MARIA TAIBAN = FELICIA DIMA, METODICA vv, | PREDARII | ‘= | NUMARATULUI | $1 SOCOTITULUI «| INGRADINITA Japon S ean co LICEELE rn peeLucrarea a fost elaboraté in anu) 1963, revizulté. in anul scolar 1967/1968 cind a fost aprobata ca manual prin ordinul Ministerului Invajamintului nr. 562/10:V1.1966. 51 reeditaté tn auul 1969/1970, Maria Taiban: cap. 1—1— 1 —VI— VIII Anexis Felicia Dima: cap. IV—V—VIL Desene si coperta: Clelia Ottone Capitolul | Numaratul si socotitul in grddinita de copii, Probleme introductive 1. Definirea obiectului metodicii pred&rii_ numaratului Importanfa studierii metodicii numératului si socofitului de citre viitoarele educatoare Metodica predarii numaratului si socotitului este 0 parte a didacticii, care se refer la continutul §; snijloacele de realizare a celor mai simple elemente de matematicd ce pot fi transmise prescolarilor. Obiectul metodiciipredarii numaratului gi socotitului il con- stituie asadar studierea sistematica, pe baze stiintitice, a scopu- lui, sarcinilor, continutului cunostintelor si deprinderilor de nu meratie si. calcul elementar, pe de o parte, si a aplicar principiilor, mijloacelor, metodelor si procedeclor, pe de alta parte. Insusindu-si cunostintele despre specificul predaii cunostintelor aritmetice la copiii de virsti prescolar’, viitoarele educatoare do- bindesc 0 baz teoretici si o orientare practic’ pentru a putea organiza si conduce in mod independent procesul instructiv-edu- cativ in aceasta directie. Baza teoretici este asigurat prin cu- noasterea de catre eleve a locului si importan{ei cunostin{elor[NUMARATUL 51 SOCOTITUL IN GRADINITA DE COPI aritmetice in procesul instructiv-educativ din gradinita de copii, a particularitatilor insusirii numaratului gi socotitului de catre prescolari, a scopului, sarcinilor si continutului predarii num’- ratului, a principiilor si metodelor — aplicate in functie de spe- ificul problemei si al nivelului copiilor. Cunostinfele despre for- mele de organizare gi de conduecre a procesului de predare # asimilare a cunostintelor si deprinderilor aritmetice in gridinita de copii vor fi insusite in strinsa legitur& cu asistenta la activi model, pentru a asigura baza concreta a infelegerii acestora. Ast- fel, elevele vor fi familiarizate prin acest curs cu structura feritelor activititi obligatorii, cu scopul de a le putea diferentia dupa sarcina lor didactici i'apoi de a respecta cerinfele de baz in desfasurarea lor. Pentru ca elevele s poat& invita sa elaboreze planuri corecte de activitate, cit si pentru a le putea realiza, in metodica de fa sint prezentate citeva planuri model. Se acor importanta cuvenit indicafiilor metodice referitoare la organiza- rea gi desfagurarea jocurilor didactice gi exercitiilor de si socotit organizate in diferite momente ale vietii copiilor in gridinita. in concluzie, prin insusirea cunogtin(elor de metodica viitoarele educatoare dobindese o temeinici pregitire didactic’. Aceasta pregatire le orienteazi asupra cunogtintelor de aritmeticd ce urmeazi si fie predate in cadrul gradinitei si asupra modului de alegere a mijloacelor, metodelor si procedeelor de predare si invatare accesibile prescolarilor 2 Importanta insusirii numaratulvi si socotitului de cdtre copiii de virsté prescolaré in gradinitele de copii din {ara noastri, numaratul si socotitul ocup’ un loc important in ansamblul problemelor instructiy-edu- cative, avindu-se in vedere atit sarcinile pe care le urmaregte gridinita in pregatirea copiilor pentru scoal si implicit pentru viata, cit si influenta pe care o exercita insusirea numaratului_ si socotitului asupra dezvoltarii lor generale. Insusirea numdratului IMPORTANTA INSUSIRI| NUMARATULUI $1 SOCOTITULUL é si socotitului este ceruta de multiple situatii ivite in viata copi- jului. In joc, in ocupatiile sale zilnice, el este pus deseori in situatia de a opera cu cantit&ti diferite de obiecte sau jucirii, de a numira, de a socoti Inca inainte de a invata s4 numere in mod sistematic, copii fo- losese diversele cuvinte care desemneazi cantitatea ; ei insotese urcatul sau coboritul treptelor cu cuvintele : una, si una, si una ete spuse ritmic, muti papusile de pe o masi pe alta masa pronun- tind la intimplare numerele : una, doui, patru, sase etc. in aceastd etap%, ei nu fac altceva decit sk imite pe adulti, pe care fi aud folosind numerele sau care, in mod gresit, se Striduiesc chiar si-i invete si numere mult fnainte de vreme. ‘Aga se explic& faptul cd cei mai multi dintre copii de 2—3 ani isi insusesc cuvintele, mai tirziu chiar denumirile numerelor, in mod mecanic. Ei vin mai fntii in contact cu aspectul exte- rior al numerelor, cu. cuvintul, iar semnificafia numerelor este treptat insugit’ de copii pe baza unui complex de actiuni gi operatii cu cantitatile — sub indrumarea sistematic’ a adultului, iar in gridinita, a educatoarei. Introducind de la virsta de 3 ani unele cunostinte si deprin- deri simple de numirat si socotit, educatoarea influenteazi in mod direct asupra dezvoltdrii intelectuale a copiilor, contri- buind in acelasi timp la pregitirea lor pentru scoala. Copiii care_au frecventat gridinita se pot ridica mai ugor la gene- raliziri simple in legatura cu cantititile si expresia lor nu- meric. Numiratul si socotitul Lirgeste orizontul copiilor cu cunos- tinte despre insusirile cantitative ale obiectelor lumu_reale. Aceste cunostinte fi ajut% si se orienteze mai usor tn rezol varea propriilor lor trebuinte, sa rispundd in mai mare mi suri cerintelor de fiecare zi. Influenta pe care o exerciti ac- tiunea numiratului si socotitului asupra copiilor este ins mult mai_complexa. Copilul percepe insusirile cantitative ale lumii reale prin in- termediul diferitilor analizatori. Astfel, in procesul de numarare, este activizat atit analizatorul vizual, cit si cel auditiv, cel tactil gi cel motric. Copilul numird,, de pild’, cuburile nu numai cu6 NUMARATUL $1 SOCOTITUL IN GRADINITA DE COPIL ochii ; el pune mina pe fiecare cub numirat, percepind concomi- tent miscarea mfinii de la un cub Ja altul si zgomotul produs de deplasarea obiectului dintr-un loc in altul In acest fel se obtine o legitura intre actiunea diferitilor ana- lizatori si, prin aceasta, o imbundtatire a calititii perceptiei res- pective. La rindul ei o perceptie clari, sistematick este 0 bazi trainicd pentru reprezentirile cantitative corespunzitoare. O dati cu formarea reprezentirilor si insusirea cunogtintelor despre nu- mir. se imbogiiteste si vocabularul copiilor cu cuvintele si ex- presiile specifice aritmeticii, respectiv cu numeralele cardinale gi numeralele ordinale, cu uncle adverbe de cantitate : mult. putin. mai mult, mai putin, tot atit, la fel ete. Atunci cind copiii folosesc numeraleie in mod formal, far si le raporteze corect Ia cantitatea corespunzitoare, procesul de formare a legaturii dintre cuvintul este ingreuiat, De asemenea, in i formeazi copiilor pri folosit si semnificatia acestui procesul de determinare a cantitiii Ii cepeiea de a exprima prin cuvinte potrivite anumite raport cantitative dintre obiecte sau grupuri de obiecte. De pild’ se deprind si formuleze clar procesul de crestere a unei cantititi daca am cinci creioane si mai pun unul, s-au facut 6 creioane ; acum sint mai multe creioane decit inainte* Numiratul si socotitul dezvolti gindirea, operatiile ei : analiza, sinteza, comparatia, generalizarea si abstractizarea. Astfel, in contactul nemijlocit’ al copiilor cu obiectele, ei se deprind si Ie separe in uniti{i: si grupeze apoi unititile in diverse cantitati ; sé compare intre cle grupurile de obiecte, juctrii, materiale de constructii etc, constatind egalitatea sau inegalitatea cantititii lor. Copiii constata pe baza contactului direct cu realitatea ci grupurile de obiecte pot si fie diferite éntre ele nu numai ca forma si culoare, dar si sub aspectul valorii numerice al cantitatii. Trep- reusesc sit separe insusirile esentiale si permanente ale obiectelor de cele intimplatoare, sa desprinda cantitatea indiferent de culoarea, mirimea sau asezarea in spatiu a obiectelor, »Parcurgind drumul de la concret la abstract si de la abstract la coneret in formarea notiunilor matematice, efectuind zilnic calcule cu diferite numere, patrunzind in esenfa fiecirei probleme corelatia dintre marimile cunoscute si mirimea IMPORTANTA INSUSIRIE NUMARATULUL_s1 SOCOTITULUT cdutata, procesele psihice ale copilului, operatiile gindirii lui sint stimulate printr-o activitate din ce in ce mai vie, mai incordata*.! Gindirea copiilor se dezvolti atit in cadrul proceselor de for- mare a sistemului de reprezentari si de nofiuni privind numérul si numeratia, de insusire a operatiilor aritmetice, cit, mai ales I reznlvSrii_prohlemelor. Intregul proces de rezolvare a problemelor este un proces co-sintetic. In diferite etape ale rezolvarii_problemelor se realizeazi analiza gi sinteza la diferite niveluri, elaborindu-se abstractiziri si generaliziri de diferite grade. Infelegerea conti- nutului problemei, de pildi, necesit’ o analiz& aprofundaté a datelor cunoscute si a intrebarii problemei, a situatiei concrete prezentate de aceasta, Momentul cel mai important in rezolvarea problemei este transpunerea situafiei concrete intr-o operatiune aritmeticl, gisirea cBii de rezolvare, descoperirea drumului pen- tru aflarea elementului necunoscut. Rezolvarea problemelor ne- cesiti stubilirea unur raporturi lugice futie valovile tice noscute si intrebarea problemei. In gridiniti, copii ajung si rezolve probleme simple, insi abia la grupa mare; aceasta se realizeazi printr-un proces de analiza si sintezi fn forma cea mai simpla, intructt datele cunoscute se leagi direct de intre- barea problemei. De exemplu, problema: Pe o sirmi de telegraf erau 6 rin- dunele, Dou’ dintre cle au zburat, Cite rindunele au mai ramas ? 6 rindunele 2 rindunele ie Cite rindunele au mai ramas ? Activititile de numérat si calculul stimuleazi nu numai_ gind rea si limbajul copiilor, ci si alte procese psihice, ca imaginatia, memoria. Astfel, rezolvarea unci probleme, cu atit mai mult 'Opreseu N, Contributii ta devoltarca gindirit eleviloy, in: .Re- vista de pedagogie", nr. 5, 1960.8 NUMARATUL $1 SOCOTITUL TN GRADINITA DE CoPI compunerea i cursul rezolvari 4 a imaginajiel. In unei probleme si in special a problemelor orale, copii trebuie sa-si reprezinte situatiile relatate, precum si rela- (iile noi cuprinse in enuntul problemei, De pild’, problema : win curtea gradinitei exist’ 5 binci. Ionel mai aduce o banc Cite banci sint acum in curte” ? pune pe copil 8% fark legs cu reprezentirile pe care le are el despre curtea gridinitei sale si sisi restructureze aceste reprezentiri in functie de enuntul problemei, imaginindu-si o noua situatie, si anume o curte cu 5 banci, precum si o noua relatie creati prin adaugarea unei bnci la celelalte 5. In procesul de insusire a cunostintelor si deprinderilor de nu- marat si socotit este intens activizatA si memoria copiilor, de- oarece ei trebuie si retin’, sk pastreze si si reproducd in’ mod constient unele cunostinte dobindite in legitura cu numeratia gi operatiile aritmetice. De asemenea, copii trebuie sii memoreze enuntul unei probleme, datele cuprinse in ea pentru a putea da Vspunsul corect la inirebarea pe care aceasta o ridica. Diferi- tele situatii ivite in cadrul invatarii numeratici sau al rezolvarii problemelor favorizeazi astfel dezvoltarea memoriei voluntare Activitatea de numirat, ca si cea de rezolvat a exercitiilor $i problemelor, nu se poate desfasura in conditii corespunzitoare daca prescolarii nu sint atenti, nu se concentreaz asupra intre- birilor puse de educatoare. Intelegerea cunostintelor noi, precum si asimilarea constient% a acestora depind de gradul de concen- trare a atentiei, de efortul voluntar depus de copii pentru a urméri firul explicatiilor, succesiunea exercitiilor. Din cele analizate pind aici se poate desprinde contributia in- semnata pe care 0 au numaratul si socotitul la dezvollarea inte- lectualé a copiilor si la pregitirea lor temeinici pentru scoala. Invajind si numere sau si faci unele calcule simple, copii fgi formeaza o serie de calitafi si de deprinderi utile, Exerci de numarat si socotit asigura conditii favorabile pentru formarea posibilititii de autocontrol si de activitate independentit. Astiel, daci educatoarea cere copiilor si aseze pe masa atitia porumbe (in imagini) citi arat cartonasul, ei trebuie si numere porumbei de pe cartonasul prezentat, si retina acest numir si apoi s& scoata acelasi numir de porumbei dintr-un numir mai mare existent IMPORTANTA INSUSIRI NUMARATULU $1 SOCOTITULUT 9 fin cogulet si si-i ayeze pe mast in fafa lor. Acest exercitiu ti pune pe copii in situatia de a rezolva independent sarcina dati de educatoare si de a se controla singuri in decursul efectuarii ci, pentru a obtine rezultatul corespunzitor. De asemenea, in timpul rezolvarit unui exercitiu de adunare sau scidere, copilul verificd rezultatul obtinut folosind diverse procedee : “numara obiectele pentru a afla totalul lor, compara rezultatul obtinut cu rezultatul comunicat de educatoare sau de catre alti coy Astfel, prescolarii isi fnsusesc in cursul numiratului_ si socotitului nu humai procedecle de autoverificare sau de verificare a celorlalti, ci si ideea c& orice actiune independenta trebuie revazuta, tre- buie controlata cu grija si rabdare pentru a vedea daca rezult: tul este exact. Totodati, ei incep si infeleagd cd nu trebuie si se pripeascd fn rispunsuri, ci trebuie sd se gindeasc cu aten- tie pentru a gasi solutia corect’. Prin efortul de a fi atenti, de ‘a se concentra in activitate, ca gi prin efortul necesar invingerit dificultatilor in solutionarea problemelor, copiii isi exerseazd vo- ina, se cilesc din punct de vedere moral, Satisfactia pe care 0 au atunci cind rezolva bine o problema contribuie la intarirea incyederii in fortele lor prop fata de propria lor activitate in! i matt, dor iB de a obtine noi succese, interesul fata de numarat si socotit.Capitolul I Unele particularitafi ale numaratului si socotitului la virsta prescolars Insusirea numaratului si socotitului la virsta_prescolara este uun proces indelung si complex, in strinsa legatura cu particulari- 14tile dezvoltarii psihice a copiilor, In capitolul de’ fata, vom analiza numai_acele particularititi care au legituri directa cu fnva{area numaratului si socotitului, si anume : perceperea mul- timii, formarea reprezentarilor si cunostinjelor despre _numir, formarea notiunii de numar si insusirea operatiilor aritmetice 1. Perceperea mulfimii si a insusirilor cantitative Copilul mic percepe in general multimea sau grupul de obiecte in mod nedeterminat si numai atunci cind aceasti multime este compusi din obiecte de acelasi fel (de exemplu: cuburi, pui- sori etc). Perceperea diferentiata a obiectului se reflecti fn imbaj inca inainte de 3 ani sub forma folosirii pluralului sub- stantivului_(papusa-papusi). Caracterul vag si nedefinit al per- ceptici copiilor anteprescolari si prescolari mici este confirmat de nenumirate manifestari tipice ale acestora fati de multime. Ast- fel, copiii mici nu percep limitele multimii si structura ei interna decit dupa o etapa indelungata de actiune cu obiecte de acelasi PERCEPEREA MULTIMII §1 A INSUSIRILOR_CANTITATIVE u fel. Experimentele efectuate in acest sens arati ci atunci cind se inmineazi copiilor de virsti micd un carton pe care sint de- senafi 5—6 nasturi in linie orizontali si li se cere si suprapund tot atitia nasturi decupati, ei respect Iungimea spatiului indi- cat, dar au tendinta sé ageze nasturi mai multi, ficind rindul mai des. In camil in care Ii se cere si agere dedesnbt acelagi nu mar de nasturi, tendinta de a-i aseza mai des si de a depisi lun- gimea rindului este si mai evident, Cu cit copilul este mai mic, u atit sesizeaz’ mai greu ci s-au Iuat 1—2 exemplare de la una din marginile girului de jucirii de acelasi fel. De asemenea, cu cit numarul de obiecte percepute de copii este mai mare, cu atit este mai complicat pentru el si observe lipsa unui obiect. Urmirindu-se modul in care copiii minuiesc obiectele, s-a con- statat ca ei le aranjeazi cu ambele mini, pornind de la mijloc in directia mini cu care actioneazi (de exemplu, de la mijloc spre dreapta — cu mina dreapta, si de la mijloc spre stinga — cu mina sting). Dupk virsta de 3 ani gi mai ales de la 4 ani in sus, in aranjarea unui rind orizontal, copii incep si folo- seascio singura mind, stinga sau dreapta. Educatoarea trebuie si depri ii si aranjeze obiectcle cu mina dreapta tatr-o singura directie, de la stinga spre dreapta. Acest stereotip se formeazi prin exercitii in care migcarile miinii drepte sint inso- tite de miscarile oculare in aceeagi directie. Atunci cind edu B ienti atentie formirii acestui stereoti copilul se poate obignui cu aranjarea obiectelor in ordine versi, de la dreapta spre stinga sau la intimplare, si tsi poate forma deprinderea gregiti de a opera cu mina sting’. Tm concluvie, reiese ck in prima etapa, copii nu pot si per- ceap& limitele multimii, spatiul ocupat de ea. In acest stadiu ei nu percep legatura care exist intre elementele de acelagi fel ce constituie multimea. -o fazi mai avansati, in general dup’ virsta de 3 ani, incep si perceapa suprafata ocupati de multime, limitele ci, fapt care fi face si reactioneze atunci cind se iau citeva obiecte din grupul prezentat. Copiii de peste 4 ani, dup cum rezulta din datele cercetarilor, percep modul de asezare a obiectelor si sesi~ zeazi lipsa a 2—8 obiecte chiar gi atunci cind agezarea lor difera fat de agezarea initial’.2 UNELE PARTICULARITATI ALE NUMARATULUI $1 SOCOTITULLI O data cu imbogitirea experientei senzori a continutului activitatii lor, copiii_ajung sa perceapa multimea ca un tot uni- tar, acordind pe prim plan atentic elementelor componente ale multimii care urmeaz unul dupa altul. Treptat, ei ajung s& per- ceapa tot mai distinct fiecare element in cadrul multimii si si aprecieze totalitatea acestor elemente, legitura dintre elementele componente in cadrul multimii Din practica si din cercetarile efectuate s-a constatat ci pre- seolarul mic percepe mai tirziu insusirile cantitative, deoarece desprinderea relatiilor de cantitate necesita o activitate de ab- stractizare gi generalizare complex’, in care trebuie depasit’ faza simplei perceperi a multimii. Prescolarul mic este atras indeosebi de forma si culoarea obiectelor, insugiri care se impun cons sale pe prim plan. Sub influenta adultului, copilul incepe si desprinda treptat cantitatea de celelalte insusiri ale obiectelor. In timpul jocurilor cu obiecte sau jucirii, el este orientat spre_sesizarea cantititit — in cadrul perceperii unor obiecte de acelasi fel, de aceeasi di- une gi culoare si agezate unul ling’ altul ic prescolarilor mici in ceea ce priveste determinarea , este faptul c&, in loc si numere obiectele, ei le de- au. combini denumirea lor cu. numaratul. Aceasti numesc 1 particularitate este determinata de faptul ca raporturile numerice nu se desprind de obiect si sint dominate de imaginea obiectului cu insusirile lui concrete (culoare, form’, mirime, pozitie spa- fial etc.). De exemplu: daci cerem copilului si ne dea 3 cu- buri, el ne va da cubul pe care a pus mina cind a numarat 3. 2. Insusirea numaratului La inceput, copii desprind dintr-o cantitate oarecare de obiecte, dintr-o multime, un singur obiect, adic unitatea, Dup’ pirerea unor pedagogi (J. Bandet) punctul de plecare in inva- {area numerelor este doi, unu insusindu-si-l prin comparatie cu INsUgtREA NUMARATULUE 15 doi si celelalte numere in limitele 3—5, La virsta de 3 ani, ci deosebese si denumese in general numarul ,unu* prin compa- ratia: multe obiecte — un obiect. Se intimpli ca unii copii. si nu foloseascd de fapt numeralul, ci acesta si apard mascat de cuvintele ,,inca", ,altul* sau ,,mai da-mi*, ,mai vreau‘. De in- data ce incep sa foloseasca numeralul unul-una, prescolarii mici determin cu. ajutorul acestuia cantitatile pe care le minuiese De exemplu, vrind si arate cite jucirii au in fata lor, ei nu- mara : una, si una, gi ined una ete. Numératul se insuseste intr-un ritm rapid dupa ce copiii au reusit si perceapa foarte clar unitatea in raport cu. multimea. Ei ajung si inteleagé cu timpul cd numercle cresc prin adu- garea unititii, astfel ci o papugi si inci o pipusd fac doud papusi, c& daci ling’ doud papusi mai asezim incd una, la un loc fac trei papusi etc. In acest fel igi insusesc treptat’nume- ratia si, ceea ce este mai important, valoarea numericd, adica raporteaz’ numarul la cantitatea corespunzatoare. Intre 3 si 5 ani, prescolarul poate si numere in general co- rect de I la 5, sf raporteze corect cantitatea la numar, Accasta ins numai in conditiile in care obiectele sint asezate in acelagi Joc. De exemplu, daca i se cere copilului si numere cinci ghi vece de flori asezate pe pervazurile a trei ferestre, el le numard separat, adici: unu, dou ghivece; unu, dod ghivece si un ghiveci, fara s4 totalizeze cantitatea. In acest caz, perceperea este frinati de faptul c&, in acelasi timp, copilul tre- buie sa supuna muljimea atft unei operatii analitico-sintetice cantitative, cit si unei analize spatiale, adic& o& vad nu numai suprafafa general ocupati de mulfime in ansamblul si raportul spatial intre diferitele ei clemente. Copii de 8—4 ani folosesc deseori numeralele in vorbirea lor curenti, dar procesul de numirare se limiteaza fn cele mai multe cazuri la reproducerea verbal’ a numerelor. Copiii mici numara mecanic, deoarece, asa cum s-a mai spus, ei si-au insugit nu- maratul pe baza imitatiei. Caracterul mecanic al numaratului se reflect si in felul in care el respect succesiunea numerclor. Unii copii fac inversiuni sau omisiuni in sirul numeric, se incurca de multe ori cind insotesc numeralul de substantivul corespunza-rm UNELE PARTICULARITATI ALE NUMARATULUI $1 SOCOTITULUT or Jui numirat (0 ciuperc’, doud ciuperci etc). Accasta 2 pele prin faptul anita rag a situatia de aplica numeratia pe obiecte concrete gi, astfel, de a-si da seama_ valoarea numericd a unei cantitati date. De aceea, 0 etapa im- portanti in procesul de formare a reprezentarii de numa 0 con- Mituie pereeperea sirulur natural de mumere cu ajutorul mate: Hialului didactic, al obiectelor, numiratul congtient pe baz di material coneret (un cub, dou cuburi etc). Accasta,constituie tuna din sarcinile principale ce-i revin educatoarei care lucreazd la grupa mica (copii de 3—5 ani). i Copiii mici intimpind dificultiti in ceea ce priveste stabilirea totalului unei cantitati de obiecte (in limitele numerelor cunos cute). Astfel, la intrebarea educatoarei : Cite farfurioare sint pe masa pipuyii?*, ei incep si le numere, flird a determina ins totalul de obiecte, deci fara a intelege ca ultimul numar repre- zint& intreaga cantitate numarat a : © alt etapa specificd.procesului insusirii numeratiei 0 for- meazi aparitia posibilititiv de stabilire a corespondentei reci- proce biunivoce! dintre elementele mulfimilor. Accasta etapi constituie un pas important in infelegerea numeratiei, deoarece ea se bazeazi pe perceperea egalitatii dintre multimi si a egali- titii dintre unitati. Din experimentele efectuate s-a observat ci fincepind cu virsta de 4 ani copiii pot si stabileasca egalitatea dintre oud cantitati ayezate pe planuri diferite, de exemplu c& numarul bulinelor agezate pe rindul de sus al unei fisii de hirtie este egal cu numarul bulinelor asezate pe rindul de jos al aceleiasi hirtii, Copilul incepe acum si compare clementele multimii cu ajutorul numerelor. Astfel, el poate si stabileasci atit coresponden{a reciproca biunivocd (mulfimile egale ca pu- tere), cit $i inegalitatea dintre numerele aliturate in ordine directa, precum si in ordine inversi. De exemplu, copiii igi dau seama c& numarul 4 este mai mare decit 3 si mai mic decit 5. natn ee a Las 2 el Pe ere ee Sree ne es STE Sae eee eet RS FORMAREA NOTHUNIL DE NUMAR 16 3. Formarea nofiunii de numer Din cele expuse mai sus, reiese cd procesul de insusire con stient& a numiratului de ciitre copilul preycular se poate realiza numai pe cale intuitiva, pe baza unui variat material coneret Din datele cercetarilor rezulté ci la virsta prescolara. mici i mijloc opereazi in genere cu reprezentiri, iar in jurul virstei de 6—7 ani ei incep si opereze si cu notiuni — in cazul in care anterior au fost indrumati continuu si. sistematic. Procesul de formare a notiunii si mai ales momentul trecerii de la reprezentare la notiune sti in intentia_multor cercetatori din {ara noastr’ — E, Rusu, E. Fischbein, A. Tucicov-Bogdan — le peste hotare : Jean Piaget (Franta), A. M. Leusina (URS), Margaret Drummond (Anglia), Dienes si E. W. Golding (An- glia) ete. Mecanismul formarii notiunii de numar este obiectul a nume- roase cercetari. Astfel, A. Tucicov-Bogdan analizeazi procesul de formare a nojiunii de numar, stabilind citeva etape in ceca ce priveste trecerea de la numérul cu continut perceptiv la numar ca reprezentare si apoi la numér ca nofiune. Daim mai jos etapele res- pective, scoase in evidenta de autoare. in prima ctapa, denumiti de autoare senzorio-motorie, gindirea copilului se ridica la primele generaliziiri matematice constiente, determinate cantitativ. Percepind cele 5 vrabiufe, cei 5 ursuleti, 5 betigoare etc. puse de ei ingigi la 0 parte, copiii isi concentreazi atentia nu asupra culorii sau marimii acestora, care poate varia, ci asupra unci insusiri noi, a raportului: ,,clte vrabiufe", cite betisoare sint ?. Copilul face abstractie de’ unele proprietaty di- ferentiale (forma, culoarea) prin raportarea adecvata a sirului de obiecte la numeratie sau mai precis a grupei de obiccte la un anumit termen din numeratie. Acest lucru copiii il realizeaz prin- tr-un proces de comparatie, care se desfagoara dupa un now cri. teriu, acela al cantitatii, ce se realizeazi in insisi perceptia si Operarea cu grupe de obiecte ca intregi si cu clementele ei adicd obiecte singulare, ca unititi componente (copii pun mina pe ob ccte gi le nur’).16 LUNELE PARTICULARITATI ALE NUMARATULUI $1 SOCOTITULUL Deci, in aceasta primi etap%, copilul percepe si opereazi concret cu grupa de obiecte, iar numarul este un cuvint care denumeyte © grupa de obiecte. Etapa a doua consti in reprezentarea aceleiasi grape de obiecte determinat& printr-un numar concret_in absenta obiectelor. Ajun- igind la aceasta etapa, copilul poate sa deprinda relatia cantitativa de operatia imediat’ exterioard cu grupa de obiecte si si intro- duc aceasta relatie pe planul experien(ei proprii (5 iepurasi+1 iepuras=6 iepurasi). ‘In etapa a treia, copilul incepe sa foloseasc numerele abstracte, dar concomitent el opereaza si cu numere concrete, Reprezentarile cu care opereazi copilul dobindesc un grad mai inalt de gene- are Operind cu reprezentiri cantitative, copilul devine constient de unele raporturi numerice, in conditille in care obiectele lipsesc Ultima etapi in insusirea notiunii de numar este cca tn care copilul poate compune gi descompune un numir abstract, poate Stabili local su in raport cu celelalte numere, Ea se realizeaza in scoala elementara. : Subliniem cd in gradinita se creeazd premisele f unii de numar se contureazi unele elemente ale continutului no- fiunit de numar. Punctul de plecare in introducerea numarului now trebuie sic] constituie infelegerea de citre copil a succesiunii nu- merelor in sirul lor natura stiidu-se cA prescolarul foloseste numercle ined inainte de a intelege corespondenta cantitativa co- respunzatoare fiecdruia, adicd valoarea lui numericé. 4, tnsusirea operatiilor oritmetice Insusirea operatiilor aritmetice presupune o depasire a etapelor specifice numeratici, intelegerea procesului de compunere si des- compunere a numerelor pe baza de material concret, ca si posibi- litatea crescuta de a face unele generalizari, EA OPERATIIUOR ARITMI 7 La virsta prescolara, operatiile aritmetice se efectueaz’ cu mai mult usurin(& pe baza materialului concret, Copilul transforma, de cele mai multe ori, adunarea in numirat, di raspunsul cu pri- vire la suma obfinut& numai dupa ce a asezat laolalté cantitatile pe cae Webuie 9d le adune (3 yi 1) i dupa ce le-a numarat. De exemplu, daca educatoarea cere copilului si adune 3 betisoare gi 1 betigor, copilul scoate 1a inceput 3 betisoare si apoi agazi Iing& cele 3 pe al patrulea, dup care le numard. Numai dupa ce a numirat intreaga cantitate de betigoare, el poate si spun care este totalul lor. In aceasti faz, specifica virstei de 5—6 ani, copiii reusesc cu mare greutate si depigeasci stadiul numaratului in cadrul operafiei de adunare sau de scidere. De aceea, la virsta prescolara, nu se poate vorbi de adunare gi sedere in adevratul sens al cuvintului decit in cazul in. care Copii ajuny s& upereze cu numdrul pe plan mintal, fie sub forma reprezentni, fie sub forma nofiunii In in{elegerea si rezolvarea problemelor se manifest trasitura caracteristicd a gindirii copilului de virst& prescolara, si anume orientarea conereta. La expunerea unei probleme, raspunsul co- pilului se orienteazé spre confinutul de viati al acesteia si nu spre rezolvarea operatiei aritmetice, care constituie esenfa.pro- biemei. Astfel, punindu-se problema : ,,lon are sase pestigori ; el a mai pescuit doi pestisori ; citi pestigori are el in total ?*, atentia copiilor nu este orientaté spre rezolvarea operafiei de adunare pusi de problemi, ci citre ac{iunea si obiectele la care se refer problema. Copii inlocuiese rispunsul la problemi cu intre- biri de genul : Unde a pescuit pestigorii ? De unde avea cei sase pegti ? Cu ce i-a pescuit ? Din aceasta trisiitur’ caracteristicd a gindirii preycolarului de- curge cerinta de a li se prezenta operajiile aritmetice in cadrul diverselor acfiuni la care trebuie si participe direct. De exemplu, copiii vor rezolva cu mai mult usurin(& exercitiul : 2 creioane-+2 creioane=4 creioane, daca li se cere sd aduci ei aceste creioane din dou& locuri diferite si si le ageze in acclasi loc pe masuta. 2, Metadica pred! qumaeatull si socottulul in gridinita de copit18 UNELE PARTICULARITAT! ALE NUMARATULUI $1 SOCO’ De aceea, este bine ca problemele expuse si fie insotite de actiuni cu obiecte, prin care educatoarea si sublinieze operatia din punct de vedere aritmetic. Din cele expuse mai sus rezulti ci insusirea operatiilor de adunave 9 stadere se scalizcact mai uyor dac& siul cuprinse in probleme, cu conditia ca acestea si se refere la date care sé intereseze direct pe copil si si-i dea posibilitatea de a actiona concret cu obiectele la care se refera calculul. Capitolul Il Scopul, sarcinile si conjinutul numaratului si socotitului in gr&dinifa de copii Stabilirea scopului, sarcinilor si continutului numératului, gi socotitului in gridinija de copii se realizeart in functic de pur ticularititile de virstd, de nivelul dezvoltirii prescolarilor, de cerinfele pregatirii sistematice in vederea intrarii in scoala. Scopul principal al insusirii numaratului si socotitului in’ gra- dinit& este largirea orizontului copiilor cu unele cunost peri si deprinderi de numirat si calcul in vederea pr pentru insusirea aritmeticit in cadrul scolii de cultura general Scopul enuntat mai sus se oglindeste in sarcinile numaratului si socotitului prevazute in continutul programei pentru invatamin- tul prescolar. Acestea se referd la : — insusirea congtient’ a numir procesului numeratiei — formarea unor perceptii_ si reprezentiri clare despre numis —formarea unor priceperi si deprinderi in legaturé cu numaratul. In gradinita de copii trebuie si se realizeze asadar insusirea temeinicd a numératului pind la 10. In acest sens trebuie frinata tendinta copiilor de a numéra mecanic, fara a intelege valoarea numerelor respective. Trebuie formati deprinderea de a nu- mira congtient, de a folosi si aplica cunostin{ele respective in practica zilnica (si adue un num&r de obiecte, si ageze un nu- mar anumit de cuburi la baza constructiei ete.). In ceea ce priveste ‘lui pind 1a 10 si intelegerea2» SCOPUL, SARCINILE st CONTINUTUL NUMARATULUL ratiile de adunare si sciidere, ele constituie o sarcin’ a gra- dinifei. Introducerea unor operatii aritmetice se realizeazi cu sco- pul de’a se adinci mai bine numeratia, de a se intelege procesele de formare a numirului nou, de crestere si descrestere a nu- merelor, precum si succesiunea lor in ordine direct’ si inversa. Pornind de la faptul ci prescolarii dobindesc unele cunostinte de numarat in activitatea de zi cu zi, educatoarea trebuie si le valorifice experienta de viata si sk le formeze priceperea de a determina corect cantitatea de obiecte in limitele primului con- centru (110). Formarea perceptiilor si a reprezentirilor despre numér trebuie si aibi loc numai in condifiile folosirii unui material concret, variat si pe baza antrenirii diferitilor analizatori Punindu-i pe copii in situafia de a actiona cu cantitaiti dife- rite de obiecte, de a efectua exercitii variate, de a rezolva pro- dleine simple, promiscle trecerii etre operarea pe plan abstract, cu nofiuni aritmetice. In concluzie, in munca cu prescolarii trebuie s& se aibi in vedere : insusitea constienté a numiratului sia procesului de jumeratie, crearea premisclor pentru dezvoltarea gindirii logice ;. sporirea posibilitatilor de aplicare in mod constient a acestor uunostinte, Scopul si sarcinile generale prezentate mai sus se realizeazi sn mod concret prin continutul prevazut in programa. Volu- mul de cunostinte stabilit de program’ — in ceea ce priveste numératul si socotitul — este in general destul de restrins, in comparatie ‘cu volumul alectat celorlalte probleme instructiv- ‘educative din gradinita, deoarece s-a finut seama de caracterul lor mai abstract. La ficcare grup se revine asupra intregului volum de cunos- tinfe predat la grupa anterioara, Astfel, copii nou yenifi, care formeazd in desc cazuri majoritatea grupei, pot s& parcurga intreg procesul de formare a sirului numeric, cu singura deosebire c& ritmul de fnsugire este mai rapid. {In analiza succint& pe care o vom face confinutului programei, ne vom referi la ceea ce ea aduce nou pentru fiecare din cele patru grupe. SCOPUL, SARCINILE $1 CONTINUTUL NUMARATULUL at La grupa micit de 3—4 ani, accentul cade pe perceperea mul- limi si a unititii pe bazi de actiune. In acest sens, copiii trebuie si alcituiasc multimi din obiecte omogene si si separe din multime un obiect de mai multe obiecte, si gaseasci in mediul apropiat grupe de mai multe obiecte si multimi cu un singnr obiect, La aceasti grup’ se cere copiilor si determine cantitati de obiecte si jucdrii formate din 1 si 2 unitati. Astfel, sint in- demnati si numere mfinile pipusii, picioarele, ochii ei, si spund cite urechi are clinele sau pisica, si precizeze numérul la grupa de 2 obiecte asezate unul ling’ altul, Copiii vor fi depringi si foloseasci in mod corect, in vorbirea lor zilnicd, cuvintele : multi, multe, un, 0, doi, doua. La grupa micti de 4—5 ani se va acorda atentie perceperii determinate in limitele 1—5. In acest scop, copi i s& ageze obiectele pe masi in sistem liniar, ori nai clara a cantitKii vnor multi vor fi inva zontal, sistem care permite perceperea efit in vederea numiratului. Copiii trebuie depringi si numere de la stinga la dreapta, folosind mina dreapta si ardtind cu ea obiectul numirat, La aceasti grup se poate folosi si ,.gestul rotund* (f3- cut la sfirgitul numaratului), care si indice totalul obiectelor nn- mirate. Pe linga aceste deprinderi de mumirat, educatoarea trebuie sii Invele copiii sk perceapa cantitatea prin intermediul diver- silor analizatori — vizual, auditiv, tactil, chinestezic — si si aledtuiasci grupuri de obiecte in numirul dat de educatoare (ne baza unui model, a unui exemplu sau a unei indicatii verbale) Pentru a asigura o cunoajtere temeinica a numerelor in limi- tele 1—5, copii vor invita: si respecte succesiunea numerelor. | denumindu-le dup locul lor in sirul numeric ; la cantitatea co- respunzitoare si raporteze denumirea numirului si, invers, s& raporteze cantitatea la mumar ; si tie s determine dintr-o mul- time mai mare o cantitate dat& ; si compare mulfimi in limitele numerelor invitate prin procedeul suprapunerii si apoi prin pro-~ cedeul alaturarii. _Volumul de cunostinte si deprinderi afectat grupei mijlocii se largeste ; sirul numeric cuprinde valorile de la I la 10. De aceea, intervin citeva elemente moi in procesul de predare a numerelorSCOPUL, SARCINILE $1 CONTINUTUL NUMARATULUT Copiii grupei mijlocii invaf’i si numere corect in limitele 1—10, folosind material concret. Ei trebuie st cunoasca, pe ling’ nume- ralele cardinale, si pe cele ordinale. Spre deosebire de grupele anterioare, la grupa miilocie se fo- loseste pe ling asezarea in sistem liniar orizontal, si cea verti- cali; de asemenea, se folosesc alte grupari in diferite figuri numerice. Un pas mai departe in procesul de formare a nofiunii de numar la aceasti grupa il constituie determinarea cantitatii, indiferent de asezarea spatiala a obiectelor. de culoarea, de forma sau, de marimea lor. Pentru infelegerea mai profundi si in mod actiy a nume- relor, copii grupei mijlocii vor cunoaste procesul de formare a uni ‘nou, prin adaugarea unei unitai Ia ultimul numar cunoscut si valoarea fiecirui numar, In acest sens, exercitiile de comparare a cantititilor aliturate se complica prin introducerea raportului de egalitate si inegalitate intre doua grupe de obiecte Incepind cu grupa mijlocie, copiii trebuie si stie unde sint mai multe obiecte si unde sint mai putine, care grup de obiecte este mai mare, care grimada este mai mici, Compararea can- tititilor se realizeazi numai pe plan concret, pentru a se asigura perceperea clara a diferentelor. La grupa mare, volumul de cunostinte si deprinderi creste, dar accentul cade mai mult pe latura calitativa a insugirii procesului de numeratie, La aceasti grup’ se reiau si_se insist asupra tuturor cunos- tinfelor prevazute la grupa mijlocie, in vederea unei pregatiri cit mai temeinice pentmn scoal, precum si pentru folosirea con- stienta a acestora in viata de fiecare zi. Copiii incep si opereze pe plan mintal, in absenta obiectelor, Un element nou in nume- rafie il constituie numaratul inainte si inapoi, cu i fard material, in scopul pregitirii adundrii si sciiderii cu o unitate, In acest sens se recomanda folosirea scarii numerice. Un alt clement nou fata de celelalte grupe il constituie com- punerea gi descompunerea numerelor in limitele 1—10 pe bazi de material intuitiv. Se va porni de la compunerea si descom- punerea numiratului pe bazd de unitate, apoi se va trece la compunerea si descompunerea numerclor in doua grupe, in li- mitele 15. SCOPUL, SARCINILE $1 CONTINUTUL NUMARATULLI {In limitele 1—5 se vor realiza toate po si descompunere in doua grupe itaitile de compunere nr, 2=1 gi 1 nr. 3=2 si I, 1 si 2 nr. 4=3 311, 2 912, 1 i 9 ar. 5=4 $i 1, 3 512 2 gi 3, 1 si 4. reiese din tabelul aliiturat, compunerea si descompu- si aibi. ca punct de plecare procesul de formare ‘irului_prin adaugarea unei unit&ti_ la numarul anterior. Dupa ce se fixeazi bine aceasta cunostinti, se trece la celelalte combinatii, intr-o anumiti succesiune. Pentru numerele care de~ pagesc 5 se realizeazi compunerea si descompunerea pe bazi de unitafi. Numai in caz c& nivelul grupei este foarte bun, se pot propune copiilor si alte combinatii, ca de exemplu 52 612593 7 912, 6513, 5 si 4 827 G36 G4 5 IS. Prin exercitiile de compunere si descompunere se realizeaz infelegerea componentei numirului si pregitirea pentru. inte- jiilor aritmetice de adunare gi. scddere. rispund cu greu la intrebarea: Cite jucdrii_ avem fn total ? atunci cind jucariile se aflé in dowd grupuri separate De obicei, copiii raspund la intrebarea de mai sus, dup ce re- unese ambele grape intr-o singura multime si o numira. Suma este infeleasi de ei ca un singur intreg spatial. De aceea, este important si se arate copiilor posibilitatea divizarii multimii in diverse grupe, numind fiecare grup prin numarul care exprima cantitatea grupei respective. Priceperea de a diviza in parti nu inseamna intotdeauna ceperea de a alcatui intregul din parti si a stabili dintr-o dati numarul total. Acest lucru este inteles de copii tn activitatea cu material concret, in procesul de invatare a operatiilor aritmetice. De aceea, la compunerea si descompunerea numerelor, educa-2 SCOPUL, SARCINILE $1 CONTINUTUL NUMARATULUI toarea va demonstra copiilor raportul numirului intreg fat de arfile sale sau al partilor fat de numirul intreg : Am strins la un loc dowd cercuri albastre si 4 cercuri rosii; laolalta fac sase cercuri*, Sau: Sase cercuri le-am despirtit in dowd — patra cercuri intr-o parte si don in cealalt parte. Inseamn’ ci 4 cercuri si cu 2 cercuri fac laolalt& 6 cercuri* etc. Concomitent cu procesul de consolidare a elementelor de baz ale numeratiei. ale componentei numerelor, la grupa mare se in- troduc exercitii si probleme de adunare si scidere cu o singuri unitate si cu douk unititi. In privinta introducerii oneratiilor aritmetice, cercetirile mai i duc la concluzia c& posibilititile de intelegere a acestor opera- se formeazi mai bine in cadrul problemelor. In consecinti, se recomanda ca predarea calculului si inceapa cu ajutorul pro- blemelor aritmetice, si nu cu exemple numerice. Astfel, exercifiul va fi incadrat intr-o broblemé atractiva, real’, eoncretizaté in diverse actiuni indepl sprijinita: pe material demonstrativ sau pe ilustratii, Subliniem din nou ed operatiile aritmetice nu constituie sarcina principal a gradinitei de copii, de aceea este necesar ca intreg efortul educatoarei si se axeze pe invitarea numiratului, pe infelegerea raporturilor ean- titative, astfel incit si se creeze premisele operirii pe plan abstract. In cadrul insusirii deptinderii de a rezolva probleme de adu- nare si sciidere cu o singura unitate, se preconizeazi trecerea, in partea a dona a anului, Ja un stadiu mai avansat, In unele jiu- bleme orale in care copilul si opereze cu reprezentarile nume- relor in absenta obiectelor. In legtur cu structura probleme, prescolarii grupei mari vor fi depringi si repete datele, si formuleze concret operatia efec- tuati (am adiugat, am luat) gi si respecte cele mai elementare reguli de calcul ; de asemenea, 4 compuni unele probleme simple Din cele aritate reiese ci programa numiratului si socotitului Pune accentul fn mod pregnant pe insusirea numiratului constient, axind intreg continutul pe elemente care contribuie la formarea {nelegerii operatiilor aritmetice.aldturare PE Sy «a @ ‘suprapunere wa @aléturareSCOPUL, SARCINILE §1 CONTINUTOL NUMARATULU! Mijloacele de bazi prin care se transmite volumul de cunos- tinte si deprinderi de numiarat gi de calcul le constituie exerci- fiile, incluse in activitatea obligatorie de numédrat si socotit sau in cadrul activititilor alese, si jocul didactic ca activitate obli- galorie de numirat si socotit. Numirul activititilor obligatorii este diferit a fiecare grup’, avindu-se in vedere locul si insemnétatea numératului la virsta respectiva, raportul dintre numérul activititilor obligatorii, de numirat si socotit, ca si, numarul celorlalte activitati, volumul de cunostinte si deprinderi previizute pentru fiecare grupa. Numirul exercitiilor, si jocurilor de fixare si repetare orga- nizate in afara activitatilor obligatorii este lisat la latitudinea educatoarei, care le va folosi in functie de nivelul grupei, di particalaritiqile individuale ale copiilor, ca si de alte conditii obiective. In alcgerca tipurilor gi fclurilor de activitate sc remarci 0 modificare treptati a raportului dintre jocul didactic i exercitiu. Astfel, la grupa mica (copii de $—4 ani) s-au prevzut 6 jocui didactice cu intreaga grup’, incepind cu a doua jumitate a anului scolar. La grupa mica (copii de 4—5 ani), in functie de volumul Lirgit de cunostinte si deprinderi, s-au_afectat 10 activititi, dintre care 7 jocuri didactice si 3 activititi obligatorii_ pentru predarea numerelor noi : 8, 4 si 5. La grupa mijlocie au fost repartizate in total 32 de activitati (cite una siptiminal), dintre care 16 jocuri didactice si 16 acti tigi de numdrat. Dupa cum reiese din analiza tematicii, 1a grupa mijlocie, volumul de cunogtinte si deprinderi creste gi’ tn raport corespunzator sporeste si numarul de activititi, Numarul activi- tailor de predare creste de la 3 activititi la 7 activititi. Prin jocuri se realizeazi cu precidere fixarea sau verificarea cunos- tinelor si deprinderilor. La grupa mare, numérul activititilor cregte de asemenea, da- toriti faptului ci se rgeste volumul cunostintelor si exigenta fata de calitatea lor. La aceasti grup, pentru predarea volu- mului de deprinderi si cunostinge prevazute, sint necesare cel pu- fin 44 de activitati, dintre care 32 de activitati obligatorii de numirat i socotit gi 12 jocuri didactice. Ceea ce caracterizeaz% SCOPUL, SARCINILE $1 CONTINUTUL NUMARATULUT tematica activititilor obligatorii la grupa mare este varietatea ti- purilor de activitate, continutul lor diferit, impletirea elementului nou cu cel cunoscut. Fixarea cunostintelor se realizeazd la fiecare activitate mai ales in cadrul jocurilor didactice. In concluzie, reiese ca fn grid sifele de copii proble nutului cunostintelor de numirat si socotit a fost rezolvata in sensul ci programa precizeazi volumul de cunostinte si deprinderi care trebuie insusit de copii la fiecare grup’, astfe! incit si se igure o baz temeinica pentru scoali. Capitolul IV Principiile, metodele si mijloace!e folosite in predarea numaratului si socotitului 1. Aplicarea principiilor didactice in predarea numératului si socotitului In organizarea si desfasurarea_activititilor_obligatorii, princi piile didactice se aplicd in mod diferentiat in functie de specificul fiecdreia din aceste activititi, Astfel, in activitatile de numirat si socotit au o deosebiti pondere principiul intuitiei si principiul insugirii congtiente a cunostintelor. In contact cu medinl fnconjurstor, copilul percepe diferite gru~ piri ale obiectelor si fenomenelor, dar atenfia lui nu este indrep- tati spre cunoasterea cantitatii, ci mai mult spre aspectele exte- rioare ale acestora. In. cadrul activititilor abligatorii, copiii nu- mira si socotesc cu ajutoral materialului didactic, executa deci diferite exercitii pe baz concret intuitiva. In aceast& forma de munca organizataé cu copii, nu este vorba de o simpli per- cepere a cantitatilor, care in urma unor repetitii si duci la o insusire mecanicd a numerelor. Cu aceasti ocazie, educatoarea mobilizeaza atentia copiilor si fi conduce la 0 percepere orga. nizat si activa a materialului, prin faptul ci pune pe copii si compare diferite cantititi si si inteleaga ce li se cere si efectueze.28 PRINCIPILE, METODELE §1 MILOACELE FOLOSITE APLICAREA PRINCIPHILOR DIDACTICE 29 Respectarea principiului intuitiei este riguros impusi in orice moment al activititii obligatorii de numérat si socotit si in orice tip de activitate. Educatoarea trebuie si organizeze procesul de intuire indreptind copiii spre cunoasterea numerelor si a rapor- turilor numerice pe baza materialului concret. Ca urmare a folosirii unui material intuitiv corespunaitor in activititile de numarat si socotit, copilul ineepe si determine si diferitele grupri ale obiectelor intilnite, incepe chiar si se in- tereseze de raportul numeric al acestora. Procesul de cunoastere a lumii inconjuratoare se adinceste prin interesul copiilor pentru aspectul cantitativ al obiectelor Pentru ca educatoarea si atragi pe copii, si-i faci si parti- cipe cu interes 1a activititile obligatorii, ea trebuie si motiveze, Ja nivelul infelegerii lor, necesitatea formarii deprinderilor de humdral yi sveulit. In acest scop le creeazi diferite situatii in care sint pusi si numere, si socoteasci, fie tn jocurile alese de Gi, fie in activititile obligatorii Insusirea reprezent&rilor si formarea nofiunilor matematice la prescolari se bazeazi pe infelegerea legiturilor dintre cantitatea diferitelor obiecte si numér, Insusirea numerelor presupune un proces de generalizare, 0 desprindere a numérului de cantitate, cea ce se realizeaz’ numai printr-o activitate constient’. In cadrul activititilor obligatorii, copilul este pus si numere, si compare diferite numere, si compun si s% descompunai nu- merele fnvitate. Toate aceste cerinte il mobilizeazS si particine activ si constient 1a desfisurarea programului. Stabilirea legi- turii dintre cantitatea obiectelor numirate si cuvintul care denu- meste numarul duce la o fnsusire logicé a numiratului. Pre- scolarii au 0 memorie facili, ei retin ugor formularea verbal a numerelor si le recitk pe de rost, fri si poati raporta denumi rea rumirului la cantitatea _corespunzitoare. In acest caz ci invatS si numere mecanic. De aceea, insusirea constient’ si activi. a cunostintelor de citre copii se realizeazi pe baza mfnui- ii repetate a unui material didactic variat. Infelegerea de citre copii a formarii unui num&r nou se face prin adiugarea unei unit&ati la numrul anterior. Respectarea principiului insusirii constiente si active presupune stimularea gindirii si vorbirii prescolarului, iar acest lucru nu se poate realiza, decit prin explicarea clara a noilor cunostinte care apoi sa fie aplicate in exercifii variate. In concordant cu prineipiul sistematizirii, predarca cunosti telor se face intr-o succesiune logic’, asigurindu-se continuitat. si gradarea acestora si a deprinderilor transmise. In transmiterea cunostinelor si deprinderilor de numérat i socotit, gradarea cu- nostintelor se realizeaza prin complicarea lor treptata atit in ca~ drul aceleiasi activitati, cit si de Ia o activitate la alta. Complicarea continutului de la o activitate la alta este asig at prin ordinea temelor prevazute de programa gi prin imbog: tirea treptata a cunostintelor si deprinderilor in cadrul aceleiagi activititi, O data cu gradarea cunostintelor in cadrul unei acti vitati, se realizeaza si 0 gradare a efortului intelectual, prin fap- tul c& orice activitate de numarat si socotil iucepe de la actuali- zarea cunostintelor vechi pe care se bazeazi predarea noilor cu- nostinte. Acestea, la rindul lor, trebuie si pregateasca infelegerea cunostintelor viitoare. Prin urmare, exercitiile si problemele din cadrul unei activitati obligatorii trebuie s4 aib& o succesiune si o gradare logicd. Gradarea se realizeaza prin complicarea trep- tata a sarcinilor si simplificarea materialului concret intuitiv ast- fel ca de la realizarea de exercitii cu material in spatiu si se treacd la exercifii bazate pe imaginea obiectelor, ca s se ajunga la exercitii pe baz de perceptii auditive, tactile etc., abordin- du-se la grupa mare rezolvarea unor probleme orale de adunare si scddere sprijinite doar pe reprezentatile copiilor. Acest prin- cipiu impune mobilizarea copiilor intr-o munca sistematica, des- fasurata atit in cadrul activitatilor obligatorii, cit si in cadrul celor alese de ei. Educatoarea trebuie si aib in vedere si principiul accesibi litatii_cunostintelor si a deprinderilor transmise. Ea trebuie si stie cit efort de gindire pot depune prescolarii si ce posibilitati de infelegere au ei la cele 4 grupe de virstd. Accesibilitatea se realizeaza prin alegerea unor cunostinfe si exercitii care si nu depaseasci posibilititile de intelegere ale copiilor.PRINCIPHLE, METODELE §1 MIJLOACELE FOLOSITE Aplicarea principiilor didactice in cadrul activititilor obli- gatorii de numarat si socotit asiguri realizarea scopului instruc- tic-educativ al muncii cu copiii si deci pregitirea acestora pentru scoala. 2. Metodele folosite in activitétile de numérat si socotit Cele mai adecvate metode de lucru cu prescolarii in activi- Litile de numirat si socotit sint : explicatia, demonstrarea, conver- satia, exercifiul, verificarea si_aprecierea cunostintelor si deprin- deriloi Explicatia_sprijinit’ pe un_material_intuitiv corespunzittor §i variat se foloseste curent ca metoda eficace de prezentare, des- criere gi explicare logic a formarii, compunerii si descompu- nerii numerclor, a operatiilor aritmetice, a exercifiilor si pro- blemelor pe care trebuie sa le rezolve copii. Imbinarea acestor metode este necesari pentru ci in predarea cunostintelor des- pre numar, educatoarea nu poate folosi nici cele mai elementare notiuni matematice. Astfel, trebuind si explice copiilor forma- rea unui numir nou prin adaugarea unei unitati la numarul precedent, ea nu poate face apel la termenul de unitate, ci este nevoie si se slujeascd de material intuitiv, pe baza caruia sa le demonstreze formarea numfrului, De exemplu : lingi 7 auere punem 1 mir si avem 8 mere. Pe baza materialului intuitiv, educatoarea face mai usor inteles procesul de crestere a nume- relor, raportarea numerelor la cantitatea corespunzitoare, com- pararea numerelor, compunerea gi descompunerea lor, ca si ope ratiile simple de adunare gi scddere. Explicatiile educatoarei in activititile de numéirat si socotit trebuie si fie scurte, cu cuvinte accesibile copiilor si totdeauna insofite de minuirea unui material didactic. Explicatiile educa- _toarei_sint necesare in toate tipurile de activitati : in activitatile de_predare, se refera Ia explicarea formarii numarul nou predat, MeroDeLe FoLostt la compunerea si descompunerea lui, Explicatiile educatoarei contribuie la_generalizarea celor observate de copii in cursul demonstrafiel Metoda demonstratici_pe baza materialului didactic ugure: fnfelegerea gi asigura asimilarca cunostingelo: de citre cupiii pre- scolari, Materialul demonstrativ de la masa de lucru a educatoa- rei trebuie s& fie de dimensiuni mai mari, ca si poata fi usor vi zut de toti copiii. Demonstrafia realizatd in conditii optime este urmirit& cu plicere gi atentie de copii. Uneori, in timpul demonstratiei, educatoarea pune intrebari pentru a stirni curiozitatea copiilor. Acest procedeu usureazi mult intelegerea explicatiilor. De exempu, in timpul explicarii opers tiei de adunare, educatoarea atrage atentia copiilor asupra a cee ce se intimpli dac& la numérul de obiecte de pe mast mai adau- gam un obiect. Prin intrebarca : ,Cind la un numar de obiecte mai addugém un obiect, uumdsul Ueyle sau scade ?* educatoarea orienteaza copiii spre injelegerea celor demonstrate. In munca cu copii, mai ales cu prescolarii, se simte nevoia an- trenarii lor, a participarii lor constiente si active la rezolvarea exercitiilor, a problemelor. in acest sens, cu ajutorul conversa- ci, educatoarea conduce copiiicitre sesizarea datelor expuse, catre aflarea solutiilor si stabilirea concluziilor etc, Intrebarile educatoarei indruma activitatea gi atentia copiilor, le orienteazi gindirea, le usureazi intelegerea noilor cunostinte, Folosind me- toda conversatiei, educatoarea lucreazi frontal cu intreaga grupa, Metoda conversatiei presupune formularea unor intrebari clare, concise, care 9% ve aiheveze intregii grupe de copii, stimulindu-i, antrenindu-i in rezolvarea problemelor. In general, intrebarea trebuie si vizeze un rispuns direct, simplu, si ceard efectuarea unei singure operatii. La virsta prescolari, intrebarile care cer efectuarea concomitent& a doud operatii sint necorespunzitoare, contraindicate (de pilda, 0 tntrebare care s ceara efectuarea con- comitenti a adundrii si a sciderii). Efectuarea unei duble operatii necesita un efort intelectual prea mare, care depiigeste posibi tile prescolarilor. Metoda_exercitiilor da posibilitate copiilor si repete, sub dife- rite forme gi cu material variat, cunogtintele transmise, De ase-32 PRINCIPLE, METODELE §1 MIJLOACELE FOLOSTTE menea, prin exercifii repetate se asiguré formarea deprinderilor de numirat gi socotit, Pentru formarea acestor deprinderi exerci- fille trebuie repetate in timp. Prin repetarea exercitiilor de nu- marat, de compunere si descompunere, de adunare si scadere, copiii ajnng x4 inteleagd mai bine cunostintele predate, si le aplice din ce in ce mai corect, mai repede si fara un efort inte- ectual prea mare. In organizarea exercifiilor se recomanda lua- rea in consideratie a mai multor cerinte. Astfel, exemplul edu- catoarei, explicatiile ei trebuie si stea la baza efectuarii exerci- fiilor de catre copii. In felul acesta, ei au in permanen{ un model corect in ceea ce priveste modul de a lucra pentru a gasi solutiile diferitelor probleme in care li se cere si aplice practic ‘cunostintele. Prin exemplificarea exercitiilor de catre educatoare, copilul are posibilitatea si apeleze la reprezentirile pe care si le-a format observind-o cum lucreazd. La grupa mici si in unele cazuri la grupa mijlocie, educatoarea executd concomitent exercifiile cu copiii. Prescolarii trebuie si execute exercitiile sub controlul si_in- drumarea directi a educatoarei. Ea corecteaza greselile copiilor, fi lauda pentru raspunsurile corecte, intareste, prin reluare, ra punsurile lor bune. In corectarea sau intarirea raspunsurilor, edu- Catoarea poate antrena si colectivul de copii. Apelul ci in acest caz stimuleazii activitatea copiilor ; ei sint determinati si urma- reasci cu mai mult interes atit pe colegii lor care au rezolvat corect exercitiul, cit si pe cei ce intimpina dificultii, Este necesar ca realizarea exercitiilor de catre copii si fie fnsotiti de explicatii verbale. Pentru a invala pregcolarii si explice operafiile pe care le efectueazé, educatoarea trebuic si le pun intrebari clare si si le pretind’ raspunsuri_com- plete. Ea va indruma prin intrebari corespunzatoare logica judecatilor si motivarea rezultatelor obtinute. Pentru fixarea si consolidarea cunostin{elor, precum $i pentru formarea deprinderilor, exercitiile se egaloneazd in timp. Pentru a nu-i plictisi pe copii si pentru a nu duce la o insusire mecanic& a cunostintelor, repetitiile trebuie s& se fack sub forme variate, diferite de la o activitate la alta si chiar in cadrul ace- leiasi activitati, aplicindu-se procedee tot mai felurite. Varie- METODELE FOLOSITE IN ACTIVITATILE DE NUMARAT tatca exercitiilor se refera 1a posibilititile de compunere de la 1 la 10, de adunare si scidere cu una sau doua unititi, de numa- rare incepind de Ja unu sau de la oricare numar pina la 10. Varietatea procedeelor consté in crearea unei situatii noi, in care copilul este pus si numere, si adune, si scada, si rezolve probleme pe bazi de material intuitiv sau’ si rezolve chiar pro eme orale. Varietatea exercitiilor si procedeelor nu inseamna complicarea lor peste posibilitatile de infelegere ale copiilor. Exercitiile trebuie si fie simple, si necesite efectuarea unei sin- gure operatii. De pilda, este gresit daca educatoarea cere co- piilor ca din cele 8 betigoare aflate pe masa lor, si aseze 2 beti- goare in cog si sd rispunda apoi: cite au avut pe masa, cite au luat si au pus in cos sau ctte au rimas pe masa si cite sint in cos? “Acest exercitiu cere un efort intens de gindire, pe de 0 parte, pentru calcularea betisoarelor din cos, iar pe de alti parte, pentru calcularea numérului de betisoare de pe masi. Depasind posibilitaile prescolarilor, asemenea exercitii scad interesul copii Jor pentru cunostinjele de aritmetic’, ceea ce face ca unii din- tre ei si pistreze mai tirziu, in gcoal, un resentiment pentru matematica, ca obiect greu si de neinfeles, Exercitiile si problemele propuse copiilor spre rezolvare_tre- buie si fie legate de experienta si activitatea lor practica. — realizindu-se astfel o legatura strinsi intre viata de o parte, si cunostin{ele si deprinderile de numarat si socotit, de cealalta parte. 3. Metodele si procedeele de verificare si apreciere a cunostintelor si deprinderilor de numdrat si socotit la copii Verificarea si apreciereacunostin{elor la prescolari_nu_ se face cu ajutorul notelor. Lipsa notarii raspunsurilor copiilor nu trebuie s4 diminueze importanta pe care trebuie si 0 acor- dim verificarii si aprecierii cunostin{elor. Educatoarea are 3, Metodica predist numietului st socolitul in gridinie de copMULOACELE FOLOSITE posibilitatea si verifice cunostintele copiilor in prima parte a fiecdrei activitati de predare ; o verificare mai temeinicd are loc in cadrul activititilor speciale de verificare. Verificarea cunostintelor de numérat gi socotit inainte de organizarea unui joc didactic sau in prima parte a activititii de predare se face pe bazi de conversatie, aceasti forma de verificare urmirind 8a precizeze masura in care copiii au asimilat cunostintele predate anterior. Verificarea cunostintelor si deprinderilor in cadrul ac- tivitatilor special organizate trebuie si aiba in vedere si pricepe- rea copiilor de a aplica in practicd cunostintele si deprinderile dobindite. Cu ocazia aplicarii diferitelor forme de verificare, educatoarea trebuie si constate : — misura in care copiii si-au insusit cunostintele si deprinde- rile prevazute in programa ; — gradul de infelegere a cunostintelor, temeinicia cunostinte- lor, priceperea de a le aplica in practica ; — numirul copiilor care nu posed cunostintele transmise, vederea organizarii muncii individuale. Verificarea cunostintelor de numirat si socotit este intotdeauna bazata pe minuirea de material intuitiv. Educatoarea formuleazi cerinta in fata intregii grupe, copiii efectueazi exercitiul (numi- rarea, operatia de adunare sau scadere, compunerea sau descom- punerea numirului) fie in mod independent, fie dirijafi etapa cu etapi. In unele activititi de verificare, educatoarea poate cere copiilor si reprezinte rezultatul prin desen. De exemplu, in loc sd ageze un numar de obiecte mai mare cu 2 decit numarul de batal pe care le-au auzit, copii desenew2A cu dou cercuri mai mult decit numirul bit&ilor. Raspunsurile copiilor trebuie intot- deauna si fie apreciate. Aprecierea este necesara atit pentru sti- mularea participarii active, cit si pentru a intari justetea rdspun- sului dat. Rispunsurile gresite trebuie si mobilizeze educatoarea la o munca individual cu copiii care au gresit, pentru a inlatura la- cunele constatate. In alte imprejurari, cind lipsurile nu se pot remedia pe loc, munca individuala trebuie continuat’ in cadrul activitatilor alese. MIJLOACELE DE PREDARE A NUMARATULUI §1 SOcOrTTULUI 35 Spiritul creator al educatoarei se manifest si in modul in care apreciazi munca si cunostintele copiilor. Aprecierea trebuie si fie mobilizatoare, si trezeasci interesul copiilor pentru aceste forme de activitate obligatorii si si duci la insusirea activi si con- stient& a cunostintelor sia deprinderilor transmise. In incheiere, subliniem ci metodele amintite mai sus — expli- catia, demonstrarea, conversatia si exerci ificarea gi apre~ cierea — imbinate intre ele sint aplicate in’ toate activitaile de numirat gi socotit. Specificim ins ci, in functie de tipul de acti- vitate, unele dintre ele pot si predomine, si anum: tifile de predare au rol precumpénitor explicatia si demonstrarea, in cele de repetare predomin& exercitiile, iar in activitatile de verificare, conversatia 4, Mijloacele principale prin care se realizeazt predarea numératului si socotitului In capitolele precedente am subliniat c& prescolarii au dese pri- lejuri de a numira obiecte sau jucarii in situatiile pe care le oferd mediul inconjurator, ci manifest de timpuriu interes pen- tru_numar pentru calcul. O astfel de insusire a cunostinfelor are insd un caracter intimpltor si nu asigur& conditiile necesare pen- tru asimilarea lor temeinicd. In gradinité, numaratul si socotitul si formarea deprinderilor corespunziitoare se realizeazd cu precidere in cadrul unor acti- vititi obligatorii speciale : activitatea de numirat jocul didactic, care, respectind principiile didactic, asigura insu- sirea unor cunostinte temeinice, durabile. In cadrul acestor acti- vititi, copiti isi formeaza priceperi si deprinderi legate de numa- rat, de raportarea numirului la cantitate, de compararea nume- relor, de rezolvarea unor exercitii si probleme simple. Pentru transmiterea_cunostintelor si formarea priceperilor si deprinderilor in activitiile obligatorii de numérat si socotit, edu- catoarea lucreazi dup’ un plan prin care se asigura justa dozare36 PRINCIPLE, METODELE §1 MIJLOACELE FOLOSITE a confinutului de la 0 grup’ de copii la alta, gradarea cunostin- {elor in cadrul fiec&rei grupe, numarul si calitatea exercitiilor sau problemelor ce se cer efectuate ete. Organizate intr-o strinsi legiturd cu celelalte activititi obliga- torii si cu activitatea zilnic& a copilului si bazate pe cunoasterea particulariti(ilor de viret& gi individuale, activititile de numfrat $i socotit asigura transmiterea, fixarea si verificarea cunostintelor in mod sistematic si continuu In cadrul activit&tilor obligatorii se introduc diferite exer- Citii_ gi probleme cu. scopul insusirii cunostintelor si formari deprinderilor de numirat gi socotit, cit si cu scopul de ai obis- nui pe copii cu o munca intelectuala organizata. Activitatile obli- gatorii, in unele aspecte, se aseamani cu lectiile de aritmeticd, dar cle pastreazi inca elementul de joc specific muncii din gra- initia. Elementul de joc este mai pronunfat la grupa mica si la cea mijlocie si are ca scop sa stimuleze participarea activa a co- Piilor intr-o forma plicuta de joc, activitate atit de indragitii de prescolari Jocurile didactice se organizeaz’ in cadrul activititilor obliga- torii cu scopul de a se repeta si verifica deprinderile gi cunostin- tele predate in activitatile obligatorii de numarat si socotit. Ca structura, jocurile didactice pistreaz etapele unei activititi obli- gatorii, dar isi mentin specificul lor prin faptul c& au un con(i- ‘nut, o sarcina didactic’, reguli si elemente de joc. In jocurile didactice copii au de executat o sarcina didactica respectind o serie de reguli. Pentru ca si poati indeplini sarcina didactic’, ei trebuie si posede cunostintele gi deprinderile de nu- mérat si socotit. Altfel, n-ar putea face fati situatiei noi din joc. Jocurile didactice creeazi o atmosfera plicuti, copii par- ticipa activ, fiind atrasi de materialul didactic si clementul de joc la grupa mica si cea mijlocie, iar la grupa mare — de conti- nutul Joc. Munca individualé. Invajarea numiaratului si socotitului_in jocuri gi activititi alese, ca si in activitatea zilnicA a copilului fn mediul inconjuritor, se realizeazk atunci cind copilul are nevoie si foloseasc’ grupuri de obiecte. De exemplu: la jocurile de constructie, acest mod de insugire a cunostintelor de MIILOACELE DE PREDARE A NUMARATULUI $1 SOCOTITULUL 37 numirat i socotit are un caracter intimplitor, ineficient. De faccea, munca individual cu copiii trebuie planificat’. Care sint formele de munca individuala cu copiii ? Cu care copii tre- buie s& duc& educatoarea munca individuala ? Educatoarea duce mune individual cu acei copii care nu sint la nivelul uiupei fic din cauza absentelor, fic din cauga unei dezvoltari mai lente din punct de vedere intelectual. In munca indivi duala sint cupringi si copiii timizi, care, din cauza acestui de- fect, sint pasivi la activitate. Copii mai activi, interesati pentru acest gen de activititi obligatorii sint de asemenea cupringi in forme de munca individualCapitolul V jétile obligatorii de numérat si socotil Importanfa activitatilor obligatorii 1. Pregétirea educatoarei pentru activitayile de numérat si socolil Experienta de fiecare zi a dovedit ci numai 0 minutioass pregitire a acestor activitati duce la realizarea programei,.p cum si la obignuirea copiilor cu munca organizati si sistematica ce se desfasoara in scoala. De aceea, se impune ca fiecare edu- catoare si se ocupe cu seriozitate’ de pregitirea activitatilor obligatorii de numarat si socotit, pentru a le face atrigatoare, interesante gi accesibile, } © bund educatoare slie ch pregitirea activititilor de numa- rat si socotit si, in general, pregitirea tuturor activitatilor care se desfajuari fn grddini(i’ trebuie si inceapi inainte de des- chiderea anului scolar, cind se cerceteazi in aminun{ime, pro- grama pentru a se cunoaste sarcinile si tematica corespunzitoare Brupei cu care se lucreazA si se studiazi materialele de spe- cialitate in vederea unei cit mai largi si mai bogate informa Deoarece noile cunostinfe si deprinderi pentru, fiecare grup’ se bazeazi pe cele primite la grupa precedent, educatoarea studiazd si programa acesteia, La grupa mare, aja cum am mai aratat, se consult si programa clasei I, spre a cunoaste mai detaliat sarcinile pe care scoala le va pune in fafa cop Jor in anul care urmeaza. PREGATIREN EDUCATOARE! 20 0 alt& etapa in pregitirea educatoarei pentru activitatile de numérat si socotit se referd la studierea metodicii si a altor ma- teriale de specialitate. O informare temeinicd, bazati pe bo- gate cunostinte de metodici si_pedagogie constituie un factor important in pregitirea, organizarea si desfasurarea activit filor de numarat si suculit, devarcee vonduce la conturarca lim pede si precisi a scopului. instructiv-educativ al activitatii, in- apta atentia si gindirea educatoarei citre aprofundarea con- {inutului, respectarea principiilor didactice, aplicarea creatoare a metodelor indicate de metodici si folosirea unui material di- dactic cit mai adecvat scopului si continutului activitatii, Plecind de la aceasti informare temeinici, educatoarea sta- bileste in planul trimestrial locul activititilor de numarat si so- socotit in ansamblul intregii muncii instructiv-educative, avind grija si alterneze cit mai corespunzitor jocurile didactice cu ac~ tivitatile obligatorii de numirat si socotit, predarea cunostintelor cu repetarea sau verificarea acestora. De’ asemenea, ea se ing jeste de materialul necesar desfasurarii acestor activitati, acl tionind si confectionind din vreme ceea ce fi trebu Intocmirea planificérii_ reprezinti un alt moment al prega- tirit activitatilor de numarat gi socotit. Ea presupune nu numai coordonarea activitifilor obligatorii cu jocurile didactice, pe care le contine programa, ci prevede in acelasi timp tipul de ac- tivitate, confinutul, metodele si procedeele, precum si materialul didactic necesar. Ultima etapa care se refer’ la pregiitirea educatoarei pentru file de numérat si socotit consti in fntocmirea planului de activitate. Planul activitatii oglindeste cu exactitate scopul instructi cativ al activit&{i gi actiunile care vor fi fntreprinse cu copii vederea realizirii scopului fixat, precum si metodele pe care le va folosi educatoarea. Principala problema in intocmirea unui plan de activitate de numirat si socotit se referi la stabilirea scopului instructiv-edu- cativ, deoarece in functie de scop se stabilesc: continutul acti- vitafii, metodele, procedecle si materialul didactic. Seopul preci- .du- in0 ACTIVITATILE OBLIGATORI DE NUMARAT $I socoTIT zeazi, conform prevederilor programei, pentru fiecare grup, con- finutul cunostintelor care se pot referi la insusirea numaratului Scopul stabilit trebuie s& se refere si la aspectul formativ al activitatii, tinind seama de faptul ci activititile de numarat si socotit trebuie si contribuie la imbogatirea senzatiilor, perceptiilor si reprezentirilor, la educarca aten{ici, a spititului de observatie, a memorici, a vorbirii sia gindirii logice. Scopul determina in acelasi timp si tipul activititii. Alcdtuirea planului presupune din partea educatoarei cuncas- terea si adincirea continutului, stabilirea exact a sarcinilor urma- rite (ce cunostinte si deprinderi noi se predau si ce cunostinte gi deprinderi vechi se fixeaz3), in ce masurd activitatea organizata pregateste copiii pentru activitatea viitoare. O data cu adincirea continutului, educatoarea stabileste metodele si procedecle de realizare a sarcinilor. Alegerea celui mai potrivit material didactic pentru realizarea conjinutului activititii constituie 0 problema importanta in pre- gitirea activititilor de numirat si socotit si se mentioneaza in plan. Materialul trebuie si fie ales in functie de continutul si felul activitaii, Educatoarea trebuie si aprecieze dac& continutul activititii se poate realiza folosindu-se material distributiv con fectionat, material din natura sau figuri numerice, cartonase cu un numar dat de desene, 2. Cerinje cu privire la organizarea si desfasurarea activitétilor de numarat si socotit Aproape fiecare activitate are un fel propriu de a se organiza si, mai ales, de a se desfigura — de la o activitate la alta inter- venind o tema noua si in consecint& modalititi corespunzatoare de lucru. Totusi, putem desprinde si unele cerine cu caracter ge- ‘al care trebuie avute in vedere atunoi cind organizim o ac- te, cind fi stabilim continutul sau procedeele de lucru. ORGANIZAREA $1 DESFASURAREA ACTIVITATILOR OE NUMARAT a inind seama de faptul c& programa pentru invitimintul pre- scolar prezinta in detaliu tematica ce trebuie efectuata la fiecare grup’ de copii in parte, nu mai insistim asupra succesiunii si con- tinutului_exercitiilor. Se impune ins, in scopul adincirii treptate a cunostinjelor, 0 complicare, 0 gradare a exercitiilor, atit in ca- Grul unei activitati cit gi de la 0 activitate la alta Aceasti gradare se poate face prin — exercitii in care copiii rezolva diferite sar strarea model a educatoarei ; — exercitii in care copiii agazi acelasi numir de obiecte cite indica modelul prezentat de educatoare (in acest caz, efortul lor este mai mare, deoarece ei trebuie si stabileasci numarul obiec- telor de pe model si apoi sk formeze acelasi num&r pe masa lor) — exercitii de rezolvare a diferitelor sarcini pe baza folosi unui singur analizator; auditiv, tactil etc. (exercitiul resvectiv presupune un efort mai mare din partea copiilor, mai mult con- centrare pentru adaptarea la conditiile nou create) ; — exercifii care se efectueazi pe baza formularii verbale a sarcinii (educatoarea indici verbal copiilor cite obiecte si aseze pe masa lor, cit si mai adauge etc.) ; formularea verbal a sar- cinilor la grupa mijlocie se face in cadrul exercitiilor de rapor- tare a numerelor la cantitiile corespunziitoare, iar la grupa mare si fn cadrul operatiilor de adunare gi sc&dere ; — exercitii care cer asezarea cu un obiect sau cu douk mai mult sau mai putin fafi de numfrul de bitdi auzite sau de nu- mirul rostit de educatoare. O alt& cerinta se refer Ia desfiigurarea activititilor de numirat si socotit pe bazi de material intuitiv (accasti cerinta este jus ificati de particularititile gindirii copiilor). Fi vor fi deprinsi si numere, si compare numerele, si le compunit sau si le des- compuni, si efectueze adunitri si scideri numai pe baz de mate- rial intuitiv. In folosirea materialului, educatoarea poate trece la diferite o- biecte sau juciirii in spatiu (pe care copiii le percep cu ajuto- rul mai multor i), le plane (imagini ale obiecte- lupi. demon-2 ACTIVITATILE OBLIGATORI DE NUMARAT_§1 SOCOTIT or decupate din carton, din lemn sau material plastic) si apoi la diferite desene, plange, ilustratii ete. Folosirea gradati a materia~ lului permite la grupa mare trecerea c&tre rezolvarea unor pro- bleme de adunare si scidere pe cale orala. noua cerinta este ca materialul folosit in activitiii st fie cit ‘mai variat. Varietatea materialului asiguri captarea atentici co- piilor si creeazd posibilitatea de repetare a diferitelor exerciti. De asemenea, folosind un material variat in activititi, pregitim mai ugor trecerea citre formarea notiunilor de numar, grabim procesul de abstractizare si generalizare. Intrebuintarea unui singur fel de material de la inceputul pina Ja sfirgitul activitatii plictiseste pe copii, ingreuiazk asimilarea cunostintelor. In timpul aceleiasi activititi se pot folosi pind Ja 4—5 feluri de material didactic (2 feluri de material care se distribuie co- jilor si 2—3 feluri de material cu care se lucreaza 1a masa edu- catoarci). Materialul respectiv poate fi diferit : tn spatiu, in plan, plange, ilustratii etc. In stabilirea continutului fiecirei activititi trebuie sit se aibii in vedere efortul intelectual care se solicita copiilor. Activitatile cu un continut prea bogat si greu fi obosese repede pe copii si, ca fatare, nu duc la rezultatele pe care le asteptim, iar cele cu un continut prea usor si prea sirac le diminueaza interesul, ducind Ia slabe rezultate. . he. Cunostintele si deprinderile legate de fiecare numér in parte nu se pot insusi si forma tner-o singurit activitate, Pentru ficcare numir nou este necesar si se acorde aproximativ 3—4 activitati. In felul acesta, cunostintele se aprofundeazi, devin durabile. Co- piii vor infelege la inceput componenta numérului care se preda, il vor compara apoi cu numerele cunoscute, il vor compune gi descompune prin diverse exercifii. In activitafi separate, vor trece la exercitii de adunare si scidere. Pentru fixarea cunogtintelor, intre activititi se intercaleaz& si diferite jocuri didactice. In predarea operatiilor de adunare si scddere este de asemenea important si se plece de la 0 problema concreta. ORGANIZAREA $I DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE NUMARAT 3 In activitatile de numarat si socotit toti copi primite. Antrenarea simultand a tut gura asimilarea cunostintelor planificate si armonizeazi munca individual cu cea in colectiv. Antrenarea deopotrivé @ tuturor copiilor, fiérd a scipa din vedere pe fiecare in parte, reprerint3 0 alta cerinté importanté de care educatoarea trebuie si tina sea- ma. Pentru stimularea tuturor copiilor, educatoarea pune in fata grupei sarcina de rezolvat si controleazi apoi cum a lucrat fie~ care ; pentru consolidarea cunostintelor cere unora dintre copii si arate cum a lucrat. Controlul permanent al educatoarei di ga- rania executirii sarcinii, iar aprecierile ei stimuleazi copiii. si lucreze corect. In cadrul activitatilor de numarat gi calcul sint si momente cind se cere unui singur copil sa realizeze o sarcink (si raporteze numérul la cantitate, si adune sau si scad etc). In aceste cazuri, educatoarea nu trebuie sa se limiteze la activitatea copilului care vine si lucreze 1a masa ei, ci trebuie si giseasci procedee prin care s& antreneze gi restul grupei, Un asemenea procedeu este urmitorui: se pune problema in fata colectivului si numai dupi ce toti au reflectat la rezolvarea ei se numeste co- pilul respectiv ; se urmireste de c&tre intreaga grup calitatea muncii copilului chemat. In activitatile de predare si repetare, exercifiile se axeaz4 pe munca colectiva, pe cind in cele de veri- ficare, mai mult pe munca individual’. Luarea in considerare a acestei cerinte se face si in cazul in care in grupa exist copii care au un nivel mai scazut de cunos- tinte. in acest caz, educatoarea trebuie si lucreze mai mult cu ¢i, fra ins si neglijeze grupa. Alegerea celor mai potrivite metode si procedee pentru fiecare parte a activitatii trebuie si fie, de asemenea, 0 preocupare im- portant a educatoarei, deoarece de aplicarea corespunzitoare a acestora depinde realizarea scopului urmarit. In subcapitolul urmator ne vom opri asupra structurii activitatii de numarat si socotit, care, in linii generale, ramine aceeagi pen- tru toate grupele, executa sarci or copiilor la activitate asi4 ACTIVITATILE OBLIGATORI OF socontr 3. Tipurile si structura activitétilor de numarat si socotit Activititile de numarat si socotit, dupa sarcina didactic’ urma- rita, se impart in — activititi de predare, prin care se transmit cunostinte de numirat si socotit si se formeazi deprinderile corespunzitoare ; — activitati de repetare, cu ajutorul cirora se consolideazi deprinderile formate ; — activititi de verificare, prin care se constat tn ce masura copiii si-au insusit cunostintele transmise si si-au format deprin- derile necesare. Ne vom referi, pe rind, la fiecare tip de activitate, Ia structura i specifica si la’ problemele pe care le ridici in practici reali- Activitotes de predare In activitatea de predare a cunostintelor si deprinderilor, copiti fsi imsugesc noi deprinderi si cunostinte sub indrumarea educa~ toarei In practica gradinitelor noastre se folosesc mult mai rar tipuri pure de predare, adicé activilili care sful cousacrate exclu cunostin{elor. De obicei, in activititile de predare a numératului si socotitului se imbind transmiterea cunostintclor noi cu fixarea si verificarea acestora ; locul cel mai important il ocupi transmiterea cunostintelor, iar fixarea si verificarea lor constituie momente importante in’activitate, care ajuti la reali- zarea sarcinilor principale. Activitatea de predare a cunogtintelor de numirat si socotit gi de formare a deprinderilor respective cuprinde deci toate etapele procesului didactic: verificarea cunogtintelor finsugite anterior, explicarea noilor cunostinte si fixarea cunostintelor predate. Ea “THPURILE §1 STRUCTURA ACTIVITATILOR DE NUMARAT 8 corespunde ca structuri lectiei mixte (combinate), spe: in care se imbina predarea cu fixarea si verificarea cunostintelor. Daca repetarea si verificarea cunostintelor si formarea deprin- derilor de numérat si socotit se realizeazi mai mult sau mai pu- {in in fiecare tip de activitate, transmiterea cunogtintelor noi se realizeazi numai in activitatea de predare. in cadrul unei activitati de transmitere a cunostinfelor, edu- catoarea poate realiza fie numaratul (cu raportarea numrului la cantitatea corespunzittoare), fie predarea numeralelor ordi- nale, fie compunerea si descompunerea numerelor sau. predarea adunarii si scdderii cu una si dou’ unitit Activitatile de predare au in general urmitoarea structu — repetarea si verificarea unor cunostinte transmise anterior, in scopul reactualizarii lor, inlesnindu-se astfel infelegerea cu- nostinfelor ce urmeazi si fie predate ; — predarea de noi cunostinfe si formarea de deprinderi ; aceasta parte cuprinde, la rindul ei, urmitoarele: explicarea i demonstrarea noilor cunostinte dupa care are loc insusirea cu- nostintelor si formarea deprinderilor necesare cu ajutorul exe — fixarea cunostintelor cu ajutorul unor sarcini date sub forma de exercitii aplicative, care sint rezolvate fi cati de educatoare, fie de intreaga grup’. Pentru a fntelege mai bine structura activitatii de predare a numératului si socotitului, adic etapele principale care trebuie avute in vedere in transmiterea noilor cunostinfe, vom analiza pe rind fiecare etapa, Repetarea si verificarea cunostintelor si deprinderilor. Trans: miterea noilor cunostinje de numarat gi Socotit este strins legata de cunostintele si deprinderile pe care le au copiii, de temeinicia acestora. Predarea, oricit ar fi ea de bine cumpanita, nu-si poate atinge scopul dectt in conditiile in care copiii au ajuns la nivelul infelegerii necesare, au o serie de cunostinte necesare de bazi. De pilda, nu se poate trece Ja predarea numirului 7 fard. ca ei s& cunoasca temeinic numerele care fil preceda. De aceea, in ge- neral, prima etapi a activititii de predare a numiratului si s0- cotitului 0 constituie repetarea si verificarea, sub forma de exer- citii, a unor cunostinfe transmise anterior, si anume, a acelora pe46 ACTIVITATILE OBLIGATORII DE NUMARAT 51 SOCOTIT care se bazeazi explicarea noilor cunostinte si insugirea lor con stientd. Efectuind cu copiii in prima parte a activitatii citeva exercitii, educatoarea are prilejul si verifice in ce misura copiii stipinesc cunostinjele gi deprinderile necesare pentru intelegerea cclor care urmeaza si fie predate gi, in acelasi timp, si le conso- lideze. Reactualizarea unor cunostinte anterioare — ca prim mo- ment al lectiei — este ceruta si de faptul ci activitatile de numa- rat si socotit se fin numai o dati pe siptimina, rastimp in care copii, data find virsta la care ne referim, pot si uite cunos- tinfele capitate. Pe de alti parte aceasti etapa are si rolul de aci pregati pentru efortul intelectual necesar infelegerii si asimi- Lirii noilor cunostinte Continutul cunostintelor care se repet& si se verified in prima etapa a activititii de predare, ca si timpul afectat exercitiilor, depind de nivelul grupei, de volumul cunostintelor noi si de scopul urmérit in fiecare ‘activitate, De regula, se acorda ‘aces- tei ctape a patra parte din timpul afectat intregii, activititi. Sa luam ca exemplu o activitate de predare a unui numar nou. Pentru a se inlesni infelegerea cunostintelor care urmeazi si fic transmise in activitatea respectivi, se pot efectua cu copiii, in prealabil, exercitii pregatitoare, ca: numiratul in limitele ‘nu- merelor cunoscute, exercitii de raportare a numerelor la can- tititi corespunzitoare, exercitii de comparare a numerelor sau de compunere si descompunere a celor dou’ numere care pre- ced numérul ce va fi predat. Astfel, in cazul activitatii de pre dare a numrului 8 se efectueaz’ cu copiii urmétoarele exercitié de repetare si verificare : — numéiratul pin la 7 pe bark de material concret (la ce- rerea educatoarei citiva copii numiri pe rind pind la 7 cu ajutorul materialului marunt pe care fil au la dispozitie tn co- sulefe sau tn cutii de lucru; ceilalti copii din grupa trebuie sa numere in gind, si fie atenfi si si urmireasci dack se numira corect) ; — exercitii de raportare a numirului la cantitatea corespun- zitoare (educatoarea cere copiilor si ageze pe mask un anumit numar de obiecte m&runte, sk spunem scoici ; ei trebuie si re- {ind numérul respectiv si si ageze pe masi cantitatea echiva- TIPURILE $1 STRUCTURA ACTIVITATILOR DE NUMARAT 4a lenti, de exemplu: 3 scoici, apoi 7 scoici, apoi 6, 5 etc, ; dup’ fiecare exercitiu materialul se stringe in’ cosulet sau in cutie ; educatoarea verificd de fiecare dat daca toti copiii au indeplini sarcina, dac& au executat-o corect ; ajutd pe copiii care intimpind unele dificultiti ; d& explicatii suplimentare acelora care nu sti si efectueze sarcinile respective) ; — exercitii de comparare a numerelor (educatoarea cere co- piilor si_ageze pe masi 6 obiecte marunte ; apoi, si ayeze sub ele alte 7 obiecte de acelasi fel sau diferite ; aranjarea se face deci pe dou’ rinduri, iar obiectele se pun unul sub altul, excep- tind fireste ultimul obiect, care ramine fri pereche ; dupa ce verified daci toti copiii au executat corect sarcina, educatoarea fi intreab& in care rind sint mai multe obiecte si cu cit, care numir este mai mare si care numir este mai mic). in locul exercitiilor de comparare a numerelor se pot face, dupa caz, exercitii de compunere si descompunere a numérului Cu ajutorul exercitiilor de mai sus se repeta si se verifica, dupa cum observam, numai acele cunostinge care au legatura direct cu predarea, si anume numfratul corect, logic in li- mitele 1—7. Exercitiile sint variate, oferind astfel prilejul co- piilor si-si verifice si si-si consolideze temeinic cunostintele. Ele au o anumiti gradare (de la exercitii de numarare Ia exer- citii de comparare sau de compunere si descompunere a nu- merelor), ceea ce duce la pregitirea copiilor pentru. efortul sustinut pe care trebuie si-l depuna in etapa urmatoare a ac- tivitatii, Sa luam un alt exemplu: o activitate de predare a adunirii. Intr-o astfel de activitate, exercitiile de repetare verificare a cunostintelor pot fi: exercifii de numarare (in limi- tele numerelor cunoscute) cu o unitate sau cu doud unititi, tn funetie de stadiul grupei_ cu care se Iucreaz si, mai cu seam’, de tema si sarcina activitaii In cazul unei_activitati de predare a scdderii se pot efectua cu copii exercitiile : numratul in limitele numerelor cunoscute exercitii de scidere cu o unitate (dup caz, si cu. dou’ unitati). De exemplu, in activitatea de predare a scdderii 8—1, 8—2, in prima etapi se pot organiza urm&toarele exercitii — numiratul pin’ Ja 8 (se pot folosi dou’ feluri de materiale; vor numira pe rind cifiva copii indicati de educatoare) ;48 ACTIVITATILE OBLIGATORU DE NUMARAT $1 SocoTIT — exercifii de scddere cu una si douk unititi (la cererea educatoarei, copiii ayazi un anumit numar de obiecte, 8X zi- cem 4: li se cere s& scoati din aceastA cantitate un obiect si si spuna cite obiecte au rimas; in continuare, se pot efectua in acelagi fel sciderile: 6—1, 5—2, 7—1; exercitiile au loc nu- mai pe bazi de material concret). Tot cu prilejul acestei activititi, in prima etapa cu_carac- ter pregititor se pot organiza si exercifiile de adunare 7-1 si 642. Experienta a dovedit ci, desi predarea se refer la ope- ratii de scidere, exercitiile de adunare de mai sus (7-+1, 6-+2) fnlesnesc in mare mésuri infelegerea cunostintelor noi (amin- Ceea ce nu-i greu de inteles, dack ne gindim T+1=8, 8-1-7, 6+2=8, 82-6. ile prin care se_verificd si se consolideazi adunarea si scdderea cu una si dou unititi este bine si nu se succeada mecanic. De exemplu: I+1, 2+1, +1 ete, sau: 7—1, 6—1 5—I etc. Aceasta deoarece operatiile respective vizeazi de fapt numai deprinderea de a numara (in cazul scaderii succesive, deprinderea de a numéra invers) si nu asigurd propriu-zis ve rificarea gi consolidarea operatiilor de adunare si scadere, adica tocmai scopul pe care-I urmirim in aceasti tapi. Mai indicate sint exercifiile in care operatiile aritmetice nu se succed in or- dinea fireasei a numerelor, de pildi : 441, 241, 5-41 ete, sau 3-1, 5—1, 42 ete. Am dat numai citeva exemple de felul cum pot fi_alese dozate exercitiile cu caracter pregititor din prima etapa a act vititii de predare. Ele pot fi ins mult mai variate, diferind de la o grupi la alta, de la o activitate 1a alta, in functie de ni- velul copiilor, de gradul de insusire a cunostintelor lor, de pro- cedeele alese si materialul folosit. Vom mai reveni asupra aces- tui lucru in subcapitolul urmator. Predarea noilor cunostinte. Dupa efectuarea exercitiilor cu ca- racter pregititor, exercitii care dureazi aproximativ 4—6 minute, se trece la predarea cunostintelor noi, adic 1a tema propriu-zisi ‘Tema poate s cuprind’, asa cum am mai spus, fie numaratul (pind la un anumit numir, inclusiv num&rarea ordi nal), fie compunerea gi descompunerea numerelor, fie operatii aritmetice de adunare sau scidere cu una sau dou’ unitii, TIPURILE $1 STRUCTURA ACTIVITATILOR DE NUMARAT 49 In predare distingem de obicei doud momente. Un prim mo- ment in care are loc transmiterea cunostintelor de citre edu- catoare gi al doilea moment, strict legat de primul, in care cu- nostinfele transmise isi gisesc aplicarea in diferite exercitii si la care participa intreaga grupa. Astfel, se asigura intelegerea cit mai deplina, cit mai temeinicd a cunostintelor predate. Transmiterea cunostinjelor noi constituie momentul cel mai important al activititii de predare. Educatoarea trebuie si cistige atentia si interesul copiilor pentru problema data, si foloseasci cele mai accesibile si eficace metode si procedee prin care si transmit continutul noilor cunostinje, si faci inteles acest con- finut. Sa ludim ca exemplu activitatea de predare a numirului 6 In aceasti activitate, educatoarea trebuie si-i faci pe copii si infeleagd componenta numérului 6, valoarea Tui, Pentru aceasta ea trebuie si foloseasca explicatia, si, mai ales, demonstrarea, adic si le arate practic, cu ajutorul materialulus, componenta numirului respectiv, in ce raport se afla el fafi de numérul 5. Predarea se poate face in felul urmitor : agezind pe masa 5 obi: ecte de acelagi fel, educatoarea arata copiilor ci daci la acestea se mai adaugi inc un obiect, numirul initial creste cu 1, adica avem 6 obiecte Pentru a face si mai ujor infeleasa cresterea numirului cu 0 unitate, educatoarea poate folosi si procedeul de mai jos : fixeazi pe tabla in linie dreapt& 5 obiecte, iar dedesubt alte 6 obiecte de acelagi fel (obiectele vor fi, asadar, dispuse pe dou’ rinduri si ajezate wucle sub allele, exceptind limul object din riudul doi). Datoriti acestei aseziri a obiectelor, copiii igi dau seama c\ mai multi uguriné cd au in fata lor dow’ cantitati inegale, si anume ci una dintre ele este mai mare cu o unitate, La intre~ barea: Unde avem mai multe obiecte? ei rispund de obicei corect. Educatoarea intireste réspunsul copiilor, aritind c& daci la 5 obiecte se adaugi incd un obiect, avem 6 obiecte. Pentru ca ei si poat infelege mai bine locul numarului 6 in sirul numeric, pe baza aceluiasi material se poate trece la com- 4, Metodica pred numratual 31 socottull im gridinia de cop52 ACTIVITATILE OBLIGATORIL OF NUMARAT $1 SCOTT Pentru sesizarea si rezolvarea operatiei aritmetice pe care 0 prezinti continutul plansei, educatoarea ajuti copii prin n- trebirile: Citi boboci sint pe lac? Citi boboci vin de pe mal? O data stabilifitermenii operatiei, problema se rezolvd usor. La fel se poate proceda si in cazul activititilor de predare a sciderii. Procedeul de a se explica operatia aritmetick de adunare sau seiidere printr-o problema la rezolvarea cAreia si fie antrenat& intreaga grup’ di rezultate deosebite in munca cu prescolarii Ei ajung si infeleag’ astfel mai usor operatiile aritmetice de adunare gi scidere si mai ales necesitatea lor ; se familiarizeaza cu datcle problemei, cu. judecarea ei. Sa analizim acum cel de-al doilea moment. Pentru insusirea cunostintelor predate este bine si se organizeze, in continuarea activititii, exercifii_cu intreaga grupit de copii pe bazé de ma- terial individual. Exercitiile trebuie si fie variate, adici si asigure repetarea acclorasi cunostinfe sub diverse forme, ceea ce duce Ia insusirea lor constient& gi temeinica. Varietatea exercifiilor se poate asigura, in general, prin: — schimbarea sau complicarea procedeclor ; — schimbarea materialului (material tridimensional cu. ma- terial plan, ca: siluete decupate din carton, reprezentind ani- male, pisiri, fructe, flori etc.). Primul exercitiu este bine s& repete exercitiul folosit de edu- cataare in predare, pentru a crea copiilor posibilitatea si execute usor $i corect sarcina dati. Procedeul constituie un stimulent pen- tru exercitiile urmatoare, care cer, fireste, din ce in ce mai mult& atentic si participare activa din partea copiilor. De asemenca, este bine si se foloseasci acelasi material, ei manifestind, din spirit de imitatie, interesul si dorinta de a lucra cu materialul cu care a lucrat gi educatoarea Prezentiim in cele ce urmeazA clteva exercitii, care se pot desfsura cu acest prilej — in raport cu confinutul activitati- lor de predare. STIPURILE $1 STRUCTURA ACTIVITATILOR DE NUMARAT 53 De exemplu, in activitatea de predare a numérului 6 se pot organiza urmatoarele exercitii de_fixare: — numiratul pind la 6 pe bazi de material plan (se an- treneazi, pe rind 3—4 copii, ceilalti urmarind cu atentie daci se numird corect sau nu) ; — exerciti, de raportare a numérului 1a cantitatea, corespun- toare (dup indicatia verbal a educatoarei, dupa numarul bat&ilor auzite sau dupa numirul obiectelor pipaite) ; — exercitii de comparare a numerelor (se compari pe bari de material numarul predat cu cele doud numere care fl pre- ced: numarul 6 cu numercle 5 si 4). Exercitiile de comparare se pot face cu ajutorul numiratorii sau al altor materiale. Copiti_asaza bilele sau materialele (de obicei mirunte) in scar: 4, 5, 6 Aceasté agezare a materia- lelor le permite s& injeleag’ locul pe care fl ocupi numérul 6 in sirul numeric si cresterea succesiva a numerelor. Cu ajutoral intrebirilor puse de educatoare, copii trag concluzia ci 6 este mai mare decit 5 cu o unitate, iar 5 este mai mare decit 4 tot_ cu o unitate. In cazul unci_activititi de predare a adunirii, se pot orga~ niza cu copiii citeva exercitii de socotit, pe bazd de material. La inceput se adund cu o unitate, respectindu-se sirul natural al numerelor, de pildi: 141, 241, 341, 441, apoi se trece la exercitii mai variate, cu una si doud unitati, de exemplu : 249, 5+1, 3+2 ete. Exercifiile care pot fi organizate in aceasti parte a activiti- tii de predare sint foarte variate. Am ales numai citeva, cu ti- tly de exemplu, Ele vor fi prezentate pe larg in capitolul care urmeazi, Fixarea cunostinfelor. La fel ca si celelalte etape ale activi titii de predare, ultima (in care se urméreste fixarea cunostinte- lor predate) este strins legatd de cunostintele care se trans- mit in lectie, De regul, in aceasti ultima ctapa se_efectueazd exercitii cu caracter aplicativ sau se dau copiilor sarcini diferite Ele se rezolva fie individual, de citre copiii indicati de educa- toare, fie de cltre intrega grup. De exemplu, in activitatile in care se preda numiratul, se poate cere copiilor: sk aduca din clas un anumit numér de obiecte in functie de numirul predat