (radiajie electromagneticd, io vibragii) care, introdusd in mediu, modified echilibrul cor istituentilor acestuia gi al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale’ Poluare: “introducerea direct sau indirect, ca rezultat al unei activitayi umane, de substanje, vibrafii, c&ldurd sau zgomot in aer, apa sau sol, care pot aduce prejudicii sinitijii umane sau calitajii mediului, pot diuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului i scop recreatiy sau in alte seopuri legitime”. ‘Scanned with CamScanner Suport curs PPPM_GSoreanu 2): “utilizarea proceselor, Prevenirea poluirii (Pollution Prevention, PPy sau minimizeazd erearea practicilor, materialelor, produselor saw energi j sau mediului”. de poluanti si deseuri, si reduce riseul asupra sindtatt popula . stiingifie fundamentata, indreptats Protecfia mediului: “activitate umand const mentinerea $i a polusir spre realizarea unui scop coneret, consténd in preve imbunatatirea conditiilor de viagd pe Pama ie (VLE): ‘anumiti parametri specifici. ‘masa, exprimatd prin Valoare limit la concentratia si/sau nivelul unei anumite emisii, care nu poste fi depasita pe parcursul tunuia sau al mai multor intervale de timp. Valorile limita de emisie pentru substante se aplic& in mod normal in punctul in care emisiile pardsese instalatia, la aceasta determinare neludndu-se in considerare nic! 0 dilugie” nisii care nt nnalog, reprezinté nivelul unei anumite Valoare limit la imisie (VE! terval de timp si care se aplicd la nivelul factorului de poate fi depasit pe un anumit mediu receptor. ‘Scanned with CamScanner lites 2 ‘curs PPPM_G! Conceptul de dezvoltare durabila 1. Definitia si componentele conceptului de dezvoltare durabili fn Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediv si Dezvoltare (World Commission on Environment and Development, WCED) din 1987, denumit “Our Common Future" (*Viitorul nostru comun”), deavoltarea durabild este definitd ca find "dezvoltarea cure urméreste sutisfacerea nevoilor prezentului, Sard a compromite posibilitatea generatilor viitoare le a-sisatisface propritte m Raportul menfionat mai este cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland (dup numele fondatorului Comisiei Mondiale pentru: Mediu st Dezvoltare) si reflecta in premiera necesitatea unor schimbairi strategice in modul de si anume prin includerea unui noi forte motrice a dezvoltare economica a societati 1 a proceselor acestei dezvoltari: mediul inconjurator. resps economice, sociale si de mediu. “Economia existi in cadrul so (Figura 1.1). in acest scenariu, societatea este interfata care controlea7a pe de 0 parte, vedi a resurselor naturale necesare dezvoltarii economiei, iar pe de id natural. intro tiv abordarea int Wit, iar sovietatea in cadrul_mediului” cextragerea din mi alti parte evacuarea in mediu a substanjelor straine acestuia in mo societate durabila, rezultatul acestor interactiuni (mediu-societate-economie) este un cadru de dezvoltare economic viabil, social cchitabil si compatibil cu mediul (suportabil), adica durabil (Tabelul 1.1), Societate Mediu. rale ale dezvoltarii durabile Figura 1.1, Elementele struct ‘Scanned with CamScanner ‘Suport curs PPPM_GSoreanu ‘Tabelul 1.1. Componentele dezv Componentele dezvoltirii dural Economica Un_ sistem durabil ‘economic are ca scop pista cca scop pistrarea ec sociale si este rectinoscut caracteristici: asigura echi zgenuri ete.. accesul la educa si de sAndtate, pati ete a Un sistem durabil din pu mediului functiilor- mediului asigurd conservarea rest Tin pune si este recunoseut prin ccaracteristici: este stabil; gene bunuri si servieii: asiguré echilibrati a diferitelor sectoare (industri, agricultura, transport) ete. _| Social Un sistem durabil din punct de vedere social are conjuritor are ca_scop past recunoseut prin urmatoarele ccalitiii vie(ii ‘urmatoarele sara continutt dervoltarea ‘economice la toate nivelurile cle prin urmatoa tea intre stal ivitaile sociale et de vedere al itor si este caracteristic iselor natural menginerea calitajii factorilor de media ete. ele evenimente care au mareat evo durabili Conferinga Natiunilor U Marcheazi debutul manifestarilor dedicate cauzate de activititile umane si respectiv lui deteriorarii_mediului inconjurator. i documente $i programe de referi in urma con «© Declaragia de ta Stockholm, cuptinzind 26 de prineipi durabile; = Planul de Acjiune pentru Mediu. cuprinzéi mediului Earthwatch (program de monitorizare a olutia conceptului de dezvoltare privind Mediul, Stockholm, Suedia (1972) dezbaterii problemelor de mediu i de _masuri pentru combaterea nferingei au rezultat urmatoarele domeniul dezvoltarii ind: programul pentru evaluarea alitaqiifactorilor de mediu ta nivel slobal, de exemplu observarea subjeri stratului de o7on): masuri pentru gestionarea corespunzitoare a mediului (managementul rm indeplinirea planului de actiune pentru mediu), xediului): masuri suport (pentru i ‘Scanned with CamScanner Suport curs PPPM_GSoreany * Programul Natiunitor Programme - UNEP), Unite pentru Mediu (United Nations Environment Fondul_ Voluntar pentru Mex fol nvironmet eee ee fediu (Voluntary Environ Fund), prineipalul : ei Mondiale pentru Mediu $1 Dezvoltare (1983) (World sion Environmental Development, WCED) de edtre Najiunile Unite, sub Conducerea lui Gro Harlem Brundtland, ministru al mediului ineonjuritor in Norvegia (Cunoscuti sub denumirea de Comisia Brundtland). Inifierea unor acorduri pentru protectia stratului de ozon (1985) Problema epuizarii stratului de ozon, studiatd de mai multé vreme de etre ‘oamenii de sting’, a devenit evidenta abia in anul 1985 cind o echipa de specialisti de la British Antarctic Survey a demonstrat prezen{a unei gauri in stratul de ozon de deasupra Antarcticii. Ca urmare, in acclasi an este semnati Conventia de la Viena, privind protectia stratului de ozon prin care se subliniazd necesitatea formularii si aplicarii unor strategii pentru reducerea emisiilor de substane care altereazd stratul de ‘zon protector al planetei. Aceasti Conventie a fost urmati de Protocolul de la Montreal (1987) si acordurile suplimentare de la Londra (1990) i respectiv Copenhaga (1992), prin care statele semnatare renun(au la utilizarea substanjelor care distrug stratul de ozon, precum clorofluorocarburile (CFC). Conferinta Mondiali a ONU privind Mediul si Dezvoltarea, Rio de Janeiro, Brazilia (1992) in urma acestui eveniment au fost semnate mai multe conventii/acorduri, privind schimbarile climatice (reducerca emisiilor de yaze cu efect de sera precum metanul si dioxidul de carbon), protectia biodiversitajii si stoparea exploatatilor forestiere excesive. in urma conferingei au mai rezultat urnvitoarele documente de referinta: © Declaratia de la Rio (denumita si Carta Pamdnului), cuprinzind 27 de principii privind drepturile si obligayiile statelor si cetafenilor in domeniuil mediuluiz + Agenda 21 (agenda de actiune pentru secolul al XXI-lea). care furnizeazd un set de obiective pentru stimularea dezvoltarii durabile. orientate pe solufionarea unor itatea sociald. probleme prioritare precum sfrdcia, degradarea mediului i ince ‘Scanned with CamScanner Suport curs PPPM_GSoreany Cu prilej i Me m jul acestei conferinfe a avut loc si organizarea instituyionala a Comisiei iale pentru Dezvoltare Durabila. o Principiul 15 al Declarajiei de la Rio este toemai Prineipiul precauti recautionary Principle"), adesea menjionat in literatura de specialitate domeniul prevenirii poluarii. ‘Tratatul de la Amsterdam, Olanda (1997) Tratatul de la Amsterdam a fost initiat ca urmare a extinderii Uniunii Europene (UE) spre Europa de Est, fiind adoptat de UE la 16-17 iulie 1997 si intrat in vigoare la 1 mai 1999. in cadrul acestui tratat, dezvoltarea durabila a fost propusi ca obiectiv comunitar, cu scopul de a asigura protectia mediului, la un nivel cat mai inalt si s-a justificat necesitatea integririi problematicii protecjici mediului in toate politicile sectoriale ale Comunitagii Protocolul de la Kyoto, Japonia (1997) Protocolul de Ia Kyoto este un acord international asupra schimbarilor i reducd emisiile climatice prin care rile industrializate semmnatare de yaze cu efect de seri cu cel putin 5% in perioada 2008-2012, in comparatie eu nivelul acestora in anul de referinji 1990. Dintre tarile care au aderat Ia acest protocol se mentioneazi toate statele membre in Uniunea European, Canada, Nova Zeelanda si Japonia, Protocolul a devenit activ in 2005, dupa ratificarea in 2004 de catre Rusia (responsabilé pentru 17.4% din emisiile de gaze cu efect de sera) a protocolului si | indeplinirea in acest fel a conditiei privind nurnarul de state aderante ri puternic industrializate gi Se remarca totusi cd in contextul in care | generatoare de gaze cu efecte de sera preeum USA (contribu emisiile de gaze cu efect de sera) rimin in continuare neaderate, acest protocol ar putea deveni ineficient din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de te de echitate cea mai mare la sera la nivel global si si-ar putea pierde din popularitate din consider economica. Canada este prima jard care a anunjat ed se retrage formal. in 2011, din acest protocol ‘Scanned with CamScanner ‘Suport curs PPPM_G: Conferinta de la Giteborg, Suedia (2001) in cadrul acestei conferinje au fost dezhatute implicate dezvoltai durabile la nivel comunitar, din perspectiva evolutiei economice, sociale $1 protectici mmedivlui. Ca urmare a acestei conferin(e, dervoltaren durabila & fost adoptatd ¢& strategie comunitari pe termen lung burg, Africa de ‘Summitul privind Dezvoltarea Durabiti, de ta Joh ‘Sud (2002) Summitul de la Johannesburg a stimulat la asurilor pentru eradicarea siriciei si protecjia, mediulu dezvoltarii dural najionale. in urma acestui eveniment aut rezultat: Declarafia de la Johannesburg privind dezvottarea durabili: = Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabild. Principiul "poluatorul plateste", intiat in prealabil de Statele Unite in anul 1980, a fost preluat si lansat cu aceasta ocize ea instrument de reducers # ems lor. a nivel global punerea in practicd a t pozitia si a conso n central agendei int 1a, Rio de Janeiro, Rio#20, Conferinja ONU privind Dezvoltarea Durab Brazilia (2012) ‘Acest eveniment este planificat si se desf si vizeazA evaluarea progreselor inregistate in wltinni 20 ant de la prima con fering’ de fa Rio de Janeiro in directia dezvoltarii durabite si abordarea unor noi provocdrt emergente precum economia verde. are in perioada 20-22 iunie 2012 ‘Scanned with CamScanner (urs % GSoreanu_Suport curs PPPM 1. Politica de mediu in contextul prevenirii poludrii ji de medi rea de a balansa interesel prin folosi 1.1. Instrumente ale polit Politica de mediu are mer sociale) cu cele ale mediului ineonjurator, ceconomice (si implicit urmatoarelor tipuri de instrumente: + instrumente legislative + instrumente tehnice + instrumente financiare Politica de mediu 1 poluiri, Desi la prima vedere, neutralizarea dezvoltarea economic ar putea parca o para tocmai de favoriza acest proces, cu beneficii in ambele sectoare, centarea masurilor de prevent sdorite concomitent cu ¢ este joacd un rot important in imple eleetelor de mediu diya, rolul acestor parghii polite Instrumente legislative Lepslajia de mediu constituie suportul fegal al politics de mediu gi cuprinde mn Figura 1.2. Asa cum se observa din aceasta reprezentie 1. orizontala gi 2. verticald (seetoriald. itatea actiunilor de protectie a in timp ce domeniile prezentate it legislatia de medi se Legislatia orizontalé reglementeazi i asia medivlui, preeum accesul liber al populatei ta informatia de medi ee legislaia veticall este focalizath pe fiecare sector de medi in parte (vizind protectia aerului, apei, conservarea naturii etc.) mparte in doua categorii jura_vizibi Instrumente tehnice Instrumentele tehnice constituie pilonul de refering pune tehnici disponibile si au earacter obligatoriu, Dintre avestea fae parte “ standardele si limitele de emisiiincluse in legislaia aferenta = ghidurile privind ele mai bune tenici disponibile pentru diverse sectoate de activate: cGco-certificatele eliberate pentru produsele cu impact de mediu redus. si recunoscute local sau regional: implementa dupa diverse logo-uri ecologice adoptate la nivel | Functionare a inspectilor de mediu: insur yi control a calititi sii mediului ~riterile minime pentru buna ~ instrumentele de monitorizare a calititii mediuli: retele de factorilor de mediu (aer, apd, so, etc); baze de date pentru yestionarea cal pragurile de alert, inventarul de emisii poluante ete). (nivelul polutri ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPPM “ ‘vod nares ciel inforai eiares proces de hie et iment privind regimul substantelor chimice periculoase si ganisme modificate genetic [Ceuislatia privind poluarea industriale si managementul riscului ‘exislatia privind protect Figura 1.2. Domeniile legislatiei de medi nization for Standardization in Geneva. in acest context, International Orga! jeniile de gestionare a 1d, a dezvoltat seriile de standarde ISO 14000 in dom Iso 1401/1996, ISO_—_-14004/1996),_eco- ‘certificare/etichetare/proiectare (de exemplu, ISO/TR_ 14062/2002 pentru integrarea eco- de dezvoltare al produselor) si evaluarea ciclului de viaté a ISO 14040 si ISO 14042 destinate evaluarii ciclului de viata si respectiv evaludrii impactului ciclului de viaya). Numeroase companii renumite precum IBM, Sony, Honda etc, au fost astfel certificate pe baza ISO 14001. Tot in aceeasi tionarea ealitati Switzerlan mediului (de exemplu, proiectirii in procesul produselor (de exemplu, directie se pot menfiona gi seriile ISO 9000 cu Instrumente financiare ‘Aceste instrumente sunt reprezentate de programele de finanjare pentru accesarea de fonduri destinate prevenirii poluarii si protectiei mediului in diferite sectoare. Dintre acestea se menfioneazi in special programul comunitar de co-finanjare LIFE cu trei componente (Natura, Mediu, Tari tere). prin care statele comunitare pot recupera pana la aproximativ 50% din costurile aferente unui anumit proiect, Dintre mecanismele financiare de implementare a polit 1eaza si ulilizarea taxelor de mediu (pe emisii poluante. pe utlizarea produselor poluante de exemplu pesticide, accize pe petrol ete.). Veniturile realizate din colectarea acestor taxe sunt in general redistribuite pentru finanjarea \atilor de protectie a mediului, de mediu se mai ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPPM 1.2. Politica de mediu la nivel jernational § PX ica de mediu la nivel european {in Uniunea Europeana (UE), ansamblul de norme, guverneazd acjiunile si politicile comunitare pentru preve ‘mediului este cunoscut sub denumirea de acyuis-nl comuntitar de cuprinde peste 200 de acte juridice cu privre Ia dreplurile si obligaile comune ale statelor membre in contextul politicii de mediu europene. are o evolutie continud + acopera principalele domenii ale legislatici de mediu mentions igura 1.2, ACM constituie astfel baza legald a politicii de mediv' eu Se mentioneaza ¢& ACM include 5 artcolele 174-176, 6 si 95 cu prvire la medi ale Tratatului CF in 1973 pand in prezent au avut loc gase programe majore in aplicare a instrumentelor de (Environmental Action Programs) care au Facilitat punerea in acfiune pentru indeplinirea obiectivelor UE privind devvoltarea durabilé (implementarea graduala de standarde si proceduri pentru controlul caltitt factorilor de mediu. inventarierea emisiilor, evaluarea impactului asupra mediului, promovarea tehnologiilor ‘curate ete), Dintre acestea, se remarcd ultimul program (2001-2010), denumit “Viitorul mostra, alegerca noastra”, care Sa axat pe pau direct prioritare de aciune si anume 1. schimbari climatice git 2. protecfia naturii si conservarea biodi factorilor de mediu si a sAnatatii populatiel area degeurilor. de mediu europeand sunt urmatoarele: de edtre poluator, a consecinfelor andarde si directive care 1 poluarii gi protectia imedin (ACM). ACM pentru medi lzirea globali: ersitai: 3, protec 4, conservarea resurselor naturale gi gestion: Principiile care guverneazi polit - Principiul "Poluatorul plateste”: suportarea financiard, poluiri, precum costurile pentru combaterea poluiri y's taxele de poluare, dupa ez, ‘cu impact asupra costurilor de producjie: - Principiul acjiunii preventive: promovarea bine s& previi decat si combati”: incipiul precautici: Iuarea de masuri de precauii in situati o activitate ameninga sf afecteze mediul sau sdndtatea umand = Prineipiul protectei ridicate a mediului: adaptarea politicit de medi igure un nivel inalt de protectie; + Principiul integr@rii: includerea cerinjelor de protectic implementarea altor politici comunitare: - Principiul proximitayii: asurmarea responsabil deseurile si poluarea produss. tunci atitudini preventive de tipul “este mai de rise. adicd atunci end a UIE astfel incdt sa ‘a mediului tn definirea si le locale pentru ii de eatre comunita ‘Scanned with CamScanner 'e prevenirii si/sau reduc é ‘erii poludrii, dupa ear, sunt re € ord pe p lupa ea7, sunt reglementate Prin Directiva 2008/1/ CE Pollution Prevevy si contralul integrat al ; ; grat al poluiri (Integra seriad Control Directive, respectiv Directiva IPPC) Dire PPC cadrul legislativ privind emisiile tnocbfurior gc Hk is industriale joacd un rol important in protectia mediului nconjurator sia sinatatii populatie’ in contextul dezvoltarii durabile. Politien de mediu In nivelul Amerieii de Nord La nivel global, la inceputul anitor SUA a fost infi Prevention Act of } actiunile de prevenire a poludrié au debutatinigial in Statele Unite 70. Actul leyistativ care guverneaza prevenirea poluirii mediului in Hat mai trziu (1990) gi este cunoscut sub denumirea de “Pollution 1990" (PPA). Acest act promoveazi reducerea la sursé a poluarii ca ‘mAsura prioritard de prevenire a poluari, Acest act suecede asa-numita “Compliance Era” din perioada 1970-1984 in care numero I majore in domeniul mediului au fost adoptate, Dintre acestea se menjioneuzi i actul legislativ “Comprehensive Environmental Response, Compensation, and Liability Act” (CERCLA) (1980) care a stabilit principiul “Polluer Pays” (“Poluatorul plateste"). O alti perioada de referinga in Politica de mediu este cea cunoscuta sub denumirea “Era of Strategic Environmental Management” care a marcat debutul schimbarii de directia promovarii conceptului de prevenire a poluarii la sursi si respectiv abordarea problemei deseurilor din aceast’ nou perspectiva. Nu in ultimul rind se mentioneaza actul legislativ “The Emergency Planning & Community Right-To-Know Act (EPCRA) (1986) conform cdruia evacuarile de produsi chimici in mediu trebuie raportate public prin intermediul diseminarii acestora in Dintre actiunile guvernamentale care sustin politica de mediu in direcgia prevenirii poluarii se menjioneaza: 33/50 Program (pentru redus Green Lights Program (pentru. stimularea investiiilor in sisteme de iluminare economice), Energy Star Office Equipment Program (pentru stimularea investitiilor in echipamente eficiente energetic). Design for the Environment (pentru promovarea includerii masurilor de reducere a poludrii la sursi in sectoarele de productie), Water Alliance for Voluntary Efficiency (pentru reducerea consumului de apa fra a afecta negativ randamentul, profitul si competitivitatea procesatorilor, De asemenea, in februarie 2010 a fost lansat in cadrul U: 010-2014 Pollution Prevention (P2) Program” cu cinci mari obiective citate mai jos: 1, Reducerea generirii emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) in vederea mitigarii fenomenului de schimbare climaticd: 2. Reducerea fabricai sinitatii ecologice si a populatiei; 3. Reducerea utilizarii apei si conservarea celorlalte resurse naturale in vederea protejarii ecosistemelor; atitudine in politica de mediu in ‘oxic Release Inventory” (TRI. -a deseurilor toxice industriale), EPA planul strategic si utilizarii de _materiale periculoase ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPPM 4 : Gocboraren eficientei in afaceri eu e 5: Integrarea practicilor de prevent initiativelor guvernamentale fivienja economica gi eu pertormantele de mediu; @ poluarii in cadrul politicilor. set lor $i preteen nema orn de ascmenca prota in cara actvitiior de Enver a cit Cade. Acel deers ees in atl gia "Canain eerie a essen Aer” ll 1999 (CEPA) ql ese dep pei erp joxice conform CEPA. O treeere in revista instrumentelor suport Pentru planificarea prevenitii poluarii conform acestui act este preventatd in Fischer gia (2006). Debut initiativelor in directa preveniri poluari dateara de doua decenii, odata cu lansarea in anul 1990 a Planului Verde pentru un Medi Healthy Environment) cuprinzind $0 programe prin care au fost finantate 0 serie de initiative precum: fondarca Great Lakes Pollution Prevention Centre (devenit in 1997 Canadian Centre for Pollution Prevention). National Pollutant Release Inventory Environmental Industries Initiative etc. inatos (Green Plan for a Politica de mediu la nivel national in prezent, politica nationala de mediu este orientati pe indeplinirea responsabilitatilor asumate in cadrul etapei de aderare la Uniunea Europeand respectiv prioritatile comunitare, coroborate cu interesele nationale privind calitatea mediului in acest cadru, politica nationala de mediu urma tului comunitar prin transpunerea in legislajia romaneasca a reglementarilor europene si implementarea acestora. Pentru realizarea acestui proces sunt folosite instru slative, tehnice si financiare (prezentate anterior). Astfel, politica nayionala de mediu este sprijinitatét prin programe comunitare cat si nationale. Dintre programele comunitare se pot mentions Phare, ISPA, LIFE. Dintre momentele care au marcat evolutia politieii nafionale de mediu se remarca: reste adoptarea cq te Ie 1. Includerea domeniului protectia_mediului in politicile nationale si tnfiintarea Ministerului Mediului (1990), 12. Elaborarea Strategiei Nationale de Protectie a Mediului (1992), reactualizata in 1996 si in 2002, cu urmatoarele obiective nationale initiale - obiective pe termen scurt (pana in anul 2000): - obiective pe termen mediu (pina in anul 2005): - obiective pe termen lung (pana in anul 2020). ‘Scanned with CamScanner 1999) si inceperea negacierilor de 3. Adoptarea Programului National de Aderare la UE ( mului de aderare (2000). fn continuare, politica de mediu se dezvolti conform progear actiune Agendei 2000 al Comisiei Europene pentru (arite ‘Asifel, Agenda 2000 este un document-cadnu care confine o serie de texte legislative orate cu principalul scop de a pregati Uniunea importante provociri de '# inceputul secolului 21 4, inceperea negocierilor de aderare pentru c ‘Acesta reprezinti documentul de pozitie al Roméniei pri Conferinei Interguvemamentale de aderare Romania-\F care data de 21.03.2002. ‘Legea cadru in materic € abrogata prin QUG 195/2005 si aprobata de Legea dezbatute 0 serie de princip! ii si obiective candidate, uropeansi pentru cele apitolul 22- Proteetia Medilul (2002). nd protectia mediului, in eadrut a avut loc fa Bruxelles in sdivlui 137/195 gi sunt ea protect 4265/2006. in cadrul acestei le prijimulprotectict ste reprezentatd de adoptate 10 prior mediul 2006 sunt preluate mai jos. Astfel. context national sunt ‘Citeva din aspectele abordate in Legea 26 conform art. 3, principiile care stau la baza dezvoltarii durabil 2) principiut integra politic de medi celelalte politici sectoriale: by principiul precausei in luarea decizic: eventive: iuanitor la sursi «) principiul actiunii pr 4) principiul retinerii pol ©) principiul “poluatorul plateste"s 1) principiul conservarii biodiversitti sia ecosistemelor speci c cadrului biogeogratic natural; 2) utilizarea durabild a h) informarea si participa probleme de mediv: }) dezvoltarea colaboraii internationale pentru asieuear® Modalitajile de aplicare a principiilor mentionate st Conform art. 5, statul garanteaz3 twturor persoanelor dreptul fa un mediu sfndtes. Conform art. 6. protectia mediului constituie o obligal ayilor administratiet publice centrale si locale, precum si @ tuturor persoanelor fizice si juridice. Conform 3 7, responsabilitatea privind protectia mediului revine autor centrale pentru protectia mediului si agentilor sale teritoriale. La nivel national exist Ordonanta de Urgenta OUG 152/205 privind prevenirea si controll integrat al poludri (publieata in Monitorul Ofc I. Partea Tne, 1078/30 hoiembrie 2005), Aceastd ordonan{a transpune la nivel nayional directiva ceuropeana IPPC (fosta directivi 96/61/EC), inlocuind OUG 34/2002. Aceasti ordonanta stabileste resurselor naturale rea publicului la luarea decizilor. precum $1 accesul fa justitie ixayii mediutui nt prezentate in art. 4 a autor 6 ‘Scanned with CamScanner misurile de prevenire si control @ poluarii, respectiv de emitere a autorizatie’ integrate de mediu pentru activitatile industriale din anexa 1a Dircetivei actuale, De asemenea, aceastd ordonanji a fost consolidatd (www.nmediuro) prin OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005 (publi in Monitorul Ofig 283/30.04.2010). ‘Scanned with CamScanner Intrebari: Instrumente folosite litatea aerului este Care sunt tipurile de in politica de mediu? Legislatia privind cal de tip orizontal sau vertical? Care sunt principiile care guverneaza politica de mediu europeana? - Care este directiva care reglementeaza prevenirea poluarii si protectia mediului? care transpune la directiva 2008/1/EC la nivel national? weene - Care este ordonanta de urgenta ‘Scanned with CamScanner (uns 4 GSoreanu_Suport curs PPPM Poluarca mediul inconjurdtor Poluarea mediutui inconjuritor este un proces «le origine maturald sau artificiala (antropied). prin care sunt intrvduse ty medi! inconjurdtor substante et efecte déundtoare asupra acestuia (poluami) si eure ‘a calitatii factorilor de mediu cu care vin in contact, Factorii de mediu care prezints Jmportana in ingineria mediului sunt in principal arul. apa gi soul. Celli factor! de mediu, precum fauna, flora, populaya si alte organisme vi ete. sunt monitorizati in cadrul altor domenii (geografie, biologie etc.). Astfel, poluarea are efect negativ asupra strii de sindtate si comfort a populatiei. dezvoltrit normale a plantelor animalelor, pentru a enumera numai citeva din efectele nedotite ale acesteia. Mai mult decat atit, acest proces de alterare a calitatii factorilor de mediu poate determina la rindul siu aparitia unor dezechilibre ecologice precum furtuni, uragane, inundati implien determina o deteriorare topirea ghefarilor etc. Procesul invers prin care me: stresului poluarii este cunoscut sub denumirea de autoepurure, insi efectele poluarit pot fiadesea ireversibile. Astel, autocpurarca repre7inti procesul prin care factorii de mediu revin la compozitia anterioara poluarii si se poate realiza prin: ditutic descompunere chimic& sau biologic’. sedimentare. precipitare ete interventia omului in urma se reface fa Clasificarea formelor de polu: Poluarea mediului inconjuritor poate fi clasificatd dupa patru mari direct 1. in functie de sursa care genereaza poluantii in mediu, poluarea mediului poate fi: «= poluare naturald; este consecin{a unor fenomene naturale precum: eruptii vuleanis .a solului produsa de viint si apa ete. fn procesul lurile bivlogive si biochimive cutremure, alunecdri de teren, ero de refacere a naturii $i vietii, un rol che (Ciclul N, ciclul $ si ciclul C). Astfel, componenta microbiol procesul de autocpurare a apelor si a solurilor, in timp ce componenta vegetal controleaza direct purificarea aerulu il joued ci jedi intervine direct in ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPM = poluai nificialé: poluare artificiala: este consecinia activitiqii umane, dezvol ica. Activi area economicd. Activitajile umane desfigura economice (industrie, transport, adicd un tribut platit pentru we in principalele sectoare : agricultura) contribuie semnificativ la poluarea artificiald, datorita practicilor i a Hi datorita practicilor inadeevate de operare si produetie sau echipamentelor improprii utilizate in aceste activitai. Altfel spus, “poluarea inseamna inclicien{a” respectiv “un indicator eare arata Cd resursele au fost incomplet saut i utiliza” Nu fn ultimul rind se remared rezultatul suprapunerii episoadelor de poluare artificialé cu fenomenele naturale, De exemplu, interactiunea dintre poluanii gazosi cu caracter acid si precipitalii determ el na formarea preeipitatiilor acide. 2. fn functie de factorul de mediu afectat care previnta interes din perspectiva ingineriei mediului, se disting urmatoarele forme majore de poluare: ~ poluarea aerul : se datoreazi evacuiirii necontrolate in atmostera a unor poluanti sub forma de compusi gazosi (compusi anorganici, compuisi organici volatili ete.). acrosoli lichizi si particule solide = poluarea apelor: rezulté prin antrenarea in apele de suprafata a unor poluanti proveniti din evacuarea necontrolata de ape uzate sau din scurg prin antrenarea unor poluanti in apele freatice ca solurile agricole in timpul precipitatiilor, mini ile accidentale, $i mare a solubilizarii acestora din idustria ‘au a infiltratiilor cu levizate (din . de la depozitele de degeuri municipale) ete = poluarea solurilor: se datoreaza depozitarii necontrolate de deseuri (poluarea cu metale grele provenite din slamuri, biosolide etc.). unor scurgeri directe sau accidentale de produse chimice (poluarea cu hidrocarburi clorurate ete.) 3. In functie de tipul de poluant care genereazi © poluare specifica. se mai pot mentiona in addugare la poluarea chimicé: - poluarea radioactiva: poate proveni din sectoarele de producere a energiei nucleare (ca urmare a unor accidente la reactoarele nuclea radioactive etc.), de producere si testa radioterapie ete. - poluarea fon re, acuirii necontrolate de degeuri _ seqtiile medicale de ¢ a armamentului nucle: 4: se datoreazi unor surse de zgomot activ in aer liber (traficul auto, traficul aerian, sirene), intel (motoare, masini |. twlefoane, aparate audio), hale industriale |. instalagii cu piese in migcare) ete ~ poluarea esteticd: de exemplu datoritd depozitarii degeurilor in spatii neconforme. ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPM. > poluarea luminoasa: luminii in spatii care ne se datore: oreaza iluminarii excesive, pitrunderii accidentale a cesita absena luminii ete ~ poluarea termica: di mi : de ex cl ca i _Tehare tem exemplu, eresterea temperaturii apelor de suprafaya ea urmare a ape uzate cu temperatura mai ridicatd. = poluarea biologica: de ae : de exemplu, contaminarea bacteriologicd, virusoligi luarea bi : ‘ca bacterivlog igica Parazitologica a factorilor de medi. ° “ 4. in functie de dimensiunea propagarii poludrii se deoschese doud forme majore de poluare: ~ poluare localat: este poluarea care are efect local cauzeazi smogul format in marile orase ind = poluare globala: este poluarea emisa local care cauzeazi epuizarea stratului de ozon, incalzirea globala si schimbarile climatice, , de exemplu poluarea locala care izate: are are efect global. de exemplu poluarea Clasificarea surselor de poluare Clasificarea surselor de poluare se poate face in acord cu o serie de criteri 1 in functie de provenienta poluantilor. sursele de poluare pot Ti = naturale — provoaca numai involuntar poluarea; - artificiale — aferente activitayii umane. 2. Dupa forma de emisie a poluantilor, sursele de poluare pot fi - punctiforme; = nepunetiforme (difuze) Sursele punctiforme sunt surse ular, distribugia de pani, concentratia wwulare bine definite. in pai poluanilor emisi dintr-o sursi punctiforma este sub form’ poluantului sedznd progresiv dinspre sursi pe traiectoria urmatd Exemple de surse punctiform - cosurile de fum care genereaza poluares atmosteried: v danalele de evacuare directa a apelor vate gare generea) poluarea ape! de suprafaya. Dimpotriva, 0 sursi de poluare nepunetiformé (lia) se compuns din mai persate pe o suprafid mai larga. fiind mai AI individual asupra-medivlui_ al polwarii ins multe punete/surse de emisie mici sau dificil de identificat, De regula. impa provenind din locurile care compun astel de surse difiye ese mere levant, impactul cumulativ al acestora este semnificativ ‘Se pot astfe! exemplifica surse nepunctifirme precum ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPPM ~ sectoarele de constructii care yener + sectorul agricol care nutrient; 78 polar ierului cu pul Eenereazi poluarea solurilor gi apelor freatice eu pe ide $i ~ Spatiile rezidentiale, comerciale si industriale substante chimice din produsele de 3. Dupa natura poluantului emis, sur ~chimice; care _yenerew poluarea apei cu ntrejinere (casnic fi maceutice ete.). cosmetic sele de poluare pot fi = fonice; = radioactive ; = termice etc. 4. Dupa capacitatea de deplasare se disting: ~ surse de poluare stationare (sau fixe): surse asoeiate activitatilor industriale, cum ar Ai instalayi, utilaje/activitati de productie, procese de combustie ete ~ Surse de poluare mobile ~ surse care au capacitatea de a se deplasa (autovehicule, avioane, vase mari fe etc.) De exemplu, transportul auto poate contribui in unele locuri cu pand la 60% din totalul emisiilor gazoase antropogene. 5. In functie de modul de organizare a evacuarii poluantilor: = surse organizate: realizeaza evac area poluantilor in mediul inconjurator in cadrul unui sistem organizat (canaliziri de colectare si evacuare, cosuri de fum ete.) care permite localizarea emisiilor si delimitarca polui ~ surse neorganizate: se caracterizea7d prin eliberarea impreviribild a poluantilor in mediul inconjurator, crednd un spot intens poluat in zona respectiva 6. Dupa modul de actiune in timp, sursele de poluare pot fi ~ surse de poluare permanente (evacuati continue de poluanti): ~ surse de poluare nepermanente (evacuari discontinue de polu de producerea unor reactii din ciclul tchnologic): ni. de exemplu dictate = surse de poluare accidentale (evacuari de poluanti in momentul producerii unor avarii ete.). 2.2.3, Clasificarea poluanilor 1. Dupa modul de generare a poluanilor, ~ poluanti primaris poluangi emisi in mediu direct de la sursd. De exemplu, poluanti rezultaji din procesele de combustie in centralele electrice. industri Precum monoxidul de carbon, dioxidul de sult etc it metalurgica ete., ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPM. = poluanti secundari: poluanti formati in mediu din precursori ai acestora, Astfel, unit poluanji primari pot reactiona fntre ei. generdind poluanti secundari, adeseort in prezenta unor catalizatori naturali precum lumina solar, particulele de praf ete. Un exemplu tipic de poluant secundar este ozonul format din preeurserii sii (noxe 3 ‘compusi organici volatili) sub acjiunea luminii solare. 2. Pentru un sistem considerat, se disting: - poluanti intrinseci: poluanti = poluanti extrinseci: poluanti auxilia ievitabili pentru sistemul considerat 4 care pot fi generafiprintr-o funetionare defectuoasi a sistemului (scurgeri accidentale. echipam te auviliare nepotrivite, dezactivarea sistemului, colectarea si manipularea probelor etc.) 3. Dupa factorul de mediu afectat care prezinta interes mediului, poluantii se clasi - poluanti atmosfericis = poluanti ai apelor: - poluanti ai solurilor. din perspectiva ingineriei ‘Scanned with CamScanner 5 (wr 5 GSoreanu._Suport curs PPM lor factori de mediu Poluan{ii prineip 1. Poluanti atmosferici Clasifiearea poluantilor atmosfer in functie de forma lor de ‘grupati in trei mati categori = poluanfi in stare gazoast; ~ poluanti in stare solid’; - poluangi in stare lichida oluanti de difuzie in atmosfera. Acestia pot ‘otului, earbonului ete.) sau organicd (compusi organici volatil ete). Poluantii in stare solids sunt particule sau aerosoli solizi, vizibile sau invizibile, sedimentabile sau in suspensie. Acesti poluanti pot fi de natura chimicd (cum ar fi praf, cenusf, funingine) sau bacteriologics (sPo%, bacterii, virusi) Particulele ale ciror dimensiuni sunt mai mari de 10 jum sunt deserise ca particule Panticulele in suspensie sunt caracterizate prin dimensiuni mai mici de alitate, particulele in suspensie cu diametrul < 10 wm si oteazi cu PMO (PM=Particulate Matter) si respectiv existenga tn atmosferd, poluangii atmosferiet pot Fi se caracterizeaza prin stabilitate gi putere ridicat F de naturi anorganicd (cum ar fi oxizii sulfului. sedimentabile. 10 pum. in literatura de spec respectiv <2.5 ym se mai ni PM2.5. sulfurie (ceata acid Poluantii in stare solida si respectiv lichida mai sunt cunoscuti sub denumire: de poluanti particulayi alele efecte ale poluanfilor atmosferi Dintre efectele poluantilor atmosferi slobald. epuizaren stratului de ozon, smogul fotochimie. ploile acide, efecte toxi fimane (afectarea aparatului respirator (silicoza), boli cancerigene). Alte efecte: narea apelor, afeetarea procesului de respiratie al plantelor. Prin se pot menjiona in special: incdlzirea contan ‘Scanned with CamScanner GSoreanu_Suport curs PPPM Indieatori de calitate ai nerului: Principalii poluanji atmosferici monitorizati pentru evaluarea calitaqii aerului atmosferic sunt CO, NOs, $03, PMIO gi Os eventual Pb si CyHy Rezultatele misuratorilor sunt codificate pe o scald de la 1 (excelent, respectiv cod verde) la 6 (foarte rau, respectiv cod rosu), Se disting urmatorii indiei de calitate ai aerului + indice specific, corespunzator concentrajiei individuale a poluantilor monitorizat; - indice general, corespunzator celui mai mare indice specific observat. Surse de generare ale poluanjilor atmosferici Poluantii atmosferici pot proveni atét din surse naturale (fenomene naturale precum descompunerea plantelor, furtuni de nisip, erupfii vuleanice, incendii spontane) cat si antropogene (activitifi industriale, de transport, casnice) Astfel, cu exceptia ozonului, prineipalii poluanti atmosferici amintiti mai sus (precum si multi alfii) provin din diferite procese de combustie (gaze care rezulta din cuptoarele de topire a minereurilor, din cuptoarele de ineinerare a deseurilor, de la arderea combustibilului in centralele termoelectrice sau transport ete.), proce: specifice industriei de profil sau alte operajii comune (curajare, degresare, vopsire etc.). Ozonul troposferic este generat mai degraba prin actiunea luminii asupra aerului poluat cu hidrocarburi si noxe, sau ca urmare a descarcatilor electrice, decat din activitatile industriale. Dintre poluanfii tipici generaji din subramurile industriei chimice se pot mentiona: * Industria chimica anorganica, fabrici de ingragAminte: oxizi de sulf si de azot, clor, amoniac; + Industria chimicd organica, fabrici de mase plastice: compusi organici volatili, hidrocarburi, monoxid de carbon, poluangi particulati: = Industria petrochimicd, rafinarii: hidrocarburi, compu carbon, aldehide, acizi organici, poluanti particula * Industria farmaceuticd, agroalimentard: dioxid de sulf, dioxid de carbon, hidrocarburi, compusi halogenafi, poluan{i particulayi = Industria celulozei, hartiei si fibrelor artificiale: compusi cu sulf (hidrogen sulfurat (HS), dioxid de sulf ($O,), mercaptani (R-S-H sau tioli), sulfura de carbon (CS;) (C=S=C), sulfura de carbonil (COS), monoxid si dioxid de carbon, clor $i acid clorhidrie, compusi organici volatili (terpene, alcooli ete.). particule in suspensie (cenusa zburitoare). cu sulf, oxizi de ‘Scanned with CamScanner GSoreant,_Suport curs PPPM Smogul clasic este asociat cu cel de tip londonez (un amestee de ceajd (fog) si fam (smoke), care poate contine inclusiv dioxid de sulf provenit in special de 1a arderea cirbunilor sau picuri; are caracter predominant reduedtor gi este specific conditiilor de climat ricoros si umed, putind fi observat in special in dimineyile de iarna), iar smogul fotochimic ou cel de tip Los Angeles (amestec complex de poluangi gazosi, inclusiv ozon; are caracter predominant oxidant gi este specific conditillor de climat cald gi uscat, respectiv zilelor insorite de vara). Organizarea evacuarii fuxurilor gazoase Ia nivel Fluxurile gazoase ce se evacueazii in atmosfera din complexele industriale pot fi organizate astfel: = gaze reziduale principale (GRP): reprezinta emisiile gazoase care rezulté dintr-un anumit proces (de aerare, de ardere, de stripare sau regenerate a solvengilor, de reactie etc.) respectiv dintr-un utilaj de procesare, reactor, separator etc. - gaze reziduale secundare (GRS): reprezinté emisiile gazoase care rezultd in urma unor operafii auxiliare procesului, precum evacuarile discontinue realizate in scopuri tehnologice, de securitate si in cazuri de avarie prin intermediul unor supape de siguranja si purjare. ~ gaze de ventilajie (GV): sunt captate la locul de productie gi dirijate spre canalele de foarelor (ventilatoare de aspirare i evacuare a evacuare prin intermediul exhau gazelor din incdperi Aceste gaze (GRP, GRS, GV) sunt de regula captate si canali spre evacuare in atmosferd (dupa o prealabilé tratare, dupa caz), aga cum se exemplificd in Figura 2.2. te controlat In evacuare lov] [ore cre] cre] Gre] GRP cy fe,2).i (=) ss Ss Ss; Figura 2.2, Exemplu de colectare in vederea evacuirii a fluxurilor gazoase din sectiile de productie industriale. S, = secfie de productie; Rip = reactor. ‘Scanned with CamScanner {GSoreanu_Suport cuts PPPM 2, Poluan{i ai apelor Clasificarea agenfilor de poluare ai apelor: Principalele categorii de poluangi ai apelor pot fi elas sate asttel: = solide totale; = compusi organici (biodegradabili i nebiodegradabili), = compusi anorganicis = organisme patogene; = compusi prioritai Solidele totale (TS ~ total solids) reprezint&. suma solidelor sedimentabile (care se depun in decurs de | ord intr-un con Imhoff), in suspensie (TSS — total suspended solids) filtrabile, respect eare se refin pe fillre cu dimensiunea porilor de 1.5 um, cum ar fi particule de nsip, aril, nee particule coloidale et.) i dizolvate (TDS ~ total disolved solids) (netltrbile,precum siruridizolvate, particule coloidale de dimensiuni

    You might also like