Professional Documents
Culture Documents
Referat Impozit Pe Profit Todică Alexandra
Referat Impozit Pe Profit Todică Alexandra
ANUL I, FMF
REFERAT
IMPOZITUL PE PROFIT
Definiția impozitului pe profit
În legislația fiscală actuală nu există o definiție a impozitului pe profit. Orice demers
de definire a impozitului pe profit presupune stabilirea conţinutului conceptului de ‘profit’.
Legiuitorul a prevăzut în actele normative anterioare Codului fiscal actual, că sfera de
aplicare a impozitului pe profit se determina prin raportare la ,,profitul impozabil", care
reprezenta ,,diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă
cheltuielile nedeductibile". Această definiție a fost inclusă atât în art. 7 din Legea nr.
414/2002, cât şi în art. 19 din Codul fiscal 2003.
Prin Codul fiscal s-a introdus conceptul de rezultat fiscal în art.19, în locul ,,profitului
impozabil", situându-se că rezultatul fiscal pozitiv, care reprezintă profit impozabil iar
rezultatul fiscal negativ, este o pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal se defineste ca fiind diferența dintre veniturile si cheltuielile
înregistrate de contribuabil, cu respectarea reglementarilor contabile aplicate de acesta, mai
putin venitul impozabil si deducerile fiscale si cheltuielile nedeductibile.
În vederea determinării elementelor care definesc impozitul pe profit trebuie calificat
și clarificat din punct de vedere juridic conținutul noțiunilor de contribuabil, venituri, inclusiv
venituri neimpozabile și deduceri fiscale, precum și toate tipurile de cheltuieli.
Cota standard este de 16%, care se aplică asupra profitului impozabil. Cota inițială
prevăzută în Codul fiscal 2003 a fost de 25%, fiind diminuată la 16% începând cu 1 ianuarie
2005.
În Codul fiscal este prevăzută o excepție de la această cotă standard, respectiv
impozitul minim de 5% din veniturile realizate de personae juridice care desfăşoară activităţți
de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
sportive, în mod direct sau în baza unui contract de asociere. Contribuabilii care se încadrează
în aceste situaţii au obligaţia de a calcula impozitul de profit şi impozitul de 5% din veniturile
respective şi de a declara şi achita valoarea mai mare dintre cele două impozite calculate.
Veniturile
Veniturile înregistrate reprezintă veniturile totale realizate de contribuabili, indiferent
dacă sunt sau nu încasate și au fost definite în doctrină ca fiind ,,veniturile obținute din orice
sursă în cadrul unei activități economice legale desfăşurate în conformitate cu obiectul de
activitate al societăţii”.
Contribuabilul are obligația de a înregistra, pe baza documentelor justifi cative, orice
venit realizat, care reprezintă acele sume pentru care contribua bilul a emis facturi, dar şi
elemente asimilate veniturilor care sunt enume rate în pct. 5 alin. (2) din Normele
metodologice la Codul fiscal.
Veniturile neimpozabile
Dividendele primite de la o persoană juridică română. Acestea nu sunt impozitate
deoarece, se doreşte evitarea dublei impuneri interne: dividendele provin de la o societate care
a plătit la rândul ei impozit pe profit, dar şi impozit pe dividende, astfel în momentul în care
societatea care a beneficiat de dividende ar fi nevoită să plătească impozit pe veniturile
obţinut în acest caz, se poate afirma faptul că există o dublă impozitare a profitului. Astfel
încât s-a hotărât o neimpozitare a dividendelor primite de la o altă societate.
Dividendele primite de la o persoană juridică din UE dacă sunt îndeplinte următoarele
condiţii: participarea este de minim 10% şi dacă la data înregistrării veniturilor din dividende
participarea la societate respectivă era de cel puţin 2 ani. Veniturile din anularea cheltuielilor
pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor
pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile,
precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere
pentru care nu s-a acordat deducere; Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi
memorandumuri aprobate prin acte normative.
Una dintre cele mai importante cheltuieli ce pot să fie deduse sunt cheltuielile cu
protocolul. Acestea sunt deductibile în limita unei cote de 2% care se aplică diferenţei dintre
totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor efectuate în scopul obţinerii acestor
venituri, excepţie fiind cheltuielilor cu protocolul precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit
Un exemplu elocvent pentru cheltuielile cu protocolul o reprezintă distribuirea de
obiecte inscripţionate cu sigla firmei, denumire sau emblemă astfel, aceste cheltuieli intră în
cadrul cheltuielilor cu protocolul doar dacă acestea au valoarea mai mare decât valoarea
medie a unor obiecte publicitare cum ar fi pixuri, brichete etc. Un alt exemplu destul de
întâlnit în practică sunt acele băuturi răcoritoare sau alimente oferite partenerilor de afaceri,
aceste cheltuieli intră în categoria cheltuielilor cu protocolul doar dacă sunt oferite
partenerilor si nu consumului intern în folosul proprilor salariaţi. De asemenea, cheltuielie
sociale sunt deductibile în limita de 2% ce se aplică asupra cheltuielilor cu salariile
personalului. Intră sub incidenţa acestei legi ajutoarele oferite personalului cum ar fi
ajutoarele de înmormântare, pentru naştere, pentru boli grave precum şi cadourile oferite de
angajatori salariaţiilor.
Sunt încadrate în categoria cheltuieli deductibile cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele
de curs valutar, cheltuielile cu tichetele de masă, cheltuielile pentru pensiile facultative în
limita sumei de 400 de euro per angajat într-un an fiscal, cheltuieli cu primele de asigurare de
sănătate în limita cotei de 250 de euro într-un an per angajat. De asemenea, sunt deductibile
limitat acele cheltuieli cu întreţinerea şi repararea locuinţelor acolo unde firma deţine sediul
social în limita corespunzătoare cu spaţiul deţinut majorându-se cu 10%.
Pierderea fiscală
Regimul standard
Regula în ceea ce priveşte calcularea, declararea şi plata impozitului pe profit este că
se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii
trimestrelor I-III, pe baza veniturilor şi cheltuielilor înregistrate în fiecare trimestru.
Până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, contribuabilul are obligaţia de a definitiva
calcularea impozitului pe profit din anul anterior, de a depune declaraţia anuală de impozit pe
profit și de a plăti impozitul pe profit.
Regimuri derogatorii
Codul fiscal prevede două categorii de regimuri derogatorii de la cel standard. Primul
regim prevede posibilitatea ca un contribuabil să opteze pentru calcularea, declararea şi plata
impozitului pe profit în sistem anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Contribuabilul
poate opta pentru acest sistem la începutul anului fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv,
și are obligatia de a menține sistemul pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi, Regimul
derogatoriu în sistem anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial este obligatoriu pentru
instituțiile de credit, persoane juridice române şi pentru sucursalele instituțiilor de credit,
persoane juridice străine.
Al doilea regim derogatoriu prevede pentru anumite categorii de contribuabili
obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie
inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Acest regim nu presupune efectuarea unor plăți anticipate pe parcursul anului.
Acest regim este stabilit pentru:
a) persoanele juridice române care intră sub incidenţa prevederilor art. 15 C.fisc., în sensul că
realizează diverse tipuri de venituri neimpozabile;
b) contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, plantelor tehnice şi a
cartofului, din pomicultură şi viticultură.
În situaţia în care contribuabilii au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul
calendaristic, au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit şi să plătească
impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a doua luni
inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.