Gitta Jacob Arnoud Arntz TERAPIA SCHEMELOR GHID PRACTIC Traducere din germana de Toana Brigle TReIEditori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Redactare: VICTOR POPESCU Design copert: FABER STUDIO Director productie: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: MIHAELA GAVRILOIU Corecturé: IRINA MUSATOIU ANDREEA-LAVINIA DADARLAT Confinutul acestei lucrari electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinat exclusiv utiliz3rii ei in scop privat pe dispozitivul de citire pe carea fost descarcat8. Orice altd utilizare, incluzand imprumutul sau schimbul, reproducerea integral sau partial8, multiplicarea, inchirierea, punerea la dispozitia publica, inclusiv prin internet sau prin retele de calculatoare, stocarea permanent sau temporar’ pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperSrii informatiei, altele decat cele pe care a fost desc4rcat’, revanzarea sub orice forma sau prin orice mijloc, fara consintamantul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosint al lucrarii nu este transferabil Drepturile de autor pentru versiunea electronica in formatele existente ale acestei lucrari apartin persoanei juridice Editura Trei SRL. Titlul original: Schematherapie in der Praxis. 2nd edition Autori: Gitta Jacob si Arnoud Arntz Copyright © 2011, 2015 Programm Psychologie Verlags Union in the publishing group Beltz, Weinheim Basel Copyright © Editura Trei, 2020 pentru prezenta editie O.P. 16, Ghigeul 1, C.P. 0490, Bucuresti Tel.: +4021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20, e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN (print): 978-606-40-0745-2 ISBN (PDF): 978-606-40-0853-4Cuprins 13 4 17 28 37 41 46 50 51 52 56 63 66 66 67 73 76 Cuvant-inainte la a doua editie in limba germana I. Conceptualizarea de caz 1. Fundamentele 1.1. Schemele dezadaptative 1.1.1. Schemele domeniului Separare si Respingere 1.1.2. Schemele pentru domeniul Autonomie si Performant& Deficitare 1.1.3. Schemele domeniului Limite Deficitare 1.1.4. Schemele domeniului Dependentd de Altii 1.1.5. Schemele domeniului Hipervigilenta si Inhibitie 1.2. Centrarea pe nevoi 1.3. Stilul de coping asociat schemelor 1.3.1. Subjugarea 1.3.2. Evitarea 1.3.3. Supracompensarea 1.4. Conceptul de ,, mod" in terapia schemelor Intrebari frecvente 2. Conceptul de ,,mod" 2.1. Modurile de schema — privire de ansamblu 2.1.1. Modurile Copilului 2.1.2. Modurile Parintelui 2.1.3. Modurile de coping Terapia schemelor * Cuprins86 92 93, 95 100 102 103 106 108 110 112 119 123 133 141 142 145 146 148 151 154 155 161 2.2. Conceptualizarea de caz cu ajutorul strategiei terapeutice centrate pe moduri 2.2.1. Problemele si simptomele principale ale pacientului 2.2.2. Informatiile biografice 2.2.3. Tiparele de relationare ale pacientului 2.2.4. Excurs: diferentierea intre diversele moduri in care apare furia 2.3. Moduri particulare pentru anumite afectiuni 2.3.1. Tulburarea de personalitate borderline 2.3.2. Tulburarea de personalitate narcisica 2.3.3. Tulburarea de personalitate histrionica 2.3.4. Tulburarea de personalitate evitantd 2.3.5. Tulburarea de personalitate dependent’ 2.3.6. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 2.3.7. Tulburarea de personalitate paranoid’ 2.3.8. Pacientii delincventi 2.3.9. Tulburarile cronice de pe AxaI 2.3.10. Excurs: problemele sexuale in strategia terapeutic’ centrat& pe moduri Intrebari frecvente 3. Explicarea conceptului de ,, mod” in discutia cu pacientul 3.1. De la strategia terapeuticd centrata pe moduri la planul de interventie terapeutic’ Intrebari frecvente IL. Tratamentul 4. Privire de ansamblu asupra tratamentului 4.1. Tehnici de interventie la nivel cognitiv 4.2. Tehnici de interventie la nivel emotional 4.3. Tehnici de interventie la nivel comportamental 4.4. Relatia terapeutica Intrebéri frecvente GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ163 163 166 173 184 190 195 198 205 211 215 223 225 249 302 306 307 5. Gestionarea modurilor de coping 7 5.1. Relatia terapeuticd 5.2. Tehnici de interventie la nivel cognitiv 5.3. Tehnici de interventie la nivel emotional 5.4. Tehnici de interventie la nivel comportamental Intrebéri frecvente 6. Abordarea modurilor Copilului Vulnerabil 6.1. Relatia terapeutica 6.1.1. Delimitarea reparentajului suportiv de intretinerea unui tipar dependent disfunctional al pacientului 6.1.2. Limite in relatia terapeuticd 6.2. Tehnici de interventie la nivel cognitiv 6.3. Tehnici de interventie la nivel emotional 6.3.1. Rescrierea si reprocesarea, prin imagerie, a experientelor trecute 6.3.2. Consolarea modurilor Copilului, folosind alte tehnici centrate pe emotii 6.4. Tehnici de interventie la nivel comportamental Intrebari frecvente 7. Abordarea modului Copilului Furios si pe cel al Copilului Impulsiv 7.1. Relatia terapeutic’ 7.1.1. Relatia terapeutic’ in cazul modurilor Copilului Furios/Suparat 7.1.2. Relatia terapeutic’ in cazul modurilor Copilului Indisciplinat/Impulsiv 7.1.3. Excurs: Incdp3tanarea 7.1.4, Relatia terapeutic3 in cazul neexprimarii furiei 7.2. Tehnici de interventie la nivel cognitiv 7.2.1. Tehnici de interventie la nivel cognitiv in cazul modurilor Copilului Furios/Suparat 7.2.2. Tehnici de interventie la nivel cognitiv in cazul modurilor Copilului Impulsiv/Indisciplinat 7.3. Tehnici de interventie la nivel emotional 7.4. Tehnici de interventie la nivel comportamental Intrebari frecvente Terapia schemelor * Cuprins8 310 310 314 319 319 344 345 351 352 358 360 361 362 363 365 8. Tehnici de interventie in cazul modurilor disfunctionale ale Parintelui 8.1. Relatia terapeuticd 8.2. Tehnici de interventie la nivel cognitiv 8.3. Tehnici de interventie la nivel emotional 8.3.1. Tehnica dialogului cu ajutorul scaunelor 8.4. Tehnici de interventie la nivel comportamental Intrebari frecvente 9. Consolidarea modului Adultului Sanatos. 9.1. Relatia terapeutica 9.2. Tehnici de interventie la nivel cognitiv 9.3. Tehnici de interventie la nivel emotional 9.4. Tehnici de interventie la nivel comportamental 9.5. incheierea terapiei Intrebari frecvente Bibliografie GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZCuvant-inainte la a doua editiein limba germana in ultimii 5-10 ani, terapia centrat& pe scheme a cunoscut in Germania o intensa dezvoltare ca metoda terapeutica. Aceasta metoda integrativa, care combina cunostinte si tehnici din diverse scoli terapeutice cu modelul cognitiv, a gasit o larga acceptanta printre terapeuti. Unul dintre cele mai importante avantaje ale terapiei centrate pe scheme, in comparatie cu teo- ria cognitiv-comportamentala traditionala, consta in faptul ca ea poate fi utilizata in tratamentul celor mai diverse probleme psi- hologice, inclusiv a problemelor relationale recurente, si ca utili- zeaza tehnici eficiente pentru procesarea amintirilor dureroase si a tiparelor provenite din copilarie. in plus, mai multe studii au dovedit faptul ca terapia schemelor poate conduce la remisii sta- bile in cazul unor tulburari de personalitate. Nu doar ca aceasta abordare poate contribui la reducerea simptomelor, dar ii ajuta pe pacienti sa aiba o viata mai implinita si mai satisfacatoare. Scopul acestei carti este sa arate cum poate fi transpusa in practica terapia schemelor, sprijinindu-ne pe abordarea centrata pe moduri. Principalele referinte (si cele mai multe studii de caz din aceasta carte) vizeaza tulburarile de personalitate. Tehnica Terapia schemelor = Cuvant-inainte la a doua editie in limba german’poate fi insa utilizata si in cazul unor afectiuni de pe Axa I, pre- cum si a unor probleme mai putin grave. Din acest motiv, am facut referire si la unele dintre acestea. Cartea cuprinde doua parti. Prima trateaza conceptualiza- rea de caz. Capitolul 1 descrie conceptul original de ,,schema”, iar capitolul 2 infatiseaza conceptul de ,,mod“. Totodata, este prezentata forma cea mai potrivitd in care abordarea centraté pe moduri poate fi comunicata pacientilor. Pe parcursul a sase capitole, in partea a doua este prezentat modelul de tratament. Fiecare capitol abordeaza cate o categorie de , moduri” si descrie tehnicile de interventie in plan cognitiv, emotional si compor- tamental, precum si natura relatiei terapeutice corespunzatoare fiecdrei categorii. Capitolul 4 ofera o privire de ansamblu asu- pra terapiei, iar in continuare sunt descrise diversele tipuri de »moduri“, in aceeasi ordine in care apar de obicei $i in terapie. Capitolul 6 (,Tratarea modurilor Copilului Vulnerabil”) contine o descriere ama&nuntita a tehnicilor de imagerie dirijata, iar capi- tolul 8 (,Tratarea modurilor disfunctionale ale Parintelui”) expli- ca in detaliu tehnica dialogului cu ajutorul scaunelor. Interesul considerabil manifestat pentru prima editie a cartii ne-a motivat sa publicam aceasta a doua editie, in care, pe de o parte, am inserat rezultatele unor cercetari recente, iar pe de alta parte, am tratat mai amanuntit cateva subiecte prezentate doar succint in prima editie. Dezvoltarea abordarii centrate pe moduri este rezultatul mai multor colaborari. fi multumim lui Jeffrey Young, intemeieto- rul terapiei centrate pe scheme, pentru indrumarea sa si pen- tru importantele sale contributii. Hannie van Genderen si David Bernstein ne-au influentat profund gandirea si le multumim numerosilor nostri colegi cu care am putut sa ne impartasim GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZexperienta. Nu in ultimul rand, dorim sa le multumim paci- 0 entilor nostri, care au fost in permanenta dispusi sa testeze impreuna cu noi strategii inedite, sa ne comunice din experienta lor cu terapia schemelor si care, in acest fel, au contribuit decisiv la dezvoltarea tehnicilor descrise in aceasta carte. Hamburg si Amsterdam, vara lui 2015 Gitta Jacob si Arnoud Arntz Terapia schemelor = Cuvant-inainte la a doua editie in limba german’I Conceptualizarea de caz 1 Fundamentele 2 Conceptul de ,, mod” 3 Explicarea conceptului de ,,mod” in discutia cu pacientulFundamentele Terapia centrata pe scheme (Young et al., 2015) s-a bucurat in ultimii ani de o tot mai mare atentie in calitate de continua- toare a abordarii cognitiv-comportamentale. Dezvoltata de catre Jeffrey Young in cadrul Centrului de Terapie Cognitiva condus de Aaron Beck in Philadelphia, terapia centrata pe scheme a fost gandita initial pentru acei pacienti care nu reuseau sa inregistre- ze un rezultat terapeutic solid cu ajutorul terapiei clasice cogni- tiv-comportamentale (TCC). Este vorba de pacienti cu tipare de relationare dificile sau foarte instabile si care prezinta o varietate de simptome sau de probleme. Acesti pacienti intrunesc adesea criteriile de diagnostic pentru o tulburare de personalitate sau pentru tras&turi accentuate de personalitate. In comparatie cu terapia cognitiv-comportamentala, terapia schemelor se concen- treaza in mod deosebit pe urmatoarele trei aspecte: (1) Trairile emoftionale sunt aduse in prim-plan, alaturi de aspectele cognitive si comportamentale ale problemei pacientului. Terapia schemelor utilizeaza interventii terapeutice centrate pe emotii, inspirandu-se din terapia Gestalt si din psihodrami. Principalele tehnici folosite sunt: tehnica dialogului cu ajutorul scaunelor si exercitiile GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ(2) (3) de imagerie dirijata. Motivul acestei abordari il constituie faptul ca tiparele problematice ale pacientilor cu tulburari de personalitate sunt de obicei intretinute de trairi emotionale problematice. De exemplu, pacientii cu tulburare de personalitate borderline, care adesea traiesc puternice sentimente de ura de sine, relateaz ca ei inteleg din punct de vedere intelectual faptul ca ura lor de sine este inadecvata, dar precizeaza ca aceasta intelegere la nivel cognitiv nu-i ajuta sa-si schimbe acest sentiment de ura. Acest tip de probleme poate fi tratat foarte bine cu ajutorul tehnicilor centrate pe emotii. Aspectelor biografice ale pacientului le este acordata o importanta sporita in terapie, in contrast cu importanta pe care o detin in terapia cognitiv-comportamentala. Terapia schemelor integreaza abordari si concepte provenite din terapiile de orientare psihodinamica. Informatiile biografice sunt folosite in principal pentru validarea problemelor actuale ale pacientului, care sunt privite din perspectiva istoricului sau de viata. Scopul este sa-l ajutaém pe pacient sa-si inteleaga tiparul curent ca fiind rezultatul conditiilor nefavorabile de dezvoltare din copilaria si adolescenta sa. Dar, spre deosebire de psihanaliza, tratamentul nu se concentreaza pe perlaborarea intensiva a biografiei. Relatia terapeuticd joaca un rol foarte important in terapia centrat& pe scheme. Pe de o parte, relatia terapeutica este conceptualizata ca o forma de reparentaj limitat, in sensul ca terapeutul adopta fata de pacient un stil relational activ, prevazator si joaca partial rolul unui parinte. Terapeutul isi adapteaza stilul relational in functie de pacient, respectiv in functie de problemele si de schemele sale. Pe de alta parte, in Terapia schemelor * Fundamentelecazul pacientilor cu tulburari de personalitate, se pleaca de la premisa ca relatia terapeutica reprezinta acea relatie in care pot si trebuie testate intai tiparele de interactiune sociala, pe masura ce ele se modifica. Din aceasta perspectiva, relatia terapeutica este in mod explicit locul in care pacientul isi exerseaza capacitatea de a-si gestiona problemele. Terapia schemelor reprezinta un procedeu pe de o parte com- plex, pe de alta parte foarte bine structurat, cu ajutorul caruia se pot conceptualiza si trata cele mai diverse constelatii de proble- me. Din acest punct de vedere, terapia schemelor nu a fost gan- dita initial ca o abordare specificé unui anumit tip de afectiuni, ci ca o abordare de psihoterapie cu 0 acoperire foarte larga. Pe parcursul dezvoltarii ei, din ea au derivat insé mai multe mode- Je de tratament particularizate pentru tulburarile de persona- litate, modele ce vor fi prezentate mai tarziu in aceasta carte (capitolul 2.3). Intai va fi explicat si exemplificat conceptul origi- nar de ,,scheme dezadaptative (disfunctionale)”. Apoi va fi pre- zentat felul in care conceptul originar a evoluat catre conceptul de ,,moduri de schema” si vor fi descrise modurile de schema si diagnosticarea lor, precum si interventiile specifice. in prin- cipiu, majoritatea strategiilor gi interventiilor prezentate pot fi folosite in terapie atat cu ajutorul abordarii centrate pe scheme, cat si cu ajutorul abordarii centrate pe modurile de schema. S$ presupunem, de exemplu, ca folosim tehnica de dialog cu ajuto- rul scaunelor pentru a ajuta un pacient s4 se confrunte cu stan- dardele sale de performanta foarte ridicate si cu perfectionismul sdu. Daca tehnica este utilizata in cadrul abordarii centrate pe moduri, dialogul se va purta intre modul ,,Parintelui Exigent” si modul ,,Adultului Sandtos“. Daca tehnica se aplica in cadrul GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZabordarii centrate pe scheme, acelasi dialog se va purta intre schema ,,Standardelor Nerealiste” si aspectele sénatoase din pacient. 1.1 Schemele dezadaptative intr-un sens larg, schemele dezadaptative sunt definite in terapia centrata pe scheme ca fiind niste tipare pervazive si fun- damentale pentru viata noastra. Ele sunt formate din cognitii, emotii, amintiri, perceptii, precum gi din modele comportamen- tale si de interactiune. Se presupune ca schemele se formeaza in copilarie si se pot accentua sau ameliora pe parcursul vietii, in functie de mecanismele de coping utilizate de pacient si de modul sau de interactiune sociala. Ins& de cele mai multe ori, schemele ramadan constante. Atunci cand o schema dezadaptativa este activata, se declanseaza emotii puternice precum anxietate, tristete sau sentimentul de abandon. Pornind de la observatiile lor clinice, Young et al. (2015) au stabilit 18 scheme distribuite in cinci categorii, asa-numitele ,, domenii ale schemelor”. Definirea schemelor se datoreaza deci observatiilor gi reflectiilor clinice gi nu este derivata pe cale experimental sau stiintifica. Schemele pot aparea singure sau combinate. Majoritatea oamenilor au scheme dezadaptative, daca nu chiar toti oame- nii. O schema se transforma intr-o afectiune psihica atunci cand este atat de pregnanta, incat conduce la experiente emotionale perturbatoare si la formarea de simptome, iar functionarea soci- ala a persoanei este profund afectata din cauza ei. Pacientii cu tulburari grave de personalitate au de obicei mai multe scheme, toate foarte accentuate. Prin contrast, persoanele care se prezinta v7 Terapia schemelor = Fundamentele18 la terapie cu probleme de viata bine definite, care nu intrunesc criteriile pentru o tulburare de personalitate si care au un nivel inalt de functionare sociala au doar una sau doua scheme predo- minante. Tabelul 1.1 ofera o privire de ansamblu asupra dome- niilor schemelor gi a schemelor definite de Young. Tabel 1.1 Privire de ansamblu asupra schemelor dezadaptative clasificate in domenii ale schemelor (Young et al., 2015) Domenii ale schemelor Separare si Respingere Autonomie si Performant& Deficitare Limite Deficitare Dependenta de Altii Hipervigilenta si Inhibitie GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ ‘Scheme (1) Abandon/Instabilitate (2) Neincredere/Abuz (3) Deprivare Emotional (4) Deficient’/Rusine (5) Izolare Social /Instrainare (6) Dependenta/Incompetenta (7) Vulnerabilitate in fata Pericolelor sia Imbolnavirilor (8) Stare Nediferentiat8/Sine Nedezvoltat (9) Esec (10) Revendicarea de Drepturi Personale/Grandiozitate (11) Lips’ de Autocontrol side Autodisciplina (12) Subjugare (13) Sacrificiu de Sine (14) Nevoia de Aprobare side Recunoastere (15) Negativism/Pesimism (16) Inhibitie Emotional (17) Standarde Nerealiste/Atitudine Critic’ Exagerata (18) PedepsireStudiu de caz Heike D. este o asistenté medicala in varsta de circa 40 de ani. Dupo spitalizare de lunga durata cu diagnosticul de depre- sie cronica, este primita in tratament in clinica de zi. Doamna D. relateaza c a avut mari probleme la locul de munca, unde a fost foarte hartuit8. Din acest motiy, a suferit o ,cAdere” depresiva. Lucrul cel mai evidentin cazul doamnei D. este faptul cd se poarta de parca ar fi invizibil’. Dup8 doua saptamani, unii dintre mem- brii echipei inc nu-i cunosc cu exactitate numele, abia se face remarcaté si este extrem de retrasé. In terapiile de grup este foarte tacuta. Cand ise cere in mod explicit sé-si aduca contributia, nu face decat sa confirme spusele celorlalti participanti siin general lasa impresia unei persoane foarte supuse, docile si obediente. Evita situatiile mai provocatoare, ca de exemplu intalnirile cu asistentii sociali pentru a discuta despre situatia ei profesional’ actual8, care este una dificilé. in situatiile in care evitarea nu mai este posibila, pentru ca asistentul social insista, de exemplu, sd completeze un formular cu scopul prevenirii consecintelor nega- tive, in mod surprinzator $i neasteptat, doamna D. reactioneaza jntr-o maniera aroganta. Rezultatele obtinutein urma psihotera- piei depresiei nu sunt incurajatoare, intrucat doamna D. pare sd evite sd-si asume un rol mai activin modificarea comportamen- tului ei. Lipsa de progres terapeutic nu poate fi pusd pe seama unui nivel deficitar de inteligenta sau de intelegere din partea ei. Chestionarul Schemelor indica in cazul doamnei D. un scor extrem de ridicat pentru schema Subjugarii. Ea se orienteaza in permanenta dupa opiniile celorlalti. Afirmé ca se simte lipsita de putere, neajutorata si dominata de ceilalti, insd recunoaste cd nuare nicio idee despre cum ar putea actiona intr-un mod mai Terapia schemelor = Fundamentele20 autonom si mai lar orientat catre propriile interese. Pornind de la sentimentul actual de neputinta, sunt aplicate exercitii de it gerie dirijata cu rol de diagnosticare. Doamna D. povesteste scene din copilarie din care reiese c4 a crescut in conditii deosebit de stresante. Mama pacientei pare sd fi fost la randul ei extrem de supusé si lipsité de incredere de sine. Suferea periodic de episoade de depresie. Tat8l era alcoolic, devenea adesea agresiv verbal siera imprevizibil. Uneori recurgea sila violenta fizicd. Pentru cd familia avea o afacere in domeniul gastronomiei, copiilor li se cerea si se comporte in permanenté intr-o manieré cat mai discreta si mai docila cu putinta. In cadrul exercitiilor de imagerie dirijat’, doamna D. apare ca »micuta Heike” care st pe josin coridor, neputincioasé si supusa, si care nu indrazneste sa le vorbeasca parintilor despre nevoile ei, pentru ca isi face griji in privinta sanatatii mamei si pentru cd se teme de agresivitatea tatdlui. Cu ajutorul tehnicii imageriei diri- jate, reuseste pe parcursul terapiei sd realizeze exercitii in care jntai terapeutul, iar apoi si pacienta joaca rolul de adult al doam- nei D., adult care o consoleaza pe micuta Heike, are grija de ea si de nevoile ei. Concomitent cu aceste interventii, devine posi- bild confruntarea plina de empatie a doamnei D. cu consecintele negative ale tiparului ei de comportament retras si exagerat de submisiv. Este incurajaté s& devind mai curajoasa sis actioneze mai mult in directia urmaririi propriilor interese. In urma trata- mentului, doamna D. devine intr-adevar mai prezenté si invata s&-si articuleze mai bine nevoile. Pe de alta parte, dupa ce tiparul existent a fost scos la suprafata, ea relateaza si despre alte aspecte problematice ale vietii sale, aspecte care, fara diagnosticul bazat pe scheme si fara interventiile corespunzatoare, nu ar fiiesit la lumina. Vorbeste despre o relatie sexual cu un muncitor sezonier, GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZrelatie céreia i-ar fi pus capatin urmé cu doi ani, deoarece parte- nerul ei o ameninta cu violenta fizicd. Ins se intampla uneori ca fostul partener s& lucreze pe santiere in apropierea locuintei ei si atunci o cauta, invitand-o s& se intalneasca cu el. Ea se confor- meaza si se las atrasd din cand in cand in relatii sexuale cu el, desi nu aceasta este nevoia ei. Pacienta reuseste singura sd faca lega- turaintre acest comportament si schema ei puternic’ a Subjugarii. 1.1.1 Schemele domeniului Separare si Respingere in prim-planul acestui domeniu se afla problemele legate de atagament. Schemele domeniului sunt asociate cu un sentiment al lipsei de siguranta si de incredere in relatiile interpersona- le. Calitatea sentimentelor difera in functie de schema. Astfel, schema Abandonului si a Instabilitatii implicé sentimentul de a fi abandonat in mod repetat de catre ceilalti. in cazul schemei Izolarii Sociale, predomina sentimentul lipsei de apartenenta, iar senzatia prevalenta in schema Neincrederii si Abuzului este cea de pericol provenit din partea persoanelor de atasament. (1) Abandon/Instabilitate Pacientii care au aceasta schema sunt ferm convinsi, din punct de vedere emotional, ca relatiile importante pentru ei nu vor rezista in timp si, din acest motiv, se confrunta in permanenfa cu teama ca vor fi parasiti sau lasati balta de ceilalti. Sunt pacienti care au trait puternice experiente de abandon in copilarie. Familia a fost, de exemplu, parasita de unul dintre parinti sau o figura de atasament a murit relativ devreme. Cei 2. Terapia schemelor = Fundamentele22 afectati de aceasta schema isi cauta frecvent parteneri pe care nu se pot baza si care, astfel, nu fac decat sa le confirme schema in mod repetat. Dar chiar si atunci cand se afla in relatii stabile, neamenintate de abandon, cele mai neinsemnate intamplari le trezesc sentimente exagerate de pierdere si de parasire. Studiu de caz Abandon/Instabilitate Domnisoara U., o studenta la economiein varsta de 25 de ani, se prezinta la psihoterapie din cauza unor atacuri de panica sia unor experiente disociative. Ambele tipuri de simptome apar in mod special dupa ce pacienta petrece mai mult timp cu familia ei si_,,trebuie s& se intoarc&” in orasul in care studiazé. In timp ce relatiile cu familia sunt foarte stranse, celelalte relatii sunt in schimb extrem de superficiale. Rar se simte apropiata de ceilalti oameni, iar relatiile de iubire de pana acum au fost lipsite de anga- jamente. Spune ca aproape nu-si poate imagina ce inseamna sé ai orelatie intima, stransa, cu cineva, desi nici ea nu stie exact de ce o inspaimanta aceasta perspectiva. Discutand despre acest subiect, pacienta devine foarte trista si spune cd-i vine greu s& creada c& cineva ar putea fiimpreuné cu ea un timp mai indelun- gat. Probabil ca acest lucru are legaturd cu istoricul ei de viata. Cand pacienta avea doi ani, mama ei biologic s-a imbolnavit foarte grav sia murit. Tatal s-a recdsatorit dupa doi ani, iar mama adoptiva a reusit sa fie pentru ea o mama in adevaratul sens al cuvantului. Relatiile cu fratii ei vitregi au fost de asemenea bune. ins&, din cauza unei hemoragii cerebrale, si mama adoptiva a murit de timpuriu, cand pacienta avea 16 ani. GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ(2) Neincredere/Abuz 23 Oamenii cu aceasta schema se asteapta sa fie abuzati, rau tratati sau chiar umiliti de catre cei din jur. Sunt in permanenta cu ochii in patru, fiind convinsi ca ceilalti cauta in mod delibe- rat sa-i raneasca sau sa-i abuzeze. Daca cineva se poarta pri- etenos cu ei, sunt convinsi cd respectivul urmareste doar sa obtina ceva de la ei. Cand vin in contact cu sentimentul adanc inradacinat legat de schema lor, traiesc de obicei o puternicaé stare de anxietate si de pericol. fn unele cazuri, acest sentiment poate fi atat de coplesitor, incat cei afectati se simt extrem de amenintati in aproape orice situatie sociala. Pacientii cu aceasta schema au trait in copilarie multe experiente de abuz. Nu intotdeauna este vorba despre un abuz sexual. Abuzul emotional sau verbal poate sa conduca de asemenea la forma- rea unei scheme severe de Neincredere si Abuz. De multe ori, copiii au fost molestati de unul dintre membrii familiei. ins si abuzul exercitat de semeni, de exemplu hartuirea si ridiculiza- rea de catre colegii de clasa pe o perioada indelungata de timp, poate cauza formarea unei puternice scheme de Neincredere gi Abuz. SUTTel eer Abuzul Domnisoara L., 0 tanara asistenta in varsta de 26 de ani, a fost grav abuzaté fizic si sexual in adolescenta de tatal ei vitreg. Ca adult, ea manifest’ o puternica neincredere in barbati si este Terapia schemelor = Fundamentele24 convinsé ca nu va gsi niciodata un barbat care sd o trateze fru- mos. De altfel, nici nu-si poate imagina ca un barbat s-ar putea comporta astfel cu o femeie. Se lasd implicata in relatii cu barbati pe careii cunoaste pe internet si astfel are parte in mod constant de situatii de violenta si de abuz. Pentru a putea face fata durerii provenite, pe de o parte, din dorinta de afectiune, si, pe de alta parte, din abuzurile repetate, nu se poate intalni cu un barbat decat dupa ce consum alcool. (3) Deprivarea Emotionala Pacientii cu aceasta schema spun ca in copilaria lor ,,totul a fost in ordine”, dar ca, totusi, nu au avut sentimentul ca cine- va s-ar fi ingrijit cu caldura de ei sau ca s-ar fi simtit iubiti, alinati sau protejati. Aceasta schema nu implica de obicei tra- irea unor sentimente puternice, cat mai degraba se caracteri- zeaza prin lipsa sentimentului de siguranta si de a fi iubit. Cei afectati de aceasta schema nu au ,,trairi perturbatoare” si nu sufera puternic din aceasta cauza. Cei din jurul lor ins4 resimt prezenta schemei intr-un mod foarte clar, pentru ca adesea au sentimentul ca nu sunt lasati s4 se apropie prea mult sau ca nu le sunt acceptate incercarile de a-i sprijini. Pacientii cu schema Deprivarii Emotionale par incapabili sa perceapa aceste lucruri. Pentru ca schema nu implica emotii puternice, lucrurile nu devin problematice pentru ei decat atunci cand situatia de viata devine coplesitoare in anumite circumstante. GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ25 Studiu de caz Deprivarea emotionala Doamna S., 0 functionara de banca in varsta de 38 de ani, are un nivel inalt de functionare: isi indeplineste sarcinile de serviciu jntr-o maniera performanta, are o cdsatorie satisfacdtoare si se bucura de relatii bune cu cei din jur. Totusi, spune ca in niciuna dintre relatiile ei nu are sentimentul de apropiere autentica si nu se simte cu adevrat iubit3. Crede c&, prin performantele eila locul de munca si prin angajamentul fata de prieteni si familie, cautd sd obtina atentie si, desi o primeste adesea, nu se poate bucura de ea. Acest lucru a functionat mult timp destul de bine. Darin ultima perioada se simte tot mai epuizata si mai extenuata, pro- babil pe fondul acumulérii sarcinilor atat la locul de muncé, cat si acasa. Terapeutul ointreaba despre modul in care isi reface echi- librul, despre hobby-urile ei, dac’ se dedic’ unor activit&ti care sd 0 relaxeze sau daca isi face timp doar pentru ea. Pacienta nu considera aceste lucruri importante. Despre copilaria ei spune ca atotul a fostin ordine”, dar ca parintii erau amandoi foarte ocupati si adesea absenti Jntotdeauna a avut sentimentul cd, pentru ei, ar fi fost pur si simplu prea mult ,,s4 se mai ocupe si de copii”. (4) Deficienté/Rusine Aceasta schemé e caracterizata de sentimentul de insuficienta, de inferioritate sau de sentimentul de a nu fi dorit. Cei afectati tra- iesc cu convingerea ca nu merita dragostea, atentia sau respectul celorlalti, oricat de mult si-ar da silinta sa le castige. Aceste con- vingeri launtrice sunt adesea insotite de un puternic sentiment Terapia schemelor = Fundamentele26 de rusine fata de propria persoana. Schema Deficientei si Rusinii apare de multe ori in combinatie cu schema Neincrederii $i Abuzului, iar in cazul pacientilor cu tulburare de personalita- te borderline, cele doua scheme stau in prim-planul tulburarii. Pacientii relateaza ca au fost supusi in copilarie unor atacuri ver- bale denigratoare si unor tratamente foarte umilitoare. Studiu de caz Deficientd/Rusine Domnul R., uninfirmier medical in varsta de 23 de ani, vine la psihoterapie din cauza tulburarii de personalitate borderline de care suferd. Spune ca face eforturi foarte mari s-siindeplineascd sarcinile la locul de munca pentru ca este coplesit de sentimente insuportabile de rusine. Se percepe ca fiind cu totul neatractiv si neinteresant, in ciuda faptului cd primeste adesea complimente. Asemenea afirmatii din partea celorlaltii se par absolut miste- rioase, iar motivul pentru care prietena lui este intr-o relatie cu el reprezinta, de asemenea, o enigma. Povesteste cd in copilarie atat el, cat si sora lui au fost adesea batuti si agresati verbal de c&tre parintii lor. Indiferent de comportamentul lor, tatal alcoolic 4i numea pe copii ,niste mizerabili”. (5) Izolarea sociala/fnstrainarea Sentimentul central al acestei scheme este acela de a fi rupt de restul lumii — individul simte o lipsa de apartenenta si senzatia de a fi complet ,,diferit” fata de ceilalti oameni. In cadrul grupuri- lor sociale, cei afectati de aceasta schem nu au sentimentul ca fac GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZparte cu adevarat din grup, chiar daca celorlalti le par discreti si 27 bine integrati. Amintirile specifice acestor pacienti legate de copila- tia lor sunt acelea ca au trait izolat, de exemplu, in afara localitatii, c& venisera din alte parti si aveau dificultati in a intelege dialec- tul locului, ca nu se simteau integrati la gradinita sau in asociatii si cluburi locale etc. De multe ori se remarca o discrepanta intre originea lor sociala si parcursul educational si profesional, cum este, de exemplu, cazul copiilor proveniti din familii sarace care, Ja scoala, nu se simteau apropiati de colegii lor din patura sociala de mijloc. in aceasta situatie, schema se poate regasi in combinatie cu schema Deficientei si Rusinii, mai ales daca propria conditie sociala a fost resimtita ca fiind una inferioara. Studiu de caz Tzolarea social Domnul J., un tehnician in varsta de 48 de ani, spune ca se simte adesea foarte singur. Nu are senzatia ca ar apartine vreu- nui grup nici macar atunci cand ia parte la discutii si, in general, nu-si aminteste sa fi trait vreodata ,,cu adevarat” sentimentul de apartenenta. La varsta de 9 ani, s-a mutat impreuna cu familia jntr-un mic sat, al crui dialect la inceput nu I-ainteles mai deloc. -a fost foarte greu s& se adapteze, iar pArintii nu i-au oferit prea mult sprijin, fiind ocupati cu munca si cu problemele lor. Spre deosebire de colegii lui de clasa, el nu facea parte din niciun club sportiv si din niciun cerc muzical pentru copii. Pentru c& nu lua parte la evenimente sportive sau muzicale, la carnaval sau la alte activitati ale comunitatii, se simtea adesea foarte singur. Terapia schemelor = Fundamentele28 1.1.2 Schemele pentru domeniul Autonomie si Performanta Deficitare Schemele acestui domeniu sunt caracterizate de o autonomie personala limitata si de o capacitate scazuta de performanta. Persoanele care au una sau mai multe scheme din acest domeniu se percep pe sine ca fiind dependente si intampina dificultati in luarea propriilor decizii. Traiesc cu teama ca a decide in nume propriu ar reprezenta o amenintare la adresa relatiilor cu per- soanele semnificative din viata lor sau ca ar putea asmuti astfel fortele destinului impotriva lor, aga cum este cazul in schema Vulnerabilitatii in fata Pericolelor si a imbolnavirilor. in gene- ral, ele se asteapta sa esueze in situatii in care trebuie sa per- formeze. Sa tinem cont de faptul c& aceste scheme se pot forma prin invatarea sociala, adica prin observarea modelelor, a acelor figuri de atasament care in copilarie avertizau in mod permanent asupra pericolului imbolnavirilor sau care sufereau ele insele de o tulburare compulsiva cauzata de o teama de contaminare (Schema Vulnerabilitatii in fata Pericolelor si a imbolnavirilor). in mod asemanator, schema Dependentd/Incompetenta poate s& se dezvolte si atunci cand copiilor nu li se permite in mod con- stant sa indeplineasca sarcini potrivite varstei lor, dupa princi- piul, ,oricum nu esti in stare sa faci asta de unul singur!”. Pe de alta parte, acest tip de scheme isi poate face aparitia si sub forma unor tipare adaptative, atunci cand copilul a fost impovarat cu prea multé autonomie sau nu a primit suficient sprijin. Pacientii suferinzi de tulburarea borderline, care au fost foarte neglijati si lasati si se descurce singuri pe vremea cand erau copii, isi amin- tesc cA se simteau adesea extrem de depasiti de situatie. Acest GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZsentiment a condus la formarea unor tipare de comportament dependent, nascute din nevoia lor de a se asigura ca cineva fi va sprijini. (6) Dependenta/Incompetenta Pacientii cu aceasta schema se simt adesea neputinciogsi gi nu se vad in stare sa abordeze situatiile obignuite cu care se confrunta in viata cotidiana sau sa gestioneze diverse sar- cini fara sa faca apel la ajutorul celor din jur. Acest lucru este caracteristic pacientilor cu trasaturi de personalitate depen- denta. Unii dintre cei afectati au fost confruntati in copilarie cu multe solicitari exagerate, astfel incat au dezvoltat foarte devreme sentimentul ca nu se descurca singuri $i au nevoie de ajutor din exterior. Dimpotriva, 0 alta categorie de pacienti cu aceasta schema a fost cu totul lipsita in copilarie de pro- vocarile adecvate varstei. Acesti pacienti nu au fost, de exem- plu, incurajati in adolescenta sa-si caute propriile solutii pentru urmarea hobby-urilor sau sa preia anumite responsabilitati in cadrul familiei. in terapie, schema devine vizibil doar dupa un anumit timp. La inceput, pacientii par s4 se conformeze si dau dovada de o cooperare foarte buna cu terapeutul. insé, dupa o vreme, se remarca faptul ca in viata cotidiana nu inregistreaza niciun fel de progres. Daca impresia terapeutului despre pacient este la inceputul tratamentului aceea a unei persoane foarte placute, simpatice si rezonabile, care reactioneaza cu mult entuziasm la sugestiile sale si dacd, pe masurA ce trece timpul, pacientul nu evolueaza mai deloc, iar terapeutul simte ca este tot mai frustrat din acest motiv, atunci ar trebui sa se ia in calcul posibilitatea ca aceasta schema sa fie prezenta. 29 Terapia schemelor = Fundamentele30 Studiu de caz Dependentd/Incompetenta DomnisoaraT. este o studenta in varst de 23 de ani, care lasd impresia unei persoane timide si neajutorate. Spune ca nua fost pana acum responsabila de gestionarea propriilor documente, de respectarea unor termene legate de facultate, de rezolvarea acte- lor necesare pentru alocatia de copil! etc. Mama ei este cea care osunda mereu sa-i aminteascd cand are de facut ceva important, ea fiind cea care s-a ingrijit dintotdeauna si foarte bine de aceste aspecte. Pacienta nu a fost nevoitd pana acum sa preia prea multe responsabilitati. Domnisoara T. traieste sentimentul ca este cu totul depasitd de viata. I-ar placea sd-si caute un loc de muncd pentru studenti, dar nu stie cum sa procedeze. Se simte foarte nesigur pe ea in discutiile cu potentialii angajatori siti lipseste increderea c& ar putea face fat’ unor activitati noi. (7) Vulnerabilitate in fata Pericolelor si a imbolnavirilor Aceasta schema se caracterizeaza printr-o teama exagerata de catastrofe, boli sau alte crize ce pot lovi oricand, pe neasteptate. Schema apare frecvent in cazul pacientilor cu trasaturi hipocon- driace sau cu anxietate generalizata. Mamele sau bunicile aces- tor pacienti au fost extrem de protective si/sau se vaitau intruna, avertizand in permanenta asupra unor posibile boli grave. Copiii au fost instruiti sa respecte reguli foarte stricte de igiend, sA nu mandnce niciodata fructe nespalate si sA se spele intotdeauna pe 1 in Germania beneficiaza de alocafia de copil tofi tinerii pana la implinirea varstei de 25 de ani, daca se afla intr-o forma de scolarizare sau de pregitire profesional’. (N.t.) GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZmiéaini dupa ce au intrat intr-un magazin, pentru aevitaimbolna- 31 virile. Schema este prezenta si in cazul pacientilor care au fost vic- time directe sau indirecte ale unor evenimente traumatice, aflate in afara controlului lor. De exemplu, copiii refugiatilor de razboi »Mostenesc” adesea de la parintii lor sentimentul (difuz) al unui destin impredictibil, fapt care, din punct de vedere emotional, se explica prin soarta de refugiati a parintilor, chiar gi cand copiii insisi nu s-au confruntat cu greutatile situatiei de refugiat. Studiu de caz Vulnerabilitate in fata Pericolelor sia imbolnavirilor Doamna F, 0 doctorita in varsta de 31 de ani, are sentimente ambivalente in privinta dorintei ei de a avea copii. Intrebat& asu- pra motivelor, raspunde puternic afectat’ c& este de-a dreptul ‘ingrozita de toate lucrurile care i se pot intampla unui copil de la nastere pan in viata adult’. Sarcina ar putea fi cu probleme, copilul ar putea suferi de niste boli groaznice, ar putea avea un accident sau ar putea fi supus la tot felul de lovituri ale sortii. La intrebarea terapeutului dacé-si aminteste de situatii din copilaria ei in care a trait emotii similare, la fel de puternice cain momentul de fat, pacienta incepe s4 vorbeascd in mod spontan despre bunica din partea mamei. Aceasta devenea foarte agi- tat ori de cate ori pacienta intreprindea ceva in mod autonom. isi aminteste, de exemplu, de o situatie in care bunica s-a plans c&, din cauza grijilor, nu fusese in stare sa inchida toata noaptea ochii cand, la varsta de 12 ani, pacienta a plecat pentru prima dat intr-o tabara de vara impreuné cu echipa ei de inot. Mama pacientei impartasea ingrijorarile bunicii, Terapia schemelor = Fundamentele32 (8) Stare Nediferentiata/Sine Nedezvoltat Persoanele cu aceasta schema au un sentiment slab dezvol- tat al propriei identitati. Pentru a se putea simti ca niste fiinte intregi sau pentru a putea lua decizii, au nevoie in permanenta de reasigurari, in mod tipic din partea unei anumite persoane, de obicei din partea mamei. Au sentimentul ca, fara ea, nu pot avea propriile opinii sau propria identitate. Ca atare, pacientii telateaza adesea despre relatii foarte stranse $i adesea foar- te emotionale cu persoana de care se atageaza. Convingerea pacientilor, c4 trebuie sa-i facd acesteia pe plac, poate fi intr-un contrast destul de mare cu nivelul lor de educatie sau cu statutul profesional atins. Schema nu provoaca in mod direct suferinta, pentru ca, desi pacientul se afla intr-o relatie de nediferentiere cu figura de atasament, relatia nu este totusi traité ca reprezen- tand ceva negativ. Problemele se manifesta indirect, atunci cand autonomia celui afectat este perturbata prea puternic de sche- ma sau cand alte persoane semnificative, de obicei partenerul de viata, isi declara nemultumirea in legatura cu aceasta stare fuzionala. La nivelul simptomelor, schema este adesea insotita de compulsii. Studiu de caz Stare Nediferentiata/Sine Nedezvoltat Domnisoara G., 0 tandra functionaré fn varstd de 25 de ani, se prezinté la psihoterapie din cauza unor ganduri obsesiv-agre- sive pe care le are impotriva partenerului ei. Lao investigare mai aménuntita, ies la iveald puternice sentimente de insecuritate, GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ3B nu doar in privinta ideilor obsesive, ci siin privinta altor aspecte ale vietii ei. Cu toate acestea, pacienta spune ca nu are niciun fel de probleme, cu exceptia acestor ganduri obsesionale. Vorbeste cu mult entuziasm despre parintii ei minunati, cu care intretine o relatie foarte stransa si nu i se pare ca acest lucru ar fi ceva gresit. Vorbeste de mai multe ori pe zi cu mama ei la telefon, fi cere acesteia p&rerea in privinta celor mai neinsemnate lucruri si se declara fericita cd poate discuta despre absolut orice cu parintii ei, inclusiv despre problemele sexuale din relatia cu pri- etenul ei. (9) Esecul Persoanele cu aceasta schema traiesc cu convingerea c4 nu vor avea niciodata succes in viata si se percep pe sine ca fiind mai putin talentate si mai putin inteligente decat toti ceilalti oameni. Reactiile celor de la scoala sau ale printilor in copilarie au fost adesea negative, incluzand devalorizari generalizate ale persoanei lor. Dar si alte tipuri de experiente pot conduce la for- marea acestei scheme, in special experientele traite in domenii sociale cu accent mare pe performanta, domenii caracterizate de standarde inalte si de o recunoastere relativ scazuta a meritelor (de exemplu, in muzica clasica sau in sportul de performanta). Schema functioneaza in unele situatii dupa modelul ,,profetiei autoimplinite”, in sensul ca situatiile provocatoare devin atat de infricosatoare, incat cei afectati tind mai degraba sa le evite decat sa se pregateasca intr-un mod adecvat pentru confruntarea cu ele. Rezultatul va fi cd vor obtine intr-adevar performante slabe, lucru ce nu face decat sa intareasca cercul vicios al schemei. Terapia schemelor = FundamenteleStudiu de caz Esecul Domnul A., un student la stiintele educatiei, in varsté de 24 de ani, vine la psihoterapie din cauza unor simptome depresive sia unor dificultati in privinta performantelor sale de la facul- tate. Din relatarile sale reiese ca de fapt stapaneste destul de bine materiile de examen, ins& implicarea sa este totusi insuficienta si tergiverseaz& multe lucruri. Este convins c& nu va fi niciodat’ ‘jn stare sé termine facultatea, pentru cd se percepe pe sine ca pe un ratat. Acest sentiment nu a putut fi ameliorat nici macar de notele decente obtinutein anii anteriori. Intrebat despre istoricul sdu de viata, domnul A. povesteste cd are un frate mai mare cu doi ani, cdruia ,, mereu i-a picat totul in poala” si, in comparatie cu el, pacientul s-a simtit intotdeauna prost si inferior. Domnul A. a facut inot de performant’ pe perioada copiliriei sia adolescentei, dar, in ciuda ,antrenamentelor militdresti” timp de mai multi ani, succesul nu si-a facut niciodaté aparitia. Performantele sale erau onorabile, dar asteptarile antrenorului vizau doar rezultate extrem de bune. 1.1.3 Schemele domeniului Limite Deficitare Persoanele cu acest tip de scheme au adesea dificultati in respectarea limitelor normale, le vine greu s4 ramana rezerva- te atunci cand situatia o impune si deseori le lipseste discipli- na necesara gestionarii cu succes a sarcinilor zilnice. Schema Revendicarii de Drepturi Personale si a Grandiozitatii se remarca GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZprintr-o atitudine rasfatata si revendicativa, in timp ce schema Lipsei de Autocontrol si de Autodisciplina, prin absenta discipli- nei si a capacitatii de a persevera. Similar schemelor domeniu- lui Autonomie si Performanta Deficitare, si aceste scheme pot fi insusite prin invatare directa sau prin invatare sociala — prin observarea modelelor. Copiii au fost ori foarte rasfatati si nu le-au fost impuse limite, ori au observat ca nici modelele lor, de exem- plu tatal, nu le respecta. Ca adulti, intampina adesea dificultati in aceasta privinta. Pe de alta parte, aceste scheme se pot dezvolta si ca urmare a unei atitudini parentale prea stricte si prea rigide fata de disciplina si fata de limite. in acest caz, aparitia schemelor trebuie inteleasa ca o atitudine rebela opozitionista. (10) Revendicarea de Drepturi Personale/Grandiozitatea Specific acestei scheme este perceptia despre propria persoana ca fiind cineva foarte special. Respectivul considera ca el nu tre- buie sa respecte regulile obisnuite sau conventiile sociale si detes- t& sa se simta constrans sau restrictionat in vreun fel. Aceasta schemé este asociata in mod normal cu trasaturi de personali- tate narcisica. Pacientii cu aceasta schemd cauta sa obtina multa putere si control si interactioneaza cu ceilalti intr-un mod foarte competitiv. in legatura cu biografia lor, ei vorbesc despre per- soane importante din viata lor care au fost extrem de centrate pe performanta si pe putere (de obicei este vorba despre tata, iar acolo unde exista afaceri de familie, despre ,, membrii clanului’). Este posibil ca celor afectati de aceasta schema sa li se fi cerut de foarte devreme sa-si modeleze relatiile cu cei de o seam sau cu fratii din aceasta perspectiva a maximizarii puterii si a influentei exercitate asupra celorlalti. in alte cazuri, ei au fost foarte risfatati in copilarie si/sau li s-a indus ideea ca sunt deosebiti. 35 Terapia schemelor = Fundamentele36 SUT ITOK Sec Revendicarea de Drepturi Personale/Grandiozitatea Domnul C., 48 de ani, director de departament intr-o institutie, vine la terapie acuzand ca este hartuit la locul de munca. Refe- rindu-se la obiectivele terapiei, spune ca ,,nu are nicio idee despre cum le-ar putea baga in cap acestor imbecili putina buna-cuviint&”. In relatie cu terapeutul, are o atitudine autori- tar si dominatoare. Din propriile lui relat3ri, reiese cd isi trateaz’ colegii intr-un mod extrem de depreciativ, uneori chiar insolent. Cand terapeutul atinge acest subiect, pacientul comenteaza foarte méandru de sine cA, ,,dacad cineva vrea sd aiba de-a face cu el, tre- buie sa fie bine pregatit pentru astal”. (11) Lipsa de Autocontrol si de Autodisciplinad Persoanele cu aceasta schema au dificultati in privinta autocontrolului si a tolerantei la frustrare. Renunta rapid la activitatile plictisitoare si nu prea au rabdare pentru sarcini care implica disciplina si perseverenta. Din exterior, sunt ade- sea perceputi ca fiind niste pierde-vara, carora le pasa doar de propria stare de bine, in detrimentul indeplinirii obligatiilor si al angajamentului personal. Radacinile biografice ale acestei sche- me sunt similare cu cele ale schemei Revendicarii de Drepturi Personale si Grandiozitatii. Se poate intalni insa si in cazul per- soanelor care au fost neglijate in copilarie. in familiile in care nu se ofera ingrijire sau in care se practica o forma de abuz, copiilor Je lipseste indrumarea necesara invatarii autodisciplinei. GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ37 Studiu de caz Lipsa de Autocontrol si de Autodisciplind Domnul K., 36 de ani, este un artist liber-profesionist. Desi in realitate traieste de mult timp din ajutor social, de fiecare data cand este intrebat cu ce se ocupa, raspunde ca lucreaza la niste proiecte artistice si muzicale. Exceptand prezenta glamuroasa pe care si-o insceneaza pe internet, la o privire mai atenta se observa faptul c& nu se dedicd cu seriozitate acestor activitati despre care vorbeste. A venit la terapie din cauza depresiei de care sufera sia lipsei de perspectiva in viata. intrebat in leg&tura cu scopurile sale, lasa senzatia cd ii este lehamite de acest subiect si pare incapabil sia deciziiin privinta obiectivelor sale sau sd se implice activin realizarea lor. 1.1.4 Schemele domeniului Dependenta de Altii Persoanele afectate de schemele acestui domeniu se orientea- za dupa nevoile, dorintele sau opiniile celorlalti, pe care le asaz inaintea propriilor nevoi, dorinte sau opinii. Modul in care acest lucru se intémpla variaza in functie de schema. Astfel, in cazul schemei Subjugarii, persoana incearca sa se adapteze cu totul in functie de ideile celorlalti. In schimb, cei afectati de schema Sacrificiului de Sine se simt extrem de responsabili sa le rezolve celorlalti toate problemele si considera ca este de datoria lor sa aiba grija de ei. La randul ei, schema Nevoii de Aprobare gi de Recunoastere determina persoana sa fac anumite lucruri mai Terapia schemelor = Fundamentele38 degraba datorita efectelor lor asupra celor din jur decat din pro- pria dorinta de a le face. Din relatarile biografice ale acestor pacienti, se observa ca aceste scheme au adesea un caracter secundar si ci in prim-plan stau de fapt schemele domeniului Separare si Respingere. Pacientii vorbesc despre o persoana de atasament, de exemplu despre un tata alcoolic care devenea violent cand consuma alco- ol si pe care copilul il percepea ca fiind extrem de amenintator (schema Neincredere/Abuz). Pentru a nu-l intarata pe tatal beat, copilul a invatat si se comporte intr-o maniera extrem de supu- sa fata de el, comportament care apoi s-a intarit pe parcursul dezvoltarii. in unele cazuri, pacientii au putut observa aceasta conduita supusé si la alte persoane cu rol de model, de exem- plu la mama, care adopta si ea o atitudine de supunere in fata tatalui beat. (12) Subjugarea Persoanele cu aceasta schema se lasa dominate de ceilalti in telatii gi se orienteaza din principiu dupa dorintele gi opiniile acestora, chiar si atunci cand se bazeaza doar pe niste presupu- neri cu privire la aceste dorinte si opinii. Pacientilor cu aceasta schema le vine foarte greu sa intre in contact cu propriile lor nevoi sau sa si le numeasca, in ciuda eforturilor terapeutului de a-i ajuta sa si le descopere. Despre copilarie isi amintesc ci mama avea 0 atitudine foarte servila fata de tata, cand aces- ta devenea violent sau amenintator, si cd exprimarea propriilor nevoi sau dorinte era aspru pedepsita. Cazul domnisoarei Heike D., descris in capitolul 1.1 ,Scheme dezadaptative’, este un bun exemplu in acest sens. GITTA JACOB, ARNOUD ARNTZ(13) Sacrificiul de Sine 39 Pacientii cu aceasta schema sunt in permanent concentrati pe satisfacerea nevoilor celorlalti si pe sustinerea acelor per- soane. Spre deosebire de schema Subjugirii, aici este mai putin vorba despre adaptarea la nevoile celor din jur, cat mai ales des- pre nevoia de a intui cat mai repede care este necesitatea nas- cuta dintr-o anumita situatie si de a se implica in rezolvarea ei. in schimb, daca incearca si se concentreze asupra propriilor nevoi, aceste persoane traiesc puternice sentimente de vinovatie. Schema este relativ des intalnita in cazul persoanelor care lucrea- z& in domeniul s&natatii si al asistentei sociale. in viata cotidia- na, se poate observa ca activitatile care implicd multe sarcini si responsabilitati, dar care aduc relativ putina recunoastere sau putine recompense materiale (de exemplu, activitati in cadrul comitetului de parinti sau in conducerea vreunei asociatii), sunt de multe ori indeplinite de acest tip de persoane. De exemplu, presedintele comitetului de parinti de la gradinita se lasa din nou ales si in comitetul de parinti de la scoala, desi nu mai voia de fapt” si se ocupe de acest lucru. Acest tip de situatii repre- zinta, cu o probabilitate destul de ridicata, un indicator pentru prezenta acestei scheme, fara a avea insa implicatii clinice. SCNT (azv4 Sacrificiul de Sine Doamna K., 0 asistenta medicala in varsta de 35 de ani, este foarte apreciata la locul de munca pentru ca efectueaz4 multe sarcini suplimentare, se asigura de pastrarea unui inalt nivel de Terapia schemelor = Fundamentele