TIM-S MANUAL DE FUNCTIONARE S| UTILIZAREMICROCALCULATORUL TIM-S A. MANUAL DE FUNCTIONARE I, SCHEMA BLOC Microcalculatorul TIM-S, din punct de ve- dere tehnologic, este realizat pe o singura placa. In figura 1a si 1b este prezentata schema bloc constituita din : 1. MICROPROCESOR Z-80B (frecventa ma- xima de tact 6 MHz). 2. 16Ko EPROM care contin interpreterul BASIC realizat cu 8 circuite 2716. 3. 64 Ko RAM realizat cu 8 circuite 4164. 4. BLOCUL GIRCUITELOR DE INTRARE IESIRE realizat cu + — 1X74LS174 ; — 1x8225. 4.a. suplimentar pentru citirea tastaturii se folosesc si 2X 74LS32. 4.b. conversia TTL — semnale audio si in- vers cu circuitul BM339. 4.c. convertorul TTL — semnal comanda di- fuzor constituit dintr-un tranzistor BC 107 si rezistoare. 4.d, convertor TTL — RS 232€ realizat cu circuitele ROB 1488 si ROB 1489. 4.e. Pentru comandarea unor imprimante pa- ralele se mai folosesc cu rol de amplificatori-cir- cuite CDB 404. 5. TAMPON VIDEO. Pentru cresterea vitezei de calcul, memoria vi- deo a fost separat& de memoria sistem prin trei registre (tip 8212) care memoreazé adresa $i datele care trebuie inscrise in memoria video. ‘Acest mod de organizare permite gi lucrul siste- mului la freevente diferite fara o alterare a ca~ litatii_afisarii. 6. BLOC CONTROL. Acest bloc cu importantaé decisiva in buna functionare a sistemului, preia de pe magistra- lele sistemului si cupla de extensie, toate infor- matifle necesare (date, adrese, comenzi etc.) si genereazi semnalele de comanda corespunza- toare (semnale de selectie, comenzi de inc&rcare in tamponul video etc.). Tot acest bloc preia de Ja comutatorul extern comanda operatorului re- feritoare la tactul sistemului si livreaz4 proce- sorului tactul corespunzator. 7. OSCILATORUL CU QUART (14 MHz). Genereazi frecventa de 14 MHz necesara procesorului TV si prin divizare se obfine tac- tul de 3,5 MHz, pentru Z-80. 8, OSCILATORUL CU QUART (12 MHz). Genereaza frecventa de 12 MHz din care se obfine tactul de 6 MHz pentru procesor. 9. CUPLA PENTRU EXTENSII. Structura configurafiei standard asigurd un minim necesar de facilitati pentru operator. In cazul in care se doreste folosirea microcalcula- torului TIM-S in aplicatii mai complexe, se pot ataga, prin intermediul acestei cuple module noi precum : — interfata floppy-disc ; — interfata plotter ; — interfata retea ; — interfata CP/M etc. La aceasta cupl4 sint aduse o serie de sem- nale, care prin fortare la o anumitd valoare lo- gica, pot duce la o reconfigurare a sistemului, in sensul : — schimbare adrese porturi ; —- schimbare adrese memorii ; — deselectare porturi ; — deselectare zone de memorie etc. La cupla apar mai multe semnale care permit testarea gi diagnosticarea eventuaiclor defecte din sistem. In partea de procesor TV existd urmatoarele blocuri functionale : 10. DISPOZITIV DE COMANDA LOCALA. Acest dispozitiv are drept scop : — preluarea informatiei din TAMPON VI- DEO gi memorarea ei in memoria RAM (date $1 informatii de culoare, stralucire, clipire) si me- morarea lor in registre ; — furnizarea semnalelor de stingere si sin- cronizare pentru blocul video ; — informarea BLOGULUI DE CONTROL asupra situatiei din TAMPON VIDEO (daca a fost sau nu preluata informatia). . 11. MEMORIA VIDEO 16 Ko RAM este rea- lizatA cu circuite 4116. 12. MULTIPLEXOR ADRESE realizat cu re- zistoare. i Acest bloc permite adresarea memoriei tie de citre microprocesor prin intermediul lui 6) Ff (10) pentru scriere gi numai de catre (10) pentru citire. 13. In acest registru se memoreaz4 temporar informatii de culoare, stralucire, clipire Pe cite 8 pixeli (8212).7 REGISTRU DE DATE, cest registru confine 7 atigate (74165 17474) in cone tea, eeaza a fi face paralel si descircarea serie. pee Fa MIXER, f ® acest bloc sint amestecate informatiile de culoare ete. cu informatiile ri 2 16. BLOCUL vIDEOS ile referitoare la date. Acestui bloc ii sint aduse la intréri urma- toarele semnals : — R;G;B, corespunzatoare culorilor VERDE, ALBASTRU 3 sien — BR; caracter supraluminos ; — H; V, sincronizare pe linii si cadre ; — SH; SV, stingere pe linii si cadre. In urma prelucrarii semnalelor mai sus pome- nite, se obtin la iesirea blocului : — Semnalele R, G, B, si SINCRO avind am- Plitudinile si impedantele corespunzatoare pen- tru comanda unui monitor color prevazut cu in- trari de acest tip (de ex. ,TELECOLOR 0014). — SVGG, Semnal Video Complex Color, compatibil, avind amplitudinea si impedanta corespunzatoare comenzii unui monitor COLOR, prevazut cu intrare de acest tip (de ex. ,TELE- COLOR 002%). Cu acest semanal poate fi comandat si un mo- nitor ALB/NEGRU (de ex. ,TEHNOTON*). — TV, semnal standard de televiziune, un canal din banda III norma OIRT. Cu acest semnal poate fi comandat, prin an- tend orice tip de televizor COLOR sau ALB/ NEGRU. NOTA 1. Dupa caz In prospectul care va in- soti microcalculatorul, se va specifica sistemul de GODARE-COLOR cu care este codat pro- dusul. I. DESCRIEREA FUNCTIONALA GENERALA BLO@CUL DE CONTROL Pentru a putea lucra cu memorii de tip PROM (EPROM) ieftine deci cu timp de acces mare, dup’ RESET sau pornirea sursei, sistemul este obligat s4 lucreze pe frecventa de 3,5MHz si continutu] PROM-urilor se transfer4 in RAM (care au un timp de acces convenabil) dupa care PROM-urile se dezactiveaza si sistemul lucreaza numai cu RAM. Acest lucru permite unui uti- lizator avizat si modifice in continuare inter- preterul BASIC conform nevoilor sale (ex. schimbarea subrutinelor pentru imprimanta MIM-40 cu cele pentru SCAMP 9335). Tinind cont cd interpreterul BASIG se gi- seste in RAM cu ajutorul unui bistabil (coman- dabil soft) se interzice hard scrierea in primii 16 Ko de RAM (pentru evitarea accidentelor de operare). Tot in scopul asigurarii posibilitafii utiliz&rii unor circuite mai lente, in timpul unor operatii de I/O procesorul lucreazA pe tactul de 3,5 MHz indiferent de pozitia comutatorului. Frecventa pe care lucreaz4 sistemul se poate forta soft (prioritar comutatorului) printr-un bit 4 conform diagramei di folosind acest tip de genersnc' 2, 28 observatic, (neconcomitent cu WR negat) pecrinalului CAS citorva nsec la adresarea RAM “istigarea In blocul de control se obyn uo selectie pentru memorii 1 cireuttemaele de principiu selectia se realizeaz’ astfel On moriile eft gi circuitele de I/O se menyetm® tate, cu exeeptia momentelor cind este out toriu s& fie deselectate (deci ele se desclecte' la nevoie si nu folosind metoda clasied Ie se selecteaza la nevoie), Desi s-ar pares c& aoe conflict pe magistrala de date, acesta nu cot deoarece pe perioada cind atit MREQ negat tit si IOREQ negat sint inactive (deci memoria 4 circuitele I/O sint selectate simultan) nu avast semnalul RD negat. Acest mod de sélectie are avantaje : — adresarea unui circuit tncepe in TI (0 data cu stabilirea adreselor) ; — permite folosirea’ circuitelor din familia 18080 impreuna cu Z-80 fara a mai fi necesar& prelucrarea semnalelor RD negat, respectiv WR negat ; — folosirea de circuite mai lente fara intro- ducere de stari de asteptare la frecventa de tact de 6 MHz. urmatoarele DIALOGUL MICROSISTEM-PROCESOR, VIDEO Procesorul video are ca tact de bazd tactul de 7MHz (Xi). Prin divizare se obtine X4 (£X4=0,875 MHz), vezi fig. 2.2. Acest tact de- termina momentele cind se fac scrieri in me- moria video X4=0, respectiv se citesc octeti de date si atribute, In momentul cind sistemul face o tentativa de scriere in tamponul video (la adrese 4000H—6000H) se testeaz& dacé din tam- ponul video s-a scris informatia in memoria vi- deo (OP=0) si se inscrie noua informatie cu frontul crescitor al lui WR negat, Daca OP=1 se suspenda tactu] sistemului in T3 pind la go- lirea tamponului, dup§ care se incarcd noua in- formatie tot cu frontul crescdtor al lui WR negat. Daca sistemul functioneaza cu tact de 3,5 MHz (T=1141 ns) se poate demonstra cA nu apar astfel de stari de asteptare decit in cazul unor instructii care la interval de 3 tacturi de pro- cesor fac scrieri in aceasté zona de memorie (PUSH, CALL etc.). In partea de procesor video pistabilul OTS (1) semnalizeaza ca are loc 0 ope- ratie de scriere in RAM si resetarea acestuia de termina resetarea lui OP. TASTATURA Tastatura este organizati ca o refea a bare, la fiecare intersectie se poate a contact electric apasind tasta dorita._ care linie este selectaté de cdtre o linleadrese (A8-A15) prin intermediul unei_ porti SAU (74LS432). Cele 5 coloane care normal au nivel logic “1 (prin rezistoare de 10 kohmni le- gate la +5 V) sint citite prin portul, A al cir- cuitului 8255 (PA0-PA4). Seanarea tastaturii se face sub interpreterul BASIG, la fiecare 10 msec. (Intreruperi generate de sincro cadre din procesor video), Exista to- tusi urmatoarele exteptii: se tasteazi direct tasta CAPS SHIFT si BREAK, atunci cind nu- mai ele intereseaz& (subrutinele de LOAD, SAVE etc.). Scanarea tastaturii se hazeazi pe urm&toarele facilitati oferite de Z-80 : — la INA, OUT A, confinutul acumulatoru- Jui (din ciclul M1) apare pe liniile de’ adrese A8-A15 in tot timpul executiei instructiei ; — la instructiile IN si OUT care folosesc pen- tru adresare registrul C, continutul registrului B apare pe liniile de adresare A8-A15. Tinind seama de aceasta orice utilizator poate s&-i fac propria rutina de citire a tastaturii si s& dezactiveze eventual intreruperile (aceasta duce la o sporire a vitezei de calcul atunci cind nu ne intereseaz& toate tastele doar la momente bine precizate de timp). Daca se doreste citirea intregii tastaturi pro- punem urmatoarea solutie : DI RST 38 (sau CALL 02BF) dupa care dac& a fost apasata_o tasta, codul ei se gaseste la adresa 23560 (5CO8) si la adresa 23611 (503B) se gaseste informatia referitoare la faptul c& a fost sau nu o tasta. CUPLA PENTRU EXTENSII Cupla pentru extensii permite legarea micro- sistemului TIM-S cu : — interfete pentru operatii la 1/O ; — testoare ; — extensii care sA asigure: rulare de pro- grame sub alte sisteme de operare (de exemplu CP/M), completare interpretor BASIC existent (retea locala, floppy-disk etc.). Lista semnalelor la aceasté cupl4 este data in fig. 2.4. Urm&toarele semnale provin direct de la mricoprocesor gi permit o inedrcare de o sar- cina TTL LS: — A0-Al — DO-D7 ; — BUSRQ negat ; — RFSH negat ; — WR negat ; — BUSACK negat ; — MREQ negat ; — HALT negat; — NMI negat ; — RD negat; — M1 negat; — CLK; — RESET negat ; — IORQ negat ; — INT negat. Semnalele de mai jos au urmatorul rol : = Op — octet prezent, indics na orice See areca nd eae nele video ; in seopul testarli acest semnel so poate forta (“0 sau “1%), — TVD negat — TP dezactivat, pri Ja “1 se inhib’, scrierea in tampounele eace (facilitate oferita pentru ca TIM-S sé poaté Iu era slau alte sisteme de operare) = — reset OP, 5 i ott gi forta pevaloarea dota’ Pole OME elt ett — ROM — indic& faptul c& TIM-S lucreaz& cu sistemul de operare in la valoarea dorits. ela — ROMCS negat indicé faptul c& adresa din ciclul de memorie este cuprinsi tntre 0000H- 3FFFH si sistemul lucreazi eu ROM. — ROMD negat — ROM dezactivat. Un sem- nal “0 pe acest pin dezaetiveaz ROM-ul intern, — RAMD negat — RAM dezactivat. Un sem- nal “0 pe acest pin dezactiveazi RAM-ul intern. — C5 — bit PCS din 8255. — DAO-DA7 — magistrala de date separata de D0-D7 a mieroprocesorului prin rezistente (acest lueru permite testarea rapida a microcal- culatorului TIM-S prin analiza de semnaturi). — OP — la citire indici pe ce taet lucreazA microprocesorul. Se poate forta ('0” — 3,5 MHz, |“ — § MHz). ALTE FACILITATI HARD Patru biti de PC ai circuitului 8255 sint folo- siti in comanda functionarii sistemului si anume : : — POL-C1 — impiedic’ scrierea in primii 16 Ko de RAM (C1=0). — pC2-C2 — impiedicd inserierea tn proce- sorul video (C2=1). a ‘ — PC3-C3 — forteazd tactul microsistemului pe freeventa de 3,5 MHz prioritar faté de po- zitia comutatorului (C3= 0). : "— PO4-C4 — dezactiveazd orice adresare @ RAM-ului sistem (C4=0). Portul PA al circuitului 8255 se poate adresa atit cu FEH cit si cu F9H (numai pentru citire). Porturile de mai jos au urmatoarele adrese t — PA-EOH, FEH; — PB-E2H ; PC-E4H ; : RC-E6H — registru de comanda : 74LS174-FEH (numai scriere). IL. INTERFATA SERIE SI PARALELA i iguratia_ de jcrocalculatorul TIM-S in configuratia band (tard extensii) este prevazut ea o interfatd tip serie si una de tip paral ey imprimantelor. Programele de comand a imprimantelor sint_incluse fn sistemu! ident in EPROM. : raNficrocalculatorul ‘TIM-S in comanda impri- mantelor face uz de conceptul de canal. Un ca- 5nal este operational, adicd accepta date pentru 1. Minii : a fi trimise la o imprimanta, numai dac& se gi- iniimprimanta MIM-40. segte in starea “deschis“. Un canal in starea in- chis nu accepta date, rezultind un Raport de eroare. Utilizatorul in limbajul BASIC TIM-S a dispune de 12 canale si poate manipula starea — grafic canalelor prin comenzile OPEN si CLOSE. Comanda OPEN # N, “nume“ deschide cana- 2. Imprimanta SCAMP (CDC 9335) in Tegi- murile : — paralel ; eel 3. Imprimanta matriciala paralela DZM-180, lul cu numarul N (V=4... 15). Prin “nume* & ‘pprimanta ROBOTRON 6311 in ragimul utilizatorul stabileste tipul canalului in sensul eee il c& indic& modul de transmitere a datelor (serie, TRON 1159. nta matricial paraleli ROBO- paralel, cod ASCII, octet in paralel) in cadrul er unui anume protocol. Comanda CLOSE N are 8. Consola CENTRONIX sera, tt inchiderea canalului cu numéarul i ‘imanta ralela rapi Mal 15) ES184 (600 Linii/minugy = #P!4% VIDEOTON La microcalculatorul TIM-S se pot conecta La microcaleulatorul TIM urmatoarele tipuri de imprimante : “nume* tip canal G grafic g grafic A asincron a asincron M paralel m paralel B paralel b paralel x paralel x paralel S tipurile de ca- nale si functiile atribuite acestora sin, functia atribuita ; transfera confinutul memoriei ecra; at paralel, octet dupa octet la interfata faauge™) transfer& continutul memoriei tampon ($B00- in paralel octet dupa octet ; (ieee transfer continutul memoriei ecran (4000-57FF) in cod ASCII Ja interfata serie in formatul cu 7 cifre bi- nare si 2 biti de stop far& paritate in protocol BUFFER-BUSY (DTR) viteza 300, 1 200 sau 2400 bd; transferd continutul memorici tampon (5B00-5BFF) in cod ASCII la interfata serie in formatul cu 7 cifre si 2 biti de stop fara paritate in protocol. BUFFER- BUSY, viteza 300, 1 200, 2 400 bd ; transfera continutul memoriei ecran (4000-57FF) la interfafa paralela, cu respectarea cerintelor de co- manda impuse de miniimprimant’ MIM-40 ; transfera continutul memoriei tampon (5B00-5BFF) la interfata paraleld cu respectarea cerintelor de co- manda impuse de miniimprimanta MIM-40 ; transfer continutul memoriei_ecran (4000-57FF) la interfata paraleld, in cod ASCII cu 7 cifre binare; cu dialogul STROB-BUSY ; transferd continutul memoriei tampon (5B00-5BFF) la interfata paralela in cod ASCII cu 7 cifre binare, cu dialogul STROB-BUSY ; transfer’ continutul memoriei ecran (4000-57FF) la interfata paralela in cod ASCII cu 7 cifre binare, cl dialogul RUF-END ; i transfera continutul memorici tampon (5B00-5Br?) la interfata paralela, in cod ASCII cu 7 cifre binare cu dialogul RUF-END. La indicarea unui numar de canal N mai mare decit 15 sau a unui nume altul decit ne A, a, M, m, B, b, X sau x rezult& ca mesaj ‘un Raport de eroare. Dupa initializarea microcalculatorului TIM-S (la punere sub tensiune sau la actionarea buto- nului RESET) canalele 4—15 sint declarate in- chise. Fara a deschide in mod explicit unul din aceste canale, utilizatorul dispune de comanda COPY care are ca efect transferul continutului memoriei ecran in paralel la interfata paralela — regim grafic. 6 Acelasi rezultat se obtine prin : OPEN #N, “G* PRINT #N unde N=4...15 5 initiae Se mentioneazi de asemenea ca dupa Init lizarea_ microcalculatorului TIM-S_ in OSC. sistemului de operare se deschide implich int nalul 3 ca find de tipul B. Comenzile LPR si LLIST in sintaxa fard N gi ynumet sint ciate canalului 3 si in consecinta vor one. la comanda imprimantei SCAMP in reé! ralel.Facilitatile oferite utilizatorului sint puse in evident prin ctteva exemple : Exemplul 1: OPEN #4, “G# aes eter area eee eteede ~> instructiuni care afiseaz& eee alfanumeric& ‘si gr ecran PRINT #4 fe CLOSE #4 - Programul va realiza copie de ecran la impri- manta CDO 9335, In regimul grafic prin inter- fata paralela. Exemplul 2: OPEN #6, “ae (PRINT) LPRINT # 6, “text CLOSE #6 Programul va realiza tipfrirea unui text Ja una din imprimantele ODC 9335. ROBOTRON K6311 sau la consola CENTRONIX, in regimul serie, prin interfata serie. Exemplul 3: OPEN # 7. “M“ ee —> instructiuni care afiseazi informatia alfanumericd si graficd pe ecran PRINT #7 CLOSE #7 Programul va realiza copie de ecran la mini- imprimanta MIM-40, prin interfata paralela. Exemplul 4: OPEN #8, “b® (PRINT) LPRINT # 8, “text* CLOSE #8 Programul va realiza tiparirea unui text la imprimanta CDC 9335, in regim paralel, prin interfata paralela. Exemplul 5: OPEN #9, «xe eeneecranrrateasd tte —» instructiuni care afiseaz4 informatia numericd pe ecran PRINT #9 CLOSE #9 Programul va realiza copie de ecran la una din imprimantele DZM180 sau VIDEOTON ES7184, in regim paralel, prin interfata paralel. Exemplul 6: OPEN # 10, “A* eter erase ae —> instructiuni care afiseazd informatia alfanumericd pe ecran PRINT #10 CLOSE # 10 OPEN #11, “b* (PRINT) LPRINT # 11, “text* (LIST) LLIST # 11 CLOSE # 11 Programul va realiza copie de ecran la una din imprimantele CDC 9335, ROBOTRON K6311 sau la consola CENTRONIX, in regim serie, prin interfata serie apoi va realiza tipSrirea mesaj la imprimanta CDC 9335, fee ralel, prin interfata paraleld, jar apol va realiza listarea programului BASIC la imprimanta CDC 9335, in regimul paralel&. egimul paralel, prin interfata Exemplul 7: CLOSE #12 OPEN # 13, “x (PRINT) LPRINT # 13, “text* CLOSE #13 Programul va realiza listarea una din imprimatele CDC 9335" ROBOTHOM K6311 sau la consola CENTRONIX, tn regim serie, prin interfata serie, apoi va realiza tipart- rea tint text Ja tna din imprimatele DZM 180 au ES7184 fn regim interfata paralela. See ae Exemplul 8 : OPEN #4, “a OPEN #5, “x OPEN #6, “A“ (PRINT) LPRINT # 4, “text 1¢ (PRINT) LPRINT #5, “text 2# . — instructiuni care afiseazd informatia alfanumericd pe ecran PRINT #6 CLOSE #4 CLOSE #5 CLOSE #6 Programul va realiza tiparirea _mesajulul “text 1* la una din imprimantele ROBOTRON K6311, CDC 9335 sau Ia consola CENTRONIX in regim serie, prin interfata serie, tipSrirea mesajului “text 2" la una din imprimantele DZM 184, sau VIDEOTON ES7184, fn regim pa- ralel, prin interfata paralelé, cople pe ecran corespunzator primului grup de_instructiuni care afigeaz informatia alfanumericd pe ecran, launa din imprimantele CDC 9335, ROBOTRON K6311 sau Ja consola CENTRONIX in regim serie, prin interfata serie. MESAJE DE EROARE Invalid file name — dac& se di un nume de canal diferit de cele specificate. Invalid stream — daci se apeleazi un canal care nu s-a deschis anterior. Exemplul 9: E1 OPEN #4, “b* aa 1 — Hnii de > a J program BASIC : 1 EN (LIST) LLIST #4, E2 Programul va realiza lis BASIC, incepind cu linia cu eT primanta CDC 9335, in regim part terfata paralela. ee tarea programulut E2, la im- prin in- qExemplul 10: OPEN #4, “nume“ (RINT) LPRINT # 4, “text Programul va da mesajul de eroare : ,Invalid file name* daci “nume* este o liter& diferité de cele cunoscute (M, m, G, g, A, a, B, b, X, x). Exemplul 11: OPEN #17, “a* (@RINT) LPRINT #4, “text Programul va da mesajul de eroare, ,Invalid stream“ dacd se apeleazd un canal cu numfarul 1n afara domeniului (4. . . 15). Acelasi mesaj de eroare apare si dac& se co- mand tiparirea folosind un canal care nu a fost deschis anterior comenzii. PROGRAMAREA IMPRIMANTEI SCAMP (imprimanta SCAMP permite un mod de lucru prin programare. Recunoaste un set de c.a. 30 de coduri de comand& (ASCII). Pentru trimi- terea acestor coduri din program BASIC, finind cont de dialogul purtat intre imprimanta gi cal- Octetul format din date si bit de c-d& Ouncscind c& adresa portului 3 al circuitulul 8255 este E2 pentru trimiterea codului de co- manda SO se folosesc urm&toarele 3 instruc- fiuni : = ceca e1 OUT 226, 113 a2 OUT 226, 241 3 OUT A26, 113 culator, la trimiterea datelor, eft si unor inversoare la iesirile Dortulus Beaweate cuitul de interfat& 8255, se pot cit! 3 incu fiuni OUT pentru fiecare octet urmétorul fel : of de trims, ta el OUT adr. port — inversul octetulut for- mat din cel 7 biti de date si bitul de co- manda inactiv e2 OUT adr. port — inversul octetului for- mat din cel 7 biti de date si bitul de co- mand& activ e3 OUT adr. port — inversul octetului for- mat din cel 7 biti de date si bitul de co- maanda inactiv Ex: Pentru trimiterea codului SO ASCII) — care are drept consecint& tSecaren primului rind de tiparlt cu caractere dublu late —_se calculeazi informatia tru trimiterea codului ca in tabelul de mai fet us 214 o1 o1 on uy In tabelul de mai jos se dau gata calculate aceste valori pentru coduri de comanda specl- ficate in manualul de utilizare al imprimantel SCAMP. Utilizatorului {i rémine s& insereze in program OUT-uri succesive folosind valorile calculate in tabel : cR oD 120-248 LF OA 117248 FF oc 115243. OE 113241 sl OF u2 240 ESC6 1B 36 100 228 ESC7 1B 37 100 228 ESCB 1B 38 100-228 ESC9 1B 39 100-228 ESCSP 1B 20 100-228 ESC 1B 21 100-228 ESC’ 1B 27 100-228 ESCO 1B 30 100-228 ESC1 1B 31 100-228 ESCB 1B 42 100-228 ESCC 1B 43 100-228 EsCe 1B 40 100-228 ESCA 1B 41 100-228 ESCn 186031 100-228 186033 100 228 186034 100 228 ESC4 1B 34 100-228 ESC5 1B 35 100-228 Rs 1E 97 225 OB 116-224 DLE 10 111-289 piytitel Httitdd 206 205 204 203 8 7 16 cdASCII HEXA [alee] 8 D F | G | H | 1 12 MOO ee s297 e100 ee geereeee terse eae 4 HOO fe OP eee eee eee ece cece eee 15 SE ae ee eee ee eee 16 UO pe 0S ee OS se emeeve seen eee ecseeer ea eee wv 10g 232 IM 18 103 2310 108 am 19 ag ee BOO eee OD eee eect ee eee earner = Ww OM eee eee UO Mee ee rem eect eee gee eeeoreeecatt = no 338-10 -— — ae 1B 108936 9B = or 1B 44 300-228-100 59 cues IB 4c 100288 300g) Sea 1B 47 100-228. 100 56 ae bh 1B 48 joo 288 100 8588 bs BO 190 228 «400 54s? ss 1B 52 100 228-100 4578 gs 07 1202p a0 Se recomanda pastrarea pe caseté sub forma de subprograme a instructiunilor necesare pentru trimiterea fiecirui cod in parte. Apelind .- la aceste subprograme, triimiterea unui cod de ri comanda spre imprimata SCAMP, apoi la o in-, structiune de apel subprogram: e GO SUB adr. progr. Utilizatorul odaté familiarizat cu modul de.‘** trimitere a unor coduri de comand§, poate in- troduce un set de caractere proprii, cu caractere generate pe o matrice 9X9. Odata incarcat acest “” set de caractere cu codul de comanda ESCL, cu octetii de informatie trimisi fn acelasi mod spre imprimata ca $i octetii de comanda, prin codu. ESCD, respectiv ESCR, se poate selecta, respectiv deselecta tiparirea setului de caractere aefinit de utilizator in locul celui standard. Aménunte privind modul de incdrcare a setu- lui nou de caractere, precum si modul de gene- rare a noilor caractere se pot urmarl in manua- Jul de utilizare al imprimatet SCAMP. Cupla de extensie (circuit imprimat 961-431-060) A MIJLOC (B) c 320 -5V —35V —5V 31 «+120 +12 +12V 30 AlZ All 29 Ala A13 28. AD AG 27 A2 RD negat 260 AL Ao 4 To ones nesat 3 kop RMD ncaa 22 A10 TORQ negat 21 Ad a 3 a RESET negat 19 RUSRQ negat RE Br TORQ negat 16 ROM INT negat 15 RFSH negat Di Boa RAMD negat Aa 12 BUSAK negat : 11 MREQ negat are negal 10 HALT negat ae 9 NMI negat ee 8 D2 be 7 D3 kas 6 AIS DAs 5 DA2 DAE 7 pa DAL ; v SV +5 ‘| a éup GND Fig. 2.4.Cupla de extensie (circuit imprimat 961-431-060 REV A) | A MIJLOC (B) | c _ 2 —5V Vv Vv 31 +12V +120 +12V 30 Al2 GND ALL 20 «Al4 GND Al3 2 AS GND Ag GND a GND RD negat P GND ML 24 «THD negat GND RoMcS. ‘neeat 23 ROP GND ROMD negat 22 © A10 GND JORQD negat 21 AD GND cP 20 AT GND AB 19 BURSQ negat GND RESET negat 18 Ds GND DO 7 GND IORt 16 ROM GND INT nest 15 RFSH negat GND DL i negat GND os GND 12 BUSAK negat GND Ae t GND 10 HALT negat GND Dar cere 9 NMI negat GND DAO 8 D2 GND cLK 7 D3 GND Dé 6 AIS GND Da 5 DAz GND DAS 4 DAs GND DAG 3 DAS GND DAI 2 GND GND GND 1 +5V +6V +5V Fig. 2.4. IV. BLOCURI FUNCTIONALE ALE CALCULATORULUI 1. PROCESORUL VIDEO Este alc&tuit din : — 16Ko de memorie tip 4116 din care 6 Ko sint folositi pentru memorarea datelor ce tre- buiese afisate si urm&torii aprox. 300 H octeti pentru atribute ; — tamponul video format din circuitele 8212a, 8:12b — unde se incarca adresa si 8212c — unde se incarc& datele in momentul in care procesorul face o scriere In memoria video ; — multiplexorul de adrese pentru memoria video format din circuitele: 74157a si 74157b care multiplexeazd adresele de linii si coloane, circuitul 74157d cu rol in multiplicarea _acce- sului la date sau atribute si rezistentele R60— R27 cu rol in multiplexarea adreselor pentru accesul la scriere sau accesul la video la citire ; — circuitul 8212d folosit ca registru pentru atribute ; — circuitul 74165 si bistabilele 74g — pentru inc&rcarea paralela si serilizarea datelor ; — multiplexorul 74157c pentru multiplexarea informatiei de PAPER si INK functie de logic de semnalizare a datelor (mixer video) ; ~— dispozitivul de comand localé a memo- riei care pe linga semnalele VRAS negat, negat si VCAS negat mai genereaza si semnale de inc&rcare atribute LOADA; date LOADD si semnalele de dialog cu microprocesorul cind acesta face scrierea in memoria video (OIS neget ROP negat) ; — circuitele tip 74161 care impreund cu lo- gicd aferenté asiguré controlul adreselor mule tiplexate prin circuitele 74157a, b spre RA video, a semnalelor de sincronizare st stingere pentru lini si cadre necesare iesirilor pe tele vizor sau monitor. ‘Afisarea alfanumericd pe ecran se construirea unui caracter cu o matrice 8X8 i ae ixcl. Valoarea care fiecare bit constituie un PION TT ie Togied a fiecdrut bit conditfoneas’ 18 TY multiplexorul 74157¢ informatia . it O si INK- eta ApER-ului pentru bit punziitoare PAPE Fiocure matrice 8X8 are un ului pentra bit f. < : octet de atribut cu urmatoarele semnificatii se face prin DO % D1 D7 D6 D ‘ ai Re fee tia ane | | [$$$ | BRIGHT I INK FLASH RGB PAPER RGB 10In modul de afigare 8 * 8 biti pe caracter se Pot afisa 32 caractere/rind si 24 de rind ‘i uri ; 1 oe 2 CHAR RIND A 00000000 (aar T (A$1*2562) 00001000 +) 9 1 0 (A+2*258) 00100100 o fe 3 Oo ; i ooi11100 eee EEE cece eee 00¥00100 (A47%258) 00100100 RIND (A+32) 00 2 1 1 33 CHAR Datele se afiseazi pe ecran sub forma a 3 zone orizontale ; fiecare zona are 8rinduri; fiecare rind are 8 linii. Adresele de unde sint citite datele pentru afigare sint fn cadrul unei zone conform figurii de mai sus. Adresele de inceput de zona corespunzAtoare celor 3 zone sint : — zona 3 — A=5000H ‘Atributele se gasesc in memorie in spatiul 5800-5AFF, atributul corespunzitor caracteru- lui din coltul sting sus al ecranului se gaseste la 5800. FOARTE IMPORTANT : afisarea pe ecran foloseste numai jumdtate din memoria video dac& aceasta jumatate de memorie nu este bund se poate incerca cealalté jumatate prin schim- barea pinului 11 de la 74157b de la mas& la +5V. Memoria video dubleazi practic o zona de aceeasi lungime din memoria 4164 a sistemului. Cind microprocesorul scrie ceva in memoria video, face simultan o scriere si in zona cores- punzitoare a memoriei 4164 si o incircare in tampoanele 8212a, b, c a adresei si datelor, pe care procesorul video le va prelua cind va trece in regim acces procesor. Semnalele de comanda pentru memorie, semnalele de dialog cu micro- procesorul si semnalele de incarcare atribuite si date sint conform fig. 2.2 a. Incdrcarea in tampoane se face prin semnalul OP negat aplicat la pinul 11. Semnalul OP ne- gat se poate forta din cupla la capatul rezisten- tei R100. De asemenea semnalul ROP negat se poate forta din cupla la capatul rezistentei R46. Prin actionarea butonului RESET se poate simula o scriere in RAM-ul video prin activarea (in 0) pinului 13 de la 74d. Tesirile x5—x9 de la numaratoarele 74161 re- prezinté adresa caracterului de afisat in cadrul tindului, iar yO—y7 numéarul liniei TV fn curs de afisare. Infornatia utilA se afigeazd pe ecran fntr-o fereastrA central dreptunghiulara deli- mitaté de un chenar numit BORDER, controlul BORDER-ului se face prin semnal BORD de la iesirea 6 a bistabilului 74f, BORD= fereastra, BORDER-ul poate primt Sculeel ec lectabile printr-un OUT FE, in acumulator (mainte de OUT) completind’ informatia RGB pentru culoarea chenarului tn primii 3 biti. Re- zistentele R80, R81, R82 au rol de a transmite spre RGB extern informatia RGB corespunzi- toare BORDER-ului de la iesirile circuitulut 74LS174, In momentul cind afisarea liniel TV se face pe BORDER. In fig. 4.1. se prezint& dia grama de semnale pentru 0 linie TV de la mij- locul ecranului. 2. GENERATORUL DE TACT In sistem existi 2oscilatoare cu cuart for- mate din portile din circuitul 404¢ care furni- zeaza frecventele de : —12MHz pentru obtinerea tactului de 6 MHz pentru microprocesor ; — 14MHz pentru obtinera tactului de 7 MHz, de 3,5 MHz si tactului pentru proceso- rul video. Tactul de 14 MHz este divizat cu aju- torul circuitului 4193a. Deoarece sistemul functioneazd la frecventa mare (6 MHz) se impune ca tactul la procesor sa aiba : — fronturi<=20 ns; — V/OH>=4,4V; — VIOL<0,4 V. i In acest scop se foloseste un montaj cu tran- zistor 2N709. : Bistabilele 474b, 47a, tmpreund cu portile din jurul lor asiguré: nde Marea tactului de 3,5 MHz/6 MHz; = Guspendarea tactului_microprocesorului in cazul aparitiel unui conflict microprocesor— procesor video. COMUTARBA TACTULUI Cererea de comutare tact apare pe pinul 2 al itului 474b din 3surse : ci ea tabilul ROM (474c) — pentru a putea jucra cu EPROM-url lente se forteaz tact! De 3,5 MHz indiferent de pozitia comutator extern + ll— bitul PC3 de Ia circuitul 8255 ; — prin comutator extern, In timpul utilizarii calculatorului apar situatii fn care este nevoie s& foram soft tactul de 3,5 MHz. — prin semnalul CP de la cupla sistem. Acest semnal se forfeazd cu o poarta colector in gol sau TS de c&tre o eventuala extensie legata la cupla de magistrald externa. Diagramele corespunzitoare acestui bloc functional apar in fig. 4.2. (pentru suspendare tact). Sabie: tactului se realizeaz4 astfel : — bistabilul 474b/1 memoreaz& cererea de schimbare tact CP sincron cu CLK’; — bistabilul 474b/13 (respectiv 474a/13) este validat (sau blocat) prin intrarea R ; — sineron cu tactul TX (12 MHz) respectiv x/1 (7 MHz) acest bistabil comuta validind bista- bilul 474c, sau 474c/13 si In acelasi timp suspen- dind tactul CLK existent (in 41.) ; — urmatorul front crescétor al lui Tx res- pectiv x/1 corespunzitor CP va relua generarea CLK pe noua frecventa. Tactul se mai comut& pe 3,5KHz pe durata fiecdrei operatii de I/O pentru a putea folos! circuite de I/O programabile lente. 3. LOGIOA DE SELECTIE MEMORIE Circuitul 74LS138/c decodificd semnalele Al4 $i A5 cointeresat cu RFSH negat (nu se selec- teazi memoriile in timpul refresh-ului) si IORQ negat (se considera c& atunci cind nu existd ce- rere de lucru cu perifericele avem cerere de ac- ces la memorie). Semnalul RAM/O indici lucrul in primi 16 Ko de memorie — 0000-3FFF iar corespun- zitor RAM/1 negat indic& zona 4000-7FFF. Pentru selectia EPROM-urilor se foloseste circuitul LS138b care decodificA A11, A12, A13 cointeresat cu RAM/0, in conditiile ROM *=“0% — sistemul lucreazi EPROM : ROMD negat= =“I* sistemul lucreazi cu EPROM-uri din in- teriorul carcasei. Diagrama de semnale corespunzatoare selec- tillor EPROM-urilor este data in fig. 4.3. Pentru selectia RAM se foloseste semnalul CAS negat. Semnalul RAG negat se genereazd tot timpul din MREQ negat. Inhibarea semna- lului CAS negat se face cind : — apare selectie EPROM ; — MREQ negat=1 ; ~— scriere in primii 16 Ko si PC1, 8255=0; — RAMD negat=0 (dezactivare RAM din exterior). Diagrama de semnale pentru RAS negat, OAS negat, MUX negat este data fn fig. 2.1. 4, SELECTIE PORTURI 1/0 Porturile I/O sint selectate de circuitul 74LS138a, din adresele AO, A3, A4 cointeresate cu M1 negat (sé nu fie IORQ negat din ciclul de raspuns la intrerupere). 2 MREQ consideram c& atunci cind nu este MREQ negat avem cerere de acces la periferice ; 12 — IOREQ negat=“1¢ — ny cireuitele de 1/0 din sistem. °"* devatiag, Acest mod de selectie genereazs si Cs. gat false pe perioada cit MREQ negat quae negat sint inactive, dar acest Iuene’t,$t 10Rq jeaz& cireuitele programabile deoarcer™, deta in acest timp nici RD negat, nic yp’ ae Pentru selectia circuitului 74LSi74 4 ste vole de condifionarea si cu IORQ negat cot tivul mai sus prezentat. 1 Ta. Portul A. din circuitul 8255 se pe adresa FE cft sf EO. PB=E2. PC=E4. Comanda=E6. selecteazs atit 5. LOGICA DE COMIANDA ROM/RAM Bistabilul 4713 este adus la “0« dupa RESE si sistemul lucreaz4 din EPROM, In continuare continutul adreselor 0000-3FFF se transfert adresele 800-BFFF, dupa care se devalideart ROM (IORQ pe adresa FO=COM ROM) dupi care se transferé 8000-BFFF-+0000-3FFF, se invalideaza scrierea in primii 16Ko cu PC/l, 8255=0 si se continua subrutina de RESET. Bistabilul 474e este legat ca bistabil T si orl- cind resetat. 6. DIALOGUL MICROSISTEM—PROCESOR, VIDEO In cazul in care se face o scriere in RAM pe adresele 4000-5FFF informatia se scrie si in RAM sistem si in tampon video (aici si adresa corespunzatoare) si se pune pe “0 sincron cu WR negat bistabilul OP. In continuare proceso- rul video preia din tampoane informatia la mo- mente potrivite pentru el si apoi pune pe “I* bistabilul OP. Dac& apare o noua cerere de scriere In tamponul video cit timp OP=“I*, se va suspenda tactul CLK pind cind OP de- vine “0, Vezi diagramele 4.2. 7. LOGICA DE INTRERUPERI Intrarea NMI negat nu este folositd. Pe intra- rea INT negat microprocesorul primeste fntre- ruperi cu freeventa de 50 Hz in vederea inspec- tArli tastaturii. Aceste intreruperi sint generate de semnalul y8 (frecventa de 50 Hz) ingustat cu ajutorul bistabilului 474q si IORQ negat. 8. INTERFATA DE CASETOFON amelor din memoria asetd audio, se wtlll- ‘Transferul In scopul salvarii progr: RAM a calculatorului pe caset at zea7% un casclofon audio obisnuit. Tans datelor se poate face in amicle sensu a tezi de peste 1 200 biti/s on qucce interfetei ae asetofon au Ci reult i: r aaa in jural unul see detain care ajunge informatia din 2 bitl i 255. Jul generat spre ca~ i et itului 8 2: Semna! ‘ fal sical #20, oo ena sneonaae dupa rate urmeazd semnalul util de ’modulat in durata. Structura antetului din capul de fisier este formatd din 17 octeti avind semni- ficajia urmatoare : primul octet contine tipul fisierului (program BASIC, program in cod ma- gina, bloc de date numerice sau alfanumerice) ; urm&torii 10 octeti contin numele de fisier ; ur- matorli 2 octeti specific’ lungimea fisierului ; cei doi octe{i urmatori dau adresa de fnceput a fisierului ; ultimii 2 octeti specificd pentru pro- grame BASIC numifrul liniei pentru autostart. La sfirgitul fisierului, pe ultimii octeti se inre- gistreazi suma de control a blocului respectiv, verificd automat in cazul citirii fisierului. V. PREZENTAREA. INTERFETELOR PENTRU IMPRIMANTE 1. PREZENTAREA INTERFETEI PENTRU MIM-48 Forma caracterelor de tiparit se trimite In 5pasi pe cite 7 bit{ corespunz&tori punctelor dintr-o coloana a caracterului. Cronograma semnalelor de dialog se poate urméari in fig. 2.1.1. Semnalul PM cit timp este activ, activeazd motorul care realizeazi depla- sarea capului de imprimare. Semnalul CAMA indica calculatorului mo- mentele de conectare a celor doua microintre- rupatoare, care marcheaza starea initialA si mo- mentul tiparirii capului de imprimare. In cronograma s-a indicat si zona activa de tiparire a capului, aceasta fiind de 310 ms pen- tru un rind. Pe durata zonei active de impri- mare, calculatorul trebuie si trimité spre im- primantaé datele in impulsuri cu durata de 1.3 me, din care datele trebuie si fie active 400 microsecunde. Liniile de interfaté au urmatoarele semnifi- catii In cazul semnalelor de dialog TIM-S MIM-40. Prin linia de comanda paralela PB/7 a imprimantei se activeazd motorul imprimantei (PM). Testarea microintrerupatorului se face pe linie de “r4spuns paralel* PA/5 in vederea mar- cérii momentului din care se pot trimite datele spre imprimanta in cadenta specificata. Pentru trimiterea datelor se folosese primii 7 biti din portul B (PB/6é—0). PROGRAMELE DE COMANDA Tiparirea unui rind de caractere s-a rezolvat prin 3subprograme; subprogramul TIP-COL care trimite datele ‘pentru tiparirea unei co- loane, tinind cont de timpii specificati in_cro- nograma 2.2.1. pentru starea activa si inactiva a datelor ; subprogramul RIND care efectueazi tiparirea rindului. SUBPROGRAMUL CAMA Organigrama — fig. 2.3.1. ‘Aceasté rutind marcheazai momentul ince- erii tiparirii prin urmatorii pasi Perr activeaza motorul pozitionind pe linia 1 de comanda (bitul 7 din portul B) ; _ 7 testeaza | comutarea microintrerupatorulut si elimina oscilatile produse de acesta prin nu- mdrarea a 32 de stari_ a semnalului “AMA starea inactiva ; © il — testeazi recomutarea microintrerupati fo aisles eee eae lui si elimina oscilatiile produse de ii prin Piha a 256 de stari a semnalului CAMA tn starea activi, momentul in care tiparirea. ea SUBPROGRAMUL TIP-COL Organigrama — fig, 2.3.2. Cei 7 biti de date de transmis din registrul D se trimit spre imprimanta Prin cei 7 biti de la Olaé a portului B din circuitul 8255, Comanda de ,pornire a motorului ramfne tn continuare activa. Se pastreazd datele active timp de 400 microsecunde prin bucla de intirziere determi- nata de contorul din registrul B. In urmatorul pas se dezactiveazd datele pentru un timp de 900 microsecunde, bitul pentru activarea moto- rului fiind in continuare in starea activa. In continuare se testeaz& daca s-a cerut intre- ruperea de la tastatura calculatorului, prin ape- larea subrutinei BRBAK KEY, care pozitio- neaza fanionul CARRY pe 1 in caz definitiv, In cazul in care s-a cerut intrerupere, se dezacti- veazi motorul si se iese din program prin ru- tina BR-K-ERR. In caz contrar se revine prin RET la programul apelat (RIND). ‘SUBPROGRAMUL RIND Organigrama — fig. 2.3.3. Subprogramul realizeazi tiparirea unui rind de 32 de caractere obtinind bitii de date cores- punzatori prin copia punct cu punct a matricli de caracter din memoria video sau memoria tampon a calculatorului. Informatia pentru coloana de tiparit se va ob- {ine in registrul D in urmatorul fel : Registrul pereche HL contine adresa de baz& a caracterului din memoria video sau tampon. In functie de memoria din care se face copia, adresa urm&torului rind din caracter se obtine prin incrementarea registrului H cu 1 (in cazul ecranului) respectiv L cu 32 (in cazul memoriel tampon). : Registrul C se foloseste ca masca, si are pozi- tionat pe 1 singur bit, corespunzdtor coloa~ nei care se trimite. In momentul initial, regis- trul C are bitul pe 1 $i informatia primului rind din caracter se aflé fn acumulator. Registrul B indic’ numérul coloanei (5 pen- tru matricea caracterului si 2 pentru spafiul dintre caractere). Printr-un SI al acumulatoru- lui cu masca din registrul C se testeaza starea bitului corespunzator $i se pozifioneaza conform acestuia bitul 6 din registrul D. Se aplicd aceeast masca si urmitorilor 6octeti (6 indurifearae- tex) obinuti prin incrementare corespunziioave a registrului pereche BC si se pozit ree tul 6 din registrul 7 core et a a registrului la dreapta. a , re gistrul D confine informatia unei eotoane din caracter, care se trimite Ja tipdrire prin programul TIP-COL. 13