Curs Instalatii Sanitare

5/25/2018 Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.
c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 1/186

5/25/2018 Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om

TEHNICIAN INTALATOR PENTRU CONSTRUCŢII
CUPR INS
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ŞI PREZENTARE GENERALĂ 1

1.1. Scurt istoric al instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare 1
1.2. Situaţia actuală în domeniul instalaţiilor sanitare 3
4
1.3. Perspective de viitor privind alimentarea cu apă
CAPITOLUL 2 - PLANURI DE INSTALAŢII 5
2.1. Semne convenţionale pentru instalaţii 5
2.2. Citirea planurilor de instalaţii 10
2.2.1. Instalaţii exterioare de alimentare cu apă şi canalizare 10
2.2.2. Instalaţii interioare de alimentare cu apă şi canalizare 17
CAPITOLUL 3 - PERFORMAREA INSTALAŢIILOR ÎN CONSTRUCŢII 21
3.1. Tehnologii moderne în instalaţiile tehnico – sanitare 21
3.1.1. Sistemul de ţevi multistrat 21

3.1.2. Tuburi din fontă 22
3.1.3. Instalaţii interioare din cupru 23
3.1.4. Instalaţii interioare şi exterioare de canal 23
3.1.5. Modalităţi de performare a instalaţiilor sanitare 24
CAPITOLUL 4 - SISTEME EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ 25
4.1. Apa potabilă şi calităţile ei 26
26
5.5. Instalaţii interioare de apă pentru incendii 65

5.6. Instalații de drencere 66
5.7. Instalaţii interioare cu distribuţie superioară 67
5.8. Instalaţii interioare cu distribuţie inferioară 68
5.9. Instalaţii de prepararea apei calde de consum 68
5.9.1. Metode de preparare a apei calde de consum 69
5.9.2. Circulaţia apei calde de consum 74
5.9.3. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de distribuţie a ACC 76

5.9.4. Izolarea termică a conductelor de ACC 76
5.9.5. Erori în exploatare 78
5.9.6. Reglarea şi echilibrarea reţelelor de distribuţie ACC 79
5.10. Instalaţia de hidrofor 81
5.11. Instalaţii de alimentare cu apă din surse individuale 83
5.12. Sisteme de protecţie 84
85
5.13. Configuraţia conductelor de distribuţie din interiorul clădirilor
5.14. Scheme de alimentare cu apă ale reţelei interioare 88
5.15. Materiale şi echipamente specifice instalaţiilor interioare 91
5.15.1 Conducte. Rol şi proprietăţi 91
5.15.2. Materiale din care sunt confecţionate conductele 94
5.15.3. Recunoaşterea şi caracterizarea conductelor 99
5.15.4. Îmbinarea prin sudare a ţevilor din polietilenă de înaltă densitate (PEHD) 100
5.15.5. Piese speciale. Armături
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 102 4/186
7.2. Alcătuirea şi funcționarea instalațiilor interioare de canalizare 137
7.2.1. Rolul instalațiilor de canalizare interioară 138
7.2.2. Elemente componente ale instalaţiei interioare de canalizare 138
7.2.3. Alcătuirea şi funcționarea instalațiilor interioare de canalizare a 141
apelor uzate menajere

7.2.4. Funcționarea instalației de canalizare interioară 143
7.2.5. Montarea ţevilor de scurgere din PVC 144
7.2.6. Ventilarea instalațiilor interioare de canalizare menajeră 145

7.2.7. Instalații interioare de canalizare a apelor meteorice 146
7.2.8. Principii de proiectare ale instalaţiei interioare de canalizare menajeră 147
7.2.9. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de canalizare 148
7.2.10. Materiale şi echipamente specifice instalaţiilor de canalizare interioară 150
CAPITOLUL 8 - TERMENI . FIŞE TEHNICE. FIŞE TEHNOLOGICE. FAZE EXECUŢIE ÎN 159

DOMENIUL INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE
8.1. Glosar de termeni 159
8.2. Fişe tehnice 168
8.3. Fişe tehnologice 171
8.4. Faze de execuţie 175
8.5. Diverse scheme 178


1
TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCȚII
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ŞI PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Scurt istoric al instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare

Sistemele de alimentare cu apă au fost utilizate de cele mai vechi civilizaţii:
 În India, în anul 4000 î.e.n., oraşul Mohenjodaro era echipat cu bazine;
 În Creta, în Grecia Antică şi la Roma bazinele şi casele luxoase beneficiau de alimentare cu apă rece prin
conducte, iar în unele cazuri dispuneau şi de conducte de apă caldă;

 Primul sistem de alimentare cu apă cu canale din piatră a fost construit în Assiria în anul 2000 î.e.n.;
 În China se utilizau conducte din bambus pentru alimentarea cu apă, iar în Grecia şi în Africa de nord se
utilizau tuburi din lut ars;
 Primele exemple cunoscute de puţuri pentru apă datează din anul 3000 î.e.n., în Egipt şi în China;
 Ierusalimul Antic era alimentat cu apă din rezervoare şi lacuri artificiale;
 Cele mai faimoase sisteme de conducte din antichitate erau apeductele romane: Roma dispunea în anul 300
î.e.n. de 12 apeducte care însumau aproximativ 150 milioane de litri de apă potabilă. Cel mai lung apeduct,
Aqua Martia, avea

apartamentelor o lungime
romanilor bogaţi. deLocatarii
80 km. de Apa era adusă
la etajele direct trebuiau
superioare până la să
nivelul parterului
folosească vilelor sau
rezervoarele de
apă de la parter. Oamenii care îşi câştigau existenţa cărând apă erau numiţi Aquarians. Sistemul de apeducte
a fost adoptat de peste 40 de oraşe din Imperiul Roman;
 Evul Mediu s-a caracterizat prin neglijarea preocupărilor faţă de igienă, locuitorii oraşelor trăiau în condiţii
sanitare precare, iar lipsa apei şi a calităţii ei contribuiau la răspândirea epidemiilor;
 Construcţia de sisteme de alimentare cu apă a reînceput în secolele 16 şi 17;
 În Cehia, prima alimentare cu apă a fost construită pentru castelul din Praga, în secolul 12; în 1348, apa era
adusă prin conducte de lemn în bazinele din pieţele Carol şi Vaclav; în secolul 15, apa era pompată din râul
2
 În Praga şi Bratislava, reţeaua de canalizare a fost construită după 1902, iar în Kosice după 1904, multe dintre
aceste canale colectoare fiind şi astăzi în funcţiune.
În anul 1970, în Slovacia 28% din locuitori beneficiau de serviciile sistemului de canalizare, iar la nivelul anului
2000, procentul atinge 50%.

3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re Figura 2 Instalaţie de canalizare menajeră (desen din anul 1878) 9/186
4
1.3. Perspective de viitor privind alimentarea cu apă

Perspective privind alimentarea cu apă a clădirilor:
 Creşterea numărului de aparate şi obiecte sanitare pentru utilizare curentă în gospodărie (maşini de
spălat vase, jacuzzi, piscine, etc.);
 Apariţia unor metode mai eficiente pentru tratarea apei;
 Prepararea apei calde cu ajutorul unor surse regenerabile de energie;
 Încălzire şi preparare eficientă a apei calde menajere (schimbătoare de căldură);
 Utilizarea calculatorului pentru proiectare şi desen – sistemul CAED (computer aided engineering
design) integrează calculele şi poate genera şi desena un unic model – realitate virtuală, în care
funcţionarea este simulată şi optimizată;
 Apariţia unor sisteme moderne cu un timp de montaj foarte scurt, protecţie împotriva zgomotului şi
vibraţiilor şi protecţie împotriva poluării datorate fenomenului curgerii inverse;
 Folosirea unor unităţi compacte monobloc pentru pompare (atât pentru uz casnic, cât şi pentru
incendiu);
 Utilizarea sistemelor cu sprinklere pentru combaterea incendiilor.
Evoluţia sistemelor de canalizare:

 Utilizarea sistemelor de canalizare vacuumatice pentru ape meteorice şi a celor de presiune redusă
pentru ape uzate menajere;
 Refolosirea apei uzate menajere (“gri”) pentru anumite sarcini care altfel ar presupune un consum
de apă rece din reţea;
 Utilizarea de conducte izolate împotriva zgomotelor şi protejate la foc, cu precădere a celor
preasamblate / preizolate în fabrică;
 Protejarea clădirilor împotriva inundării, prevederea de pompe pentru ape uzate menajere dacă
există obiecte sanitare situate sub nivelul terenului;
 Ventilarea corectă şi eficientă a coloanelor de canalizare;
5
CAPITOLUL
PLANURILOR 2
DE INSTALAŢII
2.1. Semne convenţionale pentru instalaţii
Plan de situație
Profilul în lung
Cote
Detalii de
monta
DESEN TEHNIC DE
INSTALATII

6
Chenarul – element grafic care delimitează câmpul desenului;

Convenţional – stabilit printr-o convenţie;
Cota - valoarea numerică a dimensiunii reperului cotat. Se înscrie la mijlocul liniei de cotă, la 1-2 mm deasupra;
Cota radier – cota fundului căminului,
Cota terenului – nivelul terenului in stadiul final al lucrărilor,
Desen de execuţie – desen definitiv întocmit la scară, care serveşte la executarea produsului reprezentat,
cuprinzând toate datele necesare în acest scop;
Desen de instalații – mijlocul de reprezentare pentru execuţia instalațiilor interioare si exterioare aferente
clădirilor, pe baza
Desene de principiilor generale , stabilite
detaliu – reprezentarea prin standarde
elementelor privind
de amânunt proiectarea
care si executarea
nu par destul lor,desenele in plan si
de clare pe
schema, la o scara convenabila 1:10,...1:1.
Desene in plan – vederi ale instalațiilor la fiecare nivel al clădirii , întocmite pe planurile de arhitectura,
Format – spaţiul necesar executării desenului;
Hașuri – notari grafice convenționale pentru a pune in evidenta secțiuni prin diferite materiale,
Indicatorul – zona în care sunt înscrise datele necesare identificării desenului şi cele necesare realizării
obiectului desenat;
Linia de cotă - este linia pe care se înscrie cota respectivă, se trasează cu linie continuă subţire şi se termină la
unul sau ambele capete cu săgeţi. Se trasează paralel cu elementul cotat la o distanţă de minim 7 mm de linia de
contur;
Plan de execuție – cuprinde punctele de racord, rețelele subterane şi legătura lor cu clădirile din teren pe care
le deservesc la scara 1 ;500 sau 1 :1000,
Plan de situație – cuprinde obiectul proiectat in cadrul vecinătăţilor lui , cu reţele existente şi proiectate,
executat la scara 1 :500, 1 :1000 sau 1 :5000,
Profilul în lung – reprezintă la scara elementele necesare pozării în pământ a conductelor şi cuprinde cotele
corespunzătoare faţă de repere fixe,
7
Linii şi culori convenţionale pentru conducte care transportă fluide (extras din STAS 185/1 - 89)

8
Semne convenționale pentru obiecte sanitare (extras din STAS 185/4 - 84)

9
Hașuri utilizate în desenul tehnic

10
2.2. Citirea planurilor de instalaţii
2.2.1. Instalaţii exterioare de alimentare cu apă şi canalizare

11
Elementul desenat Notația Materialul şi diametrul

conducta publică (alimentarea de la reţeaua Fp 150 fonta de presiune cu diametrul de 150 mm
de apă)
colectorul principal al canalizării menajere Dn 400 diametrul nominal de 400 mm
căminul de racord CR 50 beton armat
colectorul clădirii racordate Dn 110 tub din PVC – U cu diametrul de 110 mm
colectorul canalizării pluviale Dn 110 tub din PVC – U cu diametrul de 110 mm
căminul de apometru Dn 50 beton
Profilul longitudinal al reţelei de alimentare cu apă şi al canalizării este necesar pentru executarea reţelelor
exterioare proiectate pe întreg traseul acestora.
Se întocmesc utilizând două scări :
 scara lungimilor 1:500
 scara înălțimilor 1:50 , mai mare , pentru a evidenţia variaţiile de nivel ale terenului şi pantă.
Desenul cuprinde :
 secțiunea prin teren ,
 axa căminului,
 căminele de vizitare, cu linia terenului amenajat,

 cota
cota terenului,
radierului,
 distante parțiale şi cumulate ,
 diametrele,
 pantele şi adâncimea căminului.

12
În figura de mai jos sunt prezentate profilele în lung pentru:

13
a. Rețeaua de alimentare cu apă între căminele N1 şi N3 şi pe întreg traseul N1 până la N9

14
b. Pentru canalizarea pluvială între căminele CP1 şi CP4
c. Pentru canalizare menajeră între C1 şi C4

15
Profilul longitudinal al canalizării este o secţiune efectuată prin axa canalizării exterioare, între două puncte
bine definite (de obicei două camine de canalizare).
Profilul longitudinal al reţelei exterioare de

canalizare pentru un ansamblu de clădiri
16
o se înseamnă cota de ieşire din clădire a instalaţiilor interioare racordate la reţeaua exterioară şi cotele de
montare ale altor reţele exterioare, canale termice, conducte de apă etc., care trebuie ocolite, subtraversate
etc.
se trasează conductele de canalizare şi se notează în tabel cota radierului canalului, calculate de la cota
o
terenului natural. Cotele în dreptul fiecărui cămin se stabilesc cunoscând distanţa faţă de căminul precedent
şi panta de montare;
o se calculează adâncimea săpăturii la cămine în funcţie de adâncimea căminelor. Pentru căminele obişnuite,
săpătura se execută cu 20-25 cm mai înaltă decât radierul căminelor.
Pentru antemăsurătoare se calculează volumul de săpătură pe tronsoanele dintre cămine, cunoscând cota
terenului de la care începe săpătura (de obicei, terenul natural), adâncimea şi lăţimea săpăturii.
Reprezentarea detaliilor - construcții ajutătoare

In planul de situație şi în profilul în lung – se reprezintă prin semene convenţionale , construcţiile anexe,
executate din beton:
 cămine de vizitare,
 cămine de apometre,
 separator de grăsimi,
 cămine de canalizare, etc.
Aceste construcții sunt reprezentate prin vederi şi secțiuni complet cotate.

17
2.2.2. Instalaţii interioare de alimentare cu apă şi canalizare

Instalațiile de alimentare cu apă rece şi caldă şi de canalizare a apelor uzate menajere şi pluviale, se reprezintă
pe aceleaşi planuri de arhitectură cu ajutorul semnelor convenţionale conform standardelor in vigoare.
Reprezentarea instalațiilor interioare de alimentare cu apă şi canalizare se realizează astfel:
A. Reprezentarea obiectelor sanitare in camera de baie şi bucătărie:
 se utilizează semnele convenționale;
 se trasează cu linie continuă de culoare neagră, ½ din grosimea liniei de reprezentare a conductelor ;
 se reprezintă la scara desenului;
 tipul şi caracteristicile se înscriu in listele de materiale ale proiectului , pe desene de detaliu, execuţie
sau montaj, in tabelul de componenţă sau legendă.
B. Reprezentarea in plan parter sau etaj curent:

 obiectele sanitare prin semnele convenționale;
 cotele de montaj care pot lipsi , fiind determinate de normele de montaj ;
 conductele de distribuție şi poziţia coloanelor de alimentare cu apă rece şi caldă şi de canalizare;
 legăturile la coloanele de canalizare şi alimentare cu apă;
 sifoanele obiectelor sanitare nu sunt figurate pe desen;
 indicarea diametrelor conductelor şi a armăturilor.
Planul camerei de baie

18

19
PLAN PARTER
Reprezentarea instalațiilor
interioare de alimentare cu
apă şi canalizare pentru o
clădire P+1 etaje
Reprezentarea instalațiilor în
planurile de arhitectură la scara
1:50 sau 1:100, cu ajutorul
semnelor convenționale,
conform STAS 185/1-89.

20
PLAN ETAJ
Reprezentarea obiectelor sanitare

şi a conductelor in plan etaj curent,
presupune aceleaşi reguli de
reprezentare şi cotare.
SCHEMA COLOANELOR
21
CAPITOLUL 3
PERFORMAREA INSTALAŢIILOR ÎN CONSTRUCŢII

3.1. Tehnologii moderne în instalaţiile tehnico – sanitare
Proiectarea, executarea, montarea, exploatarea şi postutilizarea acestor instalaţii se efectuează în conformitate
cu reglementările tehnice specifice, cuprinse în :
o acte legislative (decrete, legi, hotărâri şi ordonanţe guvernamentale) ;
o normative de proiectare şi executare, respectiv exploatarea instalaţiilor;
ghiduri, regulamente, instrucţiuni;
o
standarde;
o
Cele mai importante reglementări în domeniu sunt:

o Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9 ;
o Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare I9/1;
o Norme tehnice ISCIR;
o Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor;
o Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, nr.273/1994;
o STAS 1478 – Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale de proiectare ;
o STAS 1795 – Instalaţii sanitare. Canalizarea interioară. Prescripţii fundamentale de proiectare.
3.1.1. SISTEMUL DE ŢEVI MULTISTRAT
În ultimii ani ţevile multistrat au un succes deosebit pe piaţa instalaţiilor datorită faptului că sunt alcătuite
atât din material plastic cât şi din metal (aluminiu) îmbinând astfel avantajele ambelor materiale.
Sistemul UNIPIPE face parte din această categorie întrebuinţându-se atât în tehnica sanitară, în instalaţiile de
22
3.1.2.TUBURI DIN FONTĂ

Alegerea canalizărilor din fontă pentru echipamentele din subsoluri constituie cea mai bună combinaţie posibilă
între durabilitatea
printre instalaţiilor, fiabilitatea
care şi PONT-A-MOUSSON. Tuburilelorrealizate
şi minimalizarea bugetului de
prin centrifugarea întreţinere.
fontei Sunt produse
topite supuse de multe
unor procese firme
termice
speciale dobândesc caracteristici mecanice superioare.
Caracteristicile tuburilor
2
 rezistenţa la tracţiune mai mare de 15 daN/mm pentru racorduri, şi mai mare de 25 daN/mm2
pentru tuburi;
 rezistenţa la strivire 40 daN/mm;
2
 modul de elasticitate 11000 daN/mm ;
 durată de viaţă 50 ani.
Domeniile de utilizare ale produselor sunt:

 Aducţiuni de apă potabilă şi irigaţii:
 ţevi, racorduri şi accesorii cu diametre de 60-2000 mm.;
 conducte de legătură fiabile, uşor de montat;
 izolaţii interioare şi exterioare adaptate la toate situaţiile.
 Robinetărie:
 robinete – vane cu clapetă (peste două milioane de bucăţi în funcţiune);
 robinete fluture;

 hidranţi şi guride
echipamente deprotecţie
incendiu;a reţelelor de apă;
 accesorii de montaj.
 Canalizări:
conducte INTEGRAL din fontă maleabilă cu diametre de 100-200 mm;

gamă completă de produse din fontă maleabilă corespunzătoare exigenţelor de exploatare, adaptate

traficului modern.
 Produse pentru construcţii;
 conducte de evacuare a apelor menajere şi pluviale din clădiri;
23
3.1.3. INSTALAŢII INTERIOARE DIN CUPRU
Avantajele cuprului
a. Rezistenţa la coroziune
Ţevile de cupru au o rezistenţă foarte mare la coroziune, nu numai la acţiunea mediului ambiant ci şi la
acţiunea agenţilor corozivi din diferitele tipuri de apă vehiculată prin ele.
b. Rezistenţa mecanică
Rezistenţa mecanică a ţevilor din cupru este de ce puţin 200 N/mm 2 la ţeava moale şi peste 300 N/mm2
pentru ţevile dure.
c. Uşurinţa în montaj
Cuprul
tehnologiile este unŢevile
moderne. material foarte
se pot maleabil
îmbina uşor şi şirepede
poatefolosind
fi curbatdiferitele
sau altfel modelat
tipuri destulpuse
de fitinguri de repede folosind
la dispoziţie de
firmele producătoare : capilare, cu inel de compresie, cu conexiune prin presare sau cu autostrângere.
d. Acţiune antibacteriană
S-a dovedit ştiinţific că datorită acţiunii cuprului împotriva anumitor bacterii, acesta joacă un rol important în
sănătate, fiind chiar indicat pentru instalaţiile de apă potabilă.
e. Costuri totale mai reduse
Deşi costurile iniţiale ale instalaţiei din cupru pot fi mai mari în comparaţie cu alte materiale, incluzând însă şi
costuri de întreţinere şi reparaţii, costul total este simţitor mai mic în cazul cuprului.
f. Domenii de utilizare
 apă caldă menajeră ;
 apă fierbinte ;
 instalaţii de gaz pentru încălzire şi gătit ;
 alimentare cu combustibil lichid pentru instalaţiile de încălzire ;
 centrale termice ;
 instalaţii de abur ;
 instalaţii medicale ;
 instalaţii pneumatice ;
24
Avantajele sistemului SILERE
-robuste
foarte rezistent la solicitări
care nu permit mecanice datorită tuburilor
deformări;
- rezistenţă la coroziunea provocată de acizi, agenţi
oxidanţi;
- durată de lucru de minim 10 ani;
- pierderi reduse de sarcină;
- câmp de lucru între 0 şi 950 C;
- rezistent la ape uzate având pH-ul cuprins între 2 şi 12.
Cămine de inspecţie şi curăţire

Pentru a asigura funcţionarea corectă şi exploatarea corespunzătoare a reţelelor de canalizare, precum şi
respectarea măsurilor de protecţie a mediului, se recomandă folosirea căminelor de inspecţie şi curăţire. În cazul
reţelelor de canalizare exterioară publică este recomandabilă dispunerea unui cămin de inspecţie şi curăţire cu o
frecvenţă de aproximativ 50 m., în funcţie de tipul apelor uzate care sunt evacuate prin reţeaua respectivă.
Valplast Industrie produce tubulatură şi fitinguri din PVC pentru reţelele de canalizare, cămine de inspecţie şi
curăţire, sisteme de drenaj, jgheaburi din PVC, sifoane de pardoseală, protecţie cabluri subterane şi tubare puţuri.
25
CAPITOLUL 4
SISTEME EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ
Adaptor Element (piesă) de legătură între două materiale diferite (ţevi,

robinete, fitinguri)
Adeziv Substanţă organică sau anorganică destinată să lipească (îmbine)
între ele, nedemontabil, două materiale
Aliaj Amestec solidificat a două sau mai multe metale
Apometru Aparat (sistem în general mecanic) destinat să măsoare cantitatea de
(contor de apă) apă care trece într-un interval de timp
Aparat de utilizare Sistem mecanic echipat cu arzător, destinat să consume gaz prin
arderea în arzător
Armătură Aparat montat într-o instalaţie, care permite reglarea, controlul,
verificarea, comanda şi siguranţa acestora
Azbociment Amestec omogen de ciment şi fibre de azbest
Cotă geodezică Diferenţa de nivel (înălţime) măsurată între cota (nivelul) luată ca
referinţă şi cota punctului a cărui cotă se exprimă
Filet Nervură (spiră) înfăşurată elicoidal pe o suprafaţă cilindrică sau conică
la interior sau la exterior
Fiting Pisă specială tubulară cu forme diverse, filetată la interiorul sau la
exteriorul intrărilor, cu rol de element de legătură
Flanşă Element de legătură între două conducte sub forma unei coroane
26
3.1. Apa potabilă şi calităţile ei

În funcţie de utilizările ce i se dau, apa trebuie să întrunească o serie de calităţi.
Astfel, apa necesară nevoilor menajere, apa industrială care intră în procesul de fabricaţie a produselor
alimentare şi, în general, orice apă destinată centrelor populate trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate. Apa
industrială trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate legate de procesul de fabricaţie.
Apa are proprietăţi organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice şi biologice.
Proprietăţi organoleptice
Proprietăţile organoleptice sunt mirosul şi gustul.
Mirosul poate proveni din: substanţe minerale, substanţe organice în descompunere sau organisme vii.
Gustul se datoreşte gazelor şi substanţelor minerale dizolvate în apă.
Proprietăţi fizice
Proprietăţile fizice sunt: turbiditatea (tulbureala), culoarea, temperatura şi conductibilitatea electrică.
Turbiditatea se datoreşte unor substanţe solide de natură organică sau minerală pe care le poartă apa în
suspensie.
Culoarea este dată de anumite substanţe dizolvate.
Temperatura variază cu clima, cu anotimpul şi cu felul apei.
Temperatura apei de suprafaţă (râuri, lacuri) variază între 0 şi 26°C, a apei subterane între 10 şi 12°C dacă apa
se găseşte la 10—20 m in adâncime sub nivelul terenului.
Conductibilitatea electrică a apei este inversul; rezistivităţii ei la trecerea unui curent electric şi este
proporţională cu conţinutul ei de săruri dizolvate.
Proprietăţi chimice
În apă se găsesc dizolvate substanţe minerale, organice şi gaze, care pot să dea apei caracter acid sau
alcalin.
Una dintre cele mai importante proprietăţi chimice ale apei este duritatea, care depinde de cantitatea de săruri
27
In tara noastră este adoptat Sistemul International de unităţi de măsură (SI), care cuprinde şapte mărimi si
unităţi de măsură fundamentale. Dintre acestea, in hidraulică se folosesc primele trei mărimi fundamentale:
lungimea(L), masa ( M ) si timpul (T).
4.3. Aparate şi instrumente de măsură

Pentru măsurarea presiunii fluidelor se folosesc următoarele aparate de măsurat:
 manometre cu membrană de separație ;
 manometre cu resort tubular ;
 traductor pneumatic de presiune ;
 manometru diferențial cu tub in forma de U.
Pentru măsurarea temperaturii se folosesc următoarele aparate de măsurat :
 termometre cu dilatare –drepte si de colt;
 termometre manometrice ;
 termorezistente ;
 termocupluri.
Pentru măsurarea debitului se folosesc următoarele aparate de măsurat:
 contoare volumetrice si de viteza ;
 debitmetre diferențiale si magnetice ;
 rotametre .
4.4. Hidraulica şi termotehnica aplicată

Hidraulica este știința care are drept obiect studiul echilibrului şi mișcării corpurilor fluide (lichide şi gaze ) şi al
interacţiunii acestora cu corpurile solide.
Pentru exprimarea legilor proprii , hidraulica folosește legile fizicii lichidelor si gazelor, precum si legile generale
ale mecanicii.
Hidraulica cuprinde:
28
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde:

 instalațiile exterioare
instalațiile
 interioare , de
menajere, industriale alimentare
combaterea cu apă - pentru asigurarea necesarului de apa in scopuri
incendiilor.
Structura consumului de apă din clădiri de locuit , sociale –culturale , industriale , agrozootehnice:
o consum menajer – nevoi zilnice ( băut, spălat, preparat hrană, spălat rufe , vase ) .
o consum industrial – materie primă , intră în compoziţia unor produse; apă de răcire , agent
termic, spălare (minereuri);

o consum pentru combaterea incendiilor ;
o consum pentru nevoi publice – stropit, udat, spălat;
o consum pentru nevoi zootehnice – spălat grajduri, băut animale;
o consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apă – spălat filtre, decantoare, pregătire
reactivi chimici (tratarea apei).
4.6. Instalaţii de alimentare cu apă

Elemente componente:
 sursa de alimentare
 sistemul de captarea a apei
 stații de pompare
 stații de tratare
 rezervoare de înmagazinarea apei
 rețele de distribuție

29

30
Schema generală a unei alimentări cu apă industrială

1.sursa de apă, 2.instalaţii de captare, 3.instalaţii de tratare, 4. apeducte, 5.staţii de pompare,
6.rezervoare de înmagazinare, 7.rezervor de înălţime, 8.agregate industriale,
9.conducte apă caldă industrială, 10.turn de răcire, 11.bazin apa răcită, 12.conducta apă de adaos,
13.pompa de circulație, 14.15. conducte, 16.filtru
a) Sursa de apă
 asigură cantitatea de apă pentru toate nevoile de consum (băut, igienă, hrană, animale, industrie, etc.), pe cât
posibil în condiţii de calitate a apei cât mai apropiate de cele necesare consumatorului;
 după provenienţa apei sursele pot fi:
o
1) subterane (de adâncime), caracterizate de o temperatură aproximativ constantă +10 C pentru
adâncimi de până la 50 m, crescând cu câte un grad (1 o C ) la fiecare 33 m adâncime şi o calitate care în
general răspunde exigenţelor de potabilitate;
2) supraterane (de suprafaţă), caracterizate de un debit în general mare, temperatură variabilă în
funcţie de anotimp şi zona geografică, între 0o C şi +26o C, sau chiar mai mult şi condiţii de calitate care
aproape în exclusivitate impun o tratare prealabilă pentru a o aduce la cerinţele de potabilitate;

31
e) Apeductele (conducte de transport)

 asigură transportul apei de la sursă până la centrul populat şi pot de tip canal deschis sau închis (conductă),
de la sursă până la staţia de tratare şi numai de tip conductă (închis) de la staţia de tratare la centrul populat.
f) Rezervoare de înmagazinare
 au rolul de formare a unei rezerve de apă, de regulă cel puţin două în paralel amplasate la limita centrului
populat, astfel încât să asigure: compensarea variaţiilor de debit orare, continuarea alimentării cu apă la
apariţia unei avarii între sursă şi centrul populat (pe o durată scurtă de timp, în care se consideră că orice
avarie poate fi rezolvată, 2-3 zile) şi rezerva intangibilă necesară stingerii incendiilor cu apă.
g) Reţea de distribuţie
 realizează distribuţia apei în centrul populat printr-o reţea de conducte urmărind reţeaua stradală a localităţii,
în varianta: ramificată (arborescentă), inelară (buclată), sau mixtă.
4.8. Sisteme de captare a apelor

Construcțiile, instalațiile de captare se amplasează în amonte de aşezările omeneşti – evitând sursele de
poluare. Captarea cuprinde totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor de la sursă.
A. Sursele de apă pentru o alimentare cu apă sunt următoarele:
Ape de suprafaţă: cursuri de apă: pârâuri, râuri, fluvii; lacuri naturale; iazuri, canale şi lacuri artificiale.
Ape subterane: cursuri subterane de apă din roci fisurate; ape freatice de mică adâncime sub influenţa directă a
apelor de suprafaţă din vecinătate; ape de adâncime (peste circa 40 m), fără a fi sub influenţa directă a apelor de
suprafaţă; izvoare din straturi care ies la suprafaţă datorită condiţiilor geomorfologice locale; din straturi constituite
din nisipuri de dune maritime.
În funcție de adâncimea râului, captarea se face : în albia râului sau în malul râului.
Captarea în malul râului cuprinde : priza, staţii de pompare apă brută, conducte
Prizele sunt construcții prevăzute cu :

32
Priza cu crib in albia râului

1. crib din beton armat , 2. orificii (barbacane) pentru admisia apei ,
3. anrocamente(roci) pentru lestare (fixare), 4. suluri de fascine, 5. sorb
6.conducta de aspirație a apei
B. Captarea apelor subterane

Apele subterane se captează în două moduri: prin captări verticale şi prin captări orizontale.
În cazul captărilor verticale, apele subterane se captează prin puţuri săpate sau forate.
Soluţia cu puţuri săpate se utilizează în situaţiile în care straturile acvifere se găsesc la adâncime mică şi au debit
mare.
În cazul unui consum mic se folosesc puţuri săpate cu diametrul de 0,8—1,5 m, executate în mod curent din
tuburi prefabricate de beton, iar în cazul unui consum mai mare, puţurile se execută cu diametre peste 1,5 m, din
33
Captările orizontale se execută în straturile acvifere la care apa se găseşte la cel mult 7 m sub nivelul terenului
iar grosimea stratului de apă nu depăşeşte 2—3 m.
O captare
sau galerii orizontală
de captare se compune dintr-o cameră colectoare care primeşte apa din unul sau mai multe drenuri
(fig. 5).
c. Captarea apei din surse de suprafaţă. Apele curgătoare au debite foarte variabile, dar în general pot să
furnizeze debite mult mai mari decât apele subterane.
Fig. 5. Captare orizontală: 1 — puţ colector;

.
34
Fig. 7. Schema captării la malul unui râu cu adâncime mare:

1 — palplanşe; 2 — site; 3 — conducă de aspiraţie; 4 — pompă; 5 — conductă de refulare.
Dacă malul este puţin înclinat şi inundabil se adoptă schema unei captări în albie cu puţ colector şi sifon (fig. 8).
Pentru îndepărtarea depunerilor din camerele de priză se întrebuinţează pompe de nămol.

35
4.9. Instalaţii de pompare a apei

Pompele aspiră apa din rezervorul tampon , care are rolul de a atenua undele de presiune care apar la pornire
/ oprirea pompelor, precum si rol de acumularea apei, pentru consum in perioadele de vârf.
Când debitul de apă nu poate fi asigurat cu o pompa, se montează 2 sau mai multe pompe in paralel .
Când nu poate fi asigurată presiunea (înălțimea de pompare), cu 1 pompă, se montează 2 sau mai multe
pompe in serie .
Schema generală a instalației de

pompare
1. pompa centrifugă
2. conducta de aspirație
3. conducta de refulare
4. rezervor - tampon deschis
5. rezervor de înălţime
6. clapeta de reținere
7. vana de închidere

36
STATII DE POMPARE PREFABRICATE
Pompe, mixere, agitatoare FAGGIOLATI pentru domeniul de tratare si epurarea apelor uzate
37
4.10. Instalaţii pentru îmbunătăţirea calităţilor apei

Proprietăţile apei din sursele naturale nu corespund întotdeauna cerinţelor consumatorilor.
Îmbunătăţirile ce trebuie aduse calităţii apei provenite din sursele de suprafaţă sunt următoarele: limpezirea,
care se realizează în separatoare de nisip (denisipatoare), decantoare şi filtre,- sterilizarea; decolorarea, eliminarea
gustului şi mirosului; corectarea temperaturii.
În cazul apelor subterane, în afară de sterilizări care se aplică numai apelor din primul strat, uneori mai sunt
necesare: reducerea durităţii (dedurizare); eliminarea fierului (deferizare); eliminarea manganului; eliminarea gazelor
(CO2) şi eliminarea clorurilor.
Staţia de tratare cuprinde totalitatea instalaţiilor de îmbunătăţire a calităţilor apei din natură. Schemele
instalaţiilor
precum şi înde corectarea
raport calităţilor
de nevoile apei vor fi alcătuite,
consumatorilor; în principiu,
astfel pentru tratarea în funcţie
unei derâu,
ape de natura şi proprietăţile
în scopul apeicondiţiile
de a asigura captate
de potabilitate, construcţiile şi instalaţiile corespund celor arătate schematic în figura 10.
Corectarea calităţii apei se realizează prin procese specifice :
 Sedimentarea – depunerea suspensiilor mai mari de 0,2 mm in deznisipatoare
 Decantarea – depunerea suspensiilor mai mici de 0,2mm in decantoare .
 Tratarea cu coagulant – neutralizarea unor substanțe cu sulfat de Al.
 Filtrarea – in bazine închise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Apa circula de sus in jos. După
viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide. Pentru curăţarea filtrelor se introduce apa curată de
jos in sus .
 Dezinfectarea –cu clor , fluor .- aparate numite cloratoare sau clorizatoare. Clorarea se face cu Cl in
stare gazoasă .
 Reducerea durității apei
 Corectarea proprietăţilor organoleptice.
a. Decantarea apei
Se realizează prin separarea suspensiilor existente în apa supusă decantării folosind procesul de sedimentare,
38
Fig. 11. Deznisipator orizontal:

1- grătar ; 2 - stăvilar de închidere şi 3 de golire;
4 - canal de golire şi spălare; 5 - compartiment de deznisipare.
Fig. 11.1. Deznisipator orizontal

1. camera de liniștire si
distribuție a apei brute,
2. camera de depunere a
nisipului,
3. camera de colectare a apei
deznisipate,
4. canal de golire,
5. grătar,
6. bare de liniștire,
7. stavila la intrare,
8. stavila la ieşire,

39
Decantor vertical
1. conducta de alimentare cu apa bruta
2. jgheab pentru apei decantate
3. conducta de evacuare a apei decantate
4. conducta de golire
5. conducta de preaplin
6. vana de închidere
7. ușa
8. scara de acces
9. cilindru exterior ( peretele decantorului)
10. cilindru interior
DECANTOR LONGITUDINAL
LAMELAR - RSCLL -
Legenda:
1. Mecanism de antrenare
2. Dulap de comanda
40
Raclor submersibil cu cablu si

raclor spumă pentru decantor
longitudinal lamelar -RSCSLL
Legenda:
1. Mecanism de antrenare
2. Dulap de comanda
3. Raclor
4. Cablu antrenare
5. Sina de ghidare
6. Lama racloare spuma
7. Jgheab colector apa
8. Secţiune evacuare nămol
9. Electrovana
10. Mixer
11. Stavila
Opțional:
12. Senzor de turbiditate
13. Blocuri lamelare

41
DECANTOARE CU BLOCURI LAMELARE
b. Filtrarea apei
Este necesară deoarece prin decantare nu se obţine limpezirea apei decât în proporţie de 70—80%.
Pentru a se obţine o limpezire completă se folosesc filtre, apa trebuind să treacă printr-un mediu poros (strat de
nisip).
Filtrul (fig. 12) este un bazin format dintr-o camera de filtrare, o cameră de apă filtrată 6. conducte, rigole şi
42
Filtru lent
1. conducta de alimentare cu apa
decantata
2. conducta de ieșire a apei filtrate
3. conducta de golire completa a
filtrului
4. conducta de golire a apei de
deasupra nisipului
5. preaplin
6. conducta de umplere cu apa pentru
spălarea filtrului
7. suportul materialului filtrant
Filtrele rapide se caracterizează printr-o viteză de filtrare mai mare. Ele pot funcţiona prin gravitaţie sau sub
presiune, după cum sunt deschise sau închise.
În figura 13 este reprezentat un filtru rapid deschis, în care apa este adusă de la decantoare prin conducta de
intrare 1 şi repartizată prin jgheaburi 9 pe toată suprafaţa filtrului. Apa parcurge straturile filtrante 8 de sus în jos,
trece prin fundul drenant 7 în camera de apă filtrată, de unde iese prin conducta 2, care, cu timpul, se colmatează.

5/25/2018 Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om 43
Datorită faptului că sunt posibile scăpări de clor gazos, camera de clorizare trebuie prevăzută cu posibilităţi de
ventilare naturală sau mecanică.
Ozonizarea
prin descărcări apei constă
electrice în introducerea
de înaltă în apă a unei
tensiune. Ozonizarea nu sedoze de aer
foloseşte înozonizat carepentru
mod curent este produs în aparate
sterilizarea speciale
apei din cauza
instalaţiei complicate şi a consumului mare de energie electrică.
Fierberea la o temperatură peste 100°C şi la o presiune de câteva atmosfere (pentru ca apa să nu treacă în stare
de vapori), distruge complet bacteriile. Metoda are un grad de folosinţă redus din cauza costului ridicat.
Instalații de dezinfecție cu clor

gazos
Legenda:
1. Aparat de clorinare
2. Ejector de clor
3. Circuit clor gazos
4. Instalație absorbție clor gazos
5. Circuit apa bruta
6. Circuit soluție clor
7. Circuit detectare scurgeri clor
gazos
8. Analizor clor rezidual
9. Tablou electric
Circuit clor gazos

Circuit apa bruta
Circuit apa amestecata cu clor gazos
Circuit electric
Instalație dezinfecție
cu hipoclorit
Legenda:
1. Rezervor
2. Circuit dozare hipoclorit
3. Supapa de presiune
4. Senzor de clor
5. Suport senzor
6. Regulator de clor
7. Tablou electric

ECHIPAMENTE PENTRU POTABILIZARE

Stațiile de tratarea apei tip POTABIL proiectate si executate de firma sunt destinate tratării apelor de
suprafață din lacuriindereţeaua
potabile obținută acumulare,
de apădin captări pentru
potabilă de râuri, izvoare etc. in vederea potabilizării si introducerii apei
populație.
Fluxul tehnologic de potabilizare cuprinde următoarele obiecte:
 instalația de preparare si dozare hipoclorit pentru preclorare, destinată oxidării materiilor organice;
 instalație de preparare si dozare sulfat de aluminiu pentru coagularea materiilor in suspensie;
 instalație de preparare dozare carbonat de sodiu pentru corectarea pH;
 instalație de preparare dozare polielectrolit pentru floculare;
 decantor lamelar pentru limpezirea apei si sedimentarea nămolului, cu trecerea apei intr-un rezervor de apa
decantata;
 filtre cu nisip pentru filtrare sub presiune in scopul finalizării limpezirii apei;
 tablou de comanda-automatizare prin care se asigură funcţionarea automată a procesului de potabilizare;
 aparatura de măsură şi control a calităţii apei in procesul de potabilizare;
 obiecte opționale la solicitarea beneficiarilor:
1) sita manuala sau mecanica la intrarea apei brute in stație
2) rezervor de stocare a apei potabile
3) pompe de apa potabila daca este necesara pomparea in rețea de consum
4) instalație de deshidratat nămol
FUNCTIONAREA
Stația lucrează in regim automat cu următoarele cicluri de funcționare:
 intrarea apei brute este continuu comandata de senzorul de nivel pentru asigurarea nivelului minim necesar;
 dozarea sulfatului de aluminiu se face funcție de semnalul dat de turbidimetru,pentru a menține turbiditatea
intre anumite limite prestabilite,dar numai când este deschisa vana de intrare a apei in decantor;
 dozarea hipocloritului este comandata de senzorul de clor rezidual, pentru a menține conținutului de clor
intre anumite limite prestabilite;
 dozarea polielectrolitului funcționează in perioadele când este deschisa una din vanele de evacuare a
nămolului din decantor. Se mai deschide o perioada de timp prestabilit, funcție de semnalul primit de la
STATIE DE POTABILIZARE A APEI "POTABIL 25"
4.11. Rezervoare pentru înmagazinarea apei

Rezervoarele au rolul de a acumula apa în următoarele scopuri: compensarea variaţiilor orare de debit,
stingerea incendiilor, alimentarea reţelei în caz de avarie la sursă sau pe conducta de aducţiune. După poziţia lor fată
de teren pot fi:
o rezervoare îngropate, fundate sub nivelul terenului;
47
5/25/2018
Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
Instalațiile aferente unui rezervor:

 instalație de alimentare – cu robinet cu plutitor , care comandă printr-o tijă deschidere , închiderea
robinetului in funcţie de nivelul apei din rezervor;
 instalație de preaplin – preluarea excesului de apa , in cazuri de avarie;

48
5/25/2018
Rezervoare de înălţime
 Castelul de apă – rezerva de apă , asigura debitul şi presiunea in rețeaua publică:
instalație
instalație de

 alimentare,
de iluminat, dede
scări preaplin,
acces , golire, distribuție, incendiu;
paratrăsnet;
Cuva din beton , turn din beton , zidărie de cărămidă sau piatră, fundaţie;

Se amplasează de obicei in zone industriale .

 Rezervor de înălţime pentru alimentarea instalaţiilor interioare din clădiri:
 instalații de alimentare, distribuție , preaplin, golire;
 se izolează împotriva înghețului – cutie de lemn, rumeguș;
 se montează pe postament din lemn , beton , profile metalice , cu tava din tabla de hotel zincat
pentru colectarea scurgerilor
Castel de apă

49
5/25/2018
Rezervor precomprimat

50
5/25/2018
Singurul dezavantaj al reţelelor inelare îl prezintă lungimea ceva mai mare a conductelor reţelei.
Reţelele subterane de alimentare cu apă pot fi pozate în şanţuri separate, în şanţuri comune, în canale şi galerii
edilitare (fig. 16).
Fig. 16. Pozarea conductelor în galerie edilitară: 1 -

apă fierbinte; 2 - apă rece; 3 - apă caldă; 4 - apa de
circulaţie; 5 — racord pluvial; 6 — racord menajer.
1-conducta principala (artera)

2-conducta de serviciu.
3-branşament
4-hidrant de incendiu
5-hidrant de gradină
6-conducta de distribuție in ansamblu
de clădiri
7-staţie de hidrofor

51
5/25/2018
După valoarea presiunii necesare :

 Rețele de joasă presiune asigurată de motopompe
 Rețele de înaltă presiune cu stații proprii de pompare
După numărul de conducte de transport se disting :

 Rețele cu o singură conductă de distribuție a apei pentru uz menajer şi combaterea incendiilor.
 Rețele cu conducte separate pentru fiecare fel de consum : menajer industrial combaterea incendiilor.
 Rețele cu conducte comune pentru anumite categorii de consum a apei.
4.13. Amplasarea (pozarea) reţelelor exterioare de alimentare cu apă
Îngropate in sol –sisub

in plan orizontal adâncimea
vertical desiîngheţ
precum stabilită
condiţiile pentru localitatea
de amplasare respectivă,
la traversări distanţele
si încrucişări cu alteminime
reţele
sau obstacole sunt indicate in următorul tabel :
o conductele se vor monta cu panta de 0,1% - 0,2%

o conductele se vor poza pe fundul şanţului care in prealabil a fost nivelat si prevăzut cu
52
5/25/2018 TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCȚII
4.14. Materiale specifice reţelelor exterioare de alimentare cu apă

La alegerea materialului conductelor pentru alimentarea cu apă trebuie luate în considerare următoarele
criterii:
• Costul iniţial
• Rezistenţa la rupere
• Treptele de presiune
• Rigiditatea
• Rezistenţa la încovoiere/turtire
• Combustibilitatea
• Uşurinţa în realizarea îmbinărilor
• Costul de montaj
• Durata de viaţă estimată
• Greutatea
• Rezistenţa chimică
• Susceptibilitatea la coroziune
• Prelucrarea facilă
• Dilatarea termică
• Pierderile de presiune în conducte
• Rezistenţa la rupere
• Treptele de presiune
• Rigiditatea
• Rezistenţa la încovoiere/turtire
• Combustibilitatea
• Spaţiul necesar
• Standardele şi specificaţiile tehnice în vigoare
• Dacă se pretează la montare îngropată
53
ŢEVI DIN PLUMB

Plumbul este cel mai vechi material utilizat în instalaţiile de apă.
 Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaţii speciale;
 Îmbinările se execută prin lipire cu aliaj de cositor;
 Plumbul este utilizat pentru conductele de legătură la unele obiecte sanitare, pentru apele
uzate radioactive sau în laboratoare, pentru evacuarea apelor uzate corozive.
 Este din ce în ce mai rar utilizat în instalaţiile de canalizare, iar UE a interzis folosirea plumbului
în instalaţiile de apă, datorită pericolului pe care îl prezintă asupra sănătăţii.
ŢEVI DIN OŢEL

În instalaţii se utilizează ţeava neagră de oţel şi ţeava de oţel zincată. Ţevile din oţel pot fi laminate sau sudate.
 Ţevile din oţel au o rigiditate foarte bună, rezistenţă mare la compresiune şi rezistenţă structurală
ridicată.
 Ţevile din oţel se îmbină de obicei cu fitinguri filetate, dar şi prin sudură sau folosind flanşe.
 Durata de viaţă este doar de aproximativ 12…15 ani, în funcţie de debitul vehiculat, de caracteristicile
fluidului şi de calitatea acoperirii cu zinc.

54
ŢEVILE DE PRESIUNE PVC

 obstinate prin extrudare
 se folosesc la distribuția apei potabile, rețele de irigații, rețele sub presiune
 îmbinările
o
pot fi cu
rigide : mufa lisa, prin lipire, utilizate in terenuri stabile, in zone fără activitate seismică
accentuată, in zona cu dilatare termică liniară scăzută:
o elastice cu mufa TECHNOGIUNTO demontabilă (etanșare cu inele de cauciuc elastomerice),
utilizate in terenuri instabile, in zone seismice si in zone cu dilatări termice liniare ridicate.
 piesele de legătura (fitingurile) pentru realizarea rețelelor de distribuție si alimentare cu apă vor fi din
PVC cu diametre intre 20 si 200 mm.

55
ŢEVILE DE PRESIUNE DIN POLIPROPILENA RANDOM PP-R

Sunt utilizate la instalațiile de distribuție apa rece ( PN 10 ,PN16, PN 20 )
Montaj :
 îmbinare prin polifuziune se executa cu un aparat de sudura specializat cu polifuzoare (sudura cap la cap )
 îmbinare prin electrofuziune se realizează fuziunea de suprafaţă intre piesele de îmbinat.
Avantajele țevilor din polipropilena-random
 rezistenţă mai bună in zone cu activitate seismică datorită elasticităţi mai bune.
 siguranţă mai mare in funcţionare cu risc mai mic de pierderi de apă datorită modului de îmbinare
 interval scurt de punere in operă a rețelei
 flexibilitatea sistemului
 montaj rapid si ușor

 rigiditate superioară

56
ŢEVI ŞI RACORDURI DIN FONTĂ DUCTILĂ Dn60-2000 mm

Fonta ductilă se deosebește de tipurile tradiționale de fonta gri prin proprietăţile sale mecanice remarcabile
(elasticitate,rezistenţă la șocuri, întindere)
Avantaje:
 rezistă la presiuni înalte
 comportament excelent in caz de mişcări de teren si eroziuni

Îmbinări: rezistenţă excelentă la apele agresive.
o cu flanșe, în general mai folosite pentru instalațiile industriale,
o prin mufare STANDARD , pentru reţelele de aducţiune si de distribuţie, în general îngropate,
Concepția îmbinărilor STANDARD este realizată astfel încât presiunea de contact intre inelul de îmbinare din
elastomer si metal creşte odată cu presiunea interioară. Se asigură deci o etanşeitate perfectă.

57
5/25/2018
Hidranţii
Hidranții de incendiu se vor așeza de regulă pe conductele de serviciu, in special la intersecţia străzilor, precum
si de-a lungul lor. In cazul hidranţilor cu Dn>70mm se admite montarea lor direct pe conducte principale.
Hidranții subteranii sunt prevăzuți cu dispozitive de golire a apei pentru a se evita îngheţarea lor in timpul
iernii. Racordarea la reţeaua exterioară se face prin intermediul unei piese de legătură fixată cu flanşa de corpul
subteran al hidranților.
Hidranții de suprafață sunt ușor de identificat se pot racorda rapid la sursele de alimentare cu apă si la
echipamentul de stins incendii.
Hidranții pentru stropit spatii verzi se prevăd in toate ansamblurile de clădirii care au amenajate
peluze de iarba si flori. Se montează la nivelul terenului in cutii de protecție

58
5/25/2018


60
5/25/2018
Figura 26: Blocul apometrului

1 – robinet de închidere
2 – apometru
3 – vană de golire pentru verificarea funcţionării
clapetei de sens
4 – clapeta de sens
5 – filtru
6 – racord pentru furtun
Apometrele principale la un hotel

1 – apometru pentru toate conductele de apă rece
2 – apometru pentru toate conductele de apă caldă
(intră apă rece pentru prepararea apei calde)
3 – apometru pentru apa cu utilizare specială
Branșamentele se execută din :



61
5/25/2018
5.2. Clasificarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă

Instalațiile interioare sunt alcătuite din – conducte , armaturi , aparate , utilaje , pentru transportul distribuția
apei de la branșament , conducta publică , sursa proprie de apă , până la ultimul punct de consum.
După presiunea de serviciu , disponibilă apei in punctul de racord :
 instalaţii interioare racordate direct la conducta publică, sursa proprie – când presiunea din conducta
publică asigură presiune necesară funcţionării tuturor punctelor de consum din clădire .
 instalații interioare racordate indirect la conducta publică, prin intermediul unor instalații de ridicare a
presiunii când presiunea din rețeaua publică este mai mică decât presiunea necesară instalației
interioare.
 prin intermediul instalației de pompare cu rezervor de înălţime.
După scopul folosirii apei :
 instalaţii interioare de alimentare apă rece, apă caldă pentru consum menajer
 instalații interioare de apă rece pentru incendii
 instalații interioare de alimentare apă industrială.
După numărul rețelelor de distribuție :
 cu o rețea pentru toate consumurile (menajer, industrial de incendiu)
 rețele separate pentru fiecare categorie de consum
 rețele comune pentru anumite consumuri ( menajer si incendiu)
După poziția de montaj a conductei principale de distribuție :
 cu distribuție superioară
 cu distribuție inferioară
 cu distribuție mixtă
După forma rețelei de distribuție :
 rețea ramificată
 rețea inelară
 rețea mixtă

62
5/25/2018
Instalația interioară
pentru distribuția apei
reci in scopuri menajere
1. conducta principală
de distribuție
2. coloana
3. conducta de legătură
la punctele de consum
ale apei
4. robinet de închidere si
golire
5. robinet cu ventil drept
6. robinet cu plutitor
pentru alimentarea cu
apa a rezervorului de

63
Schema de principiu a unei instalaţii interioare pentru distribuţia apei reci

1 – conducta publică; 2 – robinet de închidere din exterior a racordului de apă rece;

64
5.4. Instalaţia interioară pentru distribuţia apei calde de consum

Conductele de distribuție a apei calde de consum au trasee paralele cu conductele de apă rece.
Se execută din țevi de otel zincat. Pe traseele orizontale conductele de apă caldă se montează deasupra
conductelor de apă rece.
Pe traseele verticale conductele de apă rece si apă caldă sunt paralele si la distanţe min. 3 cm, pentru a evita
transferul de căldură de la o conductă la alta .
Pentru compensarea dilatărilor se prevăd compensatoare de dilatare – lire de dilatație .
La baza coloanelor se montează robineţi de închidere, golire .
Temperatura apei calde de consum + 60 …..+ 65 ºC .
Instalație pentru circulația

apei calde de consum
1. aparat in contracurent
pentru prepararea apei
calde de consum
2. conducta de intrare a
agentului termic primar
3. conducta de ieșire a
agentului termic primar


66
Schema unei instalații cu

sprinklere cu apă
1- conducta de alimentare ;
2- robinet de închidere ;
3- robinet de comanda ;
4- conducta de distribuție ;
5- rețea de distribuție ;
6- capete de sprinkler
5.6. Instalaţii de drencere

Instalațiile de drencere servesc la crearea unei perdele de apă cu ajutorul cărora se limitează posibilitățile de
întindere a incendiilor
Drencerele si se asigură
se aşează protecția
la distanţe de 0,5contra
până acțiunii
la 2,5 mfocului
unul dea unor elemente
altul in de locul
funcţie de construcții.
unde sunt amplasate , de
scopul urmărit si de pericolul de incendiu.
Rețeaua de conducte pentru alimentare cu apă a drencerelor se poate face inelară sau ramificată.
Alimentarea cu apa a instalațiilor de sprinklere si drencere poate fi separată sau comună cu cea a hidranților
de incendiu sau cu cea de apă potabilă si industrială. Rețelele de conducte ale instalațiilor de sprinklere si drencere se
fac de obicei inelare însă pot fi executate si in sistem ramificat.
Rețeaua de conducte se execută cu țevi din oţel si îmbinări din piese fasonate din fontă maleabilă sau cu ţevi
din oţel si îmbinări din sudură. Acestea se vor monta cu o pantă de minim 1 % pentru diametre de până la 50 mm si

67
5.7. Instalaţii interioare cu distribuţie superioară
Distribuția superioară (cu staţie de hidrofor) se adoptă in general in cazul in care alimentarea cu apă la clădiri
se face cu ajutorul unui rezervor de presiune amplasat in pod, sau in cazul instalaţiilor in clădiri fără subsol
reprezentată prin figura de mai jos.

68
5.8. Instalaţii interioare cu distribuţie inferioară
Distribuția inferioară are conducta de distribuţie amplasată in subsolul sau la parterul clădirii şi poate fi vizibilă
sau in canal. Această distribuţie este cea mai uzuală necesitând lungimi minime de conducte si de izolaţii speciale in
comparaţie cu distribuţia superioară,reprezentată in figura de mai jos.
Avantaje: aspect estetic , execuție ușoară, posibilităţi uşoare de control , revizie si reparaţii, nu prezintă
pericol de îngheţ si nici de inundare a clădirii, consum redus de materiale.

69
În conformitate cu standardul STN 06 0320, apa caldă de consum (prescurtat ACC) este o apă potabilă care a
fost încălzită şi care îndeplineşte criteriile din STN 83 0611, adică este o apă folosită pentru spălatul corpului, a vaselor,
rufelor şi pentru curăţat.
Apa caldă de consum trebuie să îndeplinească o serie de condiţii sanitare şi de calitate. Aceste criterii se
referă în principal la:
 Parametri chimici;
 Temperatură;
 Cerinţe de igienă;
 Parametri fizici.
Există o serie de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească şi echipamentele pentru prepararea şi distribuţia
ACC.
5.9.1. Metode de preparare a apei calde de consum

În funcţie de modul de transfer a căldurii se disting:
A. Sisteme de preparare ACC prin încălzire directă: ACC este preparată prin amestec direct cu agentul purtător
de căldură sau direct de la o sursă de căldură (gaz, petrol, sau electricitate), fără intermediari. Procesul de
încălzire al apei este legat de apariţia depunerilor (cruste) şi de corodarea suprafeţelor interioare.
B. Sisteme de preparare ACC prin încălzire indirectă: ACC este încălzită de la o sursă de căldură situată la
distanţă, prin transferul căldurii printr-un perete de separare la nivelul preparatorului de ACC, în majoritatea
cazurilor o serpentină.

70
Figura 37 Schema de preparare centrală a ACC

A) schema legăturilor; B) schema măsurării parametrilor
P – contor de gaz M – volumul de gaz consumat
V – apometru Qi – puterea calorică a combustibilului
O – încălzitor η0 – eficienţa încălzitorului
T – termometru în cutie tTV- temperatura de ieşire a ACC
KP
MTV–termometru
– volumul de calorimetric
ACC consumat t´
tSV--temperatura
TV temperatura ACC la punctul de consum
AR la intrarea în încălzitor
MCTV – volumul de ACC circulată SV – volumul de AR consumat pentru ACC
M´SV – volumul de apă rece consumat fără încălzire
tCTV – temperatura ACC circulată la intrare
QN – căldura necesară pentru prepararea ACC
QS – căldura necesară pentru acoperirea pierderilor de căldură

71
Figura 39: Sistem de distribuţie ACC

- distribuţie inferioară
TUV – ACC
Cirkulacia TUV– Circulaţia ACC
Studena voda – Apă rece (AR)
Ohrev TUV – Încălzirea ACC
Figura 40: Sistem de distribuţie ACC -

distribuţie superioară
TUV – ACC
Cirkulacia TUV– Circulaţia ACC
Studena voda – Apă rece (AR)
Nadrz na vodu – Rezervor de apă
Ohrev TUV – Încălzirea ACC

72
În funcţie de modul de încălzire, ACC se poate prepara:

A) într-o singură treaptă
B) în 2 sau mai multe trepte: ACC atinge temperatura dorită după trecerea prin mai multe aparate de
preparare, din motive funcţionale sau economice.
În funcţie de construcţia echipamentului de încălzire, ACC se poate prepara:

A) În boilere: se utilizează atunci când consumatorii solicită în unele momente mari cantităţi de apă, atunci
când cantităţile de apă cerute fluctuează sau dacă există o cantitate de energie limitată pentru încălzire.
B) În preparatoare instantanee de ACC: Apa este încălzită aproape instantaneu atunci când parcurge o
serpentină situată deasupra arzătorului, pentru a produce ACC la debitul maxim cerut, fără acumulare.
C) În sisteme hibride: un preparator de apă caldă menajeră se adaugă unui sistem de preparare ACC cu
acumulare, cu scopul de a acoperi pentru o scurtă perioadă de timp vârfurile de consum (de la 20 la 60
minute).
În funcţie de folosirea altor surse de încălzire, ACC se poate prepara:

A) Încălzire simplă: încălzitorul/preparatorul de ACC este echipat cu o singură sursă de căldură
B) Încălzire hibridă: într-un preparator de ACC, apa se poate încălzi de la mai multe surse de energie (apă
caldă, energie electrică etc.).
Procedee de încălzire a apei, în funcţie de agentul primar şi temperatura sa:

 În boilere sub presiune folosind combustibil solid, sau în preparatoare închise (sub presiune) folosind
energie electrică.
 În boilere sub presiune şi în preparatoare instantanee, încălzită indirect cu abur având o presiune
mai mare de 50kPa, sau apă fierbinte cu temperatura mai mare de 110°C.
 În aparate de încălzire sub presiune, încălzită indirect cu abur având o presiune de până la 50kPa,
sau apă fierbinte cu temperatura de până la 110°C.
 În încălzitoare hibride având surse interschimbabile de căldură, de exemplu apă fierbinte – apă caldă
– curent electric

73
Figura 43: Preparator de ACC cu încălzire

directă
Figura 44: Preparator hibrid de ACC

74
Figura 47: Tipuri de boilere
75
75
Figura 50: Exemple de circulaţie gravitaţională, respectiv forţată
Conducta de circulaţie situată în interiorul conductei de distribuţie ACC

O rezolvare mai economică ar consta dintr-un sistem ţeavă în ţeavă, în care conducta de circulaţie s-ar afla (pe
unele porţiuni de traseu) în interiorul conductei de distribuţie ACC.
Avantaje: pierderi de căldură mai mici, consum de material izolant mai mic şi montaj uşor. În schimb, rezultă un
sistem cu diametre mai mari şi necesită fitinguri speciale.
Încălzirea conductelor de pe distribuţia ACC
O altă soluţie constă renunţarea la conducta de circulaţie şi la montarea unui cablu electric încălzitor controlat
termostatic, de-a lungul conductelor de distribuţie a ACC, sub învelişul izolator al acestora. Astfel se pot compensa
pierderile de căldură spre exterior şi se poate păstra temperatura ACC la parametrii de confort. Cablul este alimentat
76
5.9.3. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de distribuţie a ACC

Exploatarea unei instalaţii de distribuţie ACC este costisitoare.
Cerinţe elementare pentru sistemele de ACC:
 Temperatura ACC la punctele de consum: 45…50°C, 24h/zi;
Să existe suficientă presiune;

 Posibilitatea de a măsura foarte precis atât cantitatea de ACC consumată, cât şi căldura înglobată în ea;
 Pierderile de căldură pe conducte să fie reduse;
 Prepararea şi distribuţia ACC să se facă cu eficienţă cât mai mare.
Preţurile au un efect regulator asupra exploatării reţelelor şi asupra producerii de ACC. Contorizarea
consumurilor a dus la o scădere a consumului de ACC în sectorul clădirilor de locuit. Influenţe nefavorabile induc
furnizorii de ACC care recirculă volume mari de apă caldă înapoi la punctele termice, fără să existe consum. Din acest
motiv, preţul pe m3 de ACC creşte continuu. Problemele trebuie rezolvate sistematic.
Măsuri care pot fi luate:
 Scăderea temperaturii ACC la ieşirea din aparatul de preparare: Se pot face unele economii, dar
temperatura minimă la utilizator trebuie să nu coboare sub 45°C.
 Întreruperea furnizării ACC pe timpul nopţii: O mare cantitate de apă se răceşte pe conducte din cauza
stagnării (în lipsa consumului), iar risipa ar apare în momentul reînceperii consumului. Pe de altă parte,
durata întreruperii alimentării cu ACC este spinoasă, mai ales pentru cei care lucrează în timpul nopţii.
 Întreruperea furnizării ACC pentru câteva zile: Pare o măsură potrivită din punct de vedere economic, dar
are efecte nefavorabile asupra confortului locatarilor, iar repornirea este complicată, echilibrarea hidraulică
a circuitului schimbătorului de căldură fiind perturbată.
5.9.4. Izolarea termică a conductelor de ACC

Are ca efect reducerea pierderilor de căldură prin pereţii conductelor şi păstrarea temperaturii ACC. Alegerea
materialelor potrivite pentru izolarea conductelor se face pe baza parametrilor lor termotehnici.
Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt:
 Conductivitatea termică λ (W/m.K)
77
Figura 53: Pierderile de căldură pe 1 m de lungime de conductă (W/m)
În fig. 53 sunt prezentate pierderile de căldură nominale pentru diametre de la DN 15 la DN50, pentru diferite
grosimi ale izolaţiei şi pentru diferite temperaturi ale apei.
Grosimea izolaţiei termice variază de la 10mm la 20mm, iar pentru calcule s-a presupus că
λ iz =0,04 W.m-1.K-1.
78
Figura 55: Pierderile de căldură proporţionale prin conducte şi consumurile proporţionale de căldură pentru
prepararea ACC în comparaţie cu cantitatea totală de căldură consumată pe 1 apartament (W/ap.)
1- Pierderile de căldură pe reţeaua de distribuţie cu coloane izolate %,
2- Căldura consumată pentru ACC în cazul coloanelor izolate %,
3- Pierderile de căldură pe reţeaua de distribuţie cu coloane neizolate %,
4- Căldura consumată pentru ACC în cazul coloanelor neizolate %,
Din analiza făcută rezultă că valoarea coeficientului de transfer termic pe partea apei şi respectiv a
conductivităţii termice a materialului conductei, influenţează doar în mod minimal pierderile de căldură. În schimb, o
79
Figura 56: Proporţia amestecului AR/ACC pentru umplerea unei căzi de baie de
100 litri, la temperatura t = 38°C
Rezultatul comparaţiei:
1. ACC = 50° C şi AR = 15° C necesită ACC - 65,7 litri şi AR - 34,3 litri
2. ACC = 38° C şi AR = 15° C necesită: ACC – 100,0 litri şi AR – 0,0 litri
5.9.6. Reglarea şi echilibrarea reţelelor de distribuţie ACC
Instalaţiile de distribuţie a ACC care nu sunt echilibrate cauzează probleme atât producătorului, cât şi
consumatorilor. Aceste probleme se referă la parametri termici şi presiuni necorespunzătoare ale ACC livrate.
O soluţie avantajoasă este montarea de vane de echilibrare la baza coloanelor. Vanele de echilibrare sunt mai
ieftine decât vanele automate, dar trebuie ajustate cu scule speciale, folosind proceduri de echilibrare. Debitul este
80
Figura 58 : Reţea de distribuţie

ACC neechilibrată: vezi distribuţia
de debit, căderile de temperatură
A, B, C, D =clădiri;
1- debitul, 2- distribuţia de debit,
3- circulaţia, 4- alimentare,
5- sursă, 6- temperatura ,
7- căderea de temperatură
81
5.10. Instalaţia de hidrofor

Instalația de hidrofor este o instalație de pompare la care pe conducta de refulare a pompei se montează
un rezervor închis hidropneumatic = rezervor de hidrofor .
Se utilizează când presiune din conducta publică nu asigură presiunea necesară din instalaţia interioară, iar
consumul este neuniform in timp.
Pompele aspiră apa din rezervorul tampon si o refulează in rezervorul hidroforului la presiunea necesară
punctelor de consum, de unde apa la presiunea necesară ajunge la consumatori .
În recipientul de hidrofor se acumulează apa, care ajunge la un nivel si o presiune. Presiunea este determinată
de presiunea pernei de aer din recipientul de hidrofor – care este asigurată de un compresor.
Când apa ajunge la nivelul maxim aerul comprimat ajunge la presiunea maximă, care determină oprirea
pompelor, prin intermediul unui presostat cu contacte electrice .
Presostatul comandă oprirea si pornirea pompelor in funcţie de presiunea pernei de aer .
Pe măsură ce consumul de apă creşte, nivelul apei scade, perna de aer se destinde, presiunea aerului scade,
până ajunge la presiunea de pornire a pompelor . Presiune de pornire / oprire a pompelor este controlată si sesizată
de presostat cu contactul electrice .
Pompele pornesc când apa ajunge la nivelul minim si se opresc când apa ajunge la nivelul maxim in recipientul
de hidrofor . Pornirea / oprirea este comandată de un presostat , care sesizează presiunea pernei de aer . Perna de aer
este asigurată de un compresor .
Concluzii: - pompa asigura presiunea apei, perna de aer menţine apa acumulată in rezervor la presiunea creată
de pompă. Conductele –elemente închise pentru circulaţia fluidelor .
82
10. conducta de aerisire
11. pompe
12. clapete de reținere
13. conducta de ocolire
14. recipient (rezervor) de hidrofor
15. compresor de aer
16. motor electric pentru antrenarea compresorului
17. filtru pentru aer
18. clapeta (ventil) de reținere pentru aer
19. ventil de siguranța
20. presostat
21.
22. automat
conductapentru acționarea
principala motorului
de distribuție electric al pompei
a apei
23. coloana
24. conducta de legătura de la obiectul sanitar la coloana
25. punct de consum al apei (obiect sanitar)
26. hidrant interior pentru incendiu
27. robinet de închidere cu descărcare
28. sticla de nivel
83
5.11. Instalaţii de alimentare cu apă din surse individuale
1. Din sursele de apă

Micropompe individuale
cu sorb montat (puţuri),
în puţ - laapa esteindividuale;
clădiri pompată prin:
2. Staţii de hidrofor automate - la clădiri cu regim mare de înălţime; acest sistem poate utiliza vasul tampon
deschis sau închis.
În unele cazuri, când consumatorii utilizează atât reţeaua publică, cât şi surse individuale de alimentare cu apă,
apare pericolul punerii în legătură a celor 2 tipuri de instalaţii şi a introducerii apei provenită din puţuri (cu eventuale
impurităţi) în conducta publică. Pentru a preveni acest fenomen nedorit, se folosesc clapete de sens.
Figura 28: Diverse

tipuri de pompe:
D ă i i di ţ t i i ă d ât i i i ă ă f ţi ă ii l i i
84
5.12. Sisteme de protecţie
Protecţia la suprapresiune şi la curgere inversă (backflow)

După intrarea conductei de apă în clădire, se instalează:
1. Un filtru fin - protejează robineţii şi bateriile împotriva distrugerii premature;
2. Dispozitiv de prevenire a curgerii inverse (dispozitiv anti-refulare);
3. Vană pentru reglarea presiunii (reductor de presiune): reduce şi menţine presiunea apei în limite predefinite
(de exemplu sub 0.4 MPa).
Standardul STN EN 1717 introduce aceste măsuri în scopul prevenirii apariţiei unor avarii la elementele
componente ale instalaţiilor de alimentare cu apă, precum şi pentru prevenirea contaminării apei.
Figura 30: Blocul apometrului în interiorul clădirii


87
Conducte de distribuție inelare - se adoptă in cazul in care consumatorii necesită un regim continuu de
alimentare cu apă datorită unor condiţii legate de procesul tehnologic sau de combatere a incendiilor.
Conducte cu distribuție mixtă - parţial inelare, parţial ramificate, pot să apară in cazul in care se prevede o
distribuţie comună pentru consumatori care trebuie alimentaţi cu apă, fără întrerupere si consumatori obişnuiţi.
Alte scheme
88
Instalaţie interioară de
alimentare cu apă:
sistem combinat
(hibrid)
5.14. Scheme de alimentare cu apă ale reţelei interioare

Alimentarea directă sub presiunea apei se utilizează când presiunea apei in reţeaua publică este suficient de
mare pentru a asigura o funcționare permanentă a tuturor punctelor de consum; in clădiri până la 3-4 etaje este
schema cea mai folosită, fiind cea mai simplă.

89
Alimentarea cu pompa si cu rezervor de înălţime se folosește când presiunea in reţeaua publică este
permanent scăzută sau pe perioade mai lungi, insuficientă pentru funcţionarea normală a punctelor de consum, iar
consumul de apă este foarte variabil, cea ce face ca funcţionarea continuă a pompei să nu fie raţională. În acest caz
reţeaua interioară este alimentată si direct printr-o conductă de ocolire a pompei.

90
1. conducta publica
2. branșament
3. apometru
5.
6. robinet
robinet de închidere cu descărcare
(golire)
7. rezervor - tampon deschis
8. distribuitor
10. conducta de aerisire
11. pompe
12. clapete de reținere
14. recipient (rezervor) de hidrofor
15. compresor de aer
16. motor electric pentru antrenarea
compresorului
17. filtru pentru aer
18. clapeta (ventil) de reținere pentru aer
19. ventil de siguranță
20. presostat
21. automat pentru acționarea motorului
electric al pompei
22. conducta principala de distribuție a apei
23. coloana
24. conducta de legătură de la obiectul sanitar
la coloana
25. punct de consum al apei (obiect sanitar)
26. hidrant interior pentru incendiu
27. robinet de închidere cu descărcare
28. sticla de nivel
Alimentarea pe două sau mai multe zone se utilizează in clădirile foarte înalte a căror instalaţie necesită limitarea
presiunii pe zone, astfel încât in fiecare zona presiunea statică să nu depăşească 60 mcolH2O; de asemenea se

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re

92 97/186

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească conductele:

Sanitare Sunt condiţii elementare (din punct de vedere igienic), prevăzute în norme şi standarde
Economice
 Să fie ieftine – economii în investiţii, montaj facil;
 Orice serviciu să fie obţinut în timp minim şi cu efort minim;
 Să se respecte criteriul calităţii: orice metru de conductă de proastă calitate montat în
instalaţie înseamnă de fapt o risipă de material, manoperă şi implicit reprezintă bani irosiţi.
Estetice Aspectul este motivat cultural: nu necesită de obicei costuri suplimentare (un anumit tip preferat de
armături pentru obiectele sanitare, etc.).
Pentru alegerea materialului conductelor trebuie să se ţină seama de:
 Compoziţia chimică a apei de alimentare;
Mediul în care conductele vor fi instalate (dacă există pericol de incendiu, coroziune, lipsă de

igienă, posibilitatea apariţiei unor şocuri mecanice, etc.).
Conductele trebuie să respecte condiţiile de funcţionare şi să reziste la probe (presiune, temperatură).
Materialul conductelor de apă utilizate în instalaţiile interioare, conform standardului STN EN 806-1, poate fi:
1. Ţevi de oţel laminat;
2. Ţevi de oţel zincat;
3. Ţevi de cupru;
4. Ţevi de alamă;
5. Ţevi din material plastic;
6. Ţevi de sticlă;
cu menţiunea că pentru alimentarea cu apă potabilă nu se poate folosi ţeava de oţel neagră.
Proprietăţile conductelor:
 Etanşare optimă pentru fluide, siguranţă în funcţionare;
 Robusteţe: capacitatea de a prelua suprapresiuni, lovituri accidentale sau forţe externe;
 Rezistenţă la coroziune şi la variaţii de temperatură;
 O suprafaţă internă cât mai netedă (rugozitate mică, dar şi un număr minim de îmbinări);


94 99/186

5/25/2018
• Spaţiul necesar
• Standardele şi specificaţiile tehnice în vigoare
• Dacă se pretează la montare îngropată
Categorii de apă care circulă prin conducte:

Apă potabilă – apă curată, cu o compoziţie chimică şi bacteriologică corespunzătoare pentru a putea fi
consumată de oameni sau animale. Calitatea ei trebuie asigurată în conformitate cu standardele în vigoare
(Standardul STN 75 7111.Calitatea apei. Apă potabilă). Există în unele instalaţii şi o categorie inferioară de apă
(“service water”), inofensivă din punct de vedere igienic, dar nerecomandată pentru gătit sau consum.
Apă tehnologică – utilizată pentru diverse scopuri tehnologice, calitatea ei nu este general definită, ci trebuie
stabilită pentru fiecare caz în parte.
Apă caldă menajeră – provine din apa potabilă care a fost încălzită. Temperatura
minimă a apei calde nu trebuie să coboare sub temperatura corpului uman. În cazul particular al apei calde utilizate la
spălarea veselei, temperatura recomandată este cuprinsă între 52°C şi 55°C.
Apă uzată – 2 categorii principale:
 Apa uzată menajeră – apa uzată de la bucătării, băi sau closete; ea este denumită “NEAGRĂ” (dacă
conţine excremente umane) sau “GRI” (dacă nu conţine excremente umane).
 Apa meteorică – provine din precipitaţii şi este considerată convenţional curată.
Conductele de apă trebuie să fie cât mai scurte şi să urmeze traseul cel mai direct spre punctele de consum:
1. Trebuie utilizate sisteme complete de conducte, care includ elementele de prindere, protecţie, precum şi
2. tehnologii/kituri de întreţinere
Montajul conductelor şi reparaţii;
trebuie făcut de aşa manieră încât să asigure stabilitatea instalaţiei şi a clădirii, să existe
un acces uşor pentru întreţinere şi reparaţii, iar eventualele defecţiuni/avarii să nu pericliteze integritatea
construcţiei;
Conductele de apă nu se vor instala:
1. În spaţii în care există pericol de îngheţ;
2. Pe/în anvelopa care protejează din punct de vedere termotehnic clădirea;
3. Sub fundaţiile din beton armat;
4 Îngropate în pământ sub pardoseala celui mai de jos nivel;




În ultima perioadă, în instalaţii se utilizează din ce în ce mai mult ţevile multistrat:

1. Combină avantajele ţevilor din plastic cu avantajele ţevilor metalice;
2. Suprafaţa interioară a tubului (material plastic) prelungeşte durata de viaţă a conductei, fiind netedă din
punct de vedere hidraulic;
3. Stratul de metal intermediar asigură rigiditatea necesară împotriva suprapresiunilor, uniformitatea profilului,
elimină dilatările termice importante pe care le prezintă materialul plastic;
4. Stratul de plastic exterior are o funcţie de protecţie;
5. Îmbinările se realizează cu fitinguri din alamă cu suprafaţa nichelată, care au o durată de viaţă lungă;
6. Ţeava multistrat are parametri tehnici excepţionali şi se îmbină cu uşurinţă;
7. Îmbunătăţeşte parametrii acustici ai instalaţiei (stratul exterior din material plastic are proprietăţi
absorbante).
Figura 19: Tipuri de ţeavă multistrat
Problemele care apar în legătură cu conductele din plastic îşi au originea în:
1. Combinarea şi amestecarea produselor de la mai mulţi producători diferiţi, sau cu specificaţii tehnice diferite
2. (Acelaşi tip generic

Combinarea de ţeavă
plasticului (ţevi,prezintă
fitinguri,diferenţe de lamateriale
etc.) cu alte producător la au
care producător
o durată !);
de viaţă mai mică (de exemplu
sistemul de distribuţie al apei se execută din plastic, iar distribuitorul din oţel);
3. Nu se respectă prescripţiile de montaj stipulate de către producător (de exemplu distanţa dintre elementele
de susţinere) şi nu se permite deplasarea conductei (compensatori “U”);
4. Utilizarea conductelor din plastic pentru instalaţiile de combatere a incendiilor, fără ca acestea să fie
protejate la foc;
5. Legături/îmbinări între plastic şi metal.
T b i ţi t td f t l ă d ăt ii ţ il di t i l l ti î i j t ă d l î f ţi d

5.15.3. Recunoaşterea şi caracterizarea conductelor
Alegerea materialului cel mai potrivit pentru realizarea unui anume tip de instalaţie, care să răspundă cel mai
bine scopului necesită o cunoaştere cât mai bună a materialelor şi a caracteristicilor acestora.
Tipul conductei caracteristici Domeniul de utilizare Modalităţi de îmbinare

- se uzinează cu mufă Reţele de apă sub presiune, Cu mufă şi etanşare prin
tuburi din fontă sau cu flanşă - îngropate numai cu mufă ştemuire
de presiune - rezistenţă bună la - neîngropate de preferinţă cu Cu flanşe şi etanşare cu
coroziune flanşe garnitură
tuburi din beton - se fabrică cu mufă şi Umedă cu mortar de ciment
simplu cu cep şi buză Reţele exterioare de canalizare Uscată cu inel de cauciuc
tuburi din beton - se fabrică la un Cu mufă şi etanşare cu frânghie
Reţele de alimentări cu apă şi de
armat capăt cu mufă şi unul gudronată şi mortar de ciment
canalizări exterioare
centrifugat drept sau mastic bituminos
tuburi din beton - se fabrică cu mufă;
Cu mufă la un capăt şi prag
armat - au rezistenţă bună Reţele de alimentări cu apă prin
inelar la celălalt, iar etanşarea
precomprimat la agresivitatea gravitaţie sau sub presiune
cu inel din cauciuc
(Premo); solurilor normale
- au capetele
calibrate prin Cu mufă (manşon) din
Reţele de alimentări cu apă sub
tuburi din strunjire, azbociment şi inele din cauciuc
presiune şi mai rar la canalizări
azbociment - au rezistenţă la şi cu mufă din fontă şi flanşe
interioare
coroziunea (tip Gibault)
electrochimică
- Reţele exterioare de alimentare
- au rezidenţă mare cu apă, instalaţii de încălzire,
ţevi din oţel Sudare oxiacetilenică sau cu arc
l i ii l ii l ii d l

Tipul conductei caracteristici Domeniul de utilizare Modalităţi de îmbinare

- rezistenţă la lovire,
Prin strângere cu fitinguri
flexibilitate
ţevi din - rezistenţă mare la -apă
instalaţii sanitare
caldă sau interioare
rece şi instalaţiide speciale
Sudare prin polifuziune şi
polibutilenă întindere şi fluaj, la
interioare de încălzire electrofuziune
abraziune şi tensiune
mecanică
- rezistenţă chimică, - instalaţii interioare de apă
ţevi din Sudare prin polifuziune şi
- flexibilitate foarte potabilă şi de canalizare
polipropilenă electrofuziune
redusă - instalaţii de încălzire
ţevi din
- poate fi modelat la Lipire cu adeziv
policlorură de cald în mod repetat - instalaţii interioare de canalizare Sudare prin polifuziune
vinil de tip uşor
ţevi din poli- - instalaţii interioare şi reţele
- poate fi modelat la
clorură de vinil de exterioare de apă potabilă sub Sudare prin polifuziune
cald în mod repetat
tip mediu şi greu presiune
- rezistenţe mecanice
ţevi din - instalaţii interioare de încălzire şi
mari Lipire cu adeziv
policlorură de - instalaţii sanitare interioare de
- rezistenţă
vinil clorurată apă caldă sau rece
electrochimică
Important de reţinut!
o Proprietăţile materialului conductei sunt determinante în alegerea tipului de conductă pentru o
folosinţă sau alta.

o Modalităţile de îmbinare a conductelor infuienţează alegerea materialului după cum montarea se
face în exterior aerian sau subteran şi în interiorul clădirilor peste finisaje, mascat sau îngropat.


103
TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCȚII 108/186
ARMĂTURI PENTRU CONDUCTE




108
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCȚII 113/186
5.16. Întreţinerea instalaţiilor

Funcţionare – utilizare fără incidente sau probleme; periodic se fac verificări asupra gradului de uzură şi
deteriorărilor.
Întreţinere – operaţiuni pentru păstrarea parametrilor de funcţionare ai instalaţiei în limite normale fără a
cheltui sume importante de bani;
Reparaţie – înlocuirea unui element din instalaţie, corectarea funcţionării lui sau adăugarea de noi materiale;
Reconstrucţie – aducerea construcţiei la condiţiile iniţiale, după eliminarea prin înlocuire a elementelor uzate –
la capătul duratei de viaţă a respectivelor elemente;
Modernizare – intervenţii făcute cu scopul de a îmbunătăţi o stare de lucruri existentă.
 Întreţinerea este secretul unei durate de viaţă îndelungate şi a funcţionării tuturor componentelor
oricărei instalaţii;
 Furnizorul instalaţiei descrie metodele de întreţinere şi frecvenţa lor în protocolul care se încheie la
punerea în funcţiune a instalaţiei;
 Pentru clădirile importante se recomandă a utiliza reguli de funcţionare;
 Strategia pe termen lung în domeniul întreţinerii trebuie să se bazeze pe trecerea de la întreţinerea
preventivă clasică la întreţinerea de tip predictiv şi proactiv .
Principiile sunt:
1. Cuantificarea statutului şi calităţii operaţiilor de întreţinere prin indicatori cheie;
2. Siguranţă;
3. Directive tehnico-organizaţionale privind performanţa sistemului
4. Concentrarea asupra cauzelor problemelor, nu asupra consecinţelor.
5.16.1. Funcţionarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de distribuţie a apei

1. Apa este transportată prin conducte la consumator. Alimentarea neîntreruptă cu apă este o condiţie de bază
a unui trai decent.;
2. Montarea şi repararea instalaţiilor interioare de apă trebuie făcută de personal specializat, care să asigure
funcţionarea instalaţiei în conformitate cu documentaţia aprobată şi cu standardele;


111
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCȚII 116/186
Stabilirea unui program clar de întreţinere sezonieră poate preveni apariţia avariilor:
 Toamna este momentul pregătirii clădirii/instalaţiei pentru iarna care se apropie;
 În timpul iernii sunt necesare operaţii de rutină, verificări şi reparaţii cât mai rapide ale
defecţiunilor;
Primăvara este momentul în care se evaluează deteriorările produse în timpul iernii şi se

pregătesc şi chiar încep lucrările de reparaţii care se vor derula în timpul verii;
 Vara este anotimpul cu cele mai multe sarcini privind activitatea de întreţinere.
Este important a acorda o atenţie sporită modului în care se face proba de presiune, funcţionării robineţilor,
stării accesoriilor, a rezervoarelor subterane, a pompelor.
5.16.5. Diagnosticul stării tehnice a instalaţiei de distribuţie a apei

Starea tehnică a instalaţiilor de distribuţie a apei se caracterizează prin:
 Defecţiuni atât pe partea de apă rece, cât şi pe partea de apă caldă; funcţionare defectuoasă a
robineţilor;
 Hidranţii de incendiu sunt deterioraţi;
 Materialul conductelor este îmbătrânit - deteriorări, depuneri de cruste, coroziune.
Diagnosticul tehnic: prin intermediul inspecţiei vizuale se pot obţine o mulţime de informaţii – date pentru
evaluarea construcţiei prin prisma siguranţei, a condiţiilor igienice, vârstei, consumului de energie, costurilor de
funcţionare şi a cerinţelor utilizatorilor.
Procesarea
protecţia, datelor
întreţinerea, obţinute dăsau
reconstrucţia o imagine despreacesteia.
modernizarea evaluarea clădirii şi despre
Diagnosticul oportunitatea
instalaţiilor unor
din clădire decizii
(apă, privind
canalizare,
încălzire, gaz, electrice, ventilare, aer condiţionat, ascensor, etc.) se realizează prin inspecţie vizuală (element cu
element sau căutare detaliată) .
Următorul pas după evaluare este găsirea şi compararea opţiunilor privind reparaţiile:
 Studiul soluţiilor tehnice se aplică la orice tip de reparaţii, fie ele mici, medii sau mari;
 Acestea reprezintă documente care contribuie la luarea deciziilor cu privire la soluţia optimă
şi la alegerea furnizorului;
 B t l l t dif it l l ţii t h i d t i ă it t t bili ii i t i iţi l

113
Figura 34: Exemple

de greşeli care
provoacă neajunsuri

115
Secvenţa acţiunilor care trebuie îndeplinite pentru execuţia contorizării individuale este prezentată mai jos:
Audit asupra modului de utilizare al apei, al istoricului consumului, a stării conductelor

de apă, rezervoarelor de stocare şi apometrelor existente.
Alegerea punctului de instalare al contorului individual se va face în funcţie de datele

furnizate de audit şi de nivelul de sub-contorizare dorit.
Procedura fizică de instalare poate presupune lucrări de excavare, construcţia unor

firide pentru apometre, instalarea de conducte şi cabluri electrice de alimentare,
respectiv legare la pământ pentru apometrele cu citire de la distanţă.
Instalarea propriu-zisă a apometrelor şi conectarea în reţeaua de citire de la distanţă

(dacă este cazul).
Datele înregistrate sunt un puternic element de management:
Datele privind Managementul apei

consumul de apă
 Evaluarea impactului acţiunilor întreprinse

 Reconsiderarea cererii de apă
 Controlul consumului
 P i d li
116
CAPITOLUL 6 - INSTALAŢII DE RIDICARE A PRESIUNII APEI
6.1. Instalaţii de ridicare a presiunii apei

Staţia de pompare reprezintă un ansamblu de construcţii, instalaţii şi utilaje, cuprizand :
 Echipamentul electromecanic – pompe, motoare electrice pentru antrenarea pompelor si instalaţiile
electrice de forţă;
 Instalaţii hidraulice – conducte, armături (vane), aparate de măsură si control;
 Instalaţii auxiliare pentru manevrarea utilajelor şi echipamentului hidraulic;
 Clădirea (construcţia) in interiorul căreia se montează echipamentul electromecanic si instalaţiile,
numită si camera pompelor.
După poziția pompelor faţă de nivelul terenului, stațiile de pompare pot fi :
 supraterane
 semiîngropate
 subterane
In instalaţiile interioare de alimentare cu apă, staţiile de pompare se folosesc atunci când presiunea de
serviciu disponibilă Hdisp din conducta publică in punctul de racord este permanent sau in anumite perioade mai
mică decât presiunea necesară in instalaţia interioară, iar consumul de apă este uniform in timp. Acesta este cazul
frecvent al instalaţiilor industriale, in care consumul de apă pentru nevoi tehnologice este practic constant in timp.
Stațiile de pompare pot alimenta cu apă direct consumatorii industriali sau indirect , prin intermediul rezervoarelor
de înălţime.
Stația de pompare pentru alimentarea directa cu apă a consumatorilor

Instalaţia de pompare se compune dintr-un rezervor-tampon care poate fi deschis (adică pus in legătură cu

118
5/25/2018
compresorul de aer care serveşte pentru crearea pernei de aer comprimat din recipientul de hidrofor.
Compresorul de aer este pus in funcţiune la pornirea instalaţiei de hidrofor când se creează perna de aer
comprimat si in timpul exploatării instalaţiei, când este necesară completarea pernei de aer comprimat. Pe
conducta dea refulare
are rolul de a întoarcerea
împiedică aerului comprimat, la ieşirea
si evacuarea dindin
aerului compresor, se montează
hidrofor prin o în
compresor, clapetă de reţinere care
exterior
instalaţia de automatizare pentru pornirea si oprirea automată a pompei, compusă dintr-un presostat cu
contacte electrice, care comandă acţionarea motorului electric de antrenare a pompei, circuitele electrice si
automatul de pornire-oprire a motorului electric al pompei;
armaturile de închidere, de siguranţă care au rolul de a asigura instalaţia contra suprapresiunilor
accidentale;
rețeaua de conducte care face legătura intre rezervorul-tampon, pompe, hidrofor si conductele de distribuţie
a apei;



122
CAPITOLUL 7 - INSTALAŢII DE CANALIZARE
7.1. Alcătuirea şi funcționarea instalațiilor exterioare de canalizare
123
5/25/2018
7.1.2. Schema de canalizare exterioară Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
Schema cuprinde reprezentarea in plan orizontal a elementelor care formează sistemul de canalizare:
124
Reţeaua de canalizare pentru un ansamblu de cladiri :

1 – racord principal, 2 – idem pentru ape mateorice, 3 – cămin de record,
4 – canal colector secundar, 5 – gura de scurgere, 6 – cămin de vizitare, 7 – canal termic; 8 – clădire
Căminele de racord ca şi cele de vizitare se pot executa din zidărie de carămidă, din beton sau tuburi de beton
prefabricate. Secţiunile căminelor sunt standardizate, iar înălţimea lor variază în funcţie de cota de montare a
tuburilor de canalizare. Pentru accesul personalului de întreţinere în timpul exploatării reţelei, căminul este prevăzut
cu o gură de acces închisă cu un capac metalic montat pe o ramă încastrată în beton, iar în interior sunt prevăzute o
serie deLatrepte fixate

reţeaua în peretele
exterioară lateral. de canalizare din ansambluri de clădiri se racordează şi gurile de scurgere a
secundară
apelor meteorice care sunt amplasate la rigole. Gurile de scurgere sunt prevăzute cu depozit pentru colectarea
depunerilor prin sedimentare şi sifon care are rolul de a împiedica ieşirea gazelor rău mirositoare din conductele de
canalizare în atmosferă. Apele canalizate de rigola intră în gura de scurgere prin capacul metalic prevăzut cu orificii ale
acesteia şi după sedimentarea impurităților grosiere, ies prin sifon şi tubul de record, în conducta exterioară de
canalizare.
În interiorul unor platforme industriale şi pe căile mai puţin circulate, apele meteorice sunt canalizate prin
i l it lă i f t di b t

126
5/25/2018 Se compune din: Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
 guri de scurgere - colectează ape meteorice si ape de spălare a străzilor - amplasate la marginea părţii
carosabile a drumului, lângă bordura trotuarului.
 guri
 guri de
de scurgere
scurgere cu
fărădepozit
depozitsisisifon
fără–folosit in sistemul
sifon –folosit unitar.separativ.
in sistemul Sifon cu garda hidraulică.
 guri de zăpadă – colectarea si transportul hidraulic al zăpezii.
 cămine de acces la reţea - care pot fi:
 cămine de vizitare –amplasate la schimbarea diametrelor, schimbarea pantelor, schimbarea
direcţiei, la intersecţia a două canale nevizitabile.
 cămine de spălare – acumulează apa pentru spălarea canalelor din avalul căminului .
 cămin de rupere de pantă – amplasate in punctele in care terenul are denivelări mari, terenul are
panta mare > panta maximă admisă, apa are viteza mare, producând eroziunea canalului. Căminul
reduce viteza apei.
 camere de racord – unirea a două sau mai multe canale.
 traversări – construcții necesare trecerii unor obstacole( râuri, văi, alte conducte, şosele, căi ferate)
 bazine de reținere – acumularea temporară a apei meteorice
 deversoare –pentru descărcarea apelor meteorice in emisarul cel mai apropiat
 guri de descărcare – evacuarea apelor in emisar.
Gura de scurgere cu depozit si sifon

1 Grătar carosabil din fonta
2 Bordura trotuarului
3 Depozit
4 Sifon
5 Racord la canalizarea exterioara
127
Cămine de vizitare
a) cu fundație proprie si pereți din prefabricate, b) construit pe colector,
c) cu pereți din zidărie de cărămidă sau beton turnat pe loc
1. fundaţie, 2. tub prefabricat, 3. rigola, 4. camera de lucru, 5. trepte, 6. perete din cărămidă
Cămin de spălare de linie , cu clapete din fontă

1.Peretele căminului
128
Cămin de rupere de panta cu elemente

interioare de disipare a energiei
1 – canal de intrare a apei uzate;
2 – idem, de ieşire;
3 – disipator de energie.
Cămin de spălare a rețelei de

canalizare
1 – canal de intrare a apei uzate;
2 – canal de ieșire;
3 – clapeta;
4 – lanț;
5 – conducta de siguranță;
6 – capac.
129
Instalație de pompare a apelor uzate având

bazinul de recepție amplasat sub sala
motoarelor
1.Conducta intrare ape uzate
2.Bazin
3.Pompa
4.Racord de aspirație
5.Conducta de refulare
6.Clapeta de reținere
7.Vana de închidere
8.Motor electric
9.Placa beton armat
130
5/25/2018
7.1.5. Instalații de epurare a apelor uzate menajere si industriale Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
Epurare - neutralizarea substanțelor nocive - combaterea poluării mediului înconjurător.

Autoepurare - proprietatea solurilor si a apelor de a reduce substanțele organice si le transformă in substanțe
minerale.
Apele uzate evacuate de consumatorii menajeri sau industriali conţin o cantitate importantă de substanțe
provenite din corpurile lichide, solide şi gazoase cu care au venit în contact în timpul folosirii.
De exemplu apele uzate menajere se încarcă cu substanţe minerale şi organice provenite din reziduurile
animale, cu resturi de mâncare, nisip, gunoaie etc.
Apele uzate industriale conţin diverse substanțe toxice, leşii, uleiuri, provenite din procesele de fabricaţie
sau răcire la care au fost folosite.
Deversarea impurităţilor şi a reziduurilor de natură minerală sau organică în emisari modifică, regimul lor
hidraulic şi echilibrul biologic natural. Substanțele chimice existente în apele uzate (crezolii, fenolii), alterează
proprietăţile naturale ale apei din râuri, făcându-le improprii pentru alimentarea cu apa. a zonelor populate,
distrugându-le flora şi fauna.
Pentru atenuarea efectului poluant al apelor uzate, acestea se epurează înainte de evacuare în emisar.
Epurarea este o operaţie de tratare fizico-chimică şi biologică a apelor uzate, prin care se urmăreşte
reducerea concentraţiei substanțelor nocive, până la limitele admise de normele igienico-sanitare.
Metodele de epurare utilizate depind de caracteristicile apelor uzate. Din acest punct de vedere apele
uzate se clasifică în :
o ape uzate menajere, provenite din instalaţii interioare ale clădirilor de locuit, publice sau ale
comerţului orăşenesc;
o ape uzate industriale, evacuate de intreprinderile industriale, unităţile agrozootehnice,
construcţii, transporturi etc.;
o ape uzate orăşeneşti care sunt un amestec de ape uzate menajere şi meteorice, cu ape industriale
colectate din interiorul unui oraş.
Metode de epurare :
 epurare mecanică,
131
Instalație de epurare mecanică a apelor uzate

1.grătar din bare metalice, 2.deznisipator, 3.separator de grăsimi, 4.decantor orizontal, 5. emisar, 6.pompa,
7.rezervor închis de fermentare, 8.consumator ( centrala termică ), 9. platforme de uscare a nămolului.
Schema tehnologică de epurare mecanică

1 – grătare; 2 – deznisipator; 3 – separator de grăsimi;
132
5/25/2018 7.1.7. Materiale şi echipamente specifice instalaţiilor de canalizare exterioară
Fitinguri PVC pentru canalizare

exterioară
Tuburi pentru canalizare

exterioară PVC
133
Inel de aducere la cota
Con superior cu trepte
Inel cu trepte
Placa de acoperire
Element inferior realizat

din tub de beton cu
radier, produs unicat, cu
radier drept
134
5/25/2018
Principiul de funcționare - SBR Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
Fazele de lucru a stației de epurare SBR LEADER (reactor cu funcționare secvențială):
• Alimentarea: Apa uzată intră in primul compartiment unde substanţ ele solide se
separă si sunt reţinute in partea inferioară a acestuia. Din acest compartiment lichidul
este pompat in compartimentul de aerare SBR.
• Aerarea: Procesul de epurare biologică are loc in compartimentul SBR. Prin

secvenţe scurte de aerare si liniştire controlate, milioanele de microorganisme
dezvoltate in interiorul compartimentul consumă materia organică din apă, accelerând
procesele de descompunere.
• Limpezirea: Această fază permite sedimentelor uşoare aflate in suspensie să se

depună pe fundul compartimentului de aerare, iar apa limpezită rămâ ne in partea
superioară, de unde va fi preluată de air-lift-ul de evacuare.
• Evacuarea apei astfel limpezite se face către receptori naturali (sol, curs de apa, puţ
absorbant, sau stocată in diverse recipiente pentru lucrări de agricultură).
• Reîntoarcerea nămolului se face după evacuarea apei limp ezite, fiind transferat
înapoi in compartimentul de tratare primară, de unde procesul se reia, asigurându-se
astfel un ciclu de epurare complet.
Atenție!
In funcție de numărul de utilizatori ai stației aceasta necesită vidanjări periodice ale
nămolului depus pe fundul compartimentelor, de regula la 18-24 luni.
A t t ții d i i t i l t l t i i t t
135
Separatoare de hidrocarburi
Principiul de funcționare
Conform standardelor UE, orice spălătorie auto, service, stație de carburanți platforme industriale, trebuie să
aibă rigole, deznisipatoare si sisteme de pre-epurare cu separator si decantor de produse petroliere , pentru a
preveni poluarea mediului cu produsele petroliere folosite in activitatea curentă.
Principiul de funcționare al separatoarelor de hidrocarburi se bazează pe diferența de greutate specifică dintre
apă si hidrocarburi, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale.
Prezenta substanțelor care pot conduce la formarea unor emulsii stabile trebuie evitata încă din faza de
proiectare.
136
Filtrul coalescent ajută la separarea particulelor foarte fine de hidrocarburi existente in apa uzată. Din camera
de separare, fluidul schimbă direcţia de curgere si trece prin filtrul coalescent si print-un sistem de șicane. Filtrul
coalescent este alcătuit dintr-un amestec de fire dispuse intr-o structură aleatoare care creează microturbulenţe
locale si ofibrelor.
suprafața curgere tridimensională. Acest regim de curgere are rol de a prelungi si intensifica contactul efluentului cu
Micro-picăturile de ulei, prea fine pentru a fi separate in prima fază, ajung astfel in contact cu fibra si aderă la
aceasta. In timp, prin aderarea mai multor picături se formează una mai mare, care datorita forţei ascensionale, se
desprinde si urcă la suprafaţă. Sistemul de şicane reţine aceste picături sub forma unei pelicule fine la suprafaţă
interstiţiului dintre ele, de unde sunt îndepărtate prin golire (vidanjare).
Apa curata este evacuată de sub stratul de hidrocarburi pe principiul vaselor comunicante, gravitațional.
137
7.2. Alcătuirea şi funcționarea instalațiilor interioare de canalizare
138
5/25/2018
7.2.1. Rolul instalațiilor de canalizare interioară Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
Colectarea apelor uzate si evacuarea lor din rețeaua de canalizare interioară, in reţeaua de conducte de
canalizare exterioară
Apele prin căminul de racord .
uzate sunt:
 ape uzate menajere – clădiri civile, social –culturale , industriale,
 ape uzate industriale – din procesele tehnologice, pot fi curate ( răcirea utilajelor, condiționarea
aerului ) sau cu impurităţi ( substanţe chimice )
 ape meteorice (pluviale) - precipitații, topire zăpadă
Caracteristicile apei uzate
Pentru evacuarea apelor uzate din reţeaua interioară in reţeaua exterioară, apa trebuie să îndeplinească
anumite condiţii :
o să nu atace materialul conductelor,
o să nu conţină păcură, benzine, gazoline, care pot produce amestecuri detonante
o să nu conţină substanţe otrăvitoare ( toxice), agenţi patogeni (produc boli)
o să nu conţină substanţe radioactive
o să nu aibă temperatura mai mare de + 40 - 50°C.
Când apele nu respectă condiţiile impuse, se tratează local in instalaţii de epurare, înainte de a fi evacuate in
reţeaua exterioară. Funcţie de natura si provenienţa apelor uzate, instalaţiile de canalizare interioare se clasifică in:
 instalații pentru ape uzate menajere, clădiri civile , social-culturale , industriale;

 instalații
instalații industriale ;
pluviale – pentru toate categoriile de clădiri.
7.2.2. Elemente componente ale instalaţiei interioare de canalizare
Elementele componente ale instalaţiei interioare de canalizare menajeră se clasifică în funcţie de poziţia lor şi
de rolul pe care îl îndeplinesc:
1. Conductă de legătură– între obiectul sanitar şi coloană
139
Instalaţia trebuie proiectată pentru a asigura o circulaţie adecvată a aerului în toate conductele, fără a exista
5/25/2018
pericolul de sifonaj sau aspiraţie a gărzilor hidraulice în condiţii normale de utilizare.
Instalaţie de canalizare menajeră

cu conducte de legătură neventilate
1-cadă de baie;
2-lavoar;
3-closet;
4-sifon de pardoseală;
6-coloană;
7-conductă de legătură;
9-conductă de ventilare.
140
Detaliu referitor la dispozitivul pentru admisia aerului
141
Sifoane cu gardă hidraulică pentru obiecte sanitare

a) pentru lavoare , b) tip s din plumb, c) tip p din plumb, d) tip butelie cu corp din fonta
1. corpul sifonului, 2. dop de curățire, 3. racord la obiectul sanitar, 4. racord la canalizare,
5. garda hidraulică, 6. capac demontabil pentru curăţire, 7. racord olandez
142


144

Pantele normale de montaj ale colectoarelor orizontale de canalizare au valori diferite, in funcție de diametrele
5/25/2018
acestora. Intr-o conductă orizontală de canalizare având diametrul d si panta I de montaj date, viteza w de curgere a
apei poate să crească sau să scadă in funcţie de creşterea sau scăderea debitului G de apa evacuat.
3
G = sw(m
in care s reprezintă aria secțiunii transversale a curentului de /s
apă) .in conductă de diametru d, iar viteza w a apei . In
practică debitul de apă uzată se exprimă in litri pe secundă ( l/s ).
In scopul controlului funcţionării si al intervenţiei in caz de înfundare in timpul exploatării, pe reţelele de
canalizare se prevăd piese si dispozitive de curăţire. Astfel, pe coloane se prevăd (tuburi) de curăţire la primul si
ultimul nivel si din două in două niveluri, precum si in punctele care prezintă pericol de înfundare a ţevii .
Pe conductele orizontale, tuburile de curăţire se amplasează in aşa fel încât să fie posibilă curăţirea conductei
in ambele sensuri. Conductele suspendate sub tavane se curăţă printr-un cot cu capac folosit ca dispozitiv de curăţire
si amplasat in instalaţie. Asemenea dispozitive se montează, de regulă, pe conducte de legătură la care sunt racordate
mai mult de trei – patru obiecte sanitare.
145

Ramificațiile de pe coloanele din PVC pentru scurgerea apelor uzate de la bucătării trebuie să fie încadrate de
5/25/2018
două puncte fixe obişnuite, unul deasupra şi altul dedesubtul ramificaţiei, în imediata apropiere a acesteia, pentru a se
împiedica deplasarea în sus sau în jos a ramificaţiei, atunci când se scurge apa fierbinte.
7.2.6. Ventilarea instalațiilor interioare de canalizare menajeră

Ventilarea (aerisirea) rețelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere este necesară (după cum s-a
arătat) pentru evacuarea gazelor nocive (rău mirositoare, toxice sau otrăvitoare) degajate din apa uzată si se
realimentează cu tiraj natural, ca urmare a diferenţei de nivel pe înălţimea coloanei si a diferenţelor de densităţi ale
gazelor si respective a aerului exterior. Tirajul este mărit prin acțiunea vântului in secțiunea de evacuare a gazelor din
coloana in atmosferă.
Conductele de ventilare a rețelei interioare de canalizare pot fi :
conducte de ventilare principală formate din prelungiri ale coloanelor de scurgere până deasupra
acoperişului sau terasei, executate din conducte de acelaşi material (PVC tip U sau fontă de scurgere) ca si
coloana. In secţiunea de ieşire a gazelor nocive in atmosferă se prevăd căciuli de protecţie pentru a împiedica
pătrunderea apei, zăpezii etc. Ventilarea principală a canalizării (prin coloane de scurgere) se realizează
atunci când la o coloană sunt racordate un număr mic de obiecte sanitare si cu conducte scurte de legătură:
conducte se ventilare secundară utilizate atunci când conductele de legătură intre obiectele sanitare (sau
grupurile sanitare) si coloane sunt lungi si colectează apele uzate de la un număr mai mare de 4…5 obiecte
sanitare. Conducta de ventilare secundară se racordează la conducta principală de ventilaţie (coloană) printr-
o conductă orizontală de legătură, montată sub plafon cu panta ascendentă către coloană , pentru evacuarea
gazelor ,
conducte de ventilare suplimentară care se prevăd atunci când, la mai multe etaje, capetele conductelor de
legătură se găsesc aproape pe aceeaşi verticală .
Conductele de ventilare secundară si suplimentară se execută din aceiaşi materiale ca si coloanele de scurgere
(PVC tip U şi fontă de scurgere) si, de regulă, au diametrul constant pe întreaga înălţime. Pe aceste conducte se
montează piese tuburi de curăţire la fiecare etaj la care se racordează conductele de legătură ale obiectelor sanitare .
146

Racordare obiectelor sanitare la conducta

de ventilare secundară a reţelei de
canalizare
1. coloana de scurgere
2., 3. conducte de legătură de la obiectele
sanitare la coloană
4.coloana de ventilare secundară
5. conducta de ventilare principală
6.piesa de curăţire
7.caciula de protecţie a conductei de
ventilare
8. conducta de ventilare secundară
147

Acoperișurile sunt cu pante de scurgere spre receptorul de ape meteorice.
5/25/2018 Rețeaua de conducte se execută din ţevi din oţel, din PVC tip U, fontă de scurgere.
Instalația interioară de canalizare a apelor

meteorice
1.receptor ape meteorice
2.conducta de legătură de la receptor la
coloana
3.coloană
4. piesa de curăţire
5. colector
6. cămin orizontal
exterior de canalizare
148
trebuie să aibă suprafaţa interioară netedă, rezistenţă la acţiunea chimică a apelor uzate şi a mediului
exterior, rezistenţă la abraziune şi durabilitate în timp.
5/25/2018  Conductele care au durata de viaţă mai redusă trebuie să fie protejate împotriva loviturilor, să fie uşor
accesibile şi uşor de înlocuit. Materialele utilizate în canalizările interioare sunt:

• Metalice şi aliaje (fontă de scurgere, oţel, cupru, alamă, plumb),
• Nemetalice (gresie ceramică, azbociment, beton simplu, beton armat, sticlă),
• Plastic (PVC, PE, PP, ABS).
 Tipuri de îmbinări: ştemuite, prin compresiune, filetate, cositorite, cu mufă şi garnitură, lipite, prin
termofuziune, sudate etc.
 Conductele de canalizare se montează aparent pe pereţi sau mascat în ghene
 La canalizare pot fi deversate doar substanţele permise, conform normelor în vigoare.
Detaliu referitor la conducta de

legătură
1- curbă de racord; 2- coloană;
3- conducta de legătură
Standardul EN 12056 “Instalaţii interioare de canalizare gravitaţionale” introduce o clasificarea a instalaţiilor de

canalizare domestice, în funcţie de numărul de coloane şi de gradul de umplere al conductelor de legătură:
 Tipul I : o coloană, conducte de legătură parţial umplute – utilizat în ţara noastră
 Tipul II : o coloană, conducte de legătură de diametre mici – grad de umplere 0,7 (utilizat în Ţările
Scandinave),
 Tipul III : o coloană, conducte de legătură funcţionând la secţiune plină – h/d= 1,0 (utilizat în Marea Britanie),
 Tipul IV : coloane din mai multe conducte verticale, fiecare transportând alte tipuri de ape uzate (de ex. apă
“gri” şi apă “neagră”).
149

ASPECTE NEGATIVE DINTR-O INSTALAŢIE SANITARĂ
Imaginea1 Imaginea 2 Imaginea 3
150

7.2.10. Materiale şi echipamente specifice instalaţiilor de canalizare interioară
SIFOANE DE PARDOSEALA
Sifon pardoseală cu două intrări şi o ieşire Sifon pardoseală cu ieşire verticală,cu o intrare laterală
Sifon pardoseală suez cu o ieşire din PVC Sifon pardoseală suez cu o intrare şi o ieşire din PVC
151

Vană automată antiretur cu blocarea manuală a clapetei şi capac de curăţire

153

GURI DE SCURGERE DE TIP INDUSTRIAL
Aceste produse au fost proiectate si

dezvoltate pentru a suporta încărcări
hidraulice si mecanice mari in condiţii
industriale, cu diametre de 75, 110, si
160 mm (ex: industria alimentara,
chimica, farmaceutica etc.).
Gurile de scurgere industriale
corespund amplasării in pardoseli
sclivisite de beton sau in pardoseli
prevăzute cu diferite straturi de
acoperire.
Pot fi prevăzute cu grătare de diferite
capacităţi, coşuri de filtrare, separatoare
de nămol sau închizătoare demontabile
contra mirosului
154

155

Stație pompare ape uzate
156

Pompe pentru valorificarea

apei pluviale
157

5/25/2018 Protecţia împotriva materiilor indezirabile Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
Separator de grăsimi
158

159
CAPITOLUL 8
5/25/2018
TERMENI . FIŞE TEHNICE. FIŞE TEHNOLOGICE. Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
FAZE EXECUŢIE ÎN DOMENIUL INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE

8.1. GLOSAR DE TERMENI
Conversia DN 10 mm = 3/8“
mm – ţoli DN 15 mm = 1/2“
DN 20 mm = 3/4“
DN 25 mm = 1“
DN 32 mm = 5/4“
DN 40 mm = 6/4“
DN 50 mm = 2“
Cruste Dacă apa este dură, sau dacă conţine minerale dizolvate sau solide în suspensie,
ea trebuie tratată. Fără un tratament adecvat, se vor acumula depuneri de piatră
sau calcar, care vor afecta negativ echipamentele de încălzire şi performanţele lor,
eficienţa armăturilor, etc.
Dacă apa este “moale” şi agresivă, pe suprafaţa interioară a instalaţiei se vor
găsi silicaţi, calcar şi materii organice. Cel mai adesea acestea apar în zonele în care
stratul de protecţie a fost deteriorat. Au o formă conică, înălţimea până la 25 mm
şi diametrul de până la 50 mm (capacitatea de transport a conductei poate fi
redusă cu mai mult de 50%).
Coroziunea punctiformă se produce din cauză că straturile minerale nu sunt
niciodată uniforme.
Curenţi vagabonzi Curenţii vagabonzi apar în apropierea instalaţiilor electrice care alimentează
mijloacele de transport în comun (tramvai, tren etc.). Coroziunea se produce în
momentul în care curentul continuu intră prin zonele neprotejate în conductă.
160
Filtru fin Protejează armăturile împotriva murdăriei şi impurităţilor (nisip, rugină, etc.).
5/25/2018
Problema majorităţii filtrelor este modul lor de curăţire (de obicei neigienic) şi
durata dintre 2 curăţiri succesive. De aceea au fost inventate filtrele

semiautomate, a căror curăţire se face prin clătire sub presiune în curent invers de
apă. Persoana care se ocupă cu întreţinerea are o singură sarcină – să deschidă
vana de golire timp de 10…15 secunde şi să evacueze impurităţile. Astfel, pentru
curăţire se consumă 10 litri de apă pe lună.
Lovitura de berbec Lovitura de berbec în instalaţiile sanitare se manifestă printr-un zgomot

puternic, care este produs de unda de presiune care se naşte atunci când curgerea
apei este brusc oprită. Această creştere bruscă de presiune este generată de obicei
de manevrarea bruscă a unui robinet sau a unei vane, unda de şoc reflectându-se
înainte şi înapoi prin sistem. Un robinet cu sertar sau orice altă vană cu cursă
rapidă este mai predispusă să producă lovituri de berbec decât o vană cu sferă.
Lovitura de berbec nu este doar o sursă de disconfort sonor pentru locatari, dar
poate produce distrugerea conductelor.
Lovitura de berbec poate fi eliminată prin instalarea unor dispozitive care să
absoarbă şocul prevăzute de obicei cu cameră de aer pe conductă sau aşa numiţii
161
Proba de Proba finală a sistemului se face prin intermediul testului cu fum (“peppermint”).
etanşeitate la Aceste teste certifică faptul că toate armăturile sunt etanşe la gaze şi la apă, iar
mirosuri gărzile hidraulice ale sifoanelor sunt impenetrabile.

 Se umplu toate sifoanele cu apă
 Se produce un fum gros inofensiv (sau se utilizează un aparat special
dedicat), care este pus în legătură cu capătul inferior al canalizării
 Când fumul apare la partea superioară a conductei de ventilare, aceasta se
va închide. Apoi se creează şi se menţine o presiune de 0,4 kPa.
 Pierderile se localizează acolo unde fumul sau mirosul scapă din sistem,
sau se foloseşte aplicarea unei soluţii cu săpun pentru zonele suspecte.
Testul este acceptat dacă după 0.5 ore de la umplerea conductelor, nu se sesizează
fum sau miros nicăieri în clădire.
Tratarea chimică Schimbul de ioni este un proces chimic de îndepărtare a contaminanţilor ionici
a apei dizolvaţi în apă. Dedurizarea prin metoda schimbătorilor de ioni realizează
îndepărtarea ionilor din depunerile (crustele) de Ca şi Mg şi înlocuirea acestora cu
ioni de Na, care sunt mult mai solubili.
Dezavantaje:
o Costuri relativ mari pentru substanţele chimice
o Scade conţinutul în calciu din apă (sub 20 mg la 1 litru de apă).
Deionizarea este un proces de schimbare de ioni utilizat pentru înlăturarea tuturor

sărurilor dizolvate în apă. Presupune trecerea unui debit de apă prin 2 schimbători
de ioni cu răşini.
Osmoza inversă este o metodă utilizată în principal pentru desalinizarea apei. Apa
este forţată sa treacă sub presiune printr-o membrană. Membrana reţine
moleculele de Na sau Cl sau orice macromoleculă.
162
Tratarea Caracteristica comună a tuturor metodelor de tratare nonchimice este aceea că

magnetică nu schimbă compoziţia fluidului (spre deosebire de cele chimice), ci doar
a apei construcţia/aranjarea cristalină a sărurilor dizolvate în apă.

Un câmp magnetic staţionar care acţionează asupra apei îi schimbă acesteia
parametrii fizici şi chimici. Se pot utiliza magneţi permanenţi sau electromagneţi.
Rezultatul este o mărire a vitezei de generare a cristalelor de sare, care vor avea
masă şi dimensiuni reduse. Astfel, acestea vor crea un reziduu sub forma unui
nămol fin şi nu se va forma o crustă dură. Se recomandă ca acest tip de tratament
să fie combinat cu un separator tangenţial de impurităţi. În condiţii staţionare,
apa îşi păstrează parametrii obţinuţi prin magnetizare timp de aproximativ 10…14
ore, iar în condiţii dinamice până la 2 săptămâni.
apa industriala Apa destinată consumului în procese industriale, tehnologice, precum si altor
nevoi; este lipsită de calităţi de potabilitate;
apa potabila apa care îndeplineşte indicatorii de potabilitate prevăzuţi de legislaţia în vigoare;
ape uzate menajere Apele rezultate din folosirea apei în gospodarii, instituţii publice si servicii, care
provin mai ales din metabolismul uman si din activităţi menajere si igienico-
sanitare;
ape uzate provenite Toate deversările de ape folosite în activităţile economico-industriale sau
din activităţile corespunzând unei alte utilizări a apei, decât cea menajeră;
economice
163
branşament clandestin Branşament executat fără avizul operatorului

caracteristici tehnice Totalitatea datelor si elementelor de natură tehnică, referitoare la o instalație;
consumator fraudulos - persoana fizica si/sau juridica care beneficiază de serviciile de alimentare cu
apa sau de canalizare în următoarele condiţii :
- fără aviz de racordare si fără a avea un contract de furnizare încheiat cu
operatorul
- fără a declara numărul real de elemente care stau la baza stabilirii consumului
în pauşal
- fără respectarea avizului de racordare, în sensul preluării unor cantităţi de apă
din amonte de aparatul de măsura
consum de apa Cantitate de apa consumata în condiţiile unui branşament clandestin sau a unui
fraudulos consumator fraudulos
caracteristici tehnice Totalitatea datelor si elementelor de natura tehnica, referitoare la o instalaţie;
cămin de contor de Construcţie componenta a sistemului de distribuţie a apei potabile, aparţinând
branşament/reţea sistemului public de alimentare cu apa, care adăposteşte contorul de branşament
/ reţea, cu montajul aferent acestuia;
contor de branşament Aparatul de măsurare a volumului de apa consumat de utilizator, care se
montează pe branşament, între doua vane/robinete, la limita proprietăţii
utilizatorului, fiind ultima componenta a reţelei publice, în sensul de curgere al
apei potabile; în cazul în care branşamentul nu îndeplineşte condiţiile pentru a
face parte din domeniul public contorul de branşament se montează cât mai
aproape de punctul de delimitare a instalaţiilor;
contor de reţea Aparatul care măsoară consumul de apă potabiă la mai multe asociaţii de
locatari/proprietari sau la mai mulţi utilizatori individuali ori care măsoară
transportul de apa dintr-o zona în alta a reţelei publice;
contract Act scris încheiat între operator si utilizator prin care se stabilesc condiţiile
tehnico-economice potrivit cărora operatorul va presta serviciul de alimentare cu
apa si canalizare;
164
imobil Orice clădire sau teren, cu destinaţie de locuinţa, social–culturala,

administrativa, de producţie industriala, de prestări servicii, inclusiv terenul
aferent, cu regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de locuinţe, la care terenul
aferent nu este delimitat, se considera imobile toate acele blocuri care au adrese
distincte;
indicatori de Parametri ai serviciului de furnizare pentru care se stabilesc niveluri minime de
performanţa generali calitate, urmărite la nivelul operatorului si care sunt condiţii de acordare sau
retragere a licenţei, dar nu sunt prevăzute penalizări în contractele de furnizare în
cazul nerealizării parametrilor;
indicatori de Parametri ai serviciului de furnizare a căror niveluri minime de calitate se
performanţa garantaţi stabilesc si pentru care sunt prevăzute penalizări în licenţa sau contractele de
furnizare, în cazul nerealizării lor;
instalaţii interioare de Totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau administrarea utilizatorului,
apa potabilă amplasate după apometrul/contorul de branşament, în sensul de curgere al apei,
sau, daca branşamentul nu este contorizat, după punctul de delimitare dintre
reţeaua publica si instalaţia interioara de utilizare a apei si care asigura transportul
apei potabile preluate din reţeaua publica la punctele de consum si/sau la
instalaţiile de utilizare; branşamentele care nu îndeplinesc condiţiile pentru a face
parte din reţeaua publica fac parte din instalaţiile interioare;
instalaţii interioare de Totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului,
canalizare care asigura preluarea si transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei
până la căminul de racord din reţeaua publica; racordurile care nu sunt predate
proprietarului sistemelor publice de apa si canalizare fac parte din instalaţiile
interioare;
întrerupere Sistarea programata a serviciului de alimentare cu apa si/sau de canalizare
programata efectuata de furnizor în scopul executării unor lucrări în sistemul public de apa si
canalizare;
licenţa Act tehnic si juridic, emis de autoritatea competenta, prin care se acorda o
165

receptor de apa Element fizic al unei instalaţii interioare de apa dotat cu un robinet, prin care se
regim de restricţie face prelevarea

Regim apei;
în care este necesara reducerea consumului de apa potabila si / sau
industriala;
regim de avarie Regim în care datorita deteriorării sistemului public de producere, transport si
distribuţie a apei potabile si /sau industriale sau a sistemului public de canalizare,
operatorul este în imposibilitate de a asigura furnizarea apei si/sau preluarea apelor
uzate;
reţea publica de Partea din sistemul public de alimentare cu apa respectiv din sistemul de
alimentare cu apa sau canalizare, alcătuita din reţeaua de conducte, armaturi si construcţii anexe care
de canalizare asigura distribuţia apei, respectiv preluarea, evacuarea si transportul apelor de
canalizare la/de la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi, respectiv de la doua
sau mai multe persoane fizice ce locuiesc în case individuale ori de la doua sau mai
multe persoane juridice ce administrează câte un singur condominiu, astfel cum este
definit el de lege.
Părţile componente ale unei reţele de alimentare cu apă, precum si cele ale unei
reţele de canalizare sunt amplasate, de regulă, pe domeniul public; in cazul in care
condiţiile tehnico-economice sunt avantajoase, reţeaua publică de alimentare cu apă
sau de canalizare poate fi amplasată, cu acordul proprietarului, si pe terenuri

private.
Nu constituie rețele publice :
 rețelele de distribuție aferente unei singure clădiri de locuit, chiar dacă
aceasta este administrată de mai multe persoane fizice sau juridice;
 reţelele de distribuţie aferente unei incinte proprietate privată pe care se află
mai multe locuinţe despărţite de zone verzi si alei interioare private;
 reţelele de distribuţie aferente unei platforme industriale, in care drumurile de

167

Adaptor Element
fitinguri) (piesă) de legătură între două materiale diferite (ţevi, robinete,
Adeziv Substanţă organică sau anorganică destinată să lipească (îmbine) între ele,
nedemontabil, două materiale
Aliaj Amestec solidificat a două sau mai multe metale
Apometru Aparat (sistem în general mecanic) destinat să măsoare cantitatea de apă care
(contor de apă) trece într-un interval de timp
Armătură Aparat montat într-o instalaţie, care permite reglarea, controlul, verificarea,
comanda şi siguranţa acestora
Azbociment Amestec omogen de ciment şi fibre de azbest
Filet Nervură (spiră) înfăşurată elicoidal pe o suprafaţă cilindrică sau conică la interior
sau la exterior
Fiting Pisă specială tubulară cu forme diverse, filetată la interiorul sau la exteriorul
intrărilor, cu rol de element de legătură
Flanşă Element de legătură între două conducte sub forma unei coroane circulare
Înşurubare Asamblarea demontabilă a două piese cu filet
Lipire Unirea a două sau mai multe elemente, prin presare, la rece sau la cald, cu
material de adaos
Mufă Manşon, tub scurt care se petrece peste ţeava (tubul) cu diametru normal, în
vederea îmbinării cu etanşare
Niplu Piesă specială (fiting) cilindrică pentru îmbinare având la exterior pe capete, filet
Presare Operaţia prin care un corp este comprimat prin aplicarea (exercitarea) unei forţe
asupra lui
Presiune Mărime fizică, definită ca raport între o forţă şi suprafaţa pe care se exercită şi
t i ă t i fl id
168
8.2. FIŞE TEHNICE

TUBOPLAST SA FIŞA TEHNICĂ Cod. (articol)

3700, ORADEA, CONTOARE DE APĂ RECE MULTIJET MECANISM USCAT
Şoseaua Borşului, nr. 3M – tip MTK DN 15...50 mm
Caracteristici tehnice:
 Rotor cu paletă şi transmisie magnetică;
 Temperatura de lucru +30 [oC] (maxim +50 [oC]; ); Presiune nominală: Pn=16 [bar],
 Dispozitiv de indicare superuscat, etanş faţă de pătrunderea apei, de tip combinat:
- numeric pentru m3: 0.....9999 m3;
3
 Valoarea diviziunii de 0,0001 m3

- analogic pentru submultipli de m ;
 Dispozitiv suplimentar de detectare a debitului de primire;
 Sită pentru filtrarea impurităţilor la intrarea în contor;
 Pierderea de presiune la Qmax: 1 [bar]:
 Clasă metrologică B şi C, cu Aprobare de Model nr. 147/94 ;
 Erori tolerate: ±5 % pentru Q min ≤ Q ≤ Qt; şi ±2 % pentru Qt ≤ Q ≤ Qmax
169

FIŞA TEHNICĂ Cod. 1.5450
5/25/2018
ROTENBERGER DISPOZITIV CU ACUMULATOR PENTRU PRESAREA
1.5440
FITINGURILOR 1.5420
Domeniu de utilizare: îmbinarea prin presare a conductelor din cupru (sau PEXAL)
Echipare:1.5420-în cutie fără bacuri; 1.5450-cu bacuri M 15-22-28; 1.5440-cu bacuri SV 15-22-28
Caracteristici tehnice:- acumulator-12 V / 2.0 Ah, Ni-Cd, sau 12 V / 3.0 Ah, NiMH;
- uşor de mânuit şi puternică;
- nu depinde de reţeaua electrică;
- permite lucrul în poziţii dificile;
- permite rotirea capului de presare până la 270 o;
- controlul electronic asigură realizarea presiunii necsare.
170


172
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ - Executarea reţelelor de canalizare exterioară

Echipamente/reguli de
Scule, dispozitive, Organizarea locului de Controlul calităţii lucrărilor pe
Operaţii şi faze de lucru sănătate şi securitate în Materiale
verificatoare, utilaje muncă operaţii şi faze de lucru
muncă
- Controlul tranşeei trebuie să se
- Metrul
- Lucrătorii vor purta echipament facă în conformitate cu proiectul
--Panglica de oţel
1. Trasarea şi executarea de protecţie. Scânduri de trasare Furtun de nivel Pământul rezultat din - Dimensiunile în plan, panta şi
- SDV-urile vor fi în stare bună de săpătură se depozitează la adâncimea tranşeei trebuie să
tranşeei şi patului Nisip - Ţăruşi şi capre pentru
funcţionare distanţa minimă de 1 m de corespundă cu dimensiunea din
conductelor trasare
- Se vor respecta normele de SSM la marginea săpăturii proiect
- Hârleţ
specifice lucrărilor de săpătură - Pereţii nu trebuie să prezinte
- Târnăcop
crăpături şi surpări locale
Conductele vor fi aşezate pe
Chingile respectiv cablurile pentru Tuburi pentru marginea tranşeei pe
Maşini şi dispozitive pentru Se verifică sub aspect vizual
2. Montarea conductelor lansarea în tranşee vor fi verificate canalizare aceeaşi parte, asigurând
lansare (macarale pe pneuri, fiecare tub (fisuri, etc.)
în tranşee să nu aibă fisuri şi să suporte Materiale de stabilita-tea acestora cât
şenile, trepiede, etc.)
greutatea tubului etanşare mai aproape de locul de
lansare
- Lucrătorii vor purta echipament
3. Umplerea parţială cu de protecţie.

- SDV-urile se vor mânui astfel Pământ ca - Lopată Pământul se aşează peste Se verifică sub aspect vizual să nu
pământ peste canale, material de mijlocul tubului, lăsând
încât să se evite accidentarea - Cazma fie astupate îmbinările
lăsând îmbinările libere umplutură liberă zona îmbinării
- Se vor respecta normele de SSM
specifice lucrărilor de săpătură
- Lucrătorii vor purta echipament
- Pompă pentru încărcarea
4. Verificarea la de protecţie. Sursa de apă sau rezervorul
tronsonului
- SDV-urile se vor mânui astfel Sursa de apă se aduc în imediata Se verifică sub aspect vizual
etanşeitate între două - Vas gradat pentru
încât să se evite accidentarea vecinătate a tronsonului de fiecare îmbinare în parte
cămine consecutive măsurarea cantităţii de apă
- Se vor respecta normele de SSM probă
care se adaugă
specifice lucrărilor de săpătură
- Lucrătorii vor purta echipament Pământ ca
Pământul se aşează în
de protecţie. material de - Lopată
straturi şi se compactează Se verifică sub aspect vizual să se
5. Umplerea parţială cu - SDV-urile se vor mânui astfel umplutură şi după - Cazma
pământ peste canale încât să se evite accidentarea caz beton sau - Scule şi utilaje adecvate pe
şi setoată lungimea
reface canalului
zona verde, sau încadreze
amenajareaîn din
zona reliefului
care şi
face parte
- Se vor respecta normele de SSM îmbrăcăminte pentru îmbrăcăminte rutieră
carosabilul
specifice lucrărilor de săpătură rutieră
SUPORT CURS CALIFICARE nivel 3 INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE
173
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ - Montarea obiectelor sanitare
Operaţii şi faze de Echipamente/reguli de sănătate şi Scule, dispozitive, Organizarea locului de Controlul calităţii lucrărilor pe
Materiale
lucru securitate în muncă verificatoare, utilaje muncă operaţii şi faze de lucru
5/25/2018
- Lucrătorii vor purta echipament de Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.c om
- Metrul
protecţie. Suprafaţa peretelui
- Ruletă Se verifică sub aspect vizual
1 Trasarea axei - SDV-urile vor fi în stare bună de Cretă, creion - Nivelă cu bulă de aer respectiv zona obiectului planeitatea
obiectului sanitar funcţionare sanitar se curăţă şi se
- Riglă Se verifică starea suprafeţei
- Se vor respecta normele de SSM asigură planeitatea
specifice lucrărilor de montare
Obiectul sanitar
- Lucrătorii vor purta echipament de Echipamentul Armăturile să fie stabile şi
protecţie. pentru etanşe pe ob. sanitar
- Chei fixe Obiectul sanitar se aduce
2. Echiparea - SDV-urile vor fi în stare bună de alimentarea cu Ventilul de scurgere fixat stabil
- Chei reglabile la locul de montare, unde
obiectului sanitar funcţionare apă (rece şi şi etanş
- Chei speciale se echipează
- Se vor respecta normele de SSM. caldă) Orientare corectă a orificiului
specifice lucrărilor de montare Sifonul pentru de evacuare a apei
obiectul sanitar
Obiectul sanitar Fixarea corectă, la poziţie a
- Chei fixe
- Lucrătorii vor purta echipament de echipat obiectului sanitar
- Chei reglabile Existenţa la locul de
protecţie. Ştuţ de racord la Racordarea etanşă la
- Chei speciale montare a obiectului
3. Montarea - SDV-urile vor fi în stare bună de canalizare canalizare şi la alimentarea cu
- Scule cu acţionare sanitar, accesoriilor şi
obiectului sanitar funcţionare Şuruburi şi dibluri apă
electrică rotopercutoare sculelor
- se vor respecta normele de SSM. pentru fixarea Respectarea cotei de montare
- Şurubelniţe
specifice lucrărilor de montare dispozitivelor de Asigurarea orizontalităţii în
susţinere planul superior
- Lucrătorii vor purta echipament de
- Pompă pentru
protecţie.
încărcarea tronsonului
4. Verificarea - SDV-urile se vor mânui astfel încât Sursa de apă - Vas gradat pentru Sursa de apă Se verifică sub aspect vizual
funcţionării să se evite accidentarea fiecare îmbinare în parte
măsurarea cantităţii de
- se vor respecta normele de SSM.
apă care se adaugă
Specifice lucrărilor de săpătură
174
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ - Montarea colectoarelor instalaţiei interioare de canalizare
Echipamente/reguli de Scule, dispozitive, Organizarea locului de Controlul calităţii lucrărilor pe

Operaţii şi faze de lucru Materiale
sănătate şi securitate în muncă verificatoare, utilaje muncă operaţii şi faze de lucru
- Lucrătorii vor purta

- Metrul
1. Trasarea axei
longitudinale şi a poziţiei echipament defiprotecţie.
- SDV-urile vor în stare bună - Ruletă Eliberarea traseului de Se verifică sub aspect vizual
Cretă, Creion - Nivelă cu bulă de aer
punctelor de intersecţie de funcţionare obstacole starea suprafeţei
- Riglă
respectiv piese speciale - Se vor respecta normele de
SSM.
echipament de protecţie. Dispozitive de - Chei fixe Fixarea corectă, la poziţie a
Existenţa la locul de
- SDV-urile vor fi în stare bună susţinere - Chei reglabile disp de susţinere
2. Montarea dispozitivelor montare a dispozitivelor
de funcţionare Auxiliare pentru - Scule cu acţionare Respectarea cotei de montare
de susţinere de susţinere, accesoriilor
- Se vor respecta normele de dispozitivele de electrică rotopercutoare Asigurarea orizontalităţii în
şi sculelor
SSM. susţinere - Şurubelniţe planul de susţinere

echipament de protecţie. Fixarea corectă, la poziţie a
Tuburi pentru - Chei fixe Existenţa la locul de
- SDV-urile vor fi în stare bună tuburilor şi pieselor speciale
3. Montarea conductelor reţea - Nivelă cu bulă de aer montare a tuburilor şi
de funcţionare Respectarea cotei de montare
Piese speciale pieselor speciale
- Se vor respecta normele de Asigurarea pantei de montare
SSM.
Se verifică sub aspect vizual
reţeaua
echipament de protecţie.
4. Verificarea pantei şi Se verifică panta de montare
- SDV-urile se vor mânui astfel Apă pentru - Nivelă cu bulă de aer
cotei de montare, Sursa de apă Se verifică cotele în punctele
încât să se evite accidentarea probare - Metrul
verificarea etanşei-tăţii, caracteristice
- Se vor respecta normele de - ruletă
verificarea funcţionării Se verifică funcţionarea
SSM. specifice lucrărilor de
săpătură (evacuarea corectă şi completă
a apei)
175
8.4. FAZE DE EXECUŢIE 180/186

Etapele (fazele) îmbinări de calitate, sigure şi stabile în timp,
a conductelor diverselor categorii de instalaţii
1. Tăierea perpendiculară pe axul ţevii 2. Curăţirea interioară a fitingului (dezoxidare)
176

9. Îmbinarea ţevii cu fitingul 10. Aplicarea materialului de adaos (cositor)
materialul
îmbinarea Lipire cucupru
aliaj de lipit
Faza 1 Poziţia 1 SDV Tăietor cu role
Faza 2 Poziţia 3 SDV Debavurator de exterior
Faza 3 Poziţia 6 SDV Debavurator de interior
Faza 4 Poziţia 4 SDV Calibrator
Faza 5 Poziţia 5 SDV Pâslă de şlefuit
Faza 6 Poziţia 7 SDV Pastă decapantă
Faza 7 Poziţia 2 SDV Perie de interior
Faza 8 Poziţia 9 SDV -
Faza 9 Poziţia 8 SDV Lampă cu gaz
Faza 10 Poziţia 10 SDV -
177
FAZELE UNEI ÎMBINĂRI LA SISTEMELE REŢELELOR

REALIZATE DIN MASE PLASTICE. 182/186

Tăierea tubului
- se face cu ajutorul unui tăietor cu role, prin închiderea progresivă a
tăietorului şi rotirea într-un plan perpendicular pe axa longitudinală a ţevii,
sau cu foarfeca specială pentru ţeavă (se recomandă tăietorul cu role)
SDV-uri - chei fixe
FAZA 1
Calibrarea şi şanfrenarea tubului
- este o operaţie obligatorie înainte de introducerea racordului
(partea cu două o-ringuri) în tub ;
- se execută prin introducerea axului calibrator în tub şi rotirea
acestuia până la obţinerea unei suprafeţe perfect cilindrice la interior ;
- după calibrare se face şanfrenarea (teşire) cu ajutorul frezei
SDV-uri - chei fixe
FAZA 2
M d l i
178

8.5. DIVERSE SCHEME
Separarea consumului de apă rece la baia unui apartament

prin montarea unui apometru pe derivaţia din coloana existentă

180
SCHEMA DE PREPARARE A APEI CALDE MENAJERE

CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE 185/186

Curs Instalatii Sanitare

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs Instalatii Sanitare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

5/25/2018 Curs Insta la tii Sa nita re - slide pdf.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 1/186

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 2/186

TEHNICIAN INTALATOR PENTRU CONSTRUCŢII

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ŞI PREZENTARE GENERALĂ 1

3.1.1. Sistemul de ţevi multistrat 21

TEHNICIAN INTALATOR PENTRU CONSTRUCŢII

5.5. Instalaţii interioare de apă pentru incendii 65

5.9.3. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de distribuţie a ACC 76

TEHNICIAN INTALATOR PENTRU CONSTRUCŢII

7.2. Alcătuirea şi funcționarea instalațiilor interioare de canalizare 137

7.2.1. Rolul instalațiilor de canalizare interioară 138

7.2.2. Elemente componente ale instalaţiei interioare de canalizare 138

7.2.3. Alcătuirea şi funcționarea instalațiilor interioare de canalizare a 141

apelor uzate menajere

7.2.5. Montarea ţevilor de scurgere din PVC 144

7.2.6. Ventilarea instalațiilor interioare de canalizare menajeră 145

7.2.8. Principii de proiectare ale instalaţiei interioare de canalizare menajeră 147

7.2.9. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de canalizare 148

7.2.10. Materiale şi echipamente specifice instalaţiilor de canalizare interioară 150

CAPITOLUL 8 - TERMENI . FIŞE TEHNICE. FIŞE TEHNOLOGICE. FAZE EXECUŢIE ÎN 159

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 5/186

TEHNICIAN INTALATOR PENTRU CONSTRUCŢII

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 6/186

INTRODUCERE ŞI PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Scurt istoric al instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare

conducte, iar în unele cazuri dispuneau şi de conducte de apă caldă;

Aqua Martia, avea

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 8/186

1.3. Perspective de viitor privind alimentarea cu apă

Evoluţia sistemelor de canalizare:

2.1. Semne convenţionale pentru instalaţii

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 11/186

Chenarul – element grafic care delimitează câmpul desenului;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 13/186

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 14/186

Hașuri utilizate în desenul tehnic

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 15/186

2.2. Citirea planurilor de instalaţii

2.2.1. Instalaţii exterioare de alimentare cu apă şi canalizare

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 16/186

Elementul desenat Notația Materialul şi diametrul

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 17/186

În figura de mai jos sunt prezentate profilele în lung pentru:

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 18/186

a. Rețeaua de alimentare cu apă între căminele N1 şi N3 şi pe întreg traseul N1 până la N9

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 19/186

b. Pentru canalizarea pluvială între căminele CP1 şi CP4

c. Pentru canalizare menajeră între C1 şi C4

Profilul longitudinal al reţelei exterioare de

Reprezentarea detaliilor - construcții ajutătoare

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 22/186

2.2.2. Instalaţii interioare de alimentare cu apă şi canalizare

B. Reprezentarea in plan parter sau etaj curent:

Planul camerei de baie

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 23/186

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 24/186

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-insta la tii-sa nita re 25/186

Reprezentarea obiectelor sanitare

PERFORMAREA INSTALAŢIILOR ÎN CONSTRUCŢII

Cele mai importante reglementări în domeniu sunt:

3.1.1. SISTEMUL DE ŢEVI MULTISTRAT

3.1.2.TUBURI DIN FONTĂ