OWA U pea Peco ry f Reels‘Titlul lucrrii in original; E-Z Anatomy and Physiology Autori: Barbara Krumhardt gi 1. Edward Aleamo ‘Text © Copyright 2010 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron's Educational Series and I. Edward Alamo Text © Copyright 2004, 1996 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron’s Educational Series and I. Edward Alcamo, under the title Anatomy and Physiology the Easy Way. Mlustrations © Copyright 2010 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron’s Educational Series Illustrations © Copyright 2004, 1996 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron’s Educational Series, under the title Anatomy and Physiology the Easy Way. © Copyright 2022 pentru editia in limba roménd: Editura University Press, Universitatea de Medicin’, Farmacie, Stiinfe si Tehnologie ,George Emil Palade” din Targu Mures Toate drepturile rezervate. Edigie in limba roman& publicat& de comun acord cu Agentia Literara Livia Stoia. Manualul se poate procura prin libraria universititi, prin libriria online la adresa: http:/librarie.umfst.ro/ gi prin libr&riile universitare partenere. Coordonatorul editiei in limba romana: Prof. Dr. Angela Borda ‘Traducitori: ‘Adaptarea gi verificarea textului in limba romani: Anca Bacarea Angela Borda Mihai Gliga Cristina Branea Kutasi Reka Oana Capraru Cosmin Moldovan Constantin Enciulescu Mircea Muresan Cosmin Moldovan Simona Muresan Adela Nechifor-Boili Anca Rachit& Alin Nechifor-Boil’ ‘Tehnoredactare: Valentin Nad’gan Tipar: Centrul de Copiere - University Press Targu Mure: Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei KRUMHARDT, BARBARA Anatomie $i fiziologie umani pentru admitere la facultifile de medicind / Barbara Krumhardt, I. Edward Alcamo. - Targu Mures : University Press, 2022 Index ISBN 978-973-169-728-4 I. Alcamo, Edward I. 61 Editura University Press Direetor de Editura: Conf. dr. Georgeta Fodor meter tne, ‘Corespondenta/comenzi: UMFST G.E. Palade Targu Mures, RomAnia % Adresa editurli: Targu Mures, Str. Gh. Marinescu, Nr. 38, cod 540142 E-mail: editura.universitypress@umfst.ro Panay mune Tel/Fax. 0040265208932 Tel. 0040265215551/ int. 176Prefata editici originale Prefata edifici in limba romana Introducere in anatomie si fiziologie Niveluri de organizare structural Caracteristici ale organismului uman ‘Termeni directionali Cavitaile gi regiunile corpulut Sntrebiri recapitulative Bazele chimice ale anatomiei fiziologiei Principii chimice Compusi organici intrebari recapitulative Celulele gi fiziologia celulara Structura celulei Celulele gi energia Mitoza si reproducerea celulei Sinteza proteica intrebari recapitulative Tesuturile Tesutul epitetial Tesutul conjuntiv ‘esutul muscular si fesutul nervos rebar recapitulative Sistemul tegumentar Pilea Anexele pielii Intrebari recapitulative Articulatiile Sntrebari recapitulative Sistemul osos Scholetul axial Scheletul membrelor Intrebir recapitulative Tesutul muscular Muschiul striatscheletic Energia necesaré contractiei musculare Funcfiile mugchiului neted gi cardiac Intrebiri recapitulative Sistemul muscular Muschi extremitiilor corpului ‘Muschi capului gi ai runchiutut Intrebari recapitulative 106 115 6 121 127 139 140 147 154 167 169 176 178 180 191 196 205 209 i 12 13 14 15 16 17 18 Tesutul nervos Organizare Fiziologia nervilor {ntrebari recapitulative Organizarea sistemului nervos Sistemul nerves central Sistemmul nervos periferic, fntrebari recapitulative Organele de simt Ochiut Urechea Alte simuri Intrebari recapitulative Sistemul endocrin Hipofiza Glanda tiroids Glandele paratiroide Pancreasul Glandete suprarenale Alte glande endocrine {atrebairi recapitulative Sangele Plasma Globulele rogii Globulele albe Plachetele sanguine intrebari recapitulative Sistemul cardiovascular Inima ‘Vasele sanguine fntrebari recapitulative Sistemul limfatic si imun Sistemnul limfatic Timusul Splina Sistermul imun Rispunsul imun, {atrebairi recapitulative Sistemul respirator Anatomia sistemului respirator Fiziologia respiratiei intrebari recapitulative Sistemul digestiv Tractul gastrointestinal Onganele anexe Intrebitri recapitulative 223 224 228 236 245 246 254 260 271 272 2n1 279 284 295 297 301 303 304 305 307 308 319 321 322 327 329 332, 343 344 351 360 315 376 380 381 382 384 390, 401 402 409 41s 425 427 438 44119 20 21 Cuprins Metabolism si nutrifie Adenozin-trifosfatul Metabolismu! glucidelor Metabolismul lipidelor si al proteinelor Alte aspecte ale metabolismului intrebari recapitulative Sistemul urinar Rinichi Structuri anexe Alte ongane excretorii Intrebiri recapitulative Echilibrul hidro-electrolitic si acido-bazic Fluidele corpului Echilibrul electrolitic Echilibrul acido-bazic intrebari recapitulative 453 455 456 464 470, 474 485 486 495 496 498 509 510 S14 317 519 22 23 Sistemul reproducitor masculin Testiculele Ducte gi organe anexe ‘Hormonii masculini Intrebari recapitulative Sistemul reproducitor feminin Ovarele gi organele anexe Fiziologia reproducerii la femeie Dezvoltarea embrionara gi fetala intrebiri recapitulative Glosar Index $29 530 534 536 538 549 550 556 562 567 579 591a Maa RU eee invatarea anatomiei si a fiziologiei poate fi destul de grea, dat fiind c& trebuie insusifi termeni, trebuie intelese procese si trebuie studiate structuri noi. ‘Am incercat si va facem sarcina mai usoara printr-o abordare nesofisticata a anatomiei sia fiziologiei Cartea de fat, Anatomie si fiziologie umandi pentru admitere la facultéjile de medicind (titlu original: E-Z Anatomy and Physiology —n. trad.), confine nofiunile de bazii ce se regisesc in cursurile de anatomie si fiziologie din programa scolilor gi facultafilor din domeniul sinatatii. Elevii care dorese s& urmeze 0 cariera in asistenfa medicalé, fizioterapie, igient dentar’, tehnicd medical, farmacie sau alte specialititi inrudite vor aprecia utilitatea acestei c&rfi. Studentii la facultatile de medicina vor regisi in ea un valoros. material auxiliar, iar elevii din anii terminali de liceu vor beneficia de abordarea directi a organismului uuman pe care aceasta lucrare o ofera. Continutul acestei carfi este in conformitate cu manualele standard gi este prezentat clar, concis si detaliat, pentru a putea fi citit gi infeles rapid. Paragrafele sunt scurte, iar textul confine vocabularul de baz necesar pentru a putea utiliza cu incredere diversele concepte anatomice gi fiziologice prezentate. ‘Am incercat si evitim, de cAte ori a fost posibil, un limbaj prea tehnic si am tedus la maximum folosirea jargonului de specialitate, in favoarea unci abordari directe a conceptelor stiintifice. La sfargitul lucrérii este inclus un glosar, pentru a inlesni clarificarea nofiunilor si recapitularea textului. Pentru a va putea ajuta in autoevaluarea progresului pe care il inregistrafi invafand am inclu, la sfiirgitul fiectrui capitol, peste 100 de intrebiri recapitulative de tipul celor pe care le veti intélni cel mai frecvent la examene, Aceasti carte poate fi folositi si in pregiitirea pentru examene cumulative, comprehensive gi de certi- ficare, ea continand nofiuni de baz din anatomie $i fiziologie redactate intr-o forma usor de citit. Conti- nutul capitolelor a fost planificat cu atentie, pentru a Va ajuta si va simfiti confortabil abordand multimea de termeni noi pe care o veti intalni. Putefi s& faceti notife oriunde, pe orice pagina — aceasti carte a fost conceputi si devin un prieten de nddejde, care si vi ajute la invaijat. Nu uitafi s& citifi intrebarile reca- pitulative, pentru a fi siguri cA stip4nifi conceptele prezentate in fiecare capitol. Sperm cd va va plicea si invafati din aceasta carte, sine va face o mare plicere daca, folosind-o, veti Ina note de 10 la anatomie gi fiziologie. in incheiere, dorim s& va urim succes la invitat, Daca va simfifi coplesifi la un moment dat, trageti adane aet in piept si amintiti-va proverbul: Cu rabdarea, treci si marea”. Barbara Krumhardt 1. Edward AlcamoPREFATA LA EDITIA IN LIMBA ROMANA Stiinfele care se ocup’ de corpul uman sunt fascinante si complexe, prin bog&fia de informatii care servesc cunoasterii de la scart macroscopic& pani la celula, molecul’ si atom; multitudinea de detalii poate face de- mersul aprofundarii biologiei, unul solicitant. Din acest motiv, modalitatea clar& de structurare gi transmitere a informatiei este obligatorie in procesul de invafare, care este primul pas al unui téndir domic de reusitd in cariera medical’. Admiterea Ia o facultate de medicin’ este dificil’, reusita presupune perseverent, mobilizare in stréidania de a memora nofiuni vaste gi adesea abstracte, conjugata cu nevoia de infelegere a unor fenomene biologice, cu capacitatea de a integra informafii din domenii diferite, conexe cu anatomia $i fiziologia - chimia, fizica, genetica, acestea impreuna find indispensabile asimilarii materiilor de studiu preclinic, cu predare in primi ani de medicina. Un examen de admitere este nu doar o lupti dreapta cu ceilalti candidati dar gi o provocare a propriilor capacitati. Rigorile unui bun manual utilizat pentru pregitire sau pentru admitere, dupa caz, impun transmiterea infor- matiilor in forma unor nofiuni clar definite, prezentate intr-un stil unitar, bine sistematizat, cu pstrarea unui echilibru intre esential gi detaliu gi, nu in ultimul rand, pretabil la alc&tuirea de intrebiri. Anatomia si fiziolo- gia pentru admitere la facultiifile de medicina indeplineste aceste deziderate, cartea neconstituind o simpli traducere din limba englez a unui manual utilizat in pregittirea candidatilor pentru facultitile si colegiile din SUA, ci gio adaptare a textului la terminologia utilizaté in predarea biologiei umane la nivel de studi liceale. O consideram in egali misur& utild elevilor care invata biologia dar gi profesorilor care predau aceasta disci- plina. Pentru o mai usoara familiarizare cu tehnicile moderne de evaluare a cunostintelor utilizate inclusiv la admitere, fiecare capitol confine un numér de 100 de intrebari de tipuri diferite: completare de nofiuni care se gisesc in textul capitolului, intrebari cu rispuns la alegere, intrebiiri de tip adevarat/fals dar gi un studiu de caz. Calitatea informatiei stiintifice i acceptarea acesteia de citre candidafi au trecut proba timpului in cadral Us ii de Medicina si Farmacie $tiinfe si Tehnologie "George Emil Palade” din Targu Mures care a pregitit edifia in limba roména si a introdus aceastfi carte pentru admitere de mai multi ani. ‘Avem convingerea cf decizia comun’ a principalelor universititi de medicina si farmacie din fart reunite in cadrul Grupului G6: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti, Universitatea de Medicina gi Farmacie "Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iasi, Universitatea de Medicina si Farmacie Stiinfe si Tehnologie "George Emil Palade” din Targu Mures, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes” din Timisoara, Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova alaituri de Universitatea Ovidius din Constanta va contribui la cresterea calitifii pregatirii candidafilor la studiile medicale gi la o standardizare a admiterii la un nivel internafional catre care tindem cu tofii. Prof. dr. Leonard Azamfirei, rector, Universitatea de Medicina gi Farmacie Stiinte si Tehnologie "George Emil Palade” din Targu Mureg Prof. dr. Anca Buzoianu, rector, Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca Prof. dr. Octavian Crefu, rector, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes” din Timisoara Prof. dr. Dan Gheonea, rector, Universitatea de Medicina gi Farmacie din Craiova Prof. dr. Viorel Jinga, rector, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Prof. dr. Viorel Scripcariu, rector, Universitatea de Medicin& si Farmacie "Grigore T. Popa” din Iasi Conf. dr. Dan Iliescu, rector, Universitatea Ovidius din Constanta viiIntroducere in anatomie si fiziologie CE VETI INVATA Acest capitol prezintA concepte de bazi ale anatomiei si fiziologiei, Parcurgnd acest capitol, veti invita sa: deosebifi subdiviziunile anatomiei gi fiziologiei; clasificati nivelele anatomice de organizare structural; identificafi functii si procese vitale; corelati organele cu structurile si funcfiile lor de baz&; identificati caracteristicile reglirii homeostazici la oameni; identificati pozitia anatomica; folositi terminologia directionala si regionala; diferentiaji intre ele planurile corpului; deosebifi cavitigile corpului si membranele cavitafii abdominale; identificafi regiunile si cadranele abdomino-pelviene; aplicati cunostingele dobandite intr-un studiu de caz.2 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Cunoasterea anatomiei gi fiziologiei omului este esential’ pentru a infelege corpul uman. Anatomia gi fiziologia se referd la nivelurile de organizare a corpului uman si la modul fn care functioneaza acesta. Functiile corpului uman depind de structura sa; in acelasi timp, structura organismului ofera indicii despre functiile pe care le indeplineste. Spre exemplu, pliménii sunt alcdtuiti din milioane de saci alveolari cu peretii extrem de fini. Aceasti alcatuire permite ca la nivelul plaménilor si se realizeze schimbul gazos dintre oxigen si dioxidul de carbon Anatomia are mai multe subdiviziuni. De exemplu, anatomia macroscopied stu- diazd structurile corpului care sunt vizibile fra microscop. Anatomia microscopici (histologia) se ocupa cu studiul celulelor, fesuturilor gi organelor vizibile cu ajutoral microscopului. Anatomia dezvoltirii se ocupa cu dezvoltarea individului de la stadiul de ou fecundat pani la adult. $i in fiziologie exist mai multe subdiviziuni. Citologia reprezint& studiul celulelor sial functiilor acestora, neurofiziologia studiazA functia nervoasa, fiziologia renal se ocupa de sistemul excretor si funcfiile acestuia, iar fiziologia reproducerii studiazit or- ganele reproducatoare gi modalitaile de reproducere. SD ea aU GT TES Corpul uman prezinta céteva niveluri de organizare structural. La cel mai simplu nivel, corpul uman este compus din atomi, particule electronomicroscopice de materie. Ato- mii sunt unitifi ale elementelor precum oxigenul, carbonul, azotul sau sodiul. Atomii se combina intre ei pentru a forma molecule. Dintre moleculele importante din corpul uman fac parte apa, clorura de sodiu, proteinele, glucidele, lipidele (Figura 1.1). Atomi 0? ° Moleculs (os e@ celle aa A FIGURA 1.1 Niveluri de organizare structural a corpului uman.Introducere in anatomie si fiziologie Asocierea mai multor molecule intre ele di nastere urmatorului nivel de organizare, celula, Celula este unitatea fundamentala a organismelor vii. Ea confine structuri sub- celulare, precum nucleul, mitocondriile, ribozomii si lizozomii (Capitolul 3). Exemple de celule din organismul uman sunt: celulele nervoase, musculare, sanguine, fiecare cu structuri gi functie unica. ‘Unmatonul nivel de organizare este fesutul. Acesta reprezinta un grup de celule cu structurd similar, care functioneaz impreuni gi indeplinesc aceeasi funcfie (Capitolul 4). Organismul are patru tipuri principale de fesuturi: fesutul epitelial (precum epidermul din piele), fesutul conjunctiv (precum sngele i fesutul osos), fesutul muscular si fesutul nervos. Fiecare tip de fesut are rolurile lui in organism. Nivelul imediat superior de organizare este organul. Un organ este compus din dou’ sau mai multe tipuri diferite de fesuturi. Spre exemplu, stomacul este un organ compus din fesut epitelial, muscular, nervos gi conjunctiv. Un organ fanctioneazi ca un centra anatomic si fiziologic specializat pentru o anumita activitate. Nivelul final de organizare structural este sistemul de organe, compus din mai multe organe cu funcfii complementare. Exemple de astfel de sisteme includ sistemul digestiv, respirator, nervos si circulator (Tabelul 1.1). Sistemele functioneazi impreund forménd organismul, cel mai inalt nivel de organizare. TABELUL 4.1 SISTEME DE ORGANE Componente majore Piele, par, unghil si glande sudo- Sistem de organe __ Rol fiziologic Tegument ‘Acopers si protejeaz corpul ripare Schelet Protejeaz3 corpul siofer’ suport Oase, cartilaje si ligamente pentru locomotie si miscare Nervos Primeste stimuli, integreaz3 informa- Encefal, maduva spingril, nervi si isi coordoneazd functille organis-_organe de simt muh Endocrin Coordoneaz’ si integreaz chimic _Hipofizd, glande suprarenale, activit&tile organismulut troids si alte glande Muscular Realizeaz’ miscarea corpului Muschi striati, muschi netezi si muschiul cardiac Digestiv Digestia alimentelor si absorbtia nu- , glande salivare, esofag, sto- trientilor solubili din hrana ingerat__mac, intestine, ficat si pancreas Respirator Colecteazé oxigenul si elimind dioxi-Plémani, faringe, trahee si alte cai dul de carbon aeriene Circulator Transport’ celule sisubstante in _Inim&, vase sanguine, sange, organism structur limfatice Imunitar Interactioneaza cu agenti straini _Limfocite T, limfocite B si macrofa- ge; structuri limfatice Urinar ‘Indep&rteazi deseuri metabolice din Rinichi, vezicd urinara si caile singe urinare asociate Reproducitor Produce celule sexuale necesare —_Testicule, ovare si structurile aso- procreerii ciate aparatului reproducator 34 Anatomie ee EET Organismul uman, ca gi celelalte viefuitoare, are cdteva functii care il diferentiaza& de tot ce € lipsit de viafa. Acestea le permit celulelor din organism sa isi desfasoare activitatile necesare cresterii si supraviefuirii METABOLISMUL O functie importanta a vietuitoarelor este metabolismul, care reprezint& suma tuturor proceselor chimice care se desfisoara in organism. Metabolismul se imparte in cele doua subcategorii, catabolismul si anabolismul. Catabolismul reprezint& descompunerea ma- teriei organice, de obicei cu producere de energie. Anabolismul reprezinta sinteza de materie organic si necesita de obicei energie. Procese vitale precum digestia, respiratia, circulatia gi excretia sunt adaptate si furnizeze materia prima metabolismului gi s& inde- parteze produsii de degradare ai acestuia. MISCAREA $I ALTE FUNCTII funcie important este migcarea, ea fiind rezultatul contractiei celulelor musculare. Miscarea poate fi voluntara, precum cea care apare la nivelul muschilor scheletici, sau involuntara, in cazul mugchiului cardiac. Oasele si cartilajele sistemului scheletic parti- cipa la realizarea migcarii, oferind locuri de atagare pentru mugchi. alti functie, eresterea, se refer la cresterea in dimensiuni a corpului. Cresterea este procesul prin care un organism primeste substanje din mediul inconjuritor si isi mireste masa. Conductibilitatea se refer’ la proprietatea unor celule de a transmite stimuli dintr-o parte in alta a corpului, Aceasta caracteristica apartine celulelor nervoase gi musculare. O alt funcfie importanta a organismelor vii este reproducerea, capacitatea organis- mului de a procrea. Reproducerea se refera la formarea de noi celule, pentru crestere, reparare sau inlocuire, sau producerea in totalitate a unui nou individ. Reproducerea umana implica producerea de spermatozoizi si ovule si contopirea acestora pentru a for- ma un ovul fecundat, din care se dezvolt apoi un nou individ. Aceasti forma de repro- ducere este cunoscuta sub numele de reproducere sexuati. Ea se deosebeste de repro- ducerea asexuat, ce consti in diviziunea unei singure celule. Reproducerea asexuati are ca rezultat formarea a dou celule fiice identice; reproducerea asexuati o intélnim in procesele de crestere si reparatie. Alte caracteristici ale viefuitoarelor includ excitabilitatea, rispunsul organismului la un stimul intern sau extern, si exerefia, procesul de indep&rtare a produsilor de degrada- re ai organismului. HOMEOSTAZIA Homeostazia reprezinti totalitatea proceselor care contribuie la menfinerea parametri- Jor mediului intern al organismului in limitele normale, chiar daci mediul inconjuratorIntroducere in anatomie si fiziologie = 5 se modific&. Ea implica menfinerea relativ constant a parametrilor mediului chimic si fizic in celule si in organism. Apa, substantele nutritive si oxigenul sunt compusi chimici necesari menfinerii homeostaziei; menfinerea constant a temperaturii si a presiunii at- mosferice sunt cerinfe fizice necesare mentinerii homeostaziei. Organismul se afli in homeostazie cand nevoile celulelor sale sunt satisficute gi functiile se desfasoara normal, Toate sistemele de organe sunt implicate in menfinerea homeostaziei, iar compoziia fluidelor din organism este mentinut& constanta tot tim- pul. Condifiile stresante precum bolile, c&ldura, durerea, lipsa de oxigen, determin’ un dezechilibru al mediului intern gi afecteazi homeostazia. Deoarece conditiile inteme variaza in mod constant, organismul este protejat impo- triva extremelor prin sisteme de autoreglare, cunoscute ca mecanisme de feed-back, Prin mecanismele de feed-back, organismul trimite informafii inapoi la sistem pentru a induce un rispuns. Valoarea de referint a unui mecanism de feed-back o reprezinti valoarea normal a unui factor variabil, precum temperatura. Un senzor, sau receptor, detecteazii orice deviere de la valoarea de referint’, iar un centru de control primeste informatii de la diversi receptori pe care le integreaza gi stabileste rispunsul necesar pentru a reveni la valoarea de referinfa. Ulterior, efectorii produc rispunsul care readuce organismal la homeostazie. Feed-back-ul negativ este mijlocul principal prin care organismul isi pastreaz% ho- meostazia. Un mecanism de feed-back negativ apare atunci clind informatia primiti sca- de productia sistemului astfel ineat s& aduc& sistemul la valoarea lui de referinta. Spre exemplu, nivelul glicemiei creste in organism dupa o masi, iar glucoza stimuleazi elibe- rarea insulinei din pancreas. Insulina favorizeaza intrarea glucozei in celule gi, deci, sca~ de nivelul glicemiei. Nivelul scazut al glucozei determina celulele secretoare de insulina sa scada eliberarea de insulina si si mengini homeostazia. Mecanismele de feed-back pozitiv pot functiona ca parte a unui mecanism general de reglare astfel incat s& produca un raspuns final specific (ex. coagularea sngelui sau nasterea). Feed-back-ul pozitiv determina devierea din ce in ce mai mare de la valoarea de referinfii pani cénd se objine rispunsul dorit: oprirea hemoragiei sau expulzia fetala sia placentei. eT ee ee Termeni direcjionali sunt folosii in anatomic si fiziologie pentra a arata pozifia pixyilor corpului. Punctul de referint& pentru tofi termenii directionali este pozitia anatomica. in aceasta pozitie corpul este in ortostatism (pozitie vertical), cu privirea inainte, picioarele apropiate, membrele superioare pe lng’ corp, pal- aaammuaua LNs mele inainte, cu policele orientat spre exterior (Figura 1.2). Bae in pozitie anatomicd, fata anterioard a corpului este cea orienta- (SRURmbeeaallia {8 spre partea din fafa acestuia. Termenul ,anterior” este adeseori (mala Uiiaa ia fnlocuit cu termenul ventral (chiar dact ventral” se refera la partea abdominala a patrupedelor, de exemplu céincle). Fafa posterioari se refer la partea din spate a corpului. Acest termen poate fi inlocuit cu termenul dorsal. a a CUTS ee rerun cris6 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina in corpul uman, termenul superior se refer la directia orientata spre partea de sus a corpului sau inspre cap. De exemplu, nasul este situat superior fati de gura. in loc de ,,superior” sunt folosifi céteodaté termenii cefalic si cranial, Partea inferioari a corpului se refera la directia orientata spre partea opus capului, sau spre partea de jos a corpului. Termenul caudal este o expresie alternativa, ins nu este des folosit in ana- tomia omului, deoarece omul nu are coada. De exemplu, abdomenul este situat inferior fat de torace. Termenul medial se referd la 0 directie apropiati de linia median a corpului sau a uneia dintre structurile sale — nasul este situat medial fafa de ochi. Termenul lateral se refer la pozitia indepirtata de linia median — ochii sunt situafi lateral fafa de nas. Termenii ipsilateral si controlateral se refera la structuri aflate de aceeasi parte a cor- pului (ipsilateral) sau de partea opus a corpului (controlateral) (Tabel 1.2). De exemplu, colonul ascendent si vezica biliara sunt ipsilaterale, iar colonul ascendent si colonul descendent sunt situate controlateral. Superior (cranial, cefalic) Lateral Inferior (caudal) Proximal FIGURA 1.2 Corpul si directiile sale. (@) Corpul in pozitie anatomic’: vertical, eu picioa- rele apropiate, membrele superioare pe langa corp si palmele spre inainte. (b) Cativa termeni ditectionali asociafi cu structuri anatomice ale corpului. Termenul proximal se refer’ la un punct orientat spre locul de atasare al unei extre- mititi de trunchi; de exemplu, femurul este situat proximal fafé de trunchi comparativ cu glezna. Prin comparatie, distal se refera la un punct situat la distanf& fata de locul de atasare al unui membru de trunchi; de exemplu, glezna este situati distal fata de femur. Termenii superficial si profund se refers la o pozitie situati mai aproape de suprafaja corpului sau mai indepiirtatd de aceasta; pielea este superficiala fati de muschi, inima este situati profund comparativ cu muschii.Introducere in anatomie $i fiziologie TABELUL 1.2 UN REZUMAT AL TERMINOLOGIE! DIRECTIONALE Termen Definitie Exemplu Anterior (ven- 1h partea din fat& a corpuluisau mai _Sternul este situat anterior fat de tral) aproape de aceasta inim’ Posterior jn partea din spate a corpului sau mai Esofagul este situat posterior fata (dorsal) aproape de aceasta de trahee Superior Spre cap sau spre partea de sus a unel _Inima este situat superior fat de (cefalicsau —_structuri ficat cranial) Inferior tn partea opusé capului sau tn partea Stomacul este situat inferior fat de (caudal) de jos a unei structuri plamani Medial Mai aproape de linia median’ acor- —_Uina se afl in partea mediala a pului sau a unei structuri antebratului Lateral La distant3 de linia median a corpulul Pléménii sunt situayi lateral fata de sau a unei structuri inima Ipsilateral De aceeasi parte a corpulul Vezica biliar’ si colonul ascendent sunt ipsilaterale Controlateral De partea opus’ a corpulul Colonul ascendent si colonul des cendent sunt controlaterale Proximal Mai aproape de locul de atasare al Femurul este localizat proximal fata nei extremititi de trunchi saudeo de tibie structurd Distal Mai departe de locul de atasare al __‘Falangele sunt situate distal fayd de unei extremitati de trunchi sau deo _carpiene (oasele incheieturii mainii) structurs Superficial Spre suprafata corpului Muschi peretelui toracie sunt superficiali fat’ de organele din cavitatea toracic’ Profund La distant de suprafata corpului Coastele sunt situate tn profunzime PLANURI fat de pielea toracelui in corpul uman se pot imagina numeroase suprafefe drepte, numite planuri. Planurile tra- verseazi corpul uman si oferd puncte de reper pentru organele acestuia. Un plan sagital, de exempin, este un plan vertical ce imparte corpul intr-o parte dreapta gi una stanga. Un astfel de plan poate fi mediosagital daci divide corpul in dou’ jumatiti egale, stings gi Greapti, sau parasagital, daci divide corpul in doua jumatifi inegale (stéingi si dreapta). Al doilea plan important este cel frontal sau coronal. Ca si planul sagital, acesta are © directie vertical, ins& divide corpul intr-o parte anterioara i una posterioara. Planul frontal formeazi un unghi drept cu planul sagital (Figura 1.3). 78 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere fa facultatile de medicina Al treilea plan important este cel transversal sau orizontal. Acest plan imparte cor- pul intr-o parte superioara si una inferioara. Pentru a fi studiate, organele se pot sectiona {n plan transversal; aceste sectiuni sunt denumite sectiuni transversale. Plan sagital Plan transversal FIGURA 1.3. Cele trei planuri importante ale corpului uman, OVS earines i Umareiyiy ot 0) Cavitiile corpului sunt spafii ce conin organele interne. Cele dowd cavititi principale sunt cavitatea posterioara si cavitatea anterioar’, Cea posterioard se afl de-a lungul suprafefei posterioare (dorsale) a corpului si cuprinde cavitatea craniand, ce adapostes- te encefalul si canalul rahidian, ce adaposteste miduva spinirii. Canalul rahidian este delimitat de vertebre, Cea de a doua este cavitatea ventral, situat pe fata anterioara (ventrala) a corpului. Aceasta prezint& doud subdiviziuni importante, cavitatea toracicd si cavitatea abdomi- no-pelviana (Figura 1.4). Cavitatea toracica este delimitata de coaste $i muschii inter- costali gi se subimparte intr-o cavitate pleural sting’ si una dreapti, in fiecare gisin- du-se cate un plimén. Suplimentar, in cavitatea toracicd exist’ o a treia cavitate, numiti cavitatea pericardicd, situatS medial fata de cavitatile pleurale. Cavitatea pericardica adaposteste inima, si este localizati intr-o regiune numiti mediastin.Introducere in anatomie si fiziologie Mediastinul contine toate componentele cavititii toracice, cu exceptia plamanilor. in mediastin se gisesc inima, timusul, esofagul, traheea, bronhiile, precum si vase sanguine si limfatice. Cavitatea pericardica este un spatiu ingust, sitiiat intre foita visceral’ si cea parietala a pericardului, acestea fiind membranele care invelesc inima (Capitolul 15). Encefal cavitate craniand Cavitate dorsald Canal rhigian Cavitate toracics Miduva spinari Diafragma Cavitate ventral Subdiviziunes abdominalé Cavitate ‘abdomino-pelvian’ Subdlviziunea pelian’ FIGURA 14 Cele dout cavitifi principale ale corpului cu subdiviziunile gi confimutul lor. Cavitatea abdomino-pelviana este separat de cavitatea toracic& printr-un mugchi de mari dimensiuni, cu form’ de cupol, muschiul diafragm®, Cavitatea abdomino-pelvian’ este mai des intalniti sub denumirea de cavitate peritoneala, si confine organele interne abdominale si pelviene. in partea superioara a acesteia, la nivelul subdiviziunii abdo- minale, se afl stomacul, intestinele, splina, ficatul gi alte organe. Partea inferioara, sub- diviziunea pelvian’, confine vezica urinari, anumite organe reproducdtoare gi rectul Diviziunile suplimentare ale cavitafii abdomino-pelviene determina noua regiuni di- ferite. Regiunea ombilicald se afl in centrul abdomenului, iar regiunea epigastricé se localizeaz& superior acesteia, Regiunea hipogastricA se afl3 imediat inferior fafa de regiunea ombilicala. Lateral de regiunea epigastric’ se afl hipocondrul sting si drept, iar lateral de regiu- nea ombilicala gasim cele dous flaneuri, stang si drept. Lateral de regiunea hipogastrica se afl regiunile inghinale (iliace) stanga si dreaptd. Intersecfia a doua linii imaginare, 9fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina una orizontala si alta vertical, in centrul cavititii abdomino-pelviene are ca rezultat delimitarea altor patru regiuni. Acestea sunt: cadranul superior drept si sting si cadranul inferior drept si stang, denumiri utilizate curent DE RETINUT in practica clinica (Figura 1.5). MLE Dean MEMBRANELE Der (viscerele), iar foita Peretii cavititii abdominal gi organele abdominale sunt ciptusite de o faEeNMT SMT membrana find, aledtuiti din doud foife, numiti membrana seroasi. JaMeMnen teeny Aceasti membrand este denumiti astfel deoarece intre foife confine o cantitate micé de lichid lubrifiant numit lichid seros, care este secretat de aceste foite. Acest lichid permite organelor s alunece cu usurint& pe perefii caviti lor corpului, precum gi intre ele, fara frecare. Foitele membranelor seroase sunt agezate foarte aproape una de cealalta. Hipocondrul drept Hipoconrul tang Regiunea combilicals Flancul drept Flancul sting Regiuneailiack stangs Regiunea lack dreapts Hipogastrul FIGURA 1.5 Regiuni anatomice importante ale cavitatii abdomino-pelviene.