se1.

Anatomia in Egiptul antic

In Egiptul antic , putem mentiona printre cei mai de seama anatomisti si medici pe Alkmaion VI i.en.,care a
disecat peste 100 de oameni vii,Erasistrat si Herofil.Biblioteca din Alexandria a reprezentat pana la momentul
disparitiei prin incendierea sa, cea mai imporntanta pastratoare a secretelor lumii de pana atunci,implicit a
celor mai vechi tactici si metode folosite in medicina antica,respectiv egipteana.( 48-47 I.en. ; sec V e.n. )
2.Anatomia la vechii greci
Învățații Greciei antice pot fi considerați fondatorii medicinei occidentale moderne, deoarece au realizat
ruperea definitivă de magie și supranatural.Hippocrate( 460-377 i.en.), părintele medicinei, caracteriza bolile
ca: acute, cronice, endemice și epidemice. Boala era considerată ca un dezechilibru dintre elementele clasice
(umori).Hipocrate afirma ca doar barbatii cu descendenti in familie(tatal ) erau considerati apti de a practica
medicina.Hipocrate a trait pe insulele Kos,Knidos,locuri in care isi punea in aplicare practica pranzului de
proba.A fost numit „parintele observatiei rationale in medicina” si „ patriarh al gandirii medicale”.El spunea :
„primum non nocere” si „natura este cel mai bun vindecator”.Un alt reprezentant al medicinii elene este
Imparatul Frederic al II lea(1230)
Perioada prehipocratica (1200-1400 iH)
ALCMEON DIN CROTONA
- a desris primul tratat de anatomie din lume
- a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul
- a efectuat primele disectii pe animale
- a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala)
HOMER
- cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea
- termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala,
ombilic, vasele mari pleaca spre cap si gat
ARISTOTEL
- parintele anatomiei comparate
- a descris dentitia la diferite animale
- interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie

Perioada hipocratica
HIPOCRATE
Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC
- osteologie – bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii
- descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere
- anatomia si fiziologia = bazele medicinii
- nu se efectuau disectii
- nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere
- nu se facea distinctie intre tendoane, nervi

Perioada alexandrina (sec I iH – sec I dH)

- primele disectii pe cadavre, pe condamnati
- deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien
- anatomia nu are caracter stiintific
HEROFIL
- primul medic celebru al SC din Alexandria
- descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali, vascularizatia meningelui
„teascul (prescar) lui Herofil”, ventriculii cerebrali – ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul,
duoden – primul care a dat acest nume, unele glande
ERASISTRATE DIN COS
- dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului
 - descrie valvele cardiale
- descrie conexiunile dintre artere si vene

SCOALA METODICA (sec I iH – sec II dH)

SORAN din EFES
- descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine

3.Anatomia la arabi
In medicina araba,ii avem ca reprezentanti pe Hamnurabi ( 1728-1686 i.en.),chirurgul Abulcazis (912-1013)
care spunea ca : „Ratiunea pentru care noi avem operatori abili este aceea ca arat medicinii cere timp pentru a
o insusi.Acela care vrea sa o practice(chirurgia),trebuie mai intai sa cunoasca diferitele oase,tendoane si
muschi,numarul si pozitia lor,venele,arterele ca si regiunile prin care trec.Daca anatomia este ignorata,vor fi
comise greseli si pacientul va fi omorat.”Avicena( 988-1037 ) , „printul medicinii arabe”,un nume de altfel
latinizat al marelui anatomist ,a elaboral „Canonul medicinii”.Ibn an Nafis din Damasc (1210-1282),a fost
primul care a descris circulatia sangelui in lucrarea sa „Comentarii”.
-moartea profetului si fondatorului Islamului – MOHAMED(632 dH)
-arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH – trupele lui Omar), incendierea bibiliotecii lui
BRUCCHION, e luni volumele = combustibil pt incalzirea bailor publice
-la scurt timp cuceritorii au devenit „propagatorii stiintei”
-fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un spital
-medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica
-traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica,
sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei
-medicica araba – 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, incep ut sec VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii
medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada „de aur”.
4.Anatomia in China antica
Houa Cheon(1341) clasifica vasele in 12 grupe.Wang Ts`Ingjen( 1796) elaboreaza lucrarea „Corectarea erorilor
medicale” .El diseca 30 de cadavre de copii morti de ciuma.El descrie corect in 1796-1800 : uretrele , arcul
aortic,aorta descendenta,vena cava inferioara,pancreasul.
5.Galenus
Claudius Galenus din Pergam (129-201) a fost un renumit medic si anatomist grec,el disecand numai
animale(porc).A fost medic a 5 imparati romani,biserica declarand anatomia lui drept „dogma”.Scrie
„Preparatii anatomice”, „ Oasele” , „Despre disectia muschilor” , „Rolul partilor corpului” , „ Rolul
mediastinului si pleurei” , „Studentilor” , „ Medicamente” , „ De usu partium coporis humani” : „Acela care va
citi acest tratat nu trebuie sa se pronunte pro sau contra afirmatiilor mele decat dupa ce le-a verificat cu
proprii sai ochi .”

6.Anatomia pre-nascentista
La 17 septembrie 1299(1300) papa Bonfaciu al VIII lea elaboreaza lucrarea „ De sepultris”.De asemenea , papa
Sixtus al IV lea promulga disectia ;de la el este legiferata disectia, iar papii Carol Quintul (1530) si Clemenet al
VII lea au adus aporturi semnificative in lumea medicinii.
Creearea scolilor medicare a reprezentat un pas urias in evolutia medicinii.Astfe,avem atestate urmatoarele :
1220 Montpellier(continua conceptii Sc de la Salerno caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe , 1532-
prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane,1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda-
care a intemeiat o Academie latina la Cotnari),1228 Padova (primele disectii in sec XIII ,1276- primele dispozitii
medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima),1300 – disectii demonstrative in scop didactic),1215
Paris ? – Sorbona,1250 Bologna,1348 Praga,1426 LouVain-Bruxelles.
7.Anatomia Renasterii
Reprezentativi sunt : Donatello (1445-1448)-„Miracolul inimii avarului” cu modelele sale anatomice,
MICHELANGELO BUONARROTI (1475-1564) care facea disectii in locuinta sa din Florenta,Rafaello Santi(1483-
1520),Titziano Veccelia(1490-1576),Benvenuto Cellini(1500-1571),Rembrandt von Rijn(1606-1669),Leonardo
da Vinci (1452-1519),Corolus Stephanus(1504-1564),coleg cu Andreas Vesalius: „De dissectione partium
corporis humani libri tres” , Realdus Columbus Crmonensis(1516-1559) cu lucrarea „De se anatomica” (1558) ,
Gabrieles Fallopius(1523-1562) cu lucrarea „Observatione anatomicae”(1561):sinusul sfenoidal,canalele
simicirculare ale urechii interne,nervul,coarda timpanului,arcada inghinala,trimpele uterine,clitorisul,himenul,
spaniolul Miguel Serveta da Villanova 1509(1511) – 1553 care a elaborat un Tratat asupra siropurilor;in 1531 a
scris „ De trinitatis erroribus”, in 1533 „ Restitutio christianusmi” conform careia sufletul se afla in
sange.Descris corect marea si mica circulatie, insa sfarsind tragic,ars pe rug.
Trasaturi caracteristice ale renasterii:
• dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologiei
se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru
intelegerea functionarii lor
• fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat
datele de anatomie sunt lacunare, iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc.
• contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor, este inlocuita
progresiv cu :
-observatia sistematica
-observatia controlata
-experimentul
Figuri reprezentative:
Sec. al XV-lea
Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale,
metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru
evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera
ca “stiinta provine din observatie, nu din autoritate”.A explicat zgomotul arterial
cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand
cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficiente
aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista
si orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala.
Sec. al XVI-lea
Paracelsus (1493-1541) –numele cel mai lung din istoria medicinei
PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim- si-a luat numele de
paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- se
numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva
scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si
experimentarea.
Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei moderne prin
intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani
corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia
renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura,
mai mult emite ipoteze fiziologice.
Miguel Servet (1511-1553) – descrie corect drumul sangelui in mica circulatie
(ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomo-
fiziologice intr-un eseu teologic.
 Fabrizio d’Aquapendente ( 1537-1619) – premergator al lui Harvey, i-a oferit
acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de “itinerar al sangelui”
intr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua
sensuri prin acelasi vas.
Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima
oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina, publicat la Paris (1542) in
zece editii succesive.
8.Leonardo Da vinci si Anatomia
Leonardo da Vinci (1452-1519)interesat de asemenea,pe langa pictura si de medicina.Marc Antonio della
Tora ,un mare anatomist,ii este profesor de anatomie la Padova.El spune ca Ventriculii laterali sunt sediul
perceptiei, Ventriculul III este sediul sufletului iar Ventricului IV este sediul meomoriei.Diseca la spitalul
“Santa Maria Nueva: din Florenta,la spitalul “Magiore”din Milano,la spitalul “Sf.Spirit “ din Roma.El descrie :
bronhiile ca nefiind legate de inima, valvulele de la originea vaselor de sange,sectiuni anatomice prin membre
si viscere.Avea planuit un Tratat de Anatomie format din 120 de capitole-750 desene in 26(60) de caiete si 228
de planse dintre care 215 au ajuns la biblioteca castelului regal la Windsor.
Contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt
pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca
“stiinta provine din observatie, nu din autoritate”.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor
inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor
costali.
9.Miguel Cerveto
Miguel Servet (n. 29 septembrie 1511, Villanueva de Sijena, Aragon - d. 27 octombrie 1553, Geneva), născut
Miguel Serveto, cunoscut și ca Miguel de Villanueva, a fost teolog, medic și umanist. În medicină, Michel
Servet a fost descoperitorul circulației pulmonare (mica circulație).A elaborat un Tratat asupra siropurilor;in
1531 a scris „ De trinitatis erroribus”, in 1533 „ Restitutio christianusmi” conform careia sufletul se afla in
sange.A descris corect marea si mica circulati; precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in
1628)acuzat de Calvin pentru erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale
10.Andreas Vesalius
- copil – diseca iepuri si rate
- 25 februarie1530-Universitatea Louvan
- 1533 Paris,1537 Louvain,Padova
- 5 decembrie 1537 lector de chirurgie
- 6 decembrie 1539 prefesor de anatomie si chirurgie . „ Profesorul trebuie sa execute el insusi disectia”
- 1544 se retrage de la Padova
- 1546,devine medicul imparatului Carol Quintul,Filip al II lea. „Tratamentul (insanatosirea) este primul
scop al medicinii si rolul principal al studiului anatomiei este acela de a fi o baza pentru atingerea
acestui scop.”
- 1564- pe insula Zante
- metoda sa = anatomie comparata
- „Tabulae anatomicae” 1538 la Venetia
- 1541 Venetia – „Galeno opera omnia”
- 1542 Basel „De corpuris humani fabrica” – 7 volume, I – oase si cartilagii, II - ;ligamente si muschi, III –
vase, IV – nervi, V – digestiv si urogenital , VI – inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St
Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen
- 1561 „Chirurgia magna”
- Stephano von Calcar-da o imagine artistica pozelor din anatomia lui Vesalius
- prima descriere a anatomiei: venelor, inimii, urechii interne si externe, mezenteruluim mediastinului,
m fronixului, aritenoidelor
- a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii galbeni
 - a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului
- organele interne – putin studiate
- greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat
- conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu functia, intelepciunea fortei divine
- cel mai vechi preparat anatomic din lume – la univ. din Basel: scheletul condamnatului la moarte
Kobkerer von gebweiler – decapitat – preparat de Vesal in 1543 (disectie publica)
- acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug
- pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant
- la reintoarcere in europa – nafragiul pe insula Zenta, unde a murit de tifos
- elevii lui Vesal: Realdo Colombo – descrierea micii circulatii; B. Eustachio – descrieri: trompa urechi
interne, suprarenala, nervii optici, dintii
11.Anatomia si Artele
Medicina (lat.: ars medicina = arta de a vindeca).Anatomia este in stransa legatura cu majoritatea artelor,in
special arta de a picta/desena,intrucat invatatea medicinii se bazeaza atat pe observatia in realitate a corpului
uman si a tot ce tine de el,cat si in plan artistic,in diverse atlase si desene,fapt ce afirma legatura dintre
anatomie si desen artistic.La acest capitol il putem da ca principal exemplu pe marele artist Leonardo Da Vinci,
pasionat atat de pictura si redare grafica cat si de medicina.De asemenea anatomia mai este in strans legatura
cu toate stiintele exacte precum stiinta,fizica,chimia,matematica.
12.Whiliam Harvey
William Harvey (n.1 aprilie 1578 – d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul că a elaborat
teoria exactă a circulației sanguine.A fost medic de curte al regilor britanici Iacob I și Carol I.A scris „ Exercitatio
anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” (1628) Spre deosebire de creatorul anatomiei moderne,
Andreas Vesalius, el nu și-a petrecut copilăria făcând vivisecții pe animale. La disecțiile cadavrelor a luat parte
în timpul studiilor de la Gonville and Caius College, în Cambridge, unde s-a specializat în medicină William
Harvey și-a lărgit cunoștințele privind funcționarea sistemului circulator la mamifere. A bănuit că Galen nu
avea dreptate; ficatul nu reprezenta elementul cel mai important al circulației sângelui, ci inima. Avea totuși
nevoie de argumente.
Pentru a defini modul de mișcare al sângelui prin organism, a efectuat mai multe vivisecții pe câini. Acestora le
lega diferite vene și artere din anumite părți ale corpului. Blocând vena cavă a observat că vasele se tumefiază
spre extremități. Această descoperire a fost tema unuia din cursurile pe care le-a ținut, după anul 1615, la
Lumley College, la catedra de chirurgie și anatomie.
13.Anatomia franceza
In Franta, anatomia a ramas multa vreme tributara conceptiilor lui Galenus prin conservatorismul lui Sylvius si
Jack Riolan, tatal si fiul (arcada lui Riolan)
In Franta, primul tratat de anatomie a fost descris de Aspoare (?) in 1561 – “Anatomia universala a corpului
uman”
In aceasta perioada, anatomia patrunde adanc in vasele sangvine prin injectii musculare.Disectia este metoda
durenta – tema de atractie pentru artisti.Acest lucru a fost imortalizat de Rembrandt in tabloul “Lectia de
anatomie a doctorului Tulp”.
14.Anatomisti romani celebri
Thoma Ionescu (n. 13 septembrie 1860, Ploiești - d. 28 martie 1926, București) a fost un medic chirurg și
anatomist român, profesor universitar, inițiator al unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești
de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare al Academiei Române.
Thoma Ionescu este întemeietorul școlii românești de anatomie și de chirurgie. A colaborat la redactarea
marelui tratat de anatomie sub redacția lui P.J. Poirier, aducând contribuții la topografia etajului abdominal
prin descrierea unor structuri anatomice care-i poartă numele. A dezvoltat și pus la punct numeroase tehnici și
instrumente chirurgicale Școala sa de chirurgie a avut un rol important în formarea specialiștilor români,
aducându-și totodată contribuția la îmbogățirea patrimoiniului de tehnici chirurgicale și de cunoștințe privind
anatomia topografică. Și astăzi, în vestita clinică "Mayo" din Rochester (U.S.A.), se află bustul chirurgului
român Thoma Ionescu.
Victor C. Papilian (n. 17 iunie 1888, Galați - d. 15 august 1956) a fost un medic, scriitor și profesor universitar
român.
Începând cu 1907 Victor Papilian a studiat medicina și a devenit medic în 1916 la București. În anul 1947,
odată cu instaurarea regimului comunist în România, a fost pensionat forțat. În anul 1948 a semnat în fața lui
Vladimir Ghika profesiunea de credință catolică, specificând că dorește să aparțină Bisericii Române Unite cu
Roma. La începutul anului 1950 a fost condamnat la 10 ani de închisoare ca adept al "ideologiei burgheze"
pentru "atitudine refractară ideilor socialiste". După eliberarea din închisoare a frecventat serviciile religioase
clandestine săvârșite de preotul Vasile Chindriș.
Papilian: ”Anatomia se invata de 17 ori, se uita de 16 si se retine o data”
15.Configuratia exterioara a oaselor
Fiind comparate cu unele corpuri geometrice,oaselor li se descriu 3 dimensiuni:lungimea,latimea,grosimea.De
asemenea li se desctiu fete,margini si unghiuri.Oasele isi pot primu numele de la corpurile geometrice cu care
se aseamana:trapezul,cuboidul,piramidalul,etc.Alte oase au nume de
obiecte:scafoidul,cuneiformul,ciocanul,scarita.
Dupa aspectul lor oaseele pot fi rectilinii(fibula),incurbate(coastele),in „ S” italic ( clavicula) sau rasucite pe
axul lor(humerusul).Sunt oase care ai anumite caractere structurale cum ar fi oasle pneumatice.Acestea au
forma neregulata si contin in interiorul lor cavitati pline cu aer(maxila,frontalul,sfenoidul,etnoidul,mastoida).In
raport cu situatia lor ,oasele pot fi sesamoide sau suturale.In raport cu dimensiunile lor,oasele se clasifica in
luni,plane(late) si scurte.
16.Elementele descriptive ale oaselor
Desi sunt organe rezistente,oasele sufera inflentele organelor invecinate.De ex.,tractiunea muschilor produce
proeminente osoase,presiunea creierului da nastere la depresiuni pe fata interioara a oaselor
craniului,pulsatiile arterelor produc santuri etc.De pe suprafata oaselor se desprind elemente
morfologice(descriptive) care cuprind un numar de detalii importante din punct de vedere practic si
aplicativ.Aceste detalii morfologice se grupeaza in proeminente,cavitati,gauri si canale.
Proeminentele sunt parti osoase care proemina la suprafata osului si pot fi articulare si nearticulare.
Cavitatile osoase sunt determinate de forte de presiune,impartinndu-se in articulare si nearticulare.Cavitatile
nearticulare se impart la randul lor in cavitati de insertie si cavitati de receptie.
Gaurile si canalele osoase sunt de 2 feluri: de trecere si nutritie(TESTUT).Gaurile si canalele de trecere sau de
transmisie,dupa forma lor,au mai multe denumiri : hiat , foramen , sulcus , ductus , fossa , fossula , incisura ,
apertura . Gaurile si canalele nutritve servesc pentru trecerea vaselor sanguine care asigura nutritia osului
respectiv.Dupa dimensiunea lor se impart in 4 grupe:Gaurile de ordinul I, Gaurile de ordinul II,Gaurile de
ordinul III (de la care pleaca un sistem de canale numite canalele HAVERS,prin care trec capilarele) si Gaurile
de ordin IV.
Canalele nutritive ale oaselor memebrelor se indreapta oblic catre cot si fug de genunchi,deoarece oasele
cresc inegal prin extremitatile lor.Extremitatea fertila este cea superioara pentru humerus si cea inferioara
pentru oasele antebratului,iar pentru membrul inferior extremitatea fertila este cea inferioara pentru femur si
cea superioara pentru oasele gambei.Famurul are in majoritatea cazurilor 2 gauri nutritive de ordinul I.
17.Structura Oaselor
Examinand sectiuni prin diferite oase,se observa ca acestea sunt formate din tesut osos care se prezinta sub 2
aspecte:compact si spongios.
Substanta compacta este omogena,dura ,de culoare alba(pe osul uscat).Este formata din lamele osoase
alaturate,alipite fara a delimita cavitati intermediare.Ea rezista in special torsiunii si indoiriisi foarmeaza diafiza
oaselor lungi,stratul de la suprafata epifizelor si al oaselor scurte,precum si cele 2 lame,externa si interna,ale
oaselor scurte.
Substanta spongioasa se prezinta ca un burete,fiind formata din lamele sau trabecule osoase orientate in
diferite sensuri si prin intretaierea lor se formeaza cavitati de marimi diferite numite areole,alveole sau tubi
ososi,in care se gaseste maduva osoasa.Ea rezista in special la presiune si o gasim in epifizele oaselor lungi si in
interiorul oaselor scurte si late.
In ambele tipuri de substanta ososasa,trabeculele osoase se dispun dupa liniile izostatice prin care se transmit
fortele de presiune si tractiunecare actioneaza asupra osului.In structura celor 3 tipuri de oase(luni,plane si
scurte),repartitia celor 2 tipuri de substanta osoasa se face intr-un mod caracteristic pentru fiecare categorie.
Strctura oaselor lungi
Sunt formate dintr`un corp sau diafiza si din 2 extremitati sau epifize:una proximala sau superioara si cealalta
inferioara sau distala.Corpul osului este format dintr-un cilindru de tesut osos compact,strabatut in tot lungul
sau de un canal central,larg,numit canalul sau cavitatea medulara,care adaposteste maduva osoasa.Tesutul
osos compact prezinta spre periferie si spre canalul medular cate o zona de lamele osoase soncentrice care
formeaza zana fundamentala externa si respectiv zona fundamentala interna,intre care se gasesc osul
haversian si osul nehaversian.
Osul haversian este format din osteoane sau sisteme Havers sau coloane haversiene dispuse concentric in
jurul unui canal numit canalul HAVERS.
Celulele tesutului osos sunt de 3 feluri:osteoblaste,osteocite si osteoclaste.
Osul nehaversian este format din lamele osoase care fac legatura intre osteoane si reprezint resturi ale
osteoanelor ce rezulta in urma procesului de remaniere.
Intre diafiza si epifiza,pana la varsta de 25-30 de ani,exista un disc cartilaginos numit metafiza,cartilaj diafizo-
epifizar,cartilaj de crestere sau cartilaj de conjugare.
Extremitatile sau epifizele osului lung sunt formate la suprafata dintr-un strat subtire de substanta
compacta,care acopera o masa de substanta spongioasa
Strctura oaselor plane
Sunt acoperite la exterior de periost sub care se gasesc 2 lamele de substanta osoasa compacta,care cuprind
intre ele un strat mai gros sau mai subtire de substanta osoasa spongioasa.In cazul oaselor plane ale boltii
craniene,lamelele de substanta compacta se numesc lame sau table(una externa:lamina externa si alta
interna:lamina interna),iar substanta osoasa spongioasa se numeste diploe.
Strctura oaselor scurte
Oasele scurte au o strcutura asemanatoare cu cea a epifizelor oaselor lungi.Sub periost se afla un strat subtire
de substanta osoasa compacta ce inveleste o masa de substanta spongioasa dispusa interior, in areolele careia
se afla maduva osoasa.Suprafata exterioara a oaselor este invelita de o membrana fibroasa numita
periost.Prin fata sa profunda,periostul adera la os.Acest fapt se datoreste vaselor care trec din el in osul
subiacent prin canalele VOLKMANN,dar mai ales unor fibre conjunctive numite fibrele SHARPEY.
Histologic,periostul este format din 2 straturi :superficial si profund.
Cavitatea medulara,ca si areolele substantei osoase spongioase,contine maduva osoasa.Ea este o substanta
moale,semifluida,buretoasa,bogata in elemente figurate ale sangelui.Prezinta 4 aspecte:Maduva rosie
osteogena,Maduva rosie hematogena,Maduva galbena,Maduva gelatinoasa sau cenusie.
18.Caracterele vertebrelor cervicale
Corpul vertebrelor cervicale este mic si alungit transversal,crescand progresiv de la a 3 a la a 7a vertebra
cervicala.Pe marginile laterale ale fetei superioare a corpului vertebral se gaseste o proeminenta osoasa
numita procesul uncinat,proces semilunar sau croset.In partile laterale ale fetei inferioare se gasesc 2
scobituri,care corespund proceselor uncinate ale vertebrei subiacente.
Gaura vertebrala este triunghiulara
Procesul spinos este scrurt,putin inclinat, si cu varful bifid.
Procesele transverse,scrurte si largi,au baza strabatuta de gaura transversara,prin care trec artera,vena si
nervvul vertebral( al lui FRANCOIS FRANC ).Aceasta gaura imparte baza procesului transvers in 2 radacini:una
anterioasa si una posterioara.Pe fata superioara a procesului transvers se gaseste un sant pentru nervul spinal
cervical.
Varful procesului transvers se termina prin 2 tuberculi:unul anterior ascendent si altul posterior descendent.
Procesele articulare sunt 2 superioare si 2 inferioare,orientate in plan transversal,cele superioare privind
postero-superio,iar cele inferioare,infero-anterior.
Lamelele vertebrale ,subtiri,patrulatere,mai late decat inalte.
19.Caracterele vertebrelor toracale
Corpul vertebral are diametrul transversal aproape cu cel antero-posterior,in special la nivelul vertebrelor
toracale mijlocii.Pe partile laterale ale corpului vertebral se afla suprafetele costale destinate sa se articuleze
cu capul coastelor.Aceste suprafete articulare sunt in numar de 4,cate 2 pentru fiecare parte a corpului
vertebral,una superioara si una inferioara.Suprafetele costale superioare se gasesc la primele 10 vertebre
toracale,iar cele inferioare numai la primele 9.
Gaura vertebrala este aproape circulara.
Procesul spinos este de forma prismatic triunghiulara,foarte lung si foarte inclinat inferior.Varful proceselor
spinoase toracale este unituberculat.
Procesele transverse sunt unituberculate si prezinta pe fata lor anterioara,aproape de varf, cate o suprafata
articulara pentru tuberculul costal.
Procesele articulare sunt dispuse in plan frontal,cele superioare privesc posterior iar cele inferioare anterior.
Lamelele vertebrale sunt patrate.
20.Caracterele vertebrelor lombare
Corpul vertebral este foarte voluminos si are aspect reniform.
Gaura vertebrala are forma unui triunghi isoscel.
Procesul spinos,foarte dezvoltat,este patrulater si aproape orizontal.Primele 3 procese sunt mai mari ca
urmatoarele 2.
Procesele costiforme sunt omologul coastelor.Prin pozitia lor pot fi confundate cu procesele transverse,care
sunt reprezentate de mici proeminente osoase situate pe fata posterioara a proceselor costiforme.
Procesele articulare sunt situate pe un plan posterior proceselor costiforme si sunt verticale.Procesele
articulare superioare au suprafete articulare concave,iar cele inferioare au suprafete articulare convexe.
Lamelele vertebrale sunt patrulatere,mai inalte decat late.
21.Atlasul si Axisul
Atlasul este prima vertebra cervicala,careia ii lipseste corpul vertebral.Este alcatuit din 2 mase laterale,unite
intre ele anterior si posterior prin 2 arcuri osoase,delimitand impreuna gaura vertebrala.Maselor laterale li se
descriu 6 fete.
Fata superioara,suprafata articulara concava,numita suprafata artiulara superioara destinata sa se articuleze
cu condilul occipitalului.
Fata inferioara,prezinta o suprafata articulara numita suprafata articulara inferioara care se va artcula cu
procesul articular superior al axisului.
Fata anterioara corespunde extremitatii arcului anterior.
Fata posterioara corespunde extremitatii arcului posterior.
Fata laterala se continua cu procesele transverse.
Fata mediala prezinta rugozitati pentru insertia ligamentului transvers
Arcul anterior,usor convex anterior,mai scurt decat cel posterior,prezinta pe fata lui anterioara , pe linia
mediana ,tuberculul anterior al atlasului.Pe fata posterioara prezinta o suprafata articulara
concava,circulara,fovea dentis,care sa se articuleze cu dintele axisului.
Arcul posterior descrie o curba cu concavitatea anterior.Pe fata lui posterioara se gaseste pe linia mediana
tuberculul posterior al atlasului.Pe marginea lui superioara prezinta un sant numit santul arterei vertebrale
prin care trec artera vertebrala si primul nerv rahidian cervical.Uneori acest sant pate fi transformat in canalul
arterei vertebrale.
Procesele transverse au varful unituberculat.
Gaura vertebrala este impartita de ligamentul transvers in 2 compartimente:unul
anterior,aprox.patrulater,pentru dintele axisului si celalalt posterior,ovalar,care corespunde maduvei cu
meningele rahidian si radacinilor medulare ale nervilor accesori.(XI)
Axisul este cea de-a doua vertebra cervicala.
Corpul axisului prezinta pe fata lui superioara , in portiunea mijlocie,un proces vertical numit dintele axisului
sau procesul odontoid al axisului.Acest proces prezinta o baza sudata la corpul axisului,o portiune mai stramta
numita gat(col),un corp si un varf de care se prind ligamentele occipito-axoidiene.Pe fata anterioara si
posterioara a dintelui se gaseste cate o suprafata articulara anterioara pentru arcul anterior al atlasului si una
posterioara pentru ligamentul transvers.
Procesele transverse sunt scurte si varful lor este unituberculat.
22.Caracterele specifice ale vertebrelor C6,C7,D1,D4,D10,D12,L5
C6 se caracterizeaza prin aceea ca prezinta mai proeminent tuberculul anterior al procesului transvers numit
tuberculul carotidian sau tuberculul lui CHASSAIGNAC.Acest tubercul se poate palpa si reprezinta punct de
reper pentri descoperirea arterei carotide comune.
C7 sau vertebra proeminenta prezinta procesul spinos mai lung ca la celelalte vertebre cervicale,punct de
reper pentru numararea vertebrelor.Procesul spinos este unituberculat.In partea inferioara a fetelor laterale
ale corpului,se gaseste uneori cate o fateta articulara pentru capul primei coaste.
T1 prezinta corpun vertebral asemanator vertebrei cervicale.Pe fata superioara a corpului sau are procese
uncinate,caracteristice vertebrelor cervicale.
T4 prezinta pe partea laterala stranga o depresiune data de pulsatiile aortei,amprenta aortica.
T10 se deosebeste de celelalte vertebre dorsale prin prezenta unei singure semifatete articulare costale pentru
capul coastei a 10-a.
D12 prezinta ca si D11 o sngura fateta articulara pentru capul coastelor si nu prezinta pe fetele anterioare ale
proceselor transverse fatete articulare pentru tuberculul costal.Are procesele articulare inferioare identice cu
cele ale vertebrelor lombare.
L5 are corpul vertebral mai inalt in partea anterioara decat in partea posterioara,avand aspect cuneiform.
23.Sacrumul
Sacrumul este un os nepereche,median si simetric,situat in partea posterioara a bazinului,inferior coloanei
limbare,deasupra coccisului si intre cele 2 oase coxale.Scrumul este orientat infero-posterior,formand cu
coloana lombara un unghi obtuz deschis posterior numit promontoriu.Sacrumul prezinta 4 fete,o baza si un
varf.
Orientare:se pune superior baza ,iar posterior fata convexa.
Fata pelvina sau anterioara este concava si prezinta pe linia mediana o coloana osoasa ce provine din sudarea
celor 5 corpuri vertebrale componente,ale caror locuri de sudura sunt indicate de 4 linii(creste) transversale.La
extremitatile fiecarei linii transversale exista cate o gaura sacrala anterioara prin care trec ramurile anterioare
ale nervilor sacrali si ramuri ale vaselor sacrale laterale.Fiecare din aceste gauri sunt separate de vecinele
lor,superioara si inferioara,prin cate o coloana osoasa pe care se insera muschiul piramidal al
bazinului(piriform).
Fata posterioara este convexa si prezinta pe linia mediana creasta sacrala mediana,rezultata din unirea
proceselor spinoase ale vertebrelor sacrale.La nivelul celei de-a 3-a sau a 4-a vertebra sacrala,creasta sacrala
se bifurca,cele 2 ramuri de bifurcatie numindu-se coarnele sacrale,ce se vor articula cu coarnele
coccisului.Intre coarnele sacrale se gaseste orificiul inferior al canalului sacral,numit hiatusul sacral.
De-o parte si de alta a crestei sacrale mediane se gaseste cate un sant longitudinal numit santul sacral care
continua inferior santurile vertebrale.
Lateral santului sacral se gasesc 5 tuberculi sacrali postero-mediali sau tuberculi articulari care reprezinta
procesele articulare ale vertebrelor sacrale si care formeaza creasta sacrala intermediara.Laterall tuberculilor
se gasesc gaurile sacrale posterioare,in numar de 4 prin care trec ramurile posterioare ale nervilor
sacrali.Urmeaza mai lateral,tuberculii sacrali postero-laterali sau tuberculii conjugati,care reprezinta procesele
transverse ale vertebrelor sacrale,si care formeaza creasta sacrala laterala.
Fetele laterale au forma triunghiulara cu baza superior;prezinta o fata articulara in forma de pavilion de
ureche destinata sa se articuleze cu o suprafata asemanatoare situata in partea posterioara a fetei mediale a
coxalului.Posterior acesteia se afla tuberozitatea sacrala,pe care se insera ligamente puternice ale articulatiei
sacro-iliace.
Baza sacrumului prezinta o suprafata ovalara mediana care este fata superioara a corpului primei vertebre
sacrale.Posterior acestei suprafete se gaseste orificiul superior al canalului sacral.Lateral fata de suprafata
ovalara se descrie cate o suprafata triunghiulara,cu baza lateral numita aripioara sacrumului.Posterior
aripioarelor sacrale se gasesc 2 procese articulare superioare destinate articulatiei cu procesele articulare
inferioare ale ultimei vertebre lombare.
Varful sacrumului prezinta o suprafata articulara eliptica care se articuleaza cu ciccisul.
Canalul sacral strabate osul sacrum continuand canalul vertebral.In el se gaseste fundul de sac dural si nervii
care alcatuiesc coada de cal.De fiecare parte a canalului sacral pleaca 4 conducte transversale care se bifurca
dand o ramura anterioara si una dorsala,ce se deschid la nivelul gaurilor sacrale anterioare si respectiv
posterioare.
24.Coccisul
Coccisul este un os median,nepereche si simetric,situat dedesubtul sacrumului cu care se
artculeaza,reprezentand la om rudimentul scheletului cozii la mamifere.Are o forma triunghiulara si prezinta 2
fete,2 margini,o baza si un varf.
Orientare:se pune superior baza si anterior fata cancava.
Fata anterioara este concava,iar fata posterioara este convexa.Cele 2 fete prezinta 3-4 linii
transversale,rezultate prin unirea vertebrelor coccigiene.
Baza coccisului are o suprafata eliptica destinata sa se articuleze cu varful sacrumului.Posterior acestei
suprafete se gasesc 2 procese orientate superior,numire coarnele coccisului,care se srticuleaza cu coarnele
sacrumului,contribuind la delimitarea hiatusului sacral.
Marginile coccisului sunt oblice,convergand catre varf.
Varful coccisului se termina printr-un tubercul mic.
25.Coloana vertebrala in general
Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiului.Se imparte in 4 segmente:cervical,toracal,lombar si
sacro-coccigian.Primele 3 reprezinta segmentul mobil iar cel de-al 4 lea reprezinta segmentul fix al coloanei
vertebrale,solidar cu cele 2 oase coxale cu care constituie scheletul bazinului.
Coloana vertebrala nu este rectilinie.Prezinta curburi sagitale si curburi laterale.Curburile sagitale sunt in
numar de 4:cervicala,dorsala,lombara si sacro-coccigiana.Curburile cervicala si lombara au convexitatea
anterior si se numesc lordoze,iar curburile dorsala si sacro-coccigiana au convexitatea posterior si se numesc
cifoze.Curburile laterale se numesc scolioze.In mod obisnuit intalnim curburile cervicala si lombara cu
convexitatea la stanga si curbura toracala cu convexitate la dreapta.Curbura toracala (principala) este
determinata de activitatea mai intensa a muschilor membrului superior drept.Celelalte 2 curburi sunu
compensatorii.La stangaci este invers.
Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale.
Coloanei vertebrale i se descriu:o fata anterioara,o fata posterioara si 2 fete laterale.
Fata anterioara este formata din corpii vertebrali si discurile intervertebrale,care formeaza coloana cilindrica.
Fata posterioara prezinta pe linia mediana o creasta osoasa,creasta spinala,formata din procesele spinoase ,iar
de-o parte si de alta se gaseste cate un sant, santul vertebral,care adaposteste muschii snaturilor vertebrale.
Fetele laterale sunt formate din:procesele transverse,pendiculii vertebrali,si partile laterale ale suprafetele
circumferentiale ale corpilor vertebrali.
Canalul vertebral sau rahidian rezulta din suprapunerea gaurilor vertebrale.El se continua superior cu
cavitatea neurocraniului prin gaura occipitala iar inferior de deschide prin hiatusul sacral.El urmareste
inflexiunile coloanei vertebrale.
Coloana vertebrala indeplineste rol static,mecanic si protector.In statiune verticala coloana vertebrala
transmite bazinului si de aici membrelor inferioare,prin intermediul sacrumului,toata greutatea
capului,trunchiului si membrelor superioare.Coloana vertebrala este formata din piese articulate intre ele ,
care sunt mobilizate de muschii santurilor vertebrale,fiind astfel antrenata in miscari numeroase si variate ale
corpului.Coloana vertebrala contine in canalul rahidian:maduva spinarii,radacinile nervilor spinali si
meningele.
26.Sternul
Sternul este un os alungit si plat,median.Este format dintr-o serie de piese osoase independente numite
sternebre.Sternul este format din 3 segmente:manubriu sau prestern,corpul sternului si apendicele xifoid sau
procesul xifoid.
Orientare:se orienteaza anterior fata convexa a osului,iar superior extremitatea mai voluminoasa.In
ansamblu,sternul prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2 margini,2 extremitati.
Fata anterioara este convexa.La nivelul liniei de sudura dintre manubriu si corpul sternal se formeaza un unghi
proeminent anterior,unghiul sterului sau unghiul lui LOUIS care corespunde celei de-a 2a articulatii condro-
sternale,constituind astfel un punct de reper pentru numararea coastelor.Pe fata anterioara se vad o serie de
linii transversale,crestele sternale,care corespund sudurii dintre sternebre.Pe fata anterioara a sternului se
insera: fasciculele sternale ale sterno-cleido-mastoidianului,pectoralul mare si dreptul abdomenului.
Fata posterioata este concava.Pe ea se insera muschii sterno-cleido-hioidian,sterno-tiroidian,triunghiularul
sternului si diafragma.
Extremitatea superioara sua baza prezinta pe linia mediana un sant numit furculita sternala.De fiecare parte a
acestui sant se gaseste cate o suprafata articulara,incizura claviculara,destinata sa se articuleze cu
extremitatea mediala a claviculei.
Varful sau extremitatea inferioara este constituita de apendicele xifoid.
Marginile laterale au forma de „S” italic si prezinta fiecare cate 13 santuri,dintre care 7 sunt articulare numite
„santuri costale” articulate cu cartilagiile primelor 7 coaste si 6 nearticulare,numite santuri intercostale.
27.Coastele
De pe partile laterale ale coloanei vertebrale toracale se desprin 24 de arcuri osoase,12 pe partea dreapta si
12 pe partea stanga,numite coaste,care vin sa se articuleze in partea anterioara a trunchiului,prin intermediul
cartilajului costal cu sternul.Primele 7 perechi de coaste ajung la stern,articulandu-e cu acesta prin cate un
cartilaj costal si se numesc coaste adevarate.Ultimele 5 perechi nu ajung la stern si se numesc coaste
false.Acestea se impart in 2 grupe:costele 8,9,10 se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a
7a si se numesc coaste false propriu-zise,iar coastele 11 si 12 raman independente,neajungand la stern si se
numesc coaste flatante.
Din punct de vedere morfologic,coastele prezinta 2 portiuni:costa propriu-zisa si o portiune anterioara
cartilaginoasa numita cartilaj costal.Coasetele propriu-zise sunt oase late,curbe,a caror lungime creste supero-
inferior de la coasta 1 pana la coasta a 7a ,apoi descreste pana la coasta a 12 a .Prezinta o curbura cu
concavitatea spre interior si aceasta curbura este accentuata in 2 puncte:unghiul anterior si unghiul
posterior.In realitate costele prezinta 3 curburi : curbura de-a lungul fetelor,curbura de-a lungul marginilor si
curbura de-a lungul axului.
Orientare:se aseaza lateral fata convexa a coastei,posterior extremitatea care prezinta mai multe
proeminente si suprafetele articulare,iar inferior marginea care prezinta un sant.
Oricarei coaste i se descriu un corp si 2 extremitati:posterioara si anterioara.Corpul coatei este foarte turtit in
sens transversal si prezinta 2 fete:una laterala convexa si una mediala concava,care vine in raport cu organele
din cutia toracica,precum si 2 margini,superioara si inferioara.Ce superioara este ascutita si pe ea se insera
muschii intercostali,iar cea inferioara prezinta un sant,numit santul subcostal in care se gaseste PVN
intercostal.Pe cele 2 bize ale snatului subcostal se insera muschii intercostali.
Extremitatea posterioara a coastei prezinta 3 portiuni:cap,gat si tubercul.Coapul coastei prezinta 2 suprafete
articulare,superioara si inferioara dispuse in unghi care se vor articula cu fetele laterale ale corpului a 2
vertebre toracale vecine.Intre cele 2 suprafete articulare ale coastei se cagaseste o crasta osoasa.Colul coastei
este portiunea mai ingusta si delimiteaza capul coastei de tuberculul.La nivelul sau se gaseste o creasta
osoasa.Tuberculul costal este o proeminenta osoasa pe care se gaseste o suprafata articulara ce se
articuleaaza cu suprafata ososasa de pe fata anterioara a procesului transvers al vertebrei toracale
corespunzatoare.
Extremitatea anterioara a costei prezinta o scobitura eliptica numita nacosa in care se prinde cartilajul
costal.Cartilajul costal este in continuarea coastei osoase.Primele 7 perechi de cartilaje apartin costelor
adevarate si se unesc cu sternul.Urmatoarele 3 perechi de cartilaje continua costele false propriu-zise si se
unesc cu cartilajul supraiacent,formand arcul costal.Ultimele 2 perechi de cartilaje continua coatele flotante si
se pierd in musculatura peretelui abdominal.
28.Caracterele specifice ale coastelor 1,2,11,12
Coasta 1 prezinta corpul coastei cu fetele orientate superior si inferior.Fata superioara a acestei coste
prezinta in protiunea mijlocie o ridicatura ososasa numita tubercului lui LISFRANC pe care se insera musciul cu
acelasi nume.Anterior tuberculului se afla santul venei subclaviculare iar posterior tuberculului santul arterei
subclaviculare.
Coasta 2 se caracterizeaza prin aceea ca cele 2 fete ale corpului privesc oblic,una supero-laterale,alta infero-
medial.In prtiunea mijlocie a fetei supero-laterale se afla neregularitati care formeaza tuberozitatea
muschiului dintat anterior pentru inserta unui fascicul a m.dintat mare si pentru m.scalen posterior.
Coastele 1 si 2 nu au sant subcostal.
Coastele 11 si 12 articuladu-se numai cu cate o vertebra,capul lor prezinta o singura suprafata
articulara.Acestor caoete le lipsesc tuberculii,deoarece ele nu se mai articuleaza cu procesele transverse ale
vertebrelor toracale.Ca directie aceste coaste sunt aproaoe oizontale.Coasta a 12a se deosebeste de coasta
a11a prin fatul ca este mai scurta si ii lipseste santul subcostal.
29.Cutia toracica in general
Toracele este format posterior si pe linia mediana de coloana vertebrala toracala,laterla de cele 12 perechi de
coaste si cartilajele costale,iar anterior si median de stern.Toracele este o cavitate oseto-cartilaginoasa pentru
protectia aparatelor respirator si cardio-vascular,dar asigura si mobilitatea necesara functionarii acestor
aparate,gratie cartilajelor,articulatiilor si peretelui inferior fibro-muscular si diafragma.
Toracele are forma unui trunchi de con cu baza inferior.Toracele la femei este mai scurt si are diametrul
transversal mai mic ca la barbati.La tipul asten,toracele este lung si ingust,iar la tipul hipersten toracele este
scurt si larg.Cifoza si scolioza modifica forma toracelui.Toracelui i se descriu:o suprafata exterioara,una
interioara,un orificiu suerior,mai mic care corespunde varfului si un orificiu inferior sau baza,mai mare.
Suprafata exterioara sau exotoracele prezinta 4 fete:o fata anterioara sau condro-sternala,limitata superior de
furculita sternala,inferior de apendicele xifoid,iar lateral de 2 linii oblice supero-inferior si medio-lateral,ce trec
prin ungiurile aterioare ale coastelor.Pe aceasta fata se gasesc:sternul,articulatile condro-sternale,articulatiile
sterno-condrale,cartlajele si spatiile intercodrale si extremitatea anterioara a coastelor si spetiilor
intercostale;o fata posterioara sau dorsala delimitata de 2 linii laterale ce trec oblic prin unghiurile osterioare
ale costelor.Pe acesta fata se gasesc:procesele spinoase ale vertebrelor toracale,santurile vertebrale,procesele
transverse,articulatiile costo-transversale si estemitate posterioara a costelor si spatiilor intercostale;2 fete
laterale alcatuite din corpul coastelor si spatiie intercostale.
Suprafata interioara sau endotoracele prezinta tot 4 fete:fata anterioara si fetele laterale prezinta aceleasi
elemente contitutive ca si cele ale suprafetei exterioare;fata posterioara przinta proeminentele corpurilor
vertebrale toracale de parte si de alta a carora se gaseste cate un snat numit costeo-vertebral sau santul
pulmonar in care patrunde marginea posterioara a plamanului.
Varful sau orificiul superior este delimitat amterior de inncizura jugulara a sternului,posterior de corpul
vertebrei T1,iar lateral de marginile mediale ale coastei din dreapta si din stanga.Are o forma ovalaea diind
inclinat supero-inferior si postero-anterior.
Baza sau orificiul inferior este delimitata anterior de apendicele xifoid,posterior de corpul vetrebrei T12,iar
lateral de marginea inferioara a coaste 12,de varful coastei 11 si de marginile inferioare ale cartilajelor
coastelor 10,9,8,care prin cartlajul coastei 7 merg pana la baza apendicelui xifoid dupa un plan inclinat supero-
anterior.
30.Scapula
Scapula sau omoplatul este un os lat,pereche,asimetric,de forma triunghiulara,situat la partea posterioara a
toracelui.Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal la nivelul caruia se afla baza si coasta a
8a,la nivelul careia se fla varful.
Prezinta 2 fete,3 margini si 3 unghiuri.
Orientare:se aseaza psterior fata prevazuta cu o pternica spina,superior marginea cea mai mica si sbtire,lateral
unghiul cel mai voluminos.
Fata posterioara priveste postero-lateral si de pe ea se desprinde transversal .la unirea patrimii superioare cu
patrimii inferioare,o puternica lama osoasa numita spina scapulei care imparte fata posterioara intr-o fosa
situata deasupra sa,fosa supraspinoasa si alta situata dedesubtul ei , fosa subspioasa,fose caere dau insertie
muschilor cu acelasi nume.Fosa subspinoasa este separata de marginea laterala a osului printr-o creasca
verticala in afara careia se insera muschii micul rotund si marele rotund.Spina scapulei se continua in
portiunea ei laterala cu o prelungire libera ,numita acromion.Spina scapulei este aplatizata in sens cranio-
caudal si are o forma triunghiulara prezentand 2 fete,superioara si inferioara,pe care se insera muschii supra si
subspinos si 3 margini,dintre care una anterioara,prin care spina adera de fata dorsala ascapulei,alta laterala
concava,care proveste articulatia scapulo-humerala si a treia dorsala ,libera.
Marginea dorsala este groasa si rugoasa si de insertie pe buza superioara muschiului trapez iar pe cea
inferioara m.deltoid.Marginea laterala formeaza cu gatul scapulei un sant prin care trece PVN suprascapular
din fosa supraspinoasa in cea subspinoasa.
Acromionul este o proemineneta turtita supero-inferior dar cu orientare in sens invers spinei,care poata fi
palpata sub piele.Prezinta 2 fete si 3 margini.Fata superioara din in raport cu tegumetele,fata inferioara
netede si doncava priveste articulatia scapulo-humerala,marginea laterala serveste pentru insertia m
deltoid.Marginea posterioara constinua marginea posterioara a spinei,iar marginea mediala prezinta o
suprafata articulara ovalara pentru extremitatea laterala a claviculei.Pe varful acromionului se insera
ligamentul acromio-coracoidian.La unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei se formeaza
unghiul acromionului:pornind de la el se pot face masuratorile pentru stabiliea eventualelor luxatii ale centurii
scapulare.
Fata costala sau anterioara prezinta o concavitate,fosa subscapulara strabatura de 3-4 creste oblice.Pe ea se
insera m.subscapular.Pe portiunea mediala a fetei se insera m dintat anterior la nivelul a 2 suprafete
rugoase,triunghiulare(superioara si inferioara)
Marginea superioara sau cervicala este subtire si prezinta in partea laterala incizura scapulei(incizura
coracoida) prin care trece n.suprascapular.Incizura este transformata intr-un canal osteo-fibros fe catre
ligamentul coracoidian.Pe desupra ligamentului trec artera si venele scapulare.Medial de scobitura,marginea
superiaoara da insertie m. Omo-hioidian.
Marginea mediala este orientata spre coloana vertebrala si se mai numeste marginea spinala sau
vertebrala.Este formata din 2 segmente care fac intre ele un unghi obtuz cu deschidere laterala:segmentul
superior,situat in ¼ superioara ,este oblic supero-lateral,iar cel inferior care ocupa ¾ inferioare,este aproape
vertical.Pe aceasta margine se insera:m supra si subspinosul pe buza posterioara,rudicatorul scapulei si
romboidul pe interstitiul si dintatul mare pe buza anterioara.
Marginea laterala sau axilara este orientata spre axila,fiind groasa si oblica infero-medial.
Unghiul inferior sau varful scapulei este format din unirea marginii mediale cu cea laterala.PE el se insa m
subscaular,rotud mare,dintat mare si dorsal mare.
Unghiul superior se formeaza la unirea marginii superioare cu cea mediala.Pe el se insera m.ridicator al
scapulei.
Unghiul lateral este cel mai voluminoc.Prezinta de studiat2 elemente:cavitatea glenoidala si procesul
coracoid.Cavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta numita gatul sau
colul scapulei;cavitatea este putin ovala,cu axul mare vertical sau oblic.La cele 2 extremitati ale cavitatii se
gasesc rugozitati:cea inferioara este tuberculul infraglenoidal pentru inserta capului lung al tricepsului
brahial.iar cea superioara este tuberculu supraglenoidal pentru insertia capului scurt al muschiului bicepsului
brahial.Procesul coracoid este o prelungire recurbata in forma de cioc de corb.Baza sa ocupa spatiul dintre
cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.Portiunea orizontala prezinta un varf pe care se insera tendonul
comnun al caoului scurt al bicepsului brahial si al coracobrahialului;o fata superioaa pe care se insera
ligamentele coraco-claviculare conoid si trapezoid;o fata ibferioara pe sub care aluneca tendonul
m.subscapular si care priveste articulatia scapulo-humerala;o margine laterala pe care se insera tendonul m
pectoral mic.
31.Clavicula
Clavicula este un os lung,pereche,asimetric ,situat la limita domtre torace si gat.Este orientata
transversal,intre manubriul sternului si acromion.
Clavicula prezinta 2 curburi inegale,care ii dau forma de „S” italic:una mediale cu concavitatea postrior si alta
laterala cu concavitatea anterior.
Clavicula prezinta un corp si 2 extremitati.
Orientare:se aseaza lateral extremitatea turtita,anterior marginea concava a acestei extremitati si inferior fata
osului prevazuta cu un sant.
Corpul claviculei prezinta 2 fete si 2 margini.
Fata superioara este convexa in 2/3 mediale si plana pana la 1/3 laterala.Neteda in portiuneamijlocie,unde se
poate palpa sub piele,la cele 2 extremitati fata superioara este rugoasa si servestii pt insertii musculare.In
partea mediala a acestei fete rugozitatile dau insertie m.sterno-cleido-mastoidian,iar in partea laterala a
m.deltoid pe versantul anterior si trapez pe versantul posterior.
Fata inferioara corespunde primei coaste.Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ne-a
ajutat la orientare,numit santul muschiului subclavicular,in care se insera muschiul subclavicular.Medial de
sant se gaseste imoresiuna ligamentului costo-clavicular pe care se insera ligamentul cu acelasi nume.Lateral
de sant se gasesc 2 proeminente rugoase:tuberculul conoidian si linia trapezoida.Pe tubercul se insera
ligamentul coraco-clavicular conoid,iar pe linia trapezoidala ligamentul coraco-clavicular trapezoid.
Marginea anterioara este concava in 1/3 laterala unde da insertie m.deltoid si convexa in 2/3 mediale unde da
insertie m pectoral mare.
Marginea posterioara este si ea concav-convexa.In partea mediala da insertie fasciculului clavicular al
m.sterno-cleido-mastoidian.In portiunea laterala a marginii posterioare se insera m.trapez,iar in portiunea
mijlocie marginea posterioara are raporturi cu m.omo-hioidian,cu muschii scaleni,cu artera si vena
subclaviculara si cu trunchiurile plexului brahial.
Extremitatea mediala sau sterala este partea cea mai voluminoasa a osului.Prezinta o fata sternala aproape
verticala,destinata articularii cu manubriul sternului.In partea posterioara a extremitatii mediale a claviculei se
insera fasciculul clavicular al m.sterno-cleido-hioidian.
Extremitatea laterala sau acromiala este turtita cranio-caudal.Prezinta in partea laterala suprafata articulara
acromiala,de forma ovalar,care se va articula cu o suprafata similara de pe marginea mediala a acromionului.
32.Humerusul
Humerusul este un os lung,pereche si asimetric care formeaza singur scheletul bratului.Prezinta o diafiza si 2
epifize,proximala si distala.
Orientare:se aseaza superior extremitatea prevazuta cu un cap feric dispus medial,anterior santul profund si
alungit pe care pe care il prezinta aceasta extremitate.
Corpul este usor rasucit pe axul sau,fiind aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic triunghiular in
portiunea inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini,bine diferentiate in portiunea inferioara si mult mai putin
evidente in portiunea superioara.
Fata antero-laterala prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de „V” numita tuberozitatea
deltoidiana sau V-ul deltoidian pe care se insera muschiul deltoid( pe buza superioara) si muschiul brahial(pe
buza inferioara).Sub tuberozitate se afla un sant putin pronuntat,care pleaca de pe fata posterioara:este
santul nervului radial prin care trec nervul radial si vasele brahiale profunde spre fata posterioara a
osului.Deasupra tuberozitatii fata antero-laterala este inconjurata de nervul axilar,care poate fi interesat in
fracturile osului.
Fata antero-mediala prezinta:gaura nutritiva a osului,santul intertubercular,care coboara de la epifiza
superioara ; o impresiune rugoasa pentru isertia muschiului coraco-brahial.Deasupra tuberozitatii,fata antero-
mediala vine in raport cu tendoanele m.dorsal mare si rotund mare,iar inferior aesteia fata antero-mediala
este acoperita de muschiul brahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial sau santul de torsiune.Deasupra santului se
insera capul lateral al m.triceps brahial si dedesubtul lui se insera capul medial al m.triceps brahial.Acesti
muschi se insera si pe buzele corespunzatoare ale santului.
Marginea anterioara este bine pronuntata fiind formata din 2 portiuni:superioara care formeaza buza externa
a santului intertubercular oe care se insera pectoralul mare si inferioara oe care se inseara muschiul
brahial.Inferior,marginea anterioara se bifurca cuprinzand intre cele 2 ramuri de bifurcatie foseta
coronoidiana.
Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarte creste in jumatatea lor inferioara dar mai putin coturate
in partea lor superioara.In partea lor inferioara cele 2 margini formeaza creasta supracondiliara laterala
respectiv creasta supracondiliara mediala.Ele dau insertie septurilor intermusculare medial si lateral,care
separa loja anterioara a bratului de loja posterioara.
Epifiza sau extrimitatea superioara este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului.Cele mai frecvente
fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical.Tot aici are loc dezzlipirea traumatica a
epifizei care se poate produce la copii si tineri,deoarece epifiza superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta
de 20-25 de ani.
Epifiza proximala este formata din cap,colul antomic si 2 tuberculi.
Capul humerusului este o suprafata articulara neteda,rotunjita reprezentan 1/3 dintr-o sfera.Este orientat
supero-medial si putin posterior.Se articuleaza cu cavitatea glenoidala a scapulei.
Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul epifizei.
Tuberculul mare sau trhiterul este situal pe partea laterala a capului si prezinta 3 fetisoare pentru insertii
musculare.Pe fetisoara superioara se insera m.supraspinos,pe cea mijlocie m.subspinos,iar pe cea inferioara
m.rotund mic.
Tuberculul mic sau trohinul este situal pe partea anterioara a epifizei.Pe el se insera m.subscapular.
Santul intertubercular sau santul bicipital este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se
termina pe cea antero-mediala a diafizei.Este delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului
mic,situata posterior.Prin sant aluneca tendonul capului lung al m.bicep brahial.Pe creasta tuberculului mare
se insera m.pectoral mare,iar pe creasta tubercului mic se inseara m.rotund mare.
Epifiza sau extremitatea inferioara este turtita si recurbata postero-anterior a.i.diamentrul transversal este cu
mult mai mare ca cel antero-posterior,numindu-se de aceea paleta humerala.Epifiza distala prezinta un condil
si 2 epicondili.Condilul humerusului prezinta la randul lui 2 categorii de formatiuni:suprafete articulare si
fose.Suprafetele articulare sunt destinate radiusului si ulnei. Ele sunt reprezentate de trohleea humerusului(
se articuleaza cu scobitura trohleara a ulnei),capitulul humerusului(se articuleaza cu foseta capului radial) si un
sant intermediar.Fosele sunt in numar de 3:fosa coronoidiana(supratrohleeara) situata desupra trohleei,pe
fata anterioara a epifizei;in ea patrunde varful procesului coronoidian al ulnei in miscarile de flexie ale
antebratului pe brat;fosa radiala sau supracondilara sau supracapitulara situata desupra capitulului si este
putin adanca;in ea patrunde circumferinta capului radiusului in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa
olecraniana este adanca fiind situata pe fata posterioara a epifizei.In ea patrunde varful olecranului in
miscarile de extensie ale antebratului pe brat.
Epicondilii sunt 2 proeminente osoase,una mediala si alta laterala care servesc pentru insertii musculare.
Epicondilul medial este o puternica proeminenta triunghiulara,aplatizata antero-posterior,la nivelul sau
terminandu-se marginea mediala a diafizei.Se mai numeste si epitrohlee.Fata posterioara a epicondilului
medial prezinta santul nervului ulnar prin care trece nervul ulnar.Pe epicondilul medial se insera m. pronatori
ai antebratului,flexori ai antebratului,mainii si degetelor(rotund pronator,flexor medial al carpului,palmar
lung,flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor).Toti acesti muschi se numesc muschi epitrohleeni.
Epicondilul lateral este mai mic ca cel medial la nivelul sau terminandu-se marginea laterala a diafizei.Pe el se
inseara m supinatori ai antebratului,respectiv extensori ai antebratului,mainii si degetelor(scurt extensor
radial al carpului,supinator,extensor lung al degetelor,extensorul degetului mic,extensorul ulrnar al
carpului,anconeu).Acesti muschi se numesc muschi epicondilieni.
33.Ulna
Ulna sau cubitusul este un os lung,pereche si asimetric,situat in partea mediala a antebratului.Prezinta un corf
si 2 epifize.
Orientare:se pune superior extremitatea mai voluminoasa ,anterior scobitura aceste extremitati iar lateral
marginea cea mai ascutita.
Corpul nu este rectiliniu.El descrie o curba usoara cu concavitatea anterior.In plan vertico-transversal descrie o
sinuozitate in „S” italic acarei concavitate superioara este mediala,iar concavitatea inferioara este
laterala.Corpul este mai voluminos superior,fiind prismatic triunghiular om ¾ superioare si neregulat cilindric
in ¼ inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini.
Fata anterioara prezinta gaura nutritiva putin deasupra mijlocului sau.In partea superioara unde este
concava,se insera m .flexor profund al degetelor,iar in partea inferioara ,unde este convexa, se insera m patrat
pronator.
Fata posterioara este strabatuta in 1/3 superioara de o linie oblica infero-medial.Deasupra liniei se delimiteaza
o suprafata triunghiulara pentru insertia m.anconeu.Dedesubtul liniei oblice fata posterioara a ulnei este
impartita la randul ei ,printr-o linie verticala,intr-o portiune mediala si alta laterala.In portiunea mediala a fetei
posterioare se insera m.extensor ulnar al carpului,iar in cea laterala se insera suprior m supinator iar mai jos
m .lung abductor al policelui,scurtul si lungul extensor al policelui si extensorul propriu al indexului.
Fata mediala este larga in portiunea superioara unde este acoperita de m.flexor profund al degetelor si se
igusteaza in portiunea inferioara unde este acoperita de piele.
Marginea anterioara bine pronuntata ,incepe la proceul coronoidian si se termina la procesul stiloid.Pe ea se
insera m. Flexor profund al degetelor iar inferior patratul pronator.
Marginea posterioara proemina prin piele.Pleaca de la olecran,coboara sub forma unei creste foarte
accentuata in portiunea mijlocie si dispare apoi in 1/3 inferioara a diafizei.In2/3 sau ¾ superioare ea da
insertie muschilor:flexor profund al degetelor,flexor ulnar al carpului si extensor ulnar al carpului.
Marginea laterala sau interosoasa da insertie membranei interosoase,ce uneste corpurile celor 2 oase ale
antebratului.Superior se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara in care este situata incizuyra radiala a
ulnei.Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta muschiului supinator.
Extremitatea sau epifiza superioara este formata din 2 proeminente osoase:una verticala situata posterior
numita procesul olecranian si alta orizontala si anterioara numita procesul coronoidian.Cele 2 proeminente
formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ve priveste anterior,numita incizura
trohleara sau marea cavitate sigmoida ce se articuleaza cu trohleea humerusului.Ea este formata din fata
anterioara a olecranului si fata superioara a coronoidei,cele 2 suprafete articulare fiind separate de catre o
creasta transversala.Incizura trohleara prezinta si o creasta antero-posterioara ce corespunde snatului de pe
trohleea humerusului.
Procesul olecranian prezinta o fata posterioara convexa,rugoasa,triunghiulara cu varful inferior;o fata
anterioara articulara care contribuie la formarea incizurii trohleare;o fata inferioara sau baza prin care
olecranul se continua cu corpul osului ; o fat asuperioara sau varful,rugoasa posterior,unde se insera
tricepsul,care se insera si pe fata posterioara a olecranului ; 2 fete colaterale ,una laterala si una mediala pe
care se insera ligamentele colaterale medial si lateral ale articulatiei cotului.Fata colaterala mediala da insertie
in partea posterioara a sa m.flexor ulnar al carpului,iarpe fata colaterala laterala da insertie m.anconeu.
Procesul coronoidian are forma unei piramide prezentand un varf,o baza si 4 fete .Varful este situat
anterior,baza este implantata pe fata anterioara a ulnei,antero-inferior olecranului.Cele 4 fete ale procesului
coronoidian sunt: fata superioara articulara apartine incizurii trohleare,fata inferioara rugoasa pe care se
insera m brahial,rugozitatile de pe fata inferioara formeaza tuberozitatea ulnei ; fata mediala este rugoasa si
da insertie fasciculelor anterior si mijlociu ale logamentului colateral medial al articulatiei cotului ; fata
laterala prezinta o suprafata articulara eliptica cu marele ax antero-posterior,cancava lateral,numita incizura
radiala care se va articula cu circumferinta capului radiusului.Marginea sa posterioara ,ascutita,da insertie
ligamentului inelar al articulatiei cotului.
Extremitatea sau epifiza inferioara prezinta 2 formatiuni:capul si procesul stiloid.Capul are forma unui
segment dintr-un cilidru.Suprafata laterala a capului este articulara pentru incizura ulnara a radiusului.Fata lui
inferioara corespunde ligamentului triunghiular al articulatiei pumnului.Procesul stiloid este situat in partea
mediala a cpaului.Este o prelugire conica cu varful inferior,pe varf inserandu-se ligamentul calateral medial al
articulatiei pumnului.Intre cap si procesul stiloid se formeaza pe fata posterioara a osului un sant prin care
trece tendonul m.extensol ulnar al carpului,iar inferior o incizura in care se insera ligamentul triunghiular.
34.Radiusul
Radiusul este un os lung,pereche,asimetric situat pe partea laterala a antrebratului.Pezinta un corp si 2epifize.
Orientare:Se aseaza inferior extremitatea cea mai voluminoasa.posterior fetele sale prevazute cu
santuri,lateral procesul descendent al acestei extremitati.
Corpul descrie o curba in asa fel incat el este concav antero-medial.Creste progresiv in volum supero-
inferior.Este prismatic triunghilar prezentand 3 fete si 3 margini.
Fata anterioara este ingusta in portiunea superioara,largindu-se spre extremitatea inf. Pe ea se gaseste gaura
nutritiva putin desupra mijlocului sau.In paortiunea superiaoara a fetei anterioare,este usor concava,se insera
m.flexol lung al policelui,iar cea inferioara m. Patrat pronator.
Fata posterioara este rotunjita in portiunea superioara,unde corspunde m supinator.Este plana si usor
concava, in restul intiderii sale unde se inseram.lung abductor si scrurt extensor al policelui.
Fata laterala este convexa si rotunjita.Prezinta la partea mijlocie o rugozitate pt m.rotund pronator.Deasupra
rugozitatii se insera m.supintor si vine in raport intim cu ramura profunda a n.radial.
Marginea anterioara este pronuntata superior si dispare in1/3 inferioara.Ea se intinde de la extremitatea
tuberozitati radiusului pana la baza procesului stiloid.Pe ea se insera fascicolul radial al flexorului superficial al
degetelor.
Marginea posterioara exista doar in portiunea mijlocie.
Marginea mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inf. a corpului bifurcandu-se si
delimutand astfel o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se geste scobitura sau incizura ulnara a
radiusului.
Extremitatea sau epifiza sup. Este compusa din 3 elemente:capul,colul si tuberozitatea radiusului.
Capul este un segment dintr-un cilindru,fata lui suprioara prezinta o depresiune numita foseta articulara a
capului radial care se articuleaza cu capitolul humerusului.Circumferinta articulara a capului se articuleaza cu
incizura radiala a ulnei.Tuberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala situala sub col;pe ea se
inseram.biseps brahial.
Extremitatea sau epifiza inferioara este comparata cu o piramida patruunghiulara,prezentand 4 fete si o
baza.Fata mediala este triunghiulara si concava atero-post,fiind limitata prin cele 2 ramuri de bifurcatie ale
marginii mediale a corpului osos.In partea sup. Fata mediala este rugoasa si da insertie patratului pronator;in
partea sa inferioara se afla incizura ulnara a radiusuluicare se va articula cu capul ulnei .
Fata laterala este strabatuta de 2 santuri verticale prin care trec tendoanele lungului abductor si scrutului
extensor al policelui.Se prelungeste inf cu o proeminenta osoasa cilindrica numita procesul stiloid al
radiusului.La baza stiloidei se insera tendonul m.brahioradial pe o mica creasta osoasa numita creasta
suprastiloidiana iar pe vf procesului stiloidian se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului.
Fata posterioara prezinta creste verticale care delimiteaza 4 santuri,santurile tendoanelor m extensori prin
care aluneca tendoanele m extensori de pe fata post. a antebratului.
Fata superioara face corp comun cu osul.
Fata anterioara este concava supero-inferior si da insertie m.patrat pronator.
Baza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi al carui varf se prelungeste lateral de procesul
stiloidian.Baza este subdivizata printr-o creasta antero-posterioara in 2 fete secundare:una laterala
triunghiulara ce se articuleaza cu scafoidul si un amediala patrulatera care se artculeaza cu semilunarul.
35.Oasele carpiene
Carpul este format din 8 oase scurte dispuse pe 2 randuri,un rand superior proximal in care incepand de la
police in directia degetului mic se gasesc 4 oase:scafoidul,semilunarul,piramidalul si pisiformul.In aldoilea
rand,iferior,distal sau carpian se gasesc in aceeasi ordine alte 4 oase:trapezoid,trapez,capitat si osul hamat.In
ansamblul lor formeaza un masiv osos numit masiv carpian.
Fata anterioara este concava formand santul carpian transformat intr-un canal osteofibros de catre retinaculul
flexorilor pe unde aluneca tendoanele flexorilor degetelor si nervul median. Santul carpian este marginit
lateral de tuberculii scafoidului si trapezului, iar medial de pisiform si carligul osului hamat.
Fata posterioara este convexa si vine in raport cu tendoanele extensorilor.
Fata superioara convexa formeaza condilul carpian care se va articula cu radiusul si ligamentul triunghiular.
Fata inferioara se va articula cu oasele metacarpiene.
Oasele carpiene prezinta 6 fete, 2 nearticulate, anterioara si posterioara si 4 articulare cu oasele vecine:
superioara, inferioara, laterala si mediala.
Scafoidul este cel mai lateral os al primului rand, prezinta pe fata lui palmara tuberculul scafoidului pe care se
insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si retinaculul flexorilor. Se articuleaza superior cu
radiusul, inferior cu trapezul si trapezoidul, medial cu semilunarul si osul capitat. Pe fata laterala are un sant
pentru artera radiala(Poirier)
Semilunarul se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu osul capitat si hamat, lateral cu scafoidul si medial
cu piramidalul.
Piramidalul se articuleaza superior cu ligamentul triunghiular, inferior cu osul hamat, lateral cu semilunarul.
Fata anterioara prezinta o fetisoara articulara pentru pisiform, fata posterioara prezinta creasta piramidalului
pe care se insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului.
Pisiformul situat anterior piramidalului cu care se articuleaza, lateral prezinta un sant putin profund pentru
artera ulnara. Pe fata anterioara se insera muschii flexor ulnar al carpului si adductor al degetului mic si
retinaculul flexorilor. In partea sa mediala se insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului.
Trapezul este cel mai lateral os din randul al doilea, pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului
care delimiteaza lateral acest sant. Trapezul se articuleaza superior cu scafoidul, pe fata inferioara se
articuleaza cu metacarpianul I, pe fata mediala se articuleaza cu trapezoidul si metacarpianul II.
Trapezoidul se articuleaza superior cu scafoidul, inferior cu metacarpianul II si lateral cu trapezul si medial cu
osul capitat.
Osul capitat este cel mai voluminos os al carpului, prezinta cap, col si corp, se articuleaza superior cu
semilunarul, inferior cu metacarpianul II, III, IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul hamat. Fata
posterioara se prelungeste inferior cu procesul osului capitat.
Osul hamat sau osul cu carlig are forma unei piramide triunghiulare de pe a carui fata palmara se desprinde un
croset sau carligul. Fata laterala limiteaza medial santul carpian, iar fata mediala prezinta un sant pentru
ramura profunda a nervului ulnar si pentru ramul palmar profund al arterei ulnare, in partea infero mediala a
carligului se insera muschii scurtul flexor si opozantul degetului mare.
36.Oasele metacarpiene si falangele
Metacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii, format din 5 oase lungi numite metacarpiene.
Numerotarea lor se face latero-medial de la `1 la 5. Se articuleaza superior cu oasele celui de-al doilea rand de
carpiene si inferior cu primele falange. Prezinta corp, baza si cap.
Caracterele proprii ale metacarpienelor:
Metacarpianul I, cel mai scurt si cel mai gros, aplatizat antero-posterior se articuleaza cu trapezul si nu se
articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II este cel mai lung, baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respectiv cu
metacarpianul III. Pe fata dorsala prezina in partea laterala o suprafata triunghiulara pentru insertia
muschiului lung extensor al carpului.
Metacarpianul III prezinta la nivelul bazei procesul stiloidian, la baza caruia se insera muschiul scurt extensor
radial al carpului, se articuleaza cu osul capitat, respectiv cu metacarpienele II si IV, prezentand doua
suprafete articulare, mediala si laterala.
Metacarpianul IV se articuleaza prin baza sa cu osul capitat si hamat, cu metacarpianele III si V.
Metacarpianul V se articuleaza prin baza sa cu osul hamat, respectiv cu metacarpianul IV. Medial bazei,
prezinta tubercul pentru insertia muschiului extensor ulnar al carpului.
Degetele sunt in numar de 5, numerotate latero-medial de la 1 la 5: police, indice, medius, inelar, deget mic.
Oasele care formeaza degetele se numesc falange. In afara de police care are doar doua falange, celelalte au
trei:falanga proximala, mijlocie si distala.
Falanga proximala prezinta corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.
Falanga mijlocie are si ea corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga distala.
Falanga distala are un corp foarte redus, convexa posterior si plana anterior. Baza asemanatoare cu cea a
falangei mijlocii. Se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce corespunde unghiei.
Falangele degetului mare: prima asemanatoare celorlalte degete, dar prin unele caractere se aseamana cu o
falangina, a doua este asemanatoare falangetei. Ambele sunt masive.
37.Fata externa a coxalului
Fata externa(laterala) prezinta in portiunea mijlocie o cavitate numita acetabul, reper pentru orientarea
osului. La formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase constitutive ale coxalului. Dedesubtup
acetabulului se gaseste gaura obturata la formarea careia contribuie ischionul si pubisul. Deasupra
acetabulului se gaseste suprafata gluteala a aripii osului iliac.
Acetabulul este o cavitate profunda care se articuleaza cu capul femurului, circumferinta acetabulului poarta
numele de marginea acetabulara sau spranceana acetabulara. Deasupra sa se gaseste santul supraacetabular.
Marginea acetabulara este intrerupta de 3 incizuri, cea mai profunda fiind incizura acetabulului situata imediat
deasupra gaurii obturatorii si transformata pe viu intr-un canal de catre o formatiune fibrocartilaginoasa
numita ligamentul transvers al acetabulului. Prin acest canal trec nervii si vasele capului femural.
Suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunara, articulara care prezinta doua extremitati
sau coarne care delimiteaza santul ischio-pubian. Pe coarne se insera ligamentul transvers al acetabulului; fosa
acetabulului nearticulara.
Gaura obturata incadrata de pubis si ischion, limitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o
creasta in afara de portiunea superioara unde creasta este inlocuita cu un sant: santul obturator, deoarece
este situat sub ramura orizontala a pubelui, prin acest trece PVN obturator. Pe viu gaura obturata este
acoperita de membrana obturatorie iar santul transformat in canal obturator. Gaura obturata are forma
aproximativ triunghiulara, cu trei unghiuri si 2 margini care in partea superioara se departeaza, formand santul
obturator. Pe conturul gaurii obturate se observa doua proeminente determinate de insertia membranei
obturatorii si a muschilor obturatori: tuberculul obturator posterior(patelar) si tuberculul obturator
anterior(medial).
Suprafata gluteala a osului iliac sau aripa osului iliac sau fosa iliaca externa: pe ea se gaseste gaura nutritiva
principala a osului, este strabatuta de trei linii, linia gluteala anterioara, linia gluteala posterioara si linia
gluteala inferioara. Cele trei linii delimiteazza 4 campuri: unul posterior pe care se insera gluteul mare, unul
mai anterior pe care se insera gluteul mijlociu si al treilea anterior care da insertie muschiului gluteu mic si al
patrulea situat sub linia gluteala inferioara pe care se insera dreptul femural.
38. Fata interna a coxalului
Fata interna a coxalului sau fata mediala este strabatuta de linia arcuata indreptata oblic supero-inferior si
postero-anterior. Este mai neteda in portiunea mijlocie si ascutita la cele 2 extremitati unde formeaza creasta
pectineala, aceasta linie imparte fata mediala a osului coxal in doua portiuni deasupra liniei arcuate se gaseste
fosa iliaca pe care se insera muschiul iliac, in partea ei posterioara se afla una din gaurile nutritive ale osului,
dedesubtul liniei arcuate se gasesc: suprafata sacro-pelvina alcatuita din o puternica rugozitate destinata
insertiei ligamentelor articulatiei sacro-iliace numita tuberozitatea iliaca; o suprafata asemanatoare cu
pavilionul urechii-suprafata auriculara care se articuleaza cu o suprafata osoasa asemanatoare de pe osul
sacru cu care formeaza articulatia sacro-iliaca. Inferior suprafetei auriculare se gaseste o suprafata plana ce
corespunde acetabulului si pe care se insera obturatorul intern. Ea face parte din stramtoarea mijlocie a
bazinului. Anterior suprafetei auriculare se gaseste gaura obturata. La partea antero-superioara a acesteia se
observa o creasta rugoasa care se indreapta supero-posterior de la nivelul tuberculului obturator posterior
numita creasta tuberculara pe care se insera membrana obturatorie.
39.Marginile si unghiurile coxalului
Marginea anterioara este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce
apartine pubisului.Aceasta margine este accidentala si prezinta la unirea ei cu marginea superioara spina iliaca
anetro-superioara pe care se insera muschii croitor,tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal ; o mica incizura
nenumita prin care trece nervul cutanat femural lateral ; spina iliaca antero-inferioara pe care se insera
muschiul drept femural ; o incizura pe unde trece m.ilio-psoas si dela aceasta incizura urmeaza schimbarea de
directie a marginii ; sub scobitura se vede proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pectinee care corespunde
jonctiunii pubisului cu ilionul si pe care se insera bandeleta cu acelasi nume ; mai jos este situata suprafata
pectineala pe care se insera m.pectineu.Suprafata pectineala este una neteda,triunghiulara cu varful medial
fiind marginita anterior de creasta obturatoare si posterior de linia arcuata de pe fata mediala a osului ; la
varful suprafetei pectineale se gaseste tubercului pubian sau spina pubisului pe care se insera extremitatea inf
a ligamentului inghinal ; medial de tubercul se afla o linie groasa si rotunjita,numita creasta pubica pt insertia
m drept abdominal si piramidal.
Marginea posterioara este tot atat de accidenta ca si marginea anterioara ,fiind formata din ilion si ischion.Ea
prezinta:spina iliaca postero-superioara situata la unirea cu marginea superioara ; o mica incizura nenumita ;
spina iliaca postero-inferioara(cele 2 spine dau puternice insertii ligamentelor articulatiei sacro-iliace) ;
incizura ischiadica mare prin care trec m piriform,n.ischiadic , n.gluteal superior , n.gluteal inferior ,vasele
ischiadice si vasele pudendale interne ; sub precedenta se gaseste spina ischiadica pe care se insera m.gemen
superior pe fata laterala,ridicatorul anal pe fata mediala si ligamentul sacro-spinos spre varf ; mai jos se afla
incizura ischiadica mica prin care trec m.obturator intern si PVN pudendal intern ; sub aceasta se gaseste o
proeminenta voluminoasa ,tuberozitatea ischiadica.Pe fata sa mediala se insera m.ischio-cavernosi si
transversul perineal superficial;pe fata laterala se insera muschiul adductor mare iar in partea posterioara se
insera m gemen inferior,patrat femural,semitendinos,semimebranos si capul lung al bicepsului femural.
Marginea superioara sau creasta iliaca se intinde de la spina iliaca antero-superioara la spina iliaca postero-
superioara;apartine in totalitate osului iliac;este cea mai groas aidntre toate cele 4 margini,in forma de „S”
culcat.Prezinta tuberculul iliac situat la nivelul buzei laterale acrestei iliace.Creasta iliaca are o buza laterala pe
care se insera m.oblic extern al abdomenului,gluteul mare si dorsal mare,un interstitiu pe care se insera
muschiul oblic intern si o buza mediala pe care se insera m.transvers abdominal,patrat lombar si iliac.
Marginea inferioara se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubisului.La continuarea ei iau parte
ramura ischionului si ramura inferioara a pubisului de unde si denumirea de ramura ischio-pubiana.sub
unghiul pubian prezinta suprafata pubiana sau simfizara care se articuleaza cu suprafata similara a pubisului
de pe partea opusa formand simfiza pubiana.Da insertie m.adductor mare,adductor scurt,corpilor cavernosi si
aponevrozei perineale mijlocii.
Unghiurile coxalului:
1.Unghiul antero-superior reprezentat de spina iliaca antero-superioara
2.Unghiul postero-superior reprezentat de spina iliaca postero-superioara
3.Unghiul antero-inferior reprezentat de unghiul pubelui
4.Unghiul postero-inferior format de tuberozitatea ischiadica
40. Epifiza proximala a femurului
Epifiza superioara prezinta capul,colul si 2 tuberozitati numite marele si micul trohanter.Epifiza superioara
este laegata de corp prin colul chirurgical.
Capul este articular si reprezinta 2/3dintr-o sfera.Prezinta foseta capului femural pentru insertia ligamentului
capului femural.Capul priveste antero-superior si putin medial.Este circuscris de catre o linie sinuoasa formata
din 2 curbe:superioara si inferioara.
Colul este o coloana osoasa puternica,turtita supero-posterior si medio-lateral care formeaza cu diafiza
unghiul de inclinatie.Axul colului formeaza cu axul transversal al extremitatii inferioare un unghi de
declinatie.Modificarile unghiului de inclinatie si declinatie se repercuteaza supra atitudinii membrului
inferior.Marirea unghiului de inclinatie are ca rezultat ducerea membrului inferior in abductie:coxa
valga.Invers,micsorarea lui imprima aductia membrului inferior:coxa vara.Marirea unghiului de declinatie duce
membrul inferior in rotatie mediala.Micsorarea sau ducerea lui la 0 duce membrul inferior in rotatie laterala.
Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul femurului.Colul prezinta
2 fete(anterioara si posterioara),2 margini si 2 extremitati.
Fata anterioara este limitata lateral prin linia intertrohanterica.Este aproape plana,fiind in raport pe toata
intinderea sa cu capsula articulara.
Fata posterioara a colului este limitata lateral prin creasta intertrohanterica.Ea nu este acoperita de capsula
articulara decat in 2/3 mediale ale sale,in 1/3 laterala fiind extraarticulara.
Marginea superioara a colului este orizontala,iar marginea inferioara este oblica infero-lateral.
Extremitatea mediala s e continua cu capul femural,iar extremitatea laterala corespunde celor 2 trohantere si
liniilor intertrohanterice.
Trohanterul mare este o proeminenta patrulatera ce continua superior corpul femurului.Pe fata lui mediala se
gaseste fosa trohanterica sau fosa digitala in care se insera muschiul obturator extern.Imediat deasupra si
anterior fosei se gaseste o suprafata osoasa pentru insertia obturatorului intern si acelor 2 capete ale
gastrocnemianului.Pe fata mediala,trohanterul mare prezinta o creasta osoasa oblica supero-inferior si
postero-anterior numita creasta de insertie a gluteului mijlociu.Marginea inferioara a trohanterului mare este
indicata pe fata laterala de o creasta aproape orizontala numita creasta vastului lateral.Pe marginea
superioara se insera m . piriform , pe marginea anterioara se insera gluteul mic iar pe marginea psterioara
patratul femural.
Trohanterul mic este o proeminenta mamelonata situata la partea postero-inferioara a colului.Pe el se insera
muschiul ilio-psoas.
Trohanterul mare si mic sunt initi prin linia intertrohanterica,situata anterior,si prin creasta intertrohanterica
(situata posterior) care da insrtie m.patrat femural.Creasta intertrohanterica prezinta un tubercul pentru
insertia patratului femural.
41. Corpul si epifiza distala a femurului
Corpul prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior.Corpul este prismatic triunghiular si prezinta 3 fete
si 3 margini.
Fata anterioara convexa si neteda este acoperita de m vast intermediar si tensor al sinovialei genunchiului.
Fata laterala este larga,avand aspect de sant in partea mijlocie si convexa si efilata la extremutati.Este
acoperita de m.vast intermediar care ia insertie la acest nivel.
Fata mediala este libera la orice insertie musculara.
Marginile mediala si laterala sunt putin pronuntate.
Marginea posterioara este rugoasa,proeminenta si se numeste linia aspra.strabate supero-inferior corpul
femurului siprezinta o buza laterala pe care se insera m vast lateral si o buza mediala pe care se insera m vast
medial.Pe interstitiul liniei aspre se insera m.adductor mare,adductor lung,adductor scurt,si capul scurt al
bicepsului femural.In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:
-o ramura laterala(tuberozitatea gluteala) pentru m gluteu mare;ramura se termina la nivelul epifizei
superioare a osului.langa trohanterul mare,transformadu-se uneori la acest nivel intr-un adevarat tubercul
numit trohanterul al treilea.
-o ramura mediala,ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superiora;deoarece pe ea se insera m
vast medial,se numeste si creasta vastului medial.
-o ramura mijlocie pe care se insera m pectineu,numindu-se si cresta sau linia pectineului.
Uneori se poate intalni si o a ptrat ramura a liniei aspre,lateral de cea a pectineului,pe care se insera m
adductor scurt si se numeste creasta adductorului scurt.
In portiunea inferioara linia aspra se bifurca in linia supracondilara mediala si linia supracondilara
laterala,delimitad suprafata poplitee.Pe aceasta suprafata,deasupra fiecarui condil,se gasesc rugozitati numite
tuberculul supracondilian medial si lateral,pe care se insera fibre ale m.gastrocnemian.Tuberculul medial este
intotdeauna mai proeminent si se numste tuberculul lu GRUBER.Linia de bifurcatie mediala este itrerupta de o
depresiue,santul polpliteu produsa de artera femurala care la acest nivel se continua cu artera poplitee.Pe
linia aspra se gaseste gaura nutritiva a osului principala,care este situata in portiunea sa mijlocie sau mai sus
sau pe fata mediala a osului,aproape de linia aspra.
Epifiza inferioara este un masiv voluminos,mai intins in sens transversal dacat in sens atero-posterior,Este
formata din 2 condili.Anterior condilii converg catre o suprafata articulara umita suprafata patelara,in timp ce
posterior sunt separati de o fosa adanca numita fosa intercondilara.Suprafata patelara are forma unei trohlei
cu un sant antero-posterior ce separa cei 2 versanti,versantul lateral fiind mai intins ca cel medial.Deasupra
trohleei se falta o depresiune numita gropita suprapatelara sau supratrohleana,in care intra baza rotule in
miscarile de extensie ale gambei pe coapsa.Condilii sunt numar de2:unul medial si unul alteral.Ei diverg
antero-posterios,delimitand fosa intercondilara. Condilul medial este mai ingust ca cel lateral situat mai jos
decat acesta.Fiecare condil prezinta 6 fete:superioara,anterioara,inferioara,posterioara,mediala si
laterala.Fata superioara.Fata superioara corespunde corpului femural,cea antrioara ,inferioara si posterioara
formeaza suprafata articulara care continua cei 2 versanti ai suprafetei patelare,fetele intercondilare
delimiteaza fosa intercondilara.Pe fetele intercondilare se insera ligamentele incrucisate ale articulatiei
genunchiului.Marginea superioara a fosei intercondilare este marcata de un relief osos transversal numit linia
intercondilara.Fetele laterale sunt neregulate.Prezinta cate o proeminenta numita epicondilul medial si
epicondilul lateral pe care se insera ligamentele colaterale corespunzatoare ale articulatiei
genunchiului.Deasupra si posterior epicondilului medial se gaseste o alta proeminenta,tuberculul adductorului
pe care se insera m.adductor mare.Langa acest tubercul se insera capul medial al m.gastrocnemian,intr-o
depresiune proprie.
42.Tibia
Tibia este un os lung,pereche si asimetric,cu directie verticala,situat la partea mediala a gambei.Are un corp si
2 epifize.
Orientare:Inferior se aseaza epifiza mai mica,medial prelungirea ei,iar anterior marginea cea mai ascutita a
osului.
Corpul prezinta 2 usoare curburi:una superioara ,convexa medial si alta inferioara,concava medial,care ii dau
aspectul literei „S” culcat. Corpul este prismatic triunghiular si prezinta 3 fete si 3 margini.
Fata mediala este plana si neteda.Este in raport cu tegumetele nefiind acoperita de muschi decat in partea
superioara unde se insera o formatiune fibroasa numita pes anserimus(laba de gasca),formata din tendoanele
m.croitor,gracilis si semitendinos.Pe o alta suprafata rugoasa plasata posterior precedentei se insera
ligamentul colateral medial al articulatiei genunchiului.
Fata laterala este evidenta numai in portiunea superioara,unde prezinta un sant longitudinal in care se insera
m tibial anterior.In portiunea inferioara este convexa si isi schimba orientarea devenind anterioara.
Fata posterioara prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata infero-medial numita linia muschiului
solear sau linia oblica a tibiei pe a crei interstitiu se insera m solear.Pebuza superioara si deasupra liniei se
insera m popliteu,iar pe buza inferioara si dedesubtul liniei se insera m.flexor lung al degetelor si tibial
posterior.Tot aici se gaseste si gaura nutritiva a osului.
Marginea anterioara este foarte ascutita si de aceea mai poarta numele de creasta tibiei.are forma de
„S”.Superior se bifurca si cuprinde intre liniile de bifurcatie tuberozitatea tibiei de pe epifiza
superioara.Inferior se termina pe maleola mediala a osului.
Marginea mediala este stearsa in partea superioara, si pronuntata numai in portiunea inferioara.
Marginea interosoasa sau laterala sa insertie membranei interosoase.Se bifurca pe epifiza inferioara
delimitand incizura fibulara.
Epifiza superioara este o masa voluminoasa alungita in sens transversal,fiind constituita din 2 condili:medial si
lateral.Condilii orezinta o fata superioara comuna si o circumferinta.
Fata superioara sau platoul tibiei prezinta :
-fata articulara superioara este alcatuita la randul ei din 2 suprafete articulare care corespund condililor
femurali,numite si cavitatile glenoidale ale tibiei.
-eminenta intercondilara sau spina tibiei este un masiv osos ce separa cele 2 suprafete articulare.Ea este
formata din 2 tuberculi:tuberculul intercondilar medial si lateral intre care se gaseste o mica incizura. Anterior
si posterior fata de eminenta intercondilara se afla 2 suprafete neregulate si rugoase numite suprafata
prespinala sau aria intercondilara anterioara pe care se insera ligamentul incrucisat anterior si suprafata
retrospinala sau aria intercondilara posterioara pe care se insera ligamentul incrucisat posterior al articulatiei
genunchiului.
Circumferinta sau marginea infraglenoidala este intrerupta posterior de aria intercondilara posterioara.Pe
portiunea postero-laterala a circumferintei se afla o fetisoara articulara plana care priveste inferior si postero-
lateral,suprafata articulara fibulara pentru capul fibulei.In partea antero-laterala a circumferintei se afla
tuberculul lui GERDY de la care pleaca o creasta osoasa pana la marginea laterala a tuberozitatii tibiei.Pe
tubercul si pe creasta se insera m.tibial anterior si tensor al fasciei lata.Postero-medial pe circumferinta se afla
suprafata de insertie a tendonului direct al m semimembranos.Pe portiunea anterioara a circumferintei se
gaseste o suorafata triunghiulara limitata de bifurcarea marginii anterioare a corpului.In aceasta suprafata se
gaseste tuberozitatea tibiei care da insertie ligamentului patelar.
Epifiza inferioara mai putin dezvolatata ca cea superioara prezinta elementele:
-o fata superioara care se confunda cu corpul.
-o fata articulara inferioara care prezinta o creasta cu 2 fetisoare care se articuleaza cu talusul
-o fata anterioara pe care aluneca tendoanele extensorilor
-o fata posterioara care prezinta o depresiune prin care aluneca tendonul m.flexor lung al halucelui
-o fata laterala ce przinta incizura fibulara care se articuleaza cu fibula.
-o fata mediala care se prelungeste cu maleola medialavizibila sub piele
Maleola mediala sau tibiala prezinta o suprafata articulara sau laterala de form triunghiulara cu baza anterior
oentru talus si o fata mediala ,subcutanta .Marginea posterioara prezinta santul maleolar care uneori poate fi
dublu,pe unde trec tendoanele m.floxor lung al degetelor si tibial posterior.Marginea anterioara este
groasa,rugoasa si da insertie stratului superficial al ligamentului colateral medial al articulatiei talo-
crurale.Varful maleolei este impartit de un sant in 2 tuberculi,anterior si posterior,cel anterior fiind mai
proeminent decat posterior.Pe varf se insera fasciculele superficiale si profund ale ligamentului colateral
medial al articulatiei talo-crurale.
43.Talusul
Numit si astragal este situat in varful masivului tarsian,fiind interpus intre oasele gambei,calcaneu si
navicular.Aplatizat supero-inferior si alungit antero-posterior,el este format dintr-un corp,cap si col ce uneste
pe primele 2.
Corpul formeaza cu colul 2 unghiuri:unghiul de declinatie(deschis medial 158grade ) si unghiul de
inclinatie(deschis inferior 115 grade).Cele 2 unghiuri se modificare in unele deformari ale picioarului.
Orientare:se aseaza anterior capul,superior trohleea,lateral fata articulara triunghiulara.
Fetele talusului sunt:superioara,inferioara,anterioara,posterioara,laterala si mediala.
Fata superioara este in cea mai mare parte articulara.Ea prezinta trohleea talusului,prelungita medial cu fata
maleolara mediala si lateral cu fata maleolara laterala.Trohleea talusului prezinta un sant antero –posterior,cei
2 versanti si 2 margini .Fetisoara maleolara mediala are forma unei virgule cu capul anterior.Fetisoara
maleolara laterala este triunghiulara.Ea se spijina pe o eminenta osoasa numita procesul lateral al talusului
care se desprinde de pe fata laterala a osului.Fata superioara se articuleaza cu oasele gambei.Anterior trohleei
fata superioara prezinta o mica suprafata neregulata ce apartine colului.
Fata inferioara prezinta antero-posterior 3 fetisoare articulare pt calcaneu:suprafata srticulara calcaneeana
anterioara,suprafata calcaneeana mijlocie,suprafata calcaneeana posterioara.Fetele ant si mijlocie pot fi unite
intr-o singura fata convexa,cele posterioara si mijlocie sunt separate printr-un sant numit santul talusului,la
nivelul caruia se insera pe rugozitati ligamentul interosos talo-calcanean.
Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului pe care se gaseste suprafata maleolara laterala deforma
triunghiulara cu baza superior si care se va articula cu maleola laterala.
Fata mediala este neregulata si prezinta suprafata maleolara mediala care se va articula cu maleola
mediala.Sub suprafata maleolara mediala se afla o suprafata rugoasa excavata pe care se insera fasciculul
profund al ligamentului colateral memdial al articulatiei talo-crurale.
Fata anterioara prezinta capul talusului,care este o proeminenta rotunjita ce prezinta 3 suprafete articulare
delimitate prin 2 creste osoase netede:o suprafata antero-superioaa,fata articulara naviculara;o suprafata
mijlocie care se articuleaza cu ligamentul calcaneo-navicular plantar ; o suprafata postero-inferioara care se
articuleaza cu fata superioara a calcaneului,continuandu-se cu suprafata calcaneana anterioara descrisa la fata
inferioara a osului.
Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului strabatut de un sant prin 2 tuberculi:unul lateral si un
medial,sant prin care aluneca tendonul m.flexor lung al halucelui.
44.Calcaneul
Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului fiind situat dedesubtul talusului la partea postero-inferioara a
piciorului,formand proeminenta calcaiului.Are forma prismatic-triunghiulara.
Orientare:se aseaza superior fata prevazauta cu 3 fete articulare,posterior extremutatea cea mai
voluminoasa,medial fata cu un sant adanc si larg.
Fata superioara prezinta antero-posterior:suprafata talara anterioara,suprafata talara mijlocie,santul
calcaneului si impreuna cu santul talusului formeaza un canal numit sinus tarsi ; suprafata talara posterioara ;
posterior suprafetelor articulare,fata superioara intra in contact cu tendonul lui Achile.Cele 3 suprafete
articulare corespund fetelor calcaneene de pe fata inferioara a talusului.
Fata inferioara este neregulata si prezinta 3 proeminente:una anterioara si2 posterioara.Cea anterioara da
insertie ligamentului plantar lung.Cele 2 proeminente posterioare dintre care una mediala si una laterala se
prelungesc pe fata posterioara formand la acest nivel tuberozitatea calcaneana.Proeminenta mediala ,mai
voluminoasa,da inserie m flexor plantar si adductor al halucelui,iar cea laterala da insertie m.abductor al
degetului mic.
Fata laterala este subcutanata . Pe ea se gaseste trohleea fibulara sau peroniera sau tuberculul peronierilor
care separa cele 2 snaturi:unul superior prin care trece tendonul m.peronier scurt si altul inferior prin care
trece tendonul m.peonier lung.
Fata mediala este prevazuta cu santul calcaneean pe unde trec de la gamba la planta tendoane,vase si
nervi.Santul calcanean este limitat.Santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcanean,iar
antero-superior printr-o proeminenta puternica,numita mica apofiza a calcaneului sau sustentaculum tali.Pe
sustentaculum tali se sprijina talusul.Fata superioara a acestei proeminente prezinta fata talara mijlocie a
calcaneului.
Fata articulara cuboidala sau fata anterioara este concava supero-inferior si convexa trasversal si se mai
numeste procesul mare al calcaneului.
Fata posterioara corespunde calacaiului iar jumatatea inferioara a fetei da insertie tendonului luni Achile.
45.Oasele tarsului anterior
Este format din navicular,cuboid si cele 3 cuneiforme.
Navicularul sau scafoidul este situat pe partea mediala a piciorului,cuprins intre capul talusului,cuboid si cele
3 cuneiforme.Prezinta 6 fete:fata posterioara care se artculeaza cu caoul talusului,fata anterioara articulara
impartita prin 2 creste in 3 fetisoare netede destinate articulatiei cu cele 3 cuneiforme,fata dorsala face parte
din dosul piciorului,fata plantara care face parte din planta,fata mediala prezinta tubercului navicularului pe
care se insera tendonul m.tibial posterior,fata laterala corespunde cuboidului.
Cuboidul esete un os scurt cu 6 fete situat pe partea laterala a piciorului,anterior calcaneului.Fata superioara
face parte din dosull piciorului,fata inferioara sau plantara prezinta tuberozitatea cuboidului sau creasta
cuboidului,fata posterioara serveste articulatiei cu calcaneul si se prelungeste posterior si medial cu o
proemineta numita procesul priamidal al cuboidului sua procesul calcanean,fata anterioara subdivizata printr-
o creasta verticala in 2 fetisoare care se articuleaza cu metatatarsienele IV si V,fata mediala preinta o
suprafata articulara pentru cuneiformul lateral .Posterior prezinta o suprafata rticulara pentru navicular ; fata
laterala este situata pe marginea laterla a piciorului.
Cuneiformele snt 3 oase de forma prismatic triunghiulara fiind plasate anterior navicularlui si arteiculare intre
ele.Sunt numerotate de la I la III dinspre medial spre lateral.
Cuneiformul medial are baza situata plantar,iar marginea ascutita corespunde fetei dorsale a piciorului.Este
situat pe marginea mediala a priciorului,intre navicular si metatatrsianul I.Se articuleaza cu metatatrsianul I
anterior,posterior cu navicularul,laterla cu mtetatatrsianul II si cuneiformul intermediar.Fata mediala face
parte din marginea mediala a piciorului si da insertie m tibial anterior.Fata inferioara sau baza da insertie
unuia dintre tendoanele tibialului posterior.
Cuneiformul intermediar are o baza care corespunde fetei dorsale a piciorului,iar varful corspunde plantei.Se
articuleaza anterior cu metatarsianul II ,posterior cu navicularul,laterla cu cuneiformul lateral,medial cu
cuneiformul medial.
Cuneiformul lateral are baza orientata spre fata dorsala a piciorului,iar varful corespunde plantei.Se
articuleaza anterior cu metatarsianul III,posterior cu navicularul,lateral cu cuboidul,iar medial cu cuneiformul
intermediar si metatarsianul II.
46. Metatarsienele și falangele
Sunt oase lungi, in numar de 5, fiecare prezentand o diafiza si doua epifize. Sunt numerotate medio-lateral de
la I la V.

Diafiza metatarsienelor descrie o curbura cu concavitatea inferioara. Are forma de prisma triunghiulara, cu trei
fete: una superioara si doua laterale.

Epifiza proximala a metatarsienelor are forma unui cui cu baza patrulatera indreptata in sus si cu varful in jos.
Prezinta cinci fatete dintre care trei sunt articulare si doua nearticulare. Fatetele articulare sunt cele
posterioara pentru oasele tarsului si cele laterale pentru metatarsienele invecinate. Fatetele nearticulare sunt
una superioara care corespunde fetei dorsale a piciorului si alta inferioara care corespunde fetei ventrale
(plantare) a piciorului.

Epifiza distala a metatarsienelor are forma unui cap articular, turtit in sens transversal. Se vor articula cu prima
falanga.

Caracterele individuale ale metatarsienelor.

Metatarsianul I este cel mai scurt si cel mai gros. Baza osului se articuleaza cu cuneiformul medial si cu
metatarsianul II. Pe baza se gaseste o tuberozitate pe care se insera muschiul peronier lung.

Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articuleaza cu toate cele trei cuneiforme respectiv cu
metatarsianul I si III.

Metatarsianul III. Baza se articuleaza cu cuneiformul lateral respectiv cu metatarsienele II si IV.

Metatarsianul IV. Baza se articuleaza cu cuboidul si cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsienele III si V.

Metatarsianul V. baza se articuleaza cu cuboidul si cu metatarsianul IV. Baza prezinta lateral o tuberozitate
care se poate palpa sub piele.

Palparea oaselor metatarsiene

Din primul metatarsian se poate palpa capul si extremitatea lui proximala. Din al 5-lea metatarsian se poate
palpa extremitatea proximala si distala si marginea externa. La sportivii de performanta se pot palpa si
metatarsienele mijlocii.
47.Atrologia:definitie,clasificarea articulatiilor
Artrologia sau aindesmologia este parte a anatomiei macroscopice care se ocupa cu studiul articulatiilor.
Articulatiile numite articulationesc(juncturae ossium) studiaza toate elementele care asigura legatura dintre 2
sau mai multe oase. Aceste elem. De leg. Pot fi de natura conj. Reprezentand elem. Pasiv al art. Ele fiind
studite de catre artrologie si sunt repre. De asemenea de muschi – elem. Active care sunt studiati de catre
miologie.
De pe la 1800 articulatiile au fost clasificate in art fixe si mobile de catre BICHAT la care WINSLOW a
adaugat art semimobile.
 Principal actiune care se executa intr-o art este miscarea. De natura miscarii pe care o executa art
depend caracteristicile si structura sa. Luand in cosideratie si elementele de legatura precum si dezv lor art se
impart in 3 grupe mari :
1. Art fibroase numite sinartroze sau articulatii fixe.
2. Arti cartilaginoase sau amfiartroze sau semimobile.
48. Articulatiile fibroase
Articulatii fixe sau sinartroze, in care oasele nu pot executa nici o miscare sau fac miscari foarte reduse. Aceste
tipuri de articulatii le intilnim la oasele cutiei craniene si la articulatiile cutiei toracice. Legatura dintre oasele
care alcatuiesc o sinartroza poate fi facuta prin tesut carti-laginos, tesut conjunctiv fibros sau chiar osos. Dupa
felul tesutului care leaga oasele unei sinartroze, deosebim trei categorii:

a) Sincondroza este o articulatie unde legatura oaselor se face prin tesut cartilaginos, a carui elasticitate ii
confera un oarecare grad de mobilitate. Se pot cita lama perpendiculara a etmoidului cu vomerul, articulatia
dintre prima coasta si stern etc.

b) Sindesmoza se caracterizeaza prin faptul ca legatura dintre oase se face prin tesut conjunctiv fibros.
Exemple se gasesc la articulatiile sacro-iliace, intre epifizele distale ale tibiei si fibulei. Un tip deosebit de
sindesmoze il constituie suturile dintre oasele cutiei craniene, unde legatura se face printr-un tesut conjunctiv
fibros.

c) Sinostoza este o articulatie fixa, in care oasele sint legate prin tesut osos. Ea deriva dintr-o sincondroza sau
sindesmoza, la care tesutul de legatura s-a osificat. Sinostoza craniana apare la o virsta inaintata, cind tesutul
de legatura dintre oasele cutiei craniene se osifica.
49.Articulatiile cartilaginoase
Articulatii cartilaginoase – elementele osoase sunt unite de un cartilaj hialin sau de un disc
fibrocartilaginos(sincondroze, simfize).
Sincondrozele – suprafetele articulare sunt unite de un cartilaj articular de tip hialin.(ex: art dintre marginea
sternului cu coaste)
Simfize – suprafetele articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin care se insera la randul sau
pe o structura flexibila de tip fibrocartilaginos. Aceste articulatii permit miscari limitate. Ex: simfiza pubiana,
simfiza mentoniera(se gaseste pe linia mediana a corpului mandibulei).
Sindesmozele, gonfozele si anumite simfize se dezvolta odata cu tesuturile inconjuratoare contribuind la
cresterea ososa. La sfarsitul perioadei de crestere, aceste articulatii persista si sufera modificari minime odata
cu inaintea in varsta.
Sindesmozele si suturile au proprietati mecanice importante si joaca un rol esential in mecanismul de crestere.
La finalul procesului de crestere osoasa, cartilajul sau tesutul fibros din componenta acestor articualtii se
osifica si determina formarea unei sinostoze.
50.Elementele componente ale articulatiilor sinoviale
Mişcările segmentelor corpului - între ele şi ale corpului ca un întreg - sunt asigurate de aparatul locomotor,
aparat complet ce subordonează trei sisteme de organe: oasele, muşchii şi articulaţiile.
Ca în cazul oricărui organ şi articulaţiile sunt adaptate prin caracteristici şi structură la funcţia pe care trebuie
să o îndeplinească:asigurarea mobilitatii si stabilitatii miscarilor.
Din punct de vedere al funcţionalităţii, al formaţiunilor de legătură şi a modului de dezvoltare distingem:
• articulaţiile fibroase (sinartrozele);
• articulaţiile cartilaginoase;
• articulaţiile sinoviale (diartrozele);
Articulaţiile sinoviale – diartrozele – cele mai numeroase din structura corpului uman, sunt articulaţii
complexe care permit mişcări multiple şi variate.
Elementele componente ale articulaţiilor sinoviale sunt :
A. SUPRAFEŢELE ARTICULARE – capetele osoase articulare care imbraca o multitudine de forme incadrate
geometric.Forma suprafetei constituie unul din criteriile de clasificare a articulatiilor sinoviale s de forma
depinzand si miscarile articulatiilor.Desi incadradrabile geometric sunt reduse la 2 forme:plane cu miscari
reduse si spenoidale cu miscari ample si variate.In general forma unei suprafete articulare e mulajul negativ al
celeilalte si ele trebuie sa si corespunda perfect.Aceasta corespondenta purtand numele de Congruenta
articulara.In lipsa congruentei se produc fenomene artrozice reprezentate prin ulceratii ale cartilajului hialin si
a osului subiacent(leziuni ulcero-necrotice).

B. CARTILAJUL ARTICULAR –cartilaj hialin care pe de-o partela suprafata articulara iar cealalta fata
corespunde cavitatii articulare. La perifeie,cartilajul hialin se continua cu periostul , la periferia sa terminandu-
se si sinoviala.Suprafata cart.hialin este in functie de amlitudinea miscarilor ce se executa in
articulatiei.Grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie in functie de greutatea ce trebuie sa o
suporte ,( la art tibio-talara de 2 mm , iar la art genunchi 5-6 mm ).Cartilajul hialin are 2
proprietati:compresibilitatea datorita careia joaca rol de amortizor,elasticitatiea prin care condroplastele si
condrocitele joaca rol de pneu.Cartilajul hialin contine 50-60% apa(POLICARD) si odata cu inaintarea in varsta
sufera u proces de deschidratare orin care isi pierde elasticitatea instalandu-se artroza senila.Functionarea
activa a articulatiei duce la o buna intretinere a cartilajului el nefiind vascularizat si inervat,hranirea sa fiind
realizata de catre lichidul sinovial prin difuziune.Formatiunile care asigura concordanta:fibrocartilajul de
marire(labrum) cadru sau burelet.Este o formatiune conjunctiva care asigura marirea unei cavitati mai putin
adanci ce nu poate sa contina formatiunea sferica in totalitate cu care se articuleaza:art umar si
sold.Fibrocartilajele intraariculare pot fi :discuri,meniscuri.Discurile impart cav art in 2 :supra si sub
meniscal.Uneori ele pot fi perforate cetral si astefel cele 2 compartimentepot comunica.Uneori aceste
ofrmatiuni cu forma semilunara poarta numele de meniscuri:art.genunchiului.

C. MIJLOACELE de UNIRE ale articulaţiilor sinoviale sunt:

• capsula articulară formată din două straturi;
o extern, fibros – membrana fibroasă;
o intern - membrana sinovială.
o Prezinta 2 fete si 2 circumferinte
Fata exterioara vine in raport cu m si tendoanle periarticulari.
Fata interna e captusita de sinoviala.Capsula se insera la periferia cartilajului hialin si prezinta o continuare a
periostului.Insertia sa poate fi strict la periferie dar si neregulata inserandu-se mai aproape sau la distanta de
acesta.Sunt capsule groase in care miscarile sunt limitate si capsul sibtiri,laxe ce permit miscari variate si
complexe.Sunt capsule ce prezinta orficii prin care se exteriorizeaza prelungiri ale sinvialei.Capsula este
formata din fibre conjunctive si elastice sispuse paralele cu axul capsular sau dispuse oblic.Bine vascularizata
de ramuri laterale,arterele ramificandu-se pana la niv sinovialelor.
• ligamentele articulare (intracapsulare şi extracapsulare).
• intre cele 2 oase ale artic. mentinandu-le in articulatie.Dupa origine:
-ligamente capsulare –diferentieri ale capsulei care au rol de a diminua sau opri misc in artic
-ligamente tendinoase provenite prin trasf.unor tendoane
-ligamente musculare provenite prin tranf unor muschi
-ligamente fibroase(lig stilo-hioidian)
Sunt benzi fibroase pueternice ,flexibile pemitand dezv misc.fiziologie ale articulatiei.Sunt rezistente 1kg/mm2
si inextensibile apunandu-se misc peste limita fiziologica ; intinse la maximum prezinta dureri putand merge
chiar la ruperea acestora.
51.Clasificarea articulatiilor sinoviale
Articulatiile sinoviale sunt cele mai numeroase din organism, prezinta o gama larga de miscari ample
,multiple si variate . Elementele componente ale articulatiei sinoviale sunt reprezentate de: suprafete
articulare,cartilajul articular,formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare.
I DUPĂ NR. OASELOR
 o articulaţii simple,formate doar prin unirea a 2 oase;
o articulaţii compuse, formate prin unirea mai multor oase.
II DUPĂ FORMA SUPRAFEŢELOR ARTICULARE
1. articulaţiile plane- au suprafeţe articulare plane; permit doar mişcări de
alunecare(ex:articulaţiile dintre oasele carpului sau ale tarsului);
2. ginglimul(articulaţia trohleeană)- suprafeţele articulare sunt formate la unul din oase de o
trohlee, iar la osul opus de o creastă ce corespunde şanţuluitrohleei şi 2 versanţi laterali ce
corespund părţilor laterale ale trohleei; aceste articulaţii permit mişcări de flexie, extensie, dar şi
mişcări foarte reduse de lateralitate; ex.:articulaţia humero-ulnară, interfalangiene;
3. articulaţiile trohoide- au suprafeţele formate dintr-un cilindru osos conţinut într-un inel
osteofibros; ex: articulaţiile radio-ulnare proxiamlă şi distală;
4. articulaţiile bicondiliene- se observă pe un os 2 suprafeţe articulare rotunjite, care sunt
primate în 2 depresiuni corespunzătoareale celuilalt os;ex:articulaţia genunchiului;
5. articulaţia în şa- are suprafeţele articulare concave într-un sens şi convexe în celălalt, astfel
că pt concavitatea uneia corespunde convexitatea celeilalte;ex:articulaţia carpometacarpiană;
6. articulaţii elipsoidale(articulaţii condiliene)-o suprafaţă este de forma unui ellipsoid mai
mult sau mai puţin alungit, iar cealaltă de forma unei depresiuni corespunzătoare, puţin
adâncită;ex: articulaţia radiocarpiană, metacarpofalangiană;
7. articulaţii sferoidale sau cotilice=enartroze- au suprafeţele opuse formate dintr-un cap(seg
de sferă) ce pătrunde într-o cavitate în formă de cupă; au mare mobilitate, permiţând flexie-
extensie, abducţie-adducţie, circumducţia şi rotaţia;ex. .articulaţiile umărului şi şoldului.
III DUPĂ NR AXELOR în jurul cărora se execută mişcările:
 articulaţii uniaxiale- permit mişcări opuse într-un singur plan, ca: flexia-extensia(ex.: ginglimul),
rotaţia(ex. : trohoidele);
 articulaţiile cu 2 axe(biaxiale) perpendiculare unul pe altul; ex.: articulaţiile elipsoidale şi în şa;
 articulaţii cu 3 axe- permit mişcări în toate planurile spaţiului;ex.:articulaţiile sferoidale.

52.Mijloacele de unire in articulatii

Mijloacele de unire ale suprafeţelor articulare sunt de 2 feluri: capsulă articulară şi ligamente
articulare. Capsula articulară este un manşon care înconjoară complet articulaţia, inserându-se la limita
cartilajului articular delimitând astfel o cavitate numită cavitate articulară. Cavitatea articulară conţine lichid
sinovial vâscos, gălbui, cu rol de lubrifiant al elementelor articulare. Ligamentele articulare sunt benzi fibroase
care unesc oasele. Sunt rezistente şi inextensibile.
Cartilajele articulare
- un cartilaj hialin care, pe de o parte adera la suprafata articulara prin una din fetele sale, iar cealalta fata
corespunde suprafetei cavitatii articulare.
-la periferie cartilajul hialin se continua cu periostul, terminandu-se aici si sinoviala
-suprafata cartilajului hialin este in functie de amplitudinea miscarilor care se exectua pe articulatie
-grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie, in functie de greutatea pe care trebuie sa o suporte,
fiind de exemplu la articulatia tibio-talar de 2 mm, iar la articulatia genunchiului de 5-6 mm deoarece pentru
aceeasi presiune, grosimea cartilajului hialin este invers proportional cu suprafata sa
Fibrocartilajul de marire( Labrum, Cadrum)
- este o formatiune conjunctiva care asigura marirea unei cavitati mai putin adanci, ce nu poate sa cuprinda
formatiunea sferica( capul articular) in totalitate cu care se articuleaza: articulatia umarului sau a soldului.
Fibrocartilajele intraarticulare
- sunt reprezentate de discuri si meniscuri
1. Discurile impart cavititatile articulare in 2 compartimente, uneori ele pot fi perforate central si
astfel cele 2 compartimente pot comunica unul cu celalalt(articulatia temporo-mandibulara)
2. Meniscurile- au forma semilunara
Formatiunile sau elementele de unire
-sunt reprezentate de capsula articulara si ligament
1. capsula articulara este ca un manson, prezentand 2 componente- una externa de natura
fibroasa( capsula propriu-zisa) si una interna sau subtire (membrana sinoviala);
- prezinta 2 fete si 2 circumferinte: fata externa vine in raport cu tendoanele si muschii
periarticulari
- fata interna este captusita de sinoviala;
- capsula se insera la periferia cartilajului hialin si reprezinta o continuare a periostului;
- insertia sa poate fi strict la periferie dar poate fi si neregulata, inserandu-se mai aproape sau mai
la distanta de acesta ca la nivelul articulatiei umarului
- sunt capsule groase si capsule subtiri( laxe) ce permit miscari variate si ample;
- sunt si capsule groase care permit miscari ample, cum ar fi articulatia soldului, coxo-femurala;
deoarece suporta presiuni si tractiuni puternice
- sunt capsule care prezinta orificii prin care se exteriorizeaza prelungiri ale sinovialei;
Capsula este formata din fibre conjunctive si elastice, dispuse paralel cu axul, sau dispuse oblic si
circular.
-este bine vascularizata de ramuri colaterale ale arterei musculare, arterele ramificandu-se pana la nivelul
sinovialei. Venele urmeaza traiectul invers arterelor pe care le insotesc. Limfaticele sunt prezente atat in
capsula fibroasa cat si in sinoviala.
Ligamentele
-benzi fibroase care se intind intre cele 2 oase ale articulatiei , mentinandu-le in articulatie
-dupa originea lor pot fi: ligamente capsulare(diferentieri ale capsulei care au rolul de a diminua sau chiar de a
opri miscarile in articulatie); ligamente tendinoase( provenite prin transformarea unor tendoane-ligamentul
patelar); ligamente musculare( prin transformarea unui muschi) si ligamente fibrozate;
-benzi fibroase puternice, flexibile, permitand insa dezvoltarea sau efectuarea miscarilor fiziologice ale
articulatiei
-foarte rezistente 1kg/mm2 de suprafata si inextensibile, opunadu-se miscarilor peste limita fiziologica;
-intinse la maximum prezinta durere; putand merge pana la ruperea acestora;
53.Membrana sinoviala,lichidul sinovial,cavitatea articulara si interliniul articular
Sinoviala
-este subtire, lucioasa, neteda si capsuseste fata interna a capsulei fibroase, iar prin fata sa interna delimiteaza
cavitatea articulara
- are rolul de a transforma miscarea de frecare in miscare de alunecare in timpul miscarilor din articulatie;
- secreta un lichid galbui, unsuros, vascos, numit lichid sinovial;
- acest lichid reprezinta un transudat, provenit din lichidul plasmatic de la nivelul capilarelor peri-sinovialecare
sunt permeabile in ambele sensuri;
-lichidul sinovial are rol de lubrefiere, nutritiv si de curatire
Membrana sinoviala poate prezenta prel care sunt de 2 feluri: externe si interne;
-cele externe sunt reprezentate de recesuri si cripte; recesurile fiind numite si funduri de sac; se gasesc situate
sub tendoanele unor muschi fiind cosnsiderate burse seroase unite cu sinoviala(exemplu recesul de la capul
lung al bicepsului, recesul suprapatelar)
-criptele sunt prelungiri mai mici care proemina prin orificii de la nivelul ligamentelor;
-atat recesurile cat si criptele comunica prin orificiu cu cavitatea sinoviala;

Membrana sinoviala. impreuna cu lichidul sinovial face parte din mijloacele de alunecare ale unei articula]ii. Ea
formeaza stratul profund al capsulei articulare. E subtire, neteda si lucioasa. Acopera toate forma]iunile
situate in interiorul capsulei articulare.Suprafa]a exterioara adera de stratul fibros al capsulei articulare.
Suprafata interioara priveste spre articulatie.E bogat vascularizata si inervata. Inflamatia ei se numeste
sinovita si e foarte dureroasa. Sinoviala trimite prelungiri:
· externe:
· fundurile de sac;
· criptele.
Fundurile de sac se insinueaza sub tendoanele unor muschi, favorizandu-le
alunecarea. Comunica cu cavitatea articulara. Ex.: sub tendonul muschiului cvadriceps
femural este bursa seroasa suprapatelara, frecvent afectata in patologia sportiva.
Criptele sunt funduri de sac mai mici care se insinueaza intre ligamente sau intre
fibrele lor. Comunica cu cavitatea articulara.
Interne:
· plicile sinoviale, plutesc in cavitatea articulara;
· vilozitatile sinoviale au aspect filiform. Ele secreta lichidul sinovial.

Lichidul sinovial
Este un lichid galbui, vascos, care are rol de lubrifiant al suprafetelor articulare in miscare, precum si
rol de nutritie a cartilajelor articulare. Mai are rol de curat tire si adeziune a suprafetelor osoase.
Se formeaza prin trecerea plasmei sanguine in cavitatea articulara, prin peretii capilarelor.
Factorul principal de producere este miscarea articulara. In timpul miscarilor articulare, lichidul
sinovial este impins din vilozitati ti recesuri,pe suprafetele articulare.
Miscarile normale sunt absolut necesare pentru intretinerea si mentinerea cartilajelor articulare,
deoarece usureaza difuziunea lichidului sinovial pe suprafata lor si imbibitia.Miscarile anormale sau presiunile
continue,permanente se opun difuziunii substantelor nutritive. Consecinta este aparitia tulburarilor trofice.
Coeficientul de vascozitate al lichidului sinovial scade pe masura ce creste viteza de miscare,
temperatura ramanand constanta.
Zgomotul de pocnitura ce se percepe cand articulatia trece brusc de la repaus la
miscare, se datoreste greutatii de dezlipire a suprafetelor articulare, lubrifiate de un lichid
sinovial vascos.
Cavitatea articulara, rolul muschilor si presiunii atmosferice in mentinerea
suprafetelor articulare
Cavitatea articulara este un spatiu virtual delimitat de membrana sinoviala si ocupat
de lichidul sinovial. Ea devine reala in cazuri patologice, cand se acumuleaza:
* lichid seros = hidartroza;
* sange=hemrtroza
*puroi
54. Biomecanica articulara
Amplitudinea şi tipul mişcărilor produse într-o definită articulaţie este determinată de morfologia
suprafeţelor articulare ale respectivei articulaţii. În articulaţii pot avea loc trei tipuri principale de mişcări:
1. Alunecarea reprezintă deplasarea suprafeţelor articulare una în raport cu cealaltă, producându-se în
articulaţiile plane.
2. Rostogolirea (învârtirea) este echivalentul deplasării unei roţi, constând în deplasarea unei suprafeţe
articulare sferice la nivelui altei suprafeţe corespunzătoare, având ca rezultat deplasarea unui segment în
raport cu celălalt (articulaţia genunchiului).
3. Rotaţia este răsucirea unui os în jurul axului longitudinal propriu, fiind vorba despre o mişcare circulară
având ca rezultat învârtirea unui os în raport cu celălat (articulaţia radio-ulnară proximală).
Ca urmare a diferitelor mişcări, segmentele corporale se aşază în diferite poziţii, în funcţie de tipul
mişcării. După aceste raporturi deosebim următoarele poziţii opozite: flexiune-extensiune, adducţie-abducţie,
pronaţie-supinaţie şi circumducţie, aceasta din urmă neavând mişcare opozită.
Flexiunea este mişcarea prin intermediul căreia două segmente corporale se apropie unul de altul.
Extensiunea este mişcarea inversă flexiunii, având ca efect îndepărtarea respectivelor segmente
corporale.
 Adducţia este mişcarea de apropiere a unui membru sau segment de membru de planul sagital al
corpului.
Abducţia este mişcarea opusă, având ca efect îndepărtarea respectivului membru sau segment de
membru de planul sagital al corpului.
Pronaţia reprezintă rotaţia unui segment de membru în jurul propriului ax, având ca efect apropierea
policelui de corp.
Supinaţia este mişcarea contrarie, de rotaţie, în urma căreia policele se îndepărtează de planul corpului.
Circumducţia este o mişcare complexă rezultată din executarea succesivă a abducţiei, extensiei, adducţiei şi
flexiei, în urma cărora osul efectuează o mişcare sub forma unui trunchi de con, cu vârful situat la nivelul
articulaţiei.
55.Articulatiile vertebrelor adevarate
Vertebrele adevărate se articulează între ele prin corpurile lor şi prin procesele articulare. În acelaş timp, ele
se unesc la distanţă prin procesele spinoase, lamele vertebrale şi procese transverse.
A. Articulaţiile corpurilor vertebrale sunt încadrate în grupul de articulaţii numite simfize. Suprafeţele
articulare. Sunt reprezentate prin feţele superioare şi inferioare ale corpurilor vertebrale. Deoarece aceste
feţe sunt uşor excavate cele două suprafeţe adjacente interceptează între ele un spaţiu eliptic. Depresiunea
feţelor articulare este atenuată prin prezenţa unei lame fine de cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt: discurile intervertebrale şi ligamentele vertebrale longitudinale, anterior şi posterior.
1. Discurile sau fibrocartilajele intervertebrale (disci intervertebrales). Au forma unor lentile biconvexe ce
depăşesc cu puţin circumferinţa lor, spaţiul lenticular dintre suprafeţe osoase; în acelaşi timp aderă de
ligamentele vertebrale longitudinale amintite. Înălţimea discurilor intervertebrale este variabilă; ea fiind mai
mică în regiunea cervicală (3 mm) decât în cea toracică (5 mm) sau lombară, unde poate atinge un maximum
(9 mm).
În regiunile cervicală şi lombară discurile intervertebrale sunt mai înalte în partea anterioară, în timp ce în
regiunea toracică, sunt mai înalte în partea posterioară, fapt important în formarea curburilor coloanei. La
bătrâni, aceste discuri, prin deshidratare, se reduc, ceea ce explică scăderea globală a înălţimii trunchiului la
această vârstă. Se admite că discurile intervertebrale în totalitatea lor reprezintă o pătrime din înălţimea
coloanei. Fiecărui, disc intervertebral i se descriu două porţiuni: una periferică şi alta centrală. Porţiunea
periferică, denumită inelul fibros (anulus fibrosus), este de natură fibro-cartilaginoasă. Porţiunea centrală,
denumită nucleul pulpos (nucleus pulposus) poate hernia din inelul fibros în care este strânsă.
a. Porţiunea periferică sau inelul fibros (anulus fibrosus) este formată din fibre conjunctive încrucişate; cu
fiecare mişcare, o parte din aceste fibre se întind şi se opun îndepărtării corpurilor vertebrale. În acelaşi timp,
ea asigură stabilitatea coloanei vertebrale şi protejează măduva faţă de mişcările exagerate.
b. Porţiunea centrală sau nucleul pulpos (nucleus pulposus) este elastică, de culoare albicioasă la tineri,
gălbuie şi mai consistentă la bătrâni. Nucleul pulpos poate fi comparat cu o pernuţă plină cu lichid care îşi
poate schimba forma, fără a-şi modifica volumul. Pe el repauzează corpul vertebrei suprajacente într-un
echilibru labil. Discurile intervertebrale sunt ,,centrele şi organele mişcărilor ce se petrec în fiecare articulaţie
vertebrovertebrală". Nucleul pulpos se deplasează întotdeauna în direcţie opusă aceleia pe care o ia coloana.
In stare de repaus, nucleul pulpos ocupă centrul discurilor intervertebrale. Până la adolescenţă, discurile
dispun de vase sanguine.
Acestea regresează în jurul vârstei de 20—25 ani, pentru ca la adult discurile să fie lipsite de vase, iar nutriţia
lor să fie efectuată prin difuziune, datorită zonelor ciuruite ale suprafeţelor articulare. Inervaţia discurilor
intervertebrale provine din nervul sinu-vertebral.
2. Ligamentul vertebral longitudinal anterior (Lig. longitudinale anterius). Este o panglică lungă
fibroconjunctivă, albă-sidefie, aşezată pe faţa anterioară a coloanei vertebrale. Ea se întinde de la porţiunea
bazilară a occipitalului până la vertebra a IIa sacrată. Lăţimea acestei formaţiuni este variabilă, în raport cu
gradul de amplitudine al mişcărilor de extensiune faţă de care ea are un rol frenator. Ligamentul longitudinal
anterior aderă intim de corpurile vertebrale şi mai slab (lax)de discurile intervertebrale. Între ligament,
marginea vertebrei şi disc se află un spaţiu ocupat de ţesut conjuctiv lax, plexuri venoase şi terminaţiuni
nervoase senzitive. În acest spaţiu, datorită unor procese de demineralizare, se pot forma uneori ciocuri
osoase, „osteofite" care constituie semnul important în aşa-numitele ..discartroze".
3. Ligamentul vertebral longitudinal posterior (Lig. longitudinale posterius). Se prezintă tot ca o
formaţiune fibroconjunctivă, comparabilă cu o lungă panglică albă-sidefie aplicată pe faţa posterioară a
corpurilor vertebrale, dar în interiorul canalului rahidian, înaintea măduvei spinării şi a durei mater. Se întinde
de la faţa endocraniană a porţiunii bazilare a occipitalului până la baza coccigelui. Este mai lat la nivelul
vertebrelor adevărate, însă în canalul sacrat se reduce la dimensiunile unui cordon subţire, numit ligamentul
sacrococcigian dorsal profund. Exceptând această ultimă porţiune (sacrococcigiană), acest ligament se
prezintă ca o panglică festonată, mai largă la nivelul discurilor intervertebrale şi mai îngustă la nivelul
corpurilor vertebrale.
B. ARTICULAŢIILE PROCESELOR ARTICULARE
Cele din regiunea cervicală şi toracică sunt articulaţii plane, pe când cele din regiunea lombară, trohoide.
Suprafeţele articulare sunt acoperite de un strat subţire de cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu: o
capsulă fibroasă ce se inseră pe periferia suprafeţelor articulare. Capsulele articulaţiilor din regiunea cervicală
sunt mai laxe şi mai subţiri, spre deosebire de cele din regiunea toracică şi lombară mai îngroşate. Fiecare
capsulă este tapetată pe partea interioară de un strat sinovial
C. UNIREA LAMELOR VERTEBRALE (sin-desmoze). Se realizează cu ajutorul unor ligamente care, din cauza
culorii lor, au fost numite ligamente galbene (ligg. flava). Ele au formă dreptunghiulară, ocupând spaţiul ce se
întinde de la procesul articular până la baza procesului spinos. Aceste ligamente închid în partea posterioară
canalul rahidian. Extremităţile lor laterale se prelungesc pînă la găurile intervertebrale, iar cele mediale se
unesc cu cele de partea opusă la nivelul proceselor spinoase. Sunt formate din fibre elastice anastomozate
între ele. Rolul ligamentelor galbene este multiplu: 1) prin elasticitatea lor contribuie la readucerea coleanei în
poziţia ei normală, după ce a fost flectată; 2) împiedică flexiunea exagerată sau bruscă a coloanei vertebrale.
Prin aceasta discurile intervertebrale sunt protejate contra leziunilor; 3) contribuie la menţinerea în poziţie
verticală a coloanei vertebrale.
D. UNIREA PROCESELOR SPINOASE (sin-desmoze). Se realizează prin două feluri de ligamente: 1) ligamente
interspinoase (ligg. inter-spinalia). Acestea se găsesc într-un număr egal cu acela al spaţiilor interspinoase. Se
prezintă ca lame spinoase situate în spaţiul dintre două procese spinoase învecinate. Prin marginile lor,
superioară şi inferioară, se inseră procesele spinoase corespunzătoare. Sunt mai puţin dezvoltate în regiunea
cervicală, mai lăţite şi de formă patrulateră, în regiunea lombară; 2) ligamentul supraspinos (lig. supraspinale).
Apare ca un cordon fibros, puternic, întins în toată lungimea coloanei vertebrale. El uneşte vârful proceselor
spinoase. Maximum de dezvoltare a acestui ligament se află în regiunea cervicală. La acest nivel primeşte
denumirea de ligament nuchal (lig. nuchae). Acesta se prezintă ca o formaţiune triunghiulară, dispusă în plan
sagital, care separă muşchii cefei. Se inseră prin baza sa pe protuberanţa occipitală externă, iar prin marginea
anterioară pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale. Este mai dezvoltat la mamiferele patrupede şi mai
redus la om.
E. UNIREA PROCESELOR TRANSVERSE La aceasta contribuie o serie de formaţiuni fibroase numite
ligamente intertransversare (ligg intertransversaria). Ele sunt de dimensiuni reduse în regiunea cervicală şi
toracică, dar ajung la o dezvoltare mai mare în regiunea lombară.

56.Articulatiile vertebrelor false

Sunt următoarele: articulaţia lombosacrală. articulaţia sacrococciagiană şi articulaţia mediococcigiana.
A. ARTICULAŢIA LOMBOSACRALĂ (junctura lumbosacralis) uneşte sacrul cu vertebra a Va lombară.
Această unire se face după tipul articulaţiilor vertebrelor adevărate. In această articulaţie vom întâlni: 1) un
disc intervertebral; 2) partea inferioară a ligamentelor vertebrale longitudinale anterior şi posterior; 3) o
capsulă pentru articulaţia proceselor articulare; 4) ligamentele galbene; 5) ligamentele supraspinos şi
interspinos.
• Articulatia sacro-lombara
Este articulatia dintre vertebrele adevarate si false. Se realizeaza intre fata inferioara a corpului
vertebrei L5 si suprafata articulara eliptica dispusa la baza sacrului, intre cele 2 suprafwete existand un
disc intervertebral, articulatia fiind o simfiza.

B. ARTICULAŢIA SACROCOCCIGIANĂ (junctura sacrococcygea). Este o articulaţie mlădioasă, constituită după

tipul simfizelor. Ea permite mobilizarea pasivă înapoi a vârfului coccigelui în timpul naşterii. Prin aceasta se
măreşte strâmtoarea inferioară a bazinului, fapt de mare importanţă în naştere. Cu înaintarea în vârstă
această articulaţie se sinostozează. Suprafeţele articulare sunt eliptice, având axul mare transversal.
Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-un ligament interosos şi mai multe ligamente periferice.
Ligamentul interosos are valoarea unui disc intervertebral. El se osifică după vârsta de 40 de ani.
Ligamentele periferice: 1) ligamentul sacrococcigian ventral (Lig. sacrococcygeum ventrale) este considerat ca
porţiunea inferioară a ligamentului vertebral longitudinal anterior. Se întinde de la vârful sacrului la coccige; 2)
ligamentul sacrococcigian dorsal superficial (lig. sacrococcygeum dorsale superficiale) închide hiatul sacrat; 3)
ligamentul sacrococcigian dorsal profund (lig. sacrococcygeum dorsale pro-fundum). Acesta reprezintă partea
terminală a ligamentului vertebral longitudinal posterior;
• Articulatia sacro-coccigiana
Este tot o simfiza, care se stabileste intre suprafata articulara dispusa la nivelul varfului sacrului si baza
coccigelui, ambele suprafete sunt acoperite de carilajul hialin si prezinta un disc intervertebral numit
ligament interosos care se osifica dupa 40 ani. Acestei articulatii i se descriu:
- ligamentul sacro-coccigian anterior care formeaza extremitatea anterioara a ligamentului longitudinal
anterior
- ligamentul sacro-coccigian posterior care reprezinta portiunea terminala a ligamentului longitudinal
posterior
- 2 ligamente sacro-coccigiene laterale care pleaca de la portiunea inferioara a fetelor laterale ale
sacrului pana la procesele coccigelui.
Aceasta articulatie permite deplasarea posterioara a coccigelui, marind astfel diametrele orificiului inferior
al bazinului si favorizand nasterea.
• Articulatia medio-coccigiana
Exista la copil, unde vertebrele coccigiene se articuleaza intre ele prin simfize, iar la adult exista mai frecvent la
femei( I-II vertebre coccigiene)
57.Articulatiile costo-vertebrale si sterno-costale
o Coastele şi cartilajele sunt unite între ele formând sincondroze
o Extremitatea unei coaste prezintă o depresiune eliptică în care pătrunde extermitatea
corespunzătoare a cartilajului
o Cartilajele costale învecinate şi extremităţile vertebrale ale coastelor sunt unite prin
membrane situate în planul muşchilor intercostali. Deosebim:
▪ O membrană intercostală externă care continuă planul muşchilor intercostali
externi şi se află la extremitatea sternală a spaţiilor intercostale; ea lipseşte în
spaţiiile X şi XII;
▪ o membrană intercostală internă –continuă olanul muşchilor intercostali
interni şi se află la extremitatea vertebrală a spaţiilor intercostale.

Cartilajele coastelor adevărate sunt unite cu marginile sternului prin intermediul unor articulaţii plane.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
o de partea sternului există scobiturile costale dispuse asemenea unor unghiuri diedre
 o cartilajele prezintă nişte colţuri ce pătrund în aceste unghiuri
MIJLOACE DE UNIRE=lig. Intraarticular şi o capsulă fibroasă întărită de 2 lig radiate: unul ant şi altul post
o Capsula se confundă cu pericondrul care se continuă cu periostul;
o Lig. sternocostal intraarticular (interosos)- se inseră pe creasta costală şi pe fundul scobiturii
sternale;
o Lig. sternocostal radiat – se inseră pe partea ant a cartilajului costal, iar de acolo radiază pe
stern asemenea unui evantai; la acest nivel există şi o membrană sternală ant la formarea
căreia participă alături de lig radiate şi expansiunile tendinoase ale mş pectorali;
o Lig. radiat post. – prezintă acelaşi aspect şi aceeaşi dispoziţie ca şi precedentul, dar se găseşte
pe faţa post a articulaţiei; la acest nivel există, ca şi pe partea ant o membrană sternală post la
formarea căreia participă periostul şi tendoanele mş gâtului, care se inseră pe stern: SCM,
STERNOTIROIDIANUL ŞI FIBRELE TENDINOASE DIN TRANSVERSUL ABDOMINAL.

58.Articulatia acromio-claviculara si sissarcoza scapulo-toracica

Articulatia acromio-claviculara
-articulatia plana, realizata intre:
• Suprafata acromiala: la partea anterioara a marginii mediale a acromionului
• Suprafata claviculara: fetisoara ovalara situata la nivelul extremitatii laterale a claviculei
-suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin
-capsula articulara are aspecul unui manson fibros gros fiind intarita superior de ligamentul acromio-clavicular
-stabilitatea este asigurata de ligamentul coronoid si trapezoid
-rolul este acela de a face ca greutatea membrului sa fie suportata mai mult de clavicula decat de
acromion(impiedica indepartarea scapulei de clavicula)
-miscarile, foarte limitate, sunt de alunecare
Sisarcroza scapulo-toracica
-este singura articulatie de acest tip din organism
-scapula este singurul os care se articuleaza la scheletul custii toracice prin intermediul muschiului dintat
anterior(marele dintat)
59.Articulatia sterno-claviculara si sindesmoza coraco-claviculara
Articulatia sterno-claviculara
-articulatie in sa(prin imbucare reciproca) care se realizeaza intre:
• Extremitatea mediala a claviculei
• Incizura claviculara a manubriului sternal
• Primul cartilagiu costal pe care se gaseste fateta costala
-suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin
-pentru realizarea concordantei perfecte intre suprafetele articulare intervine un fibrocartilaj numit disc
articular
-capsula articulara, puternica si stransa, se insera la periferia cartilajului hialin
-ligamentele sunt reprezentate de: ligamentul sterno-clavicular anterior, sterno-clavicular posterior,
interclavicular si costo-clavicular
-clavicula poate executa pe stern miscari antero-posterioare, de ridicare-coborare si de circumductie.
Succesiunea alternativa a acestor miscari produce miscarea de circumductie.
Sindesmoza coracoclaviculara reprezinta legatura dintre clavicula si procesul coracoid al scapulei. Unii
autori o includ in articulatia acromioclaviculara, altii o descriu individual. Prin ligamentele sale, aceasta
sindesmoza face ca greutatea membrului superior sa fie suportata in mai mare masura de clavicula si in mai
mica masura de acromion. In acelasi timp, aceste ligamente au si rolul de a limita miscarile dintre scapula si
clavicula.Ligamentele sindesmozei coracoclaviculare sunt:
o - ligamentul trapezoid- lama fibroasa patrulatera (trapez) intre fata superioara a procesului
coracoid si fata inferioara a claviculei;
 o - ligamentul conoid (forma de con) cu varful pe baza procesului coracoid si baza pe tuberculul
conoidian.
60.Articulatia scapulo-humerala(a umarului=sferoidala=enartroza)
-suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral avand forma de 1/3 de sfera, fiind acoperit de
cartilaj hialin si cavitatea glenoida avand forma ovalara, fiind acoperita de cartilaj hialin.
-capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida rezultand forma acomodatoare care mareste
cavitatea de receptive, labrumul glenoidal care este un inel fibro-cartilaginos ce se insera pe conturul cavitatii
glenoide
-capsula articulara este un manson fibros cu o mare laxitate ce se insera pe portiunea periferica a labrumului
glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand liberi cei doi tuberculi
Ligamentele:
a)coraco-humeral: are aspect de Y cu varful la coracoid de unde se indreapta transversal, lateral, terminandu-
se prin doua fascicule pe tuberculul mare si mic
b)humeral transvers al lui Brodie: tendonul lung al bicepsului iese din articulatia scapula-humerala si se
angajeaza in santul intertubercular(bicipital). Acest sant este transformat intr-un canal osteo-fibros de catre
tractusuri fibroase subtiri.
c)ligamentele gleno-humerale: cel superior este alipit fasciculului trohinian al ligamentului coraco-humeral; cel
mijlociu se afla deasupra cavitatii glenoide, iar cel inferior se afla dedesubtul cavitatii glenoide
-este o articulatie poliaxiala reprezentand cea mai mobile sferoidala a corpului uman realizand miscari de
flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie mediala si laterala, circumductie
61.Articulatia cotului:suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica
-este formata din 3 articulatii: humero-ulnara(trohleartroza), humero-radiala(elipsoida), radio-ulnara
proximala(trohoida)
-din punct de vedere fiziologic se intalnesc articulatia humero-antebrahiala in care se executa miscari de
flexie-extensie si articulatia radio-ulnara in care se executa miscari de pronatie-supinatie
-suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt humerala(trohleea, capitulul, santul capitulo-trohlean),
ulna(incizura trohleara), radiusul(foseta capului radial)
VASCULARIZATIA provine din arcul arterial al cotului si din ramuri articulare desprinse direct din artera
brahiala.
INERVATIA COTULUI este asigurata de nervii median,ulnar si radial.
BIODINAMICA
Articulaţia cotului este o structură complexă, care oferă o funcţie importantă ca factor
mecanic de legătura al membrului superior, între umăr pe de o parte, şi încheietura mâinii de partea
cealaltă. Structura cotului reflectă o balanţă între necesităţile funcţionale pentru poziţionarea
spaţială a mâinii şi nevoia unei stabilităţi suficiente care să permită manipularea de obiecte grele, aruncarea
sau ridicarea de greutăţi.

62.Articulatia cotului:capsula si ligamente

-capsula articulara este intarita de 4 ligamente: anterior, posterior, colateral ulnar si colateral radial
-ligamentul anterior se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la fata anterioara a epicondilului
lateral
-ligamentul posterior cuprinde 3 planuri:
a)fasciculele profunde humero-olecraniene verticale ce se intind de la partea superioara a fosetei la olecran
b)fasciculele humero-humerale ce se intind de la o margine la alta a fosetei olecraniene
c)fasciculele olecraniene oblice ce se intind de la marginile laterale ale fosei olecraniene la marginile
corespunzatoare ale olecranului
Ligamentul colateral ulnar este cel mai puternic ligament fiind format din 4 fascicule:
a)anterior ce se intinde de la partea anterioara a epicondilului medial la partea anterioara a marginii mediale a
procesului coronoidian
b)mijlociu
c)posterior(ligamentul lui Bardinet) are forma de evantai cu varful pe epicondilul medial si baza pe marginea
anterioara a fetei mediale a olecranului
d)ligamentul lui Cooper se intinde de la partea mediala a olecranului la cea mediala a coronoidei
Ligamentul colateral radial se intinde de pe epicondilul lateral la marginea anterioara a fetei mediale a
marii cavitati sigmoide
63.Articulatia radio-carpiana:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica

Face parte din articulaţiile elipsoidale. Uneşte radiusul cu rândul proximal al carpului. Ulna nu
participă, fiind separată de oasele carpului prin discul articular al articulaţiei radioulnare distale.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
La nivelul antebratului este o cavitate de receptie numita si cavitatea glenoida a antebratului,format din 2/3
laterale de epifiza distala a radiusului,iar in treimea mediala de ligamentul triunghiular.Suprafata radiala este
triunghiulara,cu varful pe procesul stiloid radial.Este impartita de catre o creasta atero-posterioara,care
corespunde interliniului articular scafo-lunar in 2 suprafete:laterala si mediala care se va articula cu
semilunarulEste acoperita de cartilaj hialin.Suprafata carpiana este reprezentata din suprafetele articulare
superioare ale scafoidului,semilunarului si piramidalului.Cele 3 oase formeaza condilul carpian acoperit de
cartilaj hialin.
VASCULARIZATIA este asigurata de arterele interosoase anterioara si posterioara sin din ramurile
carpiene ale arterelor ulnara si radiala.
INERVATIA provine din nervii interososi anterior si posterior,precum si prin fibre ale nervilor median si ulnar.
BIODINAMICA
Articulatia este sediul miscrilor mainii pe antebrat,dar aceste miscari de
flexie,extensie,lateralitate,circumductie si rotatie nu se produc numai in articulatia radio-carpiana ci la aceste
miscari participa si articulatia medio-carpiana si de aceea miscrile vor fi descrise in ansamblul articulatiilor
mainii.

64.Articulatia radio-carpiana
1. capsula articulară – stratul fibros se inseră în sus la periferia suprafeţei articulare radiale şi a
discului articular, iar în jos, pe periferia eliposidului carpian la limita cartilajului articular al
oaselor carpiene; stratul sinovial îl tapeteazp pe cel fibros şi se termină la nivelul cartilajului
articular care acoperă suprafeţele artoculare;
2. lig. Palmare- au forma literei „v”, sunt formate din:
o lig. Radiocarpian- se inseră în partea superioară pe marginea ant a suprafeţei articulare
radiale şi a procesului stiloid radial, iar în partea inf fibrele sale se îndreaptă unele spre
semilunar iar altele spre osul capitat;
o lig. Ulnocarpian- se inseră pe marginea ant a discului articular şi a fosetei ce separă
capul de procesul stilod ulnar, apoi fibrele merg spre semilunar, piramidal şi osul capitat.
3. lig. Radiocarpian dorsal- se inseră în partea sup pe marginea post a feţei articulare radiale, iar
pe partea inf pe faţa post a osului piramudal;
4. lig. Colateral radial al carpului – se inseră pe vârful procesului stiloid al radiusului şi pe scafoid;
lig. Colateral ulnar al carpului- se inseră pe procesul stiloid al ulnei, piramidal şi pisiform

65.Articulatiile oaselor carpiene

Sunt articulaţii plane.
o Suprafeţele articulare se află între scafoid, semilunar şi între semilunar-piramidal. Sunt
acoperite de cartilaj hialin;
o Mijloace de unire: 2 lig interosoase, 2 lig palmare şi 2 lig dorsale;
o Sinovialele sunt prelungiri provenite din stratul sinovial al capsulei articulare
mediocarpiene;
 o Articulaţia osului pisiform prezintă un nr mai mare de lig ce întăresc capsula; mai
dezvoltate sunt:lig. Pisometacarpian(între pisiform şi metacarpianul V) şi lig. Pisohamat( între
pisiform şi cârligul osului hamat).
ARTICULAŢIILE RÂNDULUI AL DOILEA (DISTAL)
o Trapezul, osul capitat şi osul cu cârlig se articulează între ele formând 3 articulaţii
plane;
o Mijloacele de unire=3 lig interosoase, 3 lig palmare şi 3 lig dorsale similare celor ale
rândului întâi.
ARTICULAŢIA MEDIOCARPIANĂ
Uneşte rândul proximal exceptând pisiformul, cu rândul distal al carpului.
o Suprafeţele articulare- caracteristici:1)există 2 cavităţi glenoide si 2 condili;2)rândul
proximal prezintă medial o caviatte glenoidă formată de : piramidal, semilunar şi faţa internă a
scafoidului; iar lateral un mic condil format de scafoid;3)rândul distal prezintă medial un
condil voluminos format de osul capitat şi de osul cu cârlig, care va pătrunde în cavitatea
glenoidă a rândului precedent; în partea laterală avem o cavitate glenoidă formată de trapez
şi rapezoid; 4)suprafaţa articulară distală se articulează cu cea proximală, linia articulară are
forma unui „s” orizontal;
o Mijloace de unire: capsula ariculară (este laxă) întărită de câteva lig: lig. Radiat al
carpului( situat pe faţa palmară, pleacă de pe soul capitat, apoi dă un ram extern spre scafoid
şi unul intern pe piramidal), lig. Dorsal ( pleacş de pe faţa post a piramidalului, dă 2 fascicule:
unul superior spre scafoid şi altul inferior care se termină pe trapez, trapezoid.

66.Articulatiile carpo-metacarpiene
ARTICULAŢIA CARPOMETACARPIANĂ A POLICELUI
Este o articulaţie în şa.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
o Faţa inferioară a trapezului;
o Feţişoara articulară de pe primul metacarpian;
MIJLOACE DE UNIRE
o Capsula articulară(strat fibros, lax şi strat sinovial)
MIŞCĂRILE
o Adducţia=mişcarea prin care policele se apropie de degetul al doilea;este realizată de mş.
adductor al policelui;
o Abducţia=policele se îndepărteză de degetul respectiv;este realizată de mş. lung abductor
al policelui;
o Mişcarea de opoziţie rezultă din combinarea a 3 mişcări:
▪ O mişcare unghiulară, prin care vârful policelui descrie un arc de 120º, între punctul
cel mai îndepărtat de axul longitudinal al mâinii şi un punct care depăşeşte în direcţie
medială această axă;
▪ O mişcare concomitentă de rotaţie de 90º a policelui în jurul axei lui longitudinale;
▪ O mişcare de flexie a ultimei falange pe prima şi a acesteia pe metacarpian.
ARTICULAŢIILE CARPOMETACARPIENE ALE CELORLALTE DEGETE
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
o Metacarpianul al II-lea se articulează cu trapezul, trapezoidul şi osul capitat; aceste 3
oase formează o scoabă în care pătrunde baza metacarpianului respectiv;
o Metacarpianul al III-lea se articulează cu osul capitat;
o Al IV-lea cu osul capitat şi cu osul cu cârlig;
o Al V-lea cu osul cu cârlig.
MIJLOACE DE UNIRE
o Capsula articulară;
o Lig. Interosos;
o Lig. Carpometacarpiene palmare;
 o Lig. Carpometacariene dorsale.

67. Articulatiile metacarpo-falangiene si interfalangiene

ARTICULAŢIILE METACARPOFALANGIENE
Sunt de tip elipsoid.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE=capetele rotunjite ale metacarpienelor care pătrund în cavităţile puţin adînci de pe
baza falangelor proximale.
MIJLOACE DE UNIRE
o Capsula articulară;
o Lig. Palmare- aşezate pe feţele palmare ale articulaţiilor;
o Lig. Colaterale- au formă de evantai, câte 2 pt fiecare articulaţie, aşezate radial şi
ulnar pe laturile acesteia;
o Lig. Metacarpian transvers profund.
MIŞCĂRILE
o De flexie şi extensie a degetelor
o Înclinarea marginală=falanga poate fi dusă în sens ulnar(adducţie) sau radial(abducţie);
o Circumducţia rezultă din executarea succesivă amişcărilor descrise anterior: flexie, înclinare
ulnară, extensie, ţnclinare radială sau invers.
ARTICULAŢIILE INTERFALANGIENE
Degetele mâinii prezintă câte 2 articulaţii: una proximală şi alta distală; excepţie face policele
care prezintă o singură articulaţie; toate sunt articulaţii trohleene, ginglyme.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
o Suprafaţa proximală=este reprezentată prin extremităţile distale ale primei şi ale celei de a II-
a falange
o Suprafaţa distală=extremităţile proximale ale cele de a II-a şi a III-a falange
MIJLOACE DE UNIRE=capsulă întărită de un lig palmar şi 2 lig colaterale, care au aceeaşi dispoziţie ca şi la
articulaţiile metacarpofalangiene.
MIŞCĂRILE
o Flexie- prin care degetele se apropie de palmă;
o Extensie-prin care se îndepărtează;
o Mş motori ai articulaţiilor interfalangiene:
o Mş flexori: flexor profund al degetelor, flexor superficial al degetelor, lung flexor al
degetelor;
Mş extensori: lombricali, interosoşi palmari, interosoşi dorsali

68.Articulatia sacro-iliaca
Face parte din grupul articulaţiilor sinoviale.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
o Feţele auriculare ale osului coxal şi cele ale osului sacrat;
o Sunt acoperite de cartilaj hialin;
MIJLOACE DE UNIRE
o Capsula articulară- este foarte scurtă şi în partea dorsală este înlocuită prin lig sacroiliace
interosoase;
o Lig. sacroiliace ventrale- se inseră pe aripioara sacrului şi pe faţa pelvină a osului sacru, lateral de
primele 2 găuri sacrate, apoi merg lateral către osul coxal, fixându-se pe partea învecinată a liniei
arcuate;
o Lig. sacroiliace dorsale- unesc spina iliacă postero-superioară cu creasta sacrată laterală;
o Lig. sacroiliac interosos- umple spaţiul neregulat format imediat deasupra şi înapoia cavităţii
articulare;este acoperit de lig. sacroiliace dorsale;
o Lig. iliolombar- este un lig puternic, situate în spaţiul unghiular ce separă coloana lombară de creasta
iliacă.
MIŞCĂRILE
o De nutaţie= baza sacrului se apleacă înainte şi în jos;
o De contranutaţie=baza se îndreaptă înapoi şi în sus.

69.Simfiza pubiana
Rezultă în urma unirii celor 2 oase coxale în partea anterioară. Este o sifmiză.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE= feţişoara articulară ovalară de pe fiecare os pubian;

MIJLOACE DE UNIRE
o Discul fibrocartilaginos interpubian= umple spaţiul dintre cele 2 suprafeţe articulare;
o Lig. pubian superior- se întinde de la un tubercul pubian la celălalt;
o Lig. pubian arcuat- este situate imediat sub simfiza pubiană; prin marginea sa sup aderă la discul
interpubian, iar de o parte şi de cealaltă la ramurile descendente pubiene;marginea inf formează o
curbă orientată spre tuberozităţile ischiatice.

70.Ligamentele sacro-ischiadice,ligamentul ileo-lombar si membrana obturatoarie

Ligamentele sacro-ischiadice sunt benzi fibroase largi,rezistente,intinse intre sacrum si osul coxal,situate in
spatiul cuprins intre cele 2 oase la partea postero-laterala a bazinului.Ele sunt in numar de 2 ,ligamentul sacro-
tuberal si sacro-spinos.
Ligamentul sacro-tuberal sau ligamentul sacro-ischiadic mare,cu baza pe sacrum si varful pe tuberozitatea
ischiadica.Superior se insera pe spina iliaca postero-superioara ,spina iliaca postero-inferioara si pe scobitura
dintre ele,pe partea invecinata a suprafetei gluteale,de la extremitatea posterioara a crestei iliace pana la
scobitura ischiadica mare,dedesubtul articulatiei sacro-iliace,pe marginile laterale ale sacrumului si coccisului
si pe cele 2 vertebre coccigiene.In apropierea ischionului,se insera pa partea postero-mediala a truberozitatii
ischiadice,Trimite o mica prelungire care se insera pe buza mediala a ramurii inferioare a ischionului,numita
plica falciforma.Pe fata posterioara a ligamentului sacro-tuberal se insera facicule carnoase a gluteului mare.
Ligamentul sacro-spinos sau ligamentul sacro-ischiadic miseste situat anterior fata de ligamentul sacro-
tuberal.Se insera prin baza sa pe marginile sacrumului si coccisului la nivelul ultimelor 2 vertebre sacrale si
primelor 2 sau 3 vertebre coccigiene.Are raport anterior cu m.ischio-coccigian.
Raporturile ligamentelor sacro-ischiadice.Ele completeaza peretele alteral al pelvisului si inchid scobitura scro-
ischiadica transformand-o intr-un canal osteo-fibros impartit la randul lui in 2 orificii secundare:superior si
inferior.
Ligamentul ilio-lombar ,ligament puternic format din fibre transverale si oblice.Poate fi divizat intr-un fascicul
ilio-lombar superior,intins intre procesul transvers al celei de-a 3 a vertebre lombare,creasta iliaca si partea
superioara a fosei iliace si un fascicul ilio-lombara inferiro,transversal,care se intinde de la procesul transvers
al celei de –a 5a vertebra lombara la creasta iliaca.Fibrele mediale ale ligamentului prezinta insertia inferioara
si pe sacrum,motiv pentru care aceste fibre sunt numite de catre BICHAT ligament sacro-vertebral.
Membrana obturatoare este o lama fibroasa care inchide aproape complet gaura obturata.Ea lasa libera
partea usperioara a gaurii obturate la nivelulsantului obturator,pe care-l transforma intr-un canal osteo-
fibros.Marginea sa superioara lasata libera este intarita pe fata laterala de o planglica fibroasa numita
ligamentul subpubian.In timp ce in partea anterioara si posterioara,membrana se insera pe conturul gaurii
obturate,postero-inferior insertia depaseste marginea gaurii obturate,inserandu-se pe fata mediala a ramurii
ischio-pubiene.Pstero-superior insertia membranei se indeparteaza de asemenea de conturul gaurii obturate
si se face pe creasta tuberculara.Membrana obturata este formata din fibre incrucisate in toate sensurile,dar
cea mai mare parte a fasciculelor au o directie aproape orizontala.
71.Articulatia coxo-femurala:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica
Este o articulatie feroidata tipica care uneste femurul cu osul iliac.
Suprafetele articulare sunt reprezrntate de capul femural si acetabul,marit cu un fibrocartilaj numit labrum
sau cadrul acetabular.
Capul femural este o proeminenta rotunjita,2/3 dintr-o sfera,orientat supero-medial si putin anterior.Prezinta
putin postero-inferior centrului sau foseta capului femural sau foseta ligamentului rotund destinat insertiei
acestui ligament.Capul femural este acoperit de un strat de cartilaj hialin mai gros care lipseste in partea
anterioara sa fosetei capului femural.
Acetabulul este articulat numai in portiunea sa periferica,semilunara,acoperita de cartilaj hialin.Cartilajul care
acopera suprafata acetabulului este mai gros la periferie decat in centru.
Labrumul sau cadrul acetabular este un cartilaj osteo-fibros care se insera ca un inella periferia acetabulului
caruia ii mareste adancimea.Prezinta o fata aderenta sau baza pe care se insera spranceana acetabulara,o fata
externa convexa care da insertie capsulei articulare,o fata interna neteda articulara a acetabulului.Are rol de a
mentine capul femural in acetabul.La niv incizurrii acetabulului el trece ca o punte transformandu-o intr-un
orificiu si aceasta portiune a labrumului se numeste ligamentul transversal al acetabulului.
VASCULARIZATIA. Capul femural primeste artere cu o tripla provenienta:artera ligamentului capului
femural,arterele capsulare,artera circumflexa femurala mediala.Artera ligamentui capului femural provine din
artera obturatorie.arterele capsulare isi au originea in cele 2 artere femurale circumflexe si asigura
vascularizatia fetei inferioare a colului femural fiind afectate in fracturile de col femural.Artera principala a
articulatiei este artera circumflexa femurala mediala,care inconjoara fata mediala a colului,primeste
anastomoze de la circumflexa femurala laterala si asigura in cea mai mare parte a vascularizatiei capului
femural.
INERVATIA este data pe fata anterioara de ramuri din n femural si n.obturator iar pe fata posterioara de
ramuri din n.ischiadic si n. Muschilor patrat femural si Gemen inferior.Nervul obturator da un ram important ,
nervul articual al soldului,impartindu-se in 3 ramuri:un ram pt labrum,un ram acetabular si un ram pt fata
anterioara a capsulei.
Miscarile articulatiei coxo-femurale:articulatia coxo-femurala fiind o articulatie sfenoidala tipica are 3 axe de
miscare,la nivelul ei executandu-se urmatorele miscari:flexie-extensie,abductie-adductie,rotatie si
circumductie.
72.Articulatia coxo-femurala:capsula si ligamente
Suprafetele articulare sunt mentinute in contact printr-o capsula articulara,prin ligamente care intaresc
capsula si printr-un ligament independent de capsula numit ligamentul rotund.
Capsula articulara are baza mare pe coxal si baza mica pe femur.Insertia iliaca se face pe conturul osos al
spracenei acetabulare si in portiunea invecinata a fetei externe a labrumului.La nivelul incizurii acetabulare ea
se insera pe fata laterala a ligamentului transvers al acetabulului.La nivelul femurului insertia acapsulei se face
pe colul anatomic.Superior si inferior pe marginile corespunzatoare ale colului urmand linile olblice care unesc
extremitatile limitelor de insertie anterioara si posterioara.
Ligamentele articulare.Capsula articulara este intarita antero-medial si posterior prin 3 fascicule
ligamentare,care asigura o soliditate asrticulatie atat in mers cat si in pozitie statica.
Ligamentul ilio-femural al lui BERTIN este cel mai puternic ligament al articulatiei,acoperind fata anterioara a
articulatiei.Prin varful sau se insera pe osul coxal,sub spina iliaca antero-inferioara si se insera pe toata
intinderea liniei intertrohanteriene.I se disting 2 fascicule:fasciculul superior sau ilioprehanterian ce se insera
sub spina iliaca antero-inferioara si fasciculul inferior sau ilio-pretrohantinian ce se insera pe spina iliaca
antero-inferioara,sub tendonul direct al dreptului femural.Cele 2 fascicule ale ligamentului ilio-femural sunt
cunscute si sub numele de ligamentul in „Y” al lui BIGELOW.Ligamentul ilio-femural joaca rol in mentinerea
pozitiei corpului , opunandu-se caderii corpului inapoi.
Ligamentul pubo-femural este situat tot pe fata anterioara a articulatiei.Superior se insera pe partea
anterioara a eminentei iliopubiene,pe creasta pectineala si pe ramusa superioara a pubisului.adaugat celor 2
fascicule ale ligamentului ilio-femural,ligamentul pubo-femural formeaza ligamentul in „N” al lui
WELCKER.Ligamentul limiteaza abductia si rotatia laterala.
Ligamentul ischio-femural este situat pe fata postero-inferioara a articulatiei.Se insera pe santul
subacetabular,pe portiunea ischiadica a sprancenei acetabulare si pe labrumul acetabular.Prezinta 2
fascicule:fasciculul ischio-supracervical si fasciculul zonular sau ischio-capsular.Ligamentul ischio-femural
limiteaza miscarile de rotatie mediala si adductie.Zona orbiculara reprezinta partea profunda a capsulei din
vecinatatea membranei sinoviale.
Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural se intinde traversand cavitatea articulara de la capul
femurului la canalul obturator.Pe femur se insera in ½ antero-superioara afosetei capului femural,de unde se
indreapta inferior rulandu-se pe capul femural si se largeste in vecinatatea canalului obturator unde se
termina prin 3 fascicule principale:anterior,mijlociu si posterior.Fasciculul anterior sau pubian se insera in
partea ant.a snatului obturator,fasciculul posterior sau ischiadic inconjoara extremitatea posterioara a
santului obturator,trecand inferior ligamentului transvers al acetabulului de care adera intim si se insera pe
coxal,lateral santuli obturator.Fascicolul mijlociu se insera pe toata lungimea marginii inferioare a ligamentului
transvers.
73.Articulatia genunchiului:suprafetele articulare,vascularizatia,inervatia,biodinamica.
Suprafetele articulare sunt situate la nivelul epifizei distale a femurului,epizei proximale a tibiei si pe fata
posterioara a patelei.
Epifiza distala a femurului participa la formarea articulatiei prin cei 2 condili si prin suprafata
patelara.Suprafata patelara prezinta versantul sau lateral mai larg,mai intins,si mai proeminent decat cel
medial.Suprafata patelara se prelungeste pana la nivelul fosei intercondilare.Ea este separata de condilii
femurului prin santul condilotrehleean.Fata posterioara a patelei este extraarticulara in1/3 sa inferioara.In
ceea ce priveste condilii femurali,condilul lateral este mai larg si mai scurt,iar cel medial este oblioc postero-
medial.Condilul medial se afla intr-un plan inferior condilului lateral.Condilii femurali sunt acoperiti de un
cartilaj hialin.
Epifiza proximala a tibiei prezinta fata superioara articulara cu cele 2 fose articulare,separate intre ele printr-o
suprafata nearticulara,eminenta intercondilara sau spina tibiei.Fosele articulare ale tibie sunt mai inguste
decat lungi,ovale,cea mediala fiind mai lunga si mai larga decat cea laterala.Ele prezinta tuberculii
intercondilari si sunt acoperite de cartilaj hialin.
Fosele articulare ale tibiei nu se adapteaza condililor femurali si concordanta se realizeaza prin interpunerea
intre tibie si femur a meniscurilor intraarticulare sau fibrocartilajele semilunarel.Ele sunt in numar de 2,unul
lateral si unul medial,cu o fata superioara concava,o fata inferioara,o fata laterala sau periferica , o margine
mediala sau centrala si 2 extremitati sau coarne.
Meniscul lateral are forma literei „O”,cornul sau anterior se insera pe suprafata prespinala imediat anterior
tuberculului intercondilar lateral al tibiei si postero-lateral ligamentului incrucisat anterior.Cornul posterior se
insera posterior eminentei intercondilare,in depresiunea care separa cei 2 tuberculi intercondilari.De la
extremitatea posterioara a meniscului se desprinde un fascicul numit ligamentul menisco-femural care
insoteste ligamentul incrucisat posterior ,trecand posterior acestuia si se insera impreuna in santul
intercondilar si pe condilul medial al tibiei.
Meniscul medial are forma literei „C” si prin cornul sau anterior se insera in unghiul antero medial ar
suprafetei prespinale,anterior ligamentului inrucisat anterior.Prin cornul posterior se insera pe suprafata
retrospinala , imediat posterior insertiei meniscului lateral si anterior insertiei ligamentului incrucisat
anterior.Cele 2 meniscuri sunt unite in partea lor anterioara printr-o bandeleta fibroasa transversala numita
ligamentul transvers al genunchiului.
VASCULARIZATIA provine din reteaua articulara a genunchiului si din artera mijlocie a genunchiului.
INERVATIA este asigurata de ramuri din n.safen(din ramurile sale infrapatelare) si de ramuri colaterale
articulare ale nervilor perinier comun si tibial.
Articulatia genunchiului fiind o articulatie uniaxiala prezinta 2 miscari principale:flexie si extensie.Aceaste
miscari sunt insotite de altele secundare,de rotatie mediala si laterala.Articulatia mai poate prezenta o serie
de miscari de inclinare laterala,foarte redusa ca aplitudine.Articulatia genunchiului actioneaza ca o parghie de
gradul III.Miscarea se realizeaza prin deplasarea femurului pe tibie careeste fixa,prin deplasarea tibiei pe
femurul fixat sau prin deplasarea simultana a celor 2 oase.
74.Articulatia genunchiului:capsula si ligamente
Capsula articulara este un manson fibros care se intinde de la epifiza distala a femurului la epifiza superioara a
tibiei prezentand anterior o intrerupere corespunzatoare suprafetei articulare a patelei,pe marginea careia se
insera.
Insertia femurala a capsulei se face pe conturul suorafetei articulare,la o distanta variabila de cartilajul hialin.
Anterior capsula se insera in depresiunea supratrohleeana.Posterior insertia capsulei se apropie de cartilajul
hialin si trece cativa milimetrii numai deasupra condililor .Se inflecteaza apoi anterior in fosa intercondilara si
circumscrie la nivelul extremitatii anterioare a acestei fose,insertia ligamentelor incrucisate cu care se
confunda.
Insertia tibiala urmeaza neregulat conturul condililor tibiali.Anterior se face pe marginea anterioara a
suprafetei rugoase prespinale.Posterior,insertia capsulei urmeaza de fiecare parte mai intai invelisul
cartilaginos glenoidian,iar apoi se confunda cu ligamentele incrucisate.
Insertia patelara se face prin marginile cartilajului hialin care acopera suprafata articulara a patelei.
Capsula articulara lipseste la nivelul tendonului m.popliteu unde sinoviala comunica cu bursa seroasa anexata
acestui tendon.Structural,capsula articulara este formata din fibre longitudinale,verticale si oblice.
Ligamentele care intaresc capsula sunt anterioare,medial,lateral si posterioare.
Ligamentele anterioare.Anterior,capsula articulatiei genunchiului este intarita de elemente fibroase
reprezentate pe 3 planuri:un plan profund,un plan mijlociu,tendinos,un plan superficial,fascial.Planul capsular
este format din aripioarele patelare si ligamentele menisco-patelare.Aripioarele patelare au baza care se
insera pe marginea laterala a patelei si pe varful condilului femural.Sunt 2:una medial asi una laterala.
Ligamentele menisco-patelare se intind oblic de la partea inferioara a marginilor laterale ale patelei la fata
laterala a meniscului intraarticular.Ligamentul mensico-patelar lateral este in general mai dezvoltat decat cel
medial.
Ligamentul patelei sau ligamentul patelar prezinta portiunea subpatelara a tendonului m.quadriceps.Are
forma trapezoidala cu baza mare inserata pe varful patelei,iar baza mica pe partea inferioara a tuberozitatii
tibiei.Ligamentu prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2 margini,laterala si mediala si 2 baze,una mai
superioara si alta mai inferioara.
Retinaculele patelare,medial si lateral numite si ligamente patelare accesorii,care coboara de fiecare parte a
patelei si a ligamentului patelar si pe condilul tibial.Ele au rol de sine care conduc patela in miscarile sale.
Fascia lata este situata anterior expansiunilor tendinoase ale quadricepsului,inserandu-se pe marginea laterala
a patelei si pe condilul tibial lateral.Fascia lata si expansiunile quadricepsului sunt strans unite si planul
tendinos format este foarte aderent la aripioara patelara laterala,de care se izoleaza foarte greu.
Ligamentul colateral tibial este format din 2 portiuni:una principala care se intinde de la femur la tibie sub
foarma unei bandelete,si una accesorie situata posterior precedentei si formata din fascicule ce se intind de la
femur si tibie la meniscul medial.
Ligamentul colateral fibular este intins de la condilul femural lateral la extremitatea superioara a
fibulei.Proximal se insera pe tuberozitatea condilului femural lateral,deasupra fosetei popliteului si sub foseta
de insertie a capului lateral al gastrocnemianului.Este independent pe toata lungimea sa da capsula articulara
subiacenta.Extremitatea sa inferioara este acoperita de tendonul bicepsului,de care este separata printr-o
bursa seroasa.
Ligamentele posterioare cuprind ligamentele incrucisate situate in fosa intercondilara si un plan fibros
posterior dispus posterior fosei intercondilare si care se intinde de la cei 2 condili femurali la partea
posterioara a tibiei.Este format dintr-o portiune mijlocie si 2 portiuni laterale.Portiunile laterale acopera
partile posterioare rotunjite ale condililor femurali,confundandu-se cu capsula articulara si cu insertiile m
gastrocnemian ,formand cojile(calotele)condiliene se se insinueaza in fosa intercondilara,nivel la care se
continua cu insertia ligamentelor incrucisate.Calota fibroasa laterala poate prezenta un os sesamoid pentru
capul lateral al gastrocnemianului,iar calota fibroasa mediala poate prezenta un hiatus circular prin care trece
capul medial al gastrocnemianului pentru a se insera pe condilul subiacent.Portiunea mijlocie prezinta
fasciculele:ligamentele popliteu oblic si popliteu arcuat.
Ligamentul popliteu oblic se desprinde din tendonul semimembranosului putin deasupra tibiei si se sinsera pe
calota condiliana laterala.acest ligament reprezinta tendonul curent al semimembranosului.
Ligamentul popliteu arcuat se imparte in 2 fascicule:fasciculul lateral sau ligamentul lateral scurt si cel medial.
Ligamentele incrucisate sunt 2 cordoane fibroase ce se intind de la suprafata intercondilara a tibiei la fetele
intercondilare ale femurului.Sunt ligamente extraarticulare,in afara sinovialei.Ligamentul incrucisat anterior se
insera in partea sa inferioara pe aria intercondilara anterioara a tibiei,se indreapta supero-posterior si lateral si
se insera proximal pe jumatatea posterioara a fetei intercondilare a condilului lateral al femurului.Ligamentul
incrucisat posterior se insera pe aria intercondilara posterioara a tibiei,posterior insertiilor celor 2 meniscuri,se
indreapta antero-superior si medial si se termina pe o linie de insertie orizontala,la partea anterioara a fetei
intercondilare a condilului medial femural.
In partile anterioara si posterioara ale ligamentului incrucisat posterior se gaseste cate un fascicul numit
ligamentul menisco-femural anterior respectiv posterior.
Cele 2 ligamente isi primesc numele deoarece se incruciseaza intre ele atat in sens antero-posterior cat si in
sens transversal.
75.Articulatiile oaselor gambei
Cele 2 oase ale gambei,tibia si fibula,sunt unite intre ele prin2 articulatii,una superioara si una inferioara,intre
care se gaseste membrana interosoasa.
Articulatia tibio-fibulara superioara(proximala),este o articulatie sinoviala planiforma care se stabileste intre
extremitatile superioare ale tibiei si fibulei.
Suprafata articulara a tibiei este rotunjita,plana fiind situata in partea postero-superioara a condilului
lateral.Suprafata a articulata a fibulei este situata pe partea mediala a extremitatii superioare a fubulei,fiind
plana si rotunjita.Cele 2 suprafete articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin.Mijloacele de
unire sunt reprezentate prin capsula fibroasa si 2 ligamente.
Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin cu exceptia portiunii antero-superioare unde se insera
la cativa milimetri decartilajul suprafetei articulare tibiale.
Ligamentele articulatiei tibio-fibulare sun unul anterior si celalalt posterior.Ligamentul anterior al capului
fibulei este mai gros si mai rezistent decat cel posterior.Este format din fibre care se insera pe condiloul lateral
al tibiei,si pe partea anterioara a capului fibulei.
Ligamentul posterior al capului fibulei se insera pe partea posterioara a capului fibulei si portiunea posterioara
a condilului lateral al tibiei.Acest ligament este acoperit de tendonul distal al m.popliteu.
Sinoviala acopera fata profunda a capsulei si comunica in unul din 6 cazuri cu articulatia genunchiului.
Vascularizatia provine din reteaua articulara a genunchiului(arterele infero-mediala si infero-laterala ale
genunchiului si din arterele recurente tibiale anterioara si posterioara,din ramul circumflex al fibulei si din
recurenta peroniera anterioara.)
Inervatia este asigura de filete nervoase din nervul peronier comun,din nervul peronier superficial si din nervul
interosos al gambei.(ram din nervul tibial).
Prezinta decat miscari de alunecare de amplitudine redusa.
Articulatia tibio-fibulara inferioara(distala) este o sindesmoza care se stableste intre extemitatile distale ale
celor 2 oase ale gambei.
Suprafata articulara tibiala este reprezentata de incizura fibulara.Este rugoasa in partea sa superioara si
neteda in partea sa inferioara.Suprafata articulara a fibulei,situala pe fata mediala a maleolei,are aspecte
diferite.Cel mai frecvent este usor concava , si in aceste cazuri cele 2 suprafete articulare tibiala si fibulara,vin
in contact numai prin marginile lor,lasand un spatiu care va fi ocupat de ligamente.Cele 2 suprafete articulare
nu prezinta cartilaj hialin,fiind acoperite numai de periost.
Mijloacele de unire sunt reprezentate prin 3 ligamente:anterior,posterior,si interosos.
Ligamentul tibio-fibular anterior este o panglica larga,groasa si foarte rezistenta.Fibrele sale sunt oblice infero-
lateral,de la marginea anterioara a suprafetei articulare tibiale si de pe portiunea vecina din fata antero-
laterala a tibiei la marginea anterioara a maleolei fibulare.
Ligamentul tibio-fibular posterior este mai gros si mai larg decat precedentul.Fibrele sale oblice infero-lateral
se indreapta medial pe margineaz posterioara a suprafeti tibiale si pe fata post . a tibiei.Ligamentul se insera
lateral pe toata marginea posterioara a maleolei fibulare.Portiunea sa profunda si inferioara formeaza
ligamentul transvers inferior , care se intinde de la marginea superioara a fosei maleolare fibulare la marginea
posterioara a maleolei tibiale.
Ligamentul interosos se continua superior cu membrana interosoasa crurala.Este format din fascicule fibroase
scurte,transversale si obloc-descendente de la fibula spre tibie.Fibrele acetului ligament se insera pe fetele
invecinate ale tibiei si fibulei si se intind inferior pana la 2-3 mm desupra marginii superioare a suprafetelor
articulare.
Sinoviala articulatiei talo-crurale emite o prelungire care patrunde intre tibie si fubula , pana la nivelul
ligamentului interosos.
Vascularizatia provine din arterele maleolare si tarsiene ale arterei tibiale anterioare si din ramurile
calcaneene si maleolare ale arterei peroniere,ram din artera tibial posterioara.
Inervatia este asigrata de nervii peronier profund,sural si tibial.
Articulatia tibio-fibulara distala prezinta usoare miscari transversale prin care maleola fibulara se indeparteaza
sau se aproprie de tibie.Aceste miscari sunt legate de cele din articulatia talo-crurala si se datoresc coformatiei
trhleei talusului care este mai lata in portiunea anterioara decat in cea posterioara.Cand piciorul este flectat
dorsal,trohleea talusului patrunde in partea sa mai larga intre cele 2 oase ale gambei pe care le
indeparteaza,determinand intinderea ligamentelor.Can piciorul este flactat plantar,oasele gambei se
aproprie,deoarece posrtiunea posterioara mai ingusta a talusului se interpune intre tibie si fibula.
76.Articulatia talo-crurala:suprafete articulare,vascularizatie,inervatia,biodinamica
Numita si articulatia gatului piciorului,tibio-tarsiana sau articulatia gleznei,articulatia uneste cele 2 oase ale
gambei cu talusul.Este o trohleartroza.
Suprafete articulare.Extremitatile inferioare ale oaselor gambei,unite prin articulatia tibio-fibulara
inferioara,formeaza o scoaba alungita transversal,in care patrude corpul talusului.Scoaba tibio-fibulara
prezinta 3 pereti articulari,unul superior sau tibial si 2 laterali sau maleolari.
Suprafata articulara superioara este reprezenta de fata rticulara inferioara a tibiei,care este concava atero-
posterior si prezinta in portiunea sa mijlocie o proeminenta neteda antero-posterioara care corespunde
gatului trohleei talusului,
Suprafata maleolara mediala apartine maleolei mtibiale,este verticala,plana , cu baza situata anterior.Ea se
cintinua cu suprafata articulara superioara cu care formeaza un unghi ascultit,aproape obtuz.
Suprafata maleolara laterala sau fibulara este convexa supero-inferior,avand forma triughiulara cu baza
orientata superior.Ea este separta de suprafata tibiala printr-un franj sinovial care umbple desciderea ingusta
si alingita antero-posterior de la nivelul articulatiei tibio-fibulare inferioare.Cartilajul hialul care acopera aceste
suprafete articulare este mai gros pe suprafata superioara decat pe suprafetele maeleolare.
Suprafetele talare sunt de asemenea in numar de 3:superioara,2 laterale.
Suprafata laterala superioara este reprezentata de trohleea talara,care este mai larga anterior decat
posterior.Gatul trohleei este indreptat oblic postero anterior si medio-lateral,ceea ce explica deviata piciorului
in aceeasi directie.Versantul sau mediala este mai ingust decat cel lateral.Maeginea sa laterala este mai
ridicata decat cea mediala,prezinta la cele 2 extremitati ale asale o stergere oblica produsa de frecarea
exercitata la acest nivel de catre ligamentele anterior si posterior ale articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara
este mai intinsa in sens antero-posterior ale articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intins in sens
antero-posterior decat suprafata tibiala si deci o portiune asa va depasi scoaba gambiera si va corespune
capsulei articulare.
Suprafata talara mediala corespune maleolei tibiale si are forma de virgula cu capul situal anterior.
Suprafata talara laterala corespunde maleolei fibulare,are forma triunghiulara cu varful orientat inferior si
usor lateral.
Suprafetele articulare talare sunt acoperite de cartilaj hialin.Interliniul articular corespunde unui plan orizontal
care in partea laterala este situat la 2 cm deasupra varfului maleolei fibulare,iar medial la 1 cm deasupra
varfului maleolei tibiale.

Vascularizatia provine din ramurile arteriale care vascularizeaza si articulatia tibio-fibulara si care participa la
formarea retelei arteriale maleolare mediala si laterla si a retelei calcaneene.
Inervatia este asigurata de nervii safen,tibial,sural si peronier profund.
In articulatia talo-crurala au loc miscari de flexie si extensie ale piciorului.Amplitudinea totala a miscarilor de
flexie si extensie este de 70 grademdintre care 25 de grade revin flexiei dorsale si 45 de grade
extensiei.Mobilitatea articulatiei variaza de la individ la individ.Miscarea de flexie plantara este limitata prin
intinderea fasciculelelor anterioare ale ligamentelor colaterale,medial si lateral.Miscarea de flexie dorsala este
limitata prin indinderea fascuculelor posterioare ale ligamentelor colaterale si tendinului lui ACHILE.In afara
acestor miscari mai exista una extrem de redusa,miscarea de lateralitate a talusului in scoaba gabiera.

77.Articulatia talo-crurala:capsula si ligamente

Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara intarita pe partile laterale de 2 ligamente
puternice .
Capsula articulara se insera pe partile superioara si inferioara la feriferia cartilajului hialin,cu exceptia partii
anterioare imde seinsera pe tibie si pe colul talusului la 7-8 mm de cartilajul hialin.anterior capsula este
subtire si laxa,intarita uneori de lamele fibroase fine dispuse pe mai multe planuri,separate unele de altele
prin mase adipoase.Una din aceste lamele este bine dezvoltata si poarta denumirea de ligament
anterior,intinzandu-se oblic infero-lateral de la tibie la fata laterala a colului talusului.Pe partile laterale
capsula este ingrosata de catre ligamentele colaterale medial si lateral.Posterior,capsula este foarte
subtire;este intarita de cateva tracturi fibroase care se intind de la tibie la maleola laterala si la ligamentul
talo-fibulat posterior si de ligamentul talo-fibulo-calcanean.
Tendoanele m.extensor adera intim la capsula .Ligamentele colaterale ale articulatiei sunt in numar de
2:lateral si medial.
Ligamentul colateral lateral este radiar si se intinde de la maleola fibulara la talus si calcaneu,avand fibrele
dispuse in 3 fascicule distincte denumite in raport cu dispozitia lor:ligamentul talo-fibular anterior,ligamentul
talo-calcaneean si ligamentu talo-fibular posterior.
Ligamentul colaterala medial este mai puternic ,are forma triunghiulara,fiind dispus in 2 planuri:superficial si
profund.Ligamentul superficial sau ligamentul deltoidian cu varful pe maleola mediala se imparte la randul lui
in alte 4 fascicule:tibio-talar anterior,tibio-navicular,tibio-calcaneean,tibio-talar posterior care se termina pe
talus,navicular si calcaneu.Ligamentul profund este acoperit de ligamentul superficial de care este despartit
adesea printr-un interstitu celular.Se insera proximal pe varful maleolei tibiale.
Sinoviala captuseste capsula fibroasa si suprafetele osoase intre insertia capsulei si cartilajului hialin.
78.Articulatia subtalara si talo-calcaneeana-naviculara
Talusul si calcaneul sunt unite prin 2 articulatii:anterioara si posterioara,separate intre ele prin sinus
tarsi.Articulatia subtalara se mai numeste si articulartia talo-calcaneeana posterioara si este o articulatie
trohoida.
Suprafata articulara talara este reprezentata de fata postero-laterala a fetei inferioare a acestui os.Suprafata
articulara calcaneeana este situata om partea posterioara a fetei superioare a calcaneului,orientata antero-
superior .Suprafetele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt reprezetate de capsula si 3 ligamente.
Capsula se insera la periferia cartilajului hialin,cu exceptia partii sale postero-laterale.Ligamentele sunt
reprezentate de ligamentul talo-calcaneean interosos,talo-calcaneean lateral si talo-calcaneean
medial.Ligamentul talo-calcaneean interosos este foarte puternic,ocupa sinus tarsi,separand articulatia
subtalara de cea talo-calcaneeana.Format din lame fibroase care se grupeaza in 2 planuri fibroase:posterior si
anterior,planuri separate prin tesut adipos in care se poate dezvolta uneori o bursa seroasa.Ligamentul talo-
calcaneean lateral se intinde intre fetele dorale ale celor 2 oase si dedesubtul ligamentului calcaneo-
fibular.Ligamentul talo-calcaneean medial se intinde intre tuberculul medial al procesului posterior al talusului
si sustentaculum tali.
Articulatia talo-calcaneana-naviculara face parte din grupul articulatiilor sferoidale(enartroze),fiind formata
din 2 articulatii:articulatia talo-calcaneeana anterioara si articulatia calcaneo-naviculara,unite intre ele prin
intermediul ligamentului calcaneo-navicular plantar.
Suprafetele articulare sunt reprezentate printr-un cap si o cavitate de receptie.
Capul apartine talusului si prezinta 3 segmente delimitate prin2 creste netede:un segment antero-superior sau
navicular ; un segment mijlociu sau ligamentos ; un segment postero-inferior sau calcaneean,impartit adesea
in 2 fatete secundare.Cele 3 segmente sunt acoperite de cartilaj hialin.
Cavitatea de receptie este formata astfel:antero-superior de catre fata posterioara ,concava a
navicularului,postero-inferior de fata superioara a calcaneului care prezinta 2 fetisoare articulare:anterioara
si mijlocie , intre intervalul triunghiular dintre calcaneu si navicular se fla ligamentul calcaneo-naviculat
plantar.Ligamentul este divizat in 2 fascicule:un fascicul lateral si unu medial descri sub numele de ligament
glenoidian.Pe sub fata plantara a ligamentului calcaneo-navicular trec tendoanele m tibial posterior si plexor ai
degetelor care contribuie in mod activ la sustinerea capului talar si a greutatii corpului.
Mijloacele de unire cuprind capsula si o serie de ligamente.
Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin,cu exceptia partii sale supero-mediale,unde se insera
pe colul talusului posterior de cartilajul hialin.
Ligamentele sunt reprezentate de :ligamentul talo-calcaneean interosos,ligamentul calcaneo-navicular
plantar,ligamentul bifurcat si ligamentul talo-navicular.
Ligamentul bifurcat, sau ligamentul in „Y” sau in „V”, este denumit de catre CHOPART drept „cheia
articulatiei”.Ligamentul se imparte in 2 fascicule:unul medial,ligamentul calcaneo-navicular(ligamentul
calcaneo-navicular lateral) si unul lateral,ligamentul calcaneo-cuboidian.acesta dubla insertie ii da denumirea
de ligament cheie.
Ligamentul talo-navicular sau ligamentul talo-navicular superior se intinde de la fata dorsala a colului talusului
la fata superioara a navicularului.Este acoperit partial de fasciculele anterioare ale planului superficial ale
ligamentului colateral medial al articulatiei talo-crurale.
79.Articulatii oaselor tarsului anterior
Articulatia cuneo-naviculara este o planiforma,reprezentata de articulatia navicularului cu cele 3 oase
cuneiforme.Fata anterioara a navicularului este impartita prin 2 creste verticale in 3 fatete articulare acoperite
de un cartilaj hialin continuu.Acestor 3 fere le corespun 3 fetisoare articulare triunghiulare de pe fata
posterioara a celor 3 cuneiforme.Mijloacele de unire :capsula fibroasa subtire intarita de
ligamentele:Ligamentele cuneo-naviculare dorsale,ligamentele cuneo-naviculare plantare,ligament medial de
la tuberculul navicularului la partea mediala a primului cuneiform.Sinoviala comunca celor 3 articulatii.
Articulatiile intrecuneiforme sunt articulatii plane realizate intre cele 3 cuneiforme.Primul si al doile cuneiform
se articuleaza prin cate 2 fete articulare ,al doilea si al treilease articuleaza prin cate 2 fete articulare verticale
dispuse mai mult spre partea posterioara a fetelor corespunzatoare.Mijloacele de unire:capsula articulara
intarita de ligamentele intercuneiforma interosoase,ligamentele intrecuneiforme dorsale,ligamentele
intercuneiforme plantare.Sinoviala fiecarei articulatii intercuneiforme are o prelungire a sinovialei articulatiei
cuneo-naviculare.
Articulatia cuboido-naviculara este o articulatie plana.Suprafetele ariculare:suprafata articulara
naviculara,suprafata articulara cuboidiana.Suprafetele articulare sunt acoperite de un strat dubtire de cartilaj
hialin.Mijloacele de unire:capsula articulara si ligamentul cuboido-navicular dorsal,ligamentul cuboideo-
navicular plantar,ligamentul cuboido-navicular interosos.Sinoviala este o prelungire a sinovialei articulatiei
cuneo-naviculare.
Articulatia cuneo-cuboidana este o articulatie plana.Cel de-al 3 lea cuneiform se articuleaza cu osul cuboid
.Mijloacele de unire :capsula articulara si ligamentele :ligamentul cuneo-cuboidianinterosos,ligamentul cuneo-
cuboidian dorsal,ligamentul cuneo-cuboidian plantar.Sinoviala este o prelungire a sinvialei articulatiei cuneo-
naviculare.
80.Articulatiile tarso-metatarsiene
Sunt articulatii care unesc cele 3 cuneiforme si cuboidul cu oasele metatarsiene,realizand articulatia lui
LISFRANC. Cele 3 cuneiforme si cuboidul realizeaza o bolta osoasa transversala cu concavitatea inferior:arcada
tarsiana.Bazele celor 5 metatarsiee formeaza arcada metatarsiana.Articulatiile care unesc intre ele bazele
metatarsienelor au o directie radiara spre centru de curbura al arcadei.
Corespondenta suprafetelor articulare este :primul metatarsian se articuleaza cu primul cuneiform realizand o
prima articulatie mediala.al 2lea metatarsian si articuleaza cu cele 3 cuneiforme ptrunzand cu baza ins coaba
formata de acestea;al treilea metatarsian se articuleaza cu al3lea cuneiform.Aceste 2 articulatii realizeaza o
articulatie intermediara; al 4 lea si al 5 –lea metatarsian se articuleaza cu osul cuboid reaizand o articulatie
laterala;
Interliniul articular se intinde de la mijlocul marginii mediale a piciorului la mijlocul marginii laterale , dupa o
linie oblica postero-lateral.
Mijloacele de unire cuprind capsulele articulare intarile de 3 feluri de ligamente .Capsula articulara este
formata din cele 3 tipuri de articulatii:medial,intermediar si lateral. Exista 7 ligamentele tarso-metatarsiene
dorsale,ligamete tarso-metatarsiene dorsale,ligamete tarso-metatarsine plantare,ligamente cuneo-
metatarsiene interosoase,ligamentul interosos medial ( ligamentul lui LISFRANC)care uneste al 2 lea cuneiform
cu al 2 lea metatarsian,ligamentul interosos mijlociu format din: 2 fascicule antero-posterioare,2 fascicule
oblice incrucisate in X ; ligamentul interosos lateral.Sinoviala proprie pt toate cele 3 articulatii .
Miscarile articulatiei tarso-metatarsiene.Al 2 lea metatarsian incastrat in scoaba cuneala e aproape imobil.Al 3
lea metatarsian nu executa pe tars decat miscari de alunecare foarte limitate.Primul , al 4 lea si al 5 lea
metatarsian sunt cele mai mobile si pot executa miscari de alinecare mai extinse,dar si miscari de flexie ,
exensie,si de lateralitate.
81.Articulatiile intermetatarsiene,metatarso-falangiene si interfalangiene
Metatarsienele se unesc intre ele la nivelul bazei prin articulatii planiforme,iar la nivelul capetelor printr-un
ligament.Baza primului metatarsian nu se articuleaza de regula cu baza celui de-al doilea metatarsian,intre ele
existand cateva fascicule fibroase.
Al 2 lea metatarsian se articuleaza cu al 3 lea prin 2 fatete:una superioara si alta inferioara.Al treilea
metatarsian se articuleaza cu al 4 lea printr-o fateta ovalara iar al 4 lea si al 5 lea se articuleaza printr-o fateta
triunghiulara.Fiecare articulatie prezinta cate o capsula proprie intinsa transversal intre bazele
metatarsienelor invecinate.Fiecare capsula este intarita de catre un ligament metatarsian dorsal si un ligament
metatarsian plantar,un ligament metatarsian interosos care se insera pe fetele colaterale a 2 metatarsiene
vecine,antero-superior suprafetelor articulare.Fiecare articulatie intermetatarsiana are cate o sinoviala care
provine din sinoviala articulatiei tarso-metatarsiene.
Miscarile.Aceste articulatii prezinta numai miscarii limitate de alunecare.
Capetele metatarsinelor sunt unite prin ligametul matatarsian transvers profund.Intre cele 5 metatasiene se
delimiteaza 4 spatii interosoase metatarsiene.
Articulatiile metatarso-falangiene sunt articulatii condiliene.Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul
metatarsului si cavitatea articulara ovala.Mijloace de unire:o capsula laxa,2 ligamente colaterale,ligamente
plantare,ligamentul metatarsian transvers profund.Sinoviala pentru fiecare articulatie.
Articulatia metatarso-falangiana a halucelui.
Ceea ce caracterizeaza aceasta articulatie este prezenta celor 2 oase sesamoide in interiorul fibrocartilajului
plantar.Fasciculele inferioare ale ligamentelor colaterale vin sa se insere pe sesamoide si delimiteaza un
santde trecere pt tendonul m flexor lung al halucelui.Miscarile active posibile sunt asemanatoare ca acelea
care se produc la mana ,dar mai limitate.Flexia este mai eccentuata ca extensia.Abductia este posibila numai
cand degetele sunt intinse.Muschii flexori sunt :flexorul scurt al degetelor si interososii,flexor lung al degetelor
si patratul plantei.Muschii extensori sunt:lungul si scurtul extensor ai degetelor si lungul extensor al halucelui.
Articulatiile interfalangiene,cu exceptia halucelui care poseda o singura articulatie,toate celelalte degete au
cate 2 articulatii interfalangiene,Acestea sunt articulatii trohleene fiind formate dupa tipul articulatiilor
degetelor de la mana.Fiecare articulatie poseda ca mijloace de unire o capsula,un ligament plantar,2
ligamente colaterale.Miscarile pricipale sunt de flexie,extensie,abductie,adductie si rotatie.Flexia este mai
ampla decat extensia.
Muschii alrticulatiilor interfalangiene:
• Flexia:m flexor lung al degetelor,flexo scurt al degetelor,patratul plantei si flexor lung al halucelui.
• Extensia:extensor lung si scurt al degetelor,m lobricali,interososi dorsali si plantari,extensorul lung al
halucelui.
Miscarile piciorului:flexie dorsala,flexie plantara,abductie,addcuctie,circumductie,supinatie,pronatie.
82.Conformatia exterioara a muschilor si anexele musculare.
Muschii sunt organe foarte variabile ca marime si aspect exterior si se pot calsifica dupa mai multe criterii .
• Dupa forma,muschii pot fi : - muschi lungi( la membre )
-muschi lati (la niv.trunchiului,la formarea peretilor cavitatilor mari:abdomen)
-muschi scurti(de mensiuni mici si asezare profunda-m.profunzi ai spatelui)
-muschi orbiculari(circulari si inconjoara diferite orificii cu rol in inchiderea lor)
• Dupa numarul capetelor de origine,se numesc:biceps,triceps,cvadriceps,in cazul in care exista mai
mult decat un capat de origine.
• Dupa modulde grupare a fasciculelor musculare fata de tendoane:
-fascicule musculare se continua direct cu ale tendonului,aprox . in aceeasi directie(m lati ai
abdomenului)
-la majoritatea muschilor,fasciculele musculare se insera oblic pe tendon:m.penati:unipenati si
bipenati,solearul,maseterul.
-la unii muschi ,corpul este intrerupt si impartit in 2 portiuni printr-un tendon
intermediar:m.digastrici(omohioidianul),uneori exista mai multe fasii aponevrotice
transversale(intersectii tendinoase) care impart muschiul in mai multe segmente(m.drept abdominal).
• Dupa asezare exista muschi superficiali ,cutanati sau pielosi asezati direct sub piele (m.mimicii) si
muschi profunzi,subfasciali,asezati sub fascia segmentului respectiv.
 • Dupa numarul articulatiilor peste care trec:m.uniarticulari(toti
m.scurti),m.biarticulari(croitorul,dreptul femural),m.poliarticulari(flexorii si extensorii lungi ai
degetelor)

Anexele muschilor sunt formatiuni auxiliare cu rol de protectie si de usurare a functiunii musculare.
1.Fasciile musculare sunt formatiuni conjunctive care invelesc un muschi individual,un grup muscular sau
totalitatea muschilor unui segment corporal.Servesc ca membrana de protectie pentru unul sau mai multi
muschi,deoarece se opun deplasarii muschilor in timpul contractiei;ca suprafata de insertie pentru
muschi,ingrosandu-se aponevrotic(fascia gambiera in portiunea ei superioara si anterioara);la aluncearea
muschiului in timpul contractiei;la mentinerea calibrului unor vene su la favorizarea circulatiei venoase.Fasciile
au mare importanta practica:in chirurgie.Septele intermusculare sunt dependinte ale fasciilor de invelis
regionale,care merg in profunzime si se fixeaza pe oase.Ele delimiteaza loje osteofibroase prentru grupele
musculare .
2.Retinaculele sunt ingosari fibroase sub forma de panglica ale fasciilor de invelis.Ele mentin tendoanele in
locul unde isi schimba directia ( la gatul mainii si piciorului);sunt numite si ligamente inelare
3.Tecile sinoviale ale tendoanelor sunt formatiuni cu rolull de a favoriza alunecarea tendoanelor in interiorul
canalelor osteo-fibroase.Au forma de tub cilindric,gol,format din 2 foite:una parietala si alta care se alipeste
de suprafata tendonului.Intre cele 2 foite se delimiteaza o cavitate capilara in care se afla un strat de lichid de
alunecare.La nivelul falangelor,tecile sinoviale ale flexorilor sunt intarite la suprafata de o teaca fibroasacare
se insera pe os impreuna cuplanul osos formeaza un canal osteo-fibros.Este formata din fascicule cu dispunere
fie oblica, fie circulara.
4.Bursele sinoviale sunt niste saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelor si chiar al muschiului in acele
portiuni unde acestia sunt expusi unor presiuni.Au rol de protectie functionand ca niste perne cu apa ce
distribuie presiune.Pot fi:subcutanate,subfasciale,subtendinoase,submusculare.Pot comunica cu o cavitate
articulara apropiata.Iau nastere acolo unde tendonul ,muschiu sau pielea aluneca pe un plan dur subjacent.
5.Trohleele musculare sau scripetele de reflexiune sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec
anumite tendoane,schimbandu-si directia.
83.Strctura muschiului striat
Musculatura striata reprezinta 40% din greutateacorpului unei persoane; Este reprezentata de: musculatura
scheletica, o parte din musculatura tubului digestiv; Muschiul striat are in alcatuirea lui, fibra musculara
striata; Muschiul striat este alcatuit din fascicule de fibre iar fasciculele, din fibre musculare striate. La exterior,
muschiul este invelit intr-o membrana conjunctiva numita epinisium care trimite septuri conjunctive in
interior, care formeaza in jurul fascicolelor, perinisium, iar acesta va trimite septuri conjunctive intre fibre,
solidarizandu-le si formand endonisium.
84.Strctura peretilor toracici
Delimitare:
Superior - apertura toracica superioara
Inferior - apertura toracica inferioara
Lateral - marginile anterioare si posterioare ale muschiului deltoid
Profund – piele, pleura parietala
Linii de delimitare:
◼ Linii verticale:
-Mediana anterioara:Linia sternala,Linia parasternala
-Medioclaviculara:Axilara anterioara
-Axilara:Axilara posterioara
-Scapulara:Costovertebrala
-Mediana posterioara:
 ◼ Linii orizontale
◼ Linii oblice
◼ Linii de delimitare: - Linii oblice
Linia condrosternala ,articulatiile dintre coaste si cartilajele lor.
Regiuni anatomo-topografice:
I.Anterioara (l. mediosternala - l. axilara anterioara):
◼ Reg. sternala
◼ Reg. infraclaviculara
◼ Reg. mamara (pectorala)
◼ Reg. clavi-deltopectorala
◼ Reg. infrapectorala
(hipocondrica)
II.Laterala (intre liniile axilare ant. si post.)
III.Posterioara (l. axilara post. - l. scapulara):
◼ Regiunea scapulara:
◼ Reg. supraspinoasa
◼ Reg. infraspinoasa
◼ Regiunea infrascapulara
IV. Vertebrala (intre liniile scapulare)
Repere osteomusculare:
◼ Incizura jugulara a sternului
(manubriul sternal-T2)
◼ Unghiul Louis (bifurc. traheei)
◼ Apendicele xifoid (T10)
◼ Claviculele
◼ Fosele subclaviculare
◼ Santul deltopectoral
◼ Rebordul costal
◼ Linia Gerdy
Musculatura peretelui toracic:
◼ Musculatura extrinseca:
-M. pectorali mare si mic,M. subclavicular,M. dintat anterior,M. latissimus dorsi ,M. trapez,Mm. supraspinos si
infraspinos,M. subscapular,Mm. rotund mare si mic.
◼ Musculatura intrinseca: Stratul superficial - mm. intercostali externi + membr. intercostala externa
Stratul intermediar - m. intercostali interni + membr. Intercostala interna
Stratul profund – mm. subcostali, mm. intercostali intimi, m. transvers toracic, mm. ridicatori ai coastelor
(scurti si lungi)
85.Glanda mamara
Organe gl. De orig. ectodermala, asezate simetric in regiunea toracica anterioara:
-Sup. - coasta 3
-Inf. - coasta 6/7
-Medial – lina parasternala
-Lateral – linia axilara anterioara
Vascularizatie arteriala:
1. A. mamara interna (rr. perforante)
2. A. mamara externa
3. Aa.intercostale II-IV
 4. A. toracica suprema (r. superficial)
Vascularizatia venoasa:
a) Circ. superf. (cercul venos Haller)
b) Circ. Profunda:
◼ Medial – v. mamara int.- tr. Brahiocefalic
◼ Lateral – v. mamara ext. – v. axilara
◼ Posterior – vv. intercostale – vv. Lombare – v. azygos si hemiazigos
Circulatia limfatica:
◼ Retea superficiala
◼ Retea profunda
1. Caile eferente principale
◼ Calea axilara – gg. Axilari – gg. supraclaviculari
◼ Calea mamara interna – gg. Toracici interni – (gg. Supraclaviculari, confluentul
jugulosubclavicular, ductul toracic/marea vena limfatica)
2. Caile eferente secundare
Clasificarea Cuneo- Poirer a gg. axilari:
1. Gg. Mamari externi (4-8)
2. Gg. Laterali (4-6)
3. Gg. Scapulari (5-12)
4. Gg. Centrali (4-6)
5. Gg. Apicali (6-12)
Clasificarea Berg a gg. limfatici axilari:
 Gg. Infra pectorali
 Gg. Retropectorali
 Gg. Supra pectorali
 Gg. Interpectoral (Rotter)
Caile eferente secundare:
◼ Calea accesorie retropectorala (Moinard)
◼ Calea axilara controlaterala presternala (Oesner)
◼ Calea accesorie inferioara (Gerota)
◼ Calea transpectorala
◼ Calea retrosternala (substernala)
86.Muschii intrinseci ai toracelui
A .Muschii planului superficial
1.m intercostali externi
-insertie:pe buza laterala a satuluisubcostal,marginea superioara a coastei subiacente
-actiune:actiune inspiratoare(ridicatori ai coastelor)
-inervatie:ramuri anterioare ale nervilor spinali toracali(nervi intercostali)
B.Muschii planului mijlociu
1.m.intercostali interni
-origine:marginea superioara a coastei subiacente
-insertie:buza laterala a santului subcostal al coapstei supraiacente,buza medial a santului ubcostal
(considerati ca muschi intercostali intimi)
-actiune:m.expiratori(coboratori ai coastelor)
-inervatie:ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali(nervi intercostali)
C .Muschiii planului profund
1.m.intercostali intimi
-origine:marginea superioara a coastei subiacente
-insertie:buza medial a santului subcostal
-actiune:muschi expiratori(coboratori ai coastelor)
-inervatie:ramuri anterioare ale nervilor spinali toracali(nervi intercostali)
2.m.subcostali
-origine:fata medial a coastelor,aproape de unghiul costal posterior
-insertiefata medial a celei de a 2 a sau a 3a coasta subiacenta.
-actiune:mrudimentari cu actiune neprecizata
-inervatie:nervi intercostali
3.m transversal toracelui
-origine:5 fascicule musculare unite la originea lor pe fata posterioara a procesului xifoid si a corpului sternului
-insertie:cele 5 fascicule diverg si se insera separate pe marginile inferioare ale cartilajelor costale 3-7
-actiune:-functie respiratoare redusa
-inervatie :ramuri ale nervilor intercostali 2-5
4.m.ridicator al coastelor
-origine:varful proceselor transverse de la C7 la T11
-insertie:-spatiul cuprins intre tuberculul si unghiurile costei(m.ridicatori scurti ai coastelor)
-actiune:muschii imspiratori
-inervatie:ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali
87.Muschii spatelui:planul 1.
1.Muschiul Trapez
-origine:forma de trapez,prtuberanta occipital externa,1/2 mediala a liniei nucale,procesele spinoase ale C7 si
T12,ligamentul supraspinos toracal.
-insertie:1/3 laterala a marg.post a claviculei,marg.post. a acromionului si spina scapulei,marg post a spinei
scapulei
-actiune:punct fix pe coloana deplaseaza scapula supero-medial,daca fasc.actioneaza separate:cele sup ridica
umarul , cele mijlocii il apropie de linia media , cele inf.il coboara ; punct fix pe scapula: fasc cu inclina capul
spre partea respectiva si il roteste fata de patea opusa,fasc mijlocii inclina coloana de partea lor,fasc inf. Ridica
corpul in actiunea de catarare
-inervatie:nervul XI,bervul trapezului ram din plexul cervical,marele nerv occipital.
2.Fascia Nucala
-origine:=fascia m trapez
-insertie:medial pe ligamentul nucal si procesele spinoase ,superior pe occipital,inferior se continua cu m
dorsal mare.
3.Latisimul Dorsal(DORSAL MARE)
-origine:forma triunghiulara,fata externa si marginea sup.a ultimelor 3-4 coaste,1/3 post a buzei externe a
crestei iliace,fascia toracolombara pri care se prinde de procesele spinoase si lig.spinoase ale ultimelor 6-7
vertebre dorsale,procesele spinoase lombare si creasta sacrala.
-insertie:fasc. sup.sunt orizontale,fasc.mijlocii sunt oblic ascendente ,fasc.inf. sunt vertical. ; fasc se rasucesc si
se continua cu un tendon ce se insera in santul intertubercular al humerusului.
-actiune:punct fix pe coloana mobilizeaza bratul inferior,posterior si medial ; cand bratul este ridicat in
coboara apropiindu-l de trunchi ; punct fix pe humerul ridica coastele inferioare ; cand bratele membr.sup.
sunt agitate trage corpul in sus (m.catarator).
4.Fascia toraco-lomara
-origine:-forma triunghiulara, = lama conjunctiva a dorsalului mare,dintat posterior,oblic intern si transvers
abdominal
-insertie:marg.lat.da insertie m.dorsal mare ; marg medial se fixeaza pe procesele spinoase ale ultimelor
vertebre toracale si toate vertebrele lombare sip e creasta sacrata mediana ; marg inf se insera pe creasta
iliaca marg post a coxalului ; varful este acoperit de trapez.
88.Muschii spatelui:planu 2.
1.Muschiul Romboid
-origine:forma romboidala ; lig nucal,procesul spinos C7,T1-T5 ; de la aceasta origine se imparte in 2:rhomboid
mic cu originea pe procesul spinos C7 si m romboid mare cu originea pe procesele spinoase T1-T5.
-insertie:marg medial a scapulei
-actiune:adductor ;ridicator al umarului ; rotator al scapulei in jurul unghiului lateral ; ajuta la aplicarea
sacpului pe torace
-inervatie:n.romboid ram din plexul cervical,n.dorsal al scaulei din din plexul brachial.
2.Levatorul Scpulei(Angularul Omoplatului)
-origine:situate pe partile laterale ale cefei ; tuberculii post ai proceselor transverse cervicale iar apoi fbrele se
unesc intr-un tendon comun
-insertie:unghiul superior al scapulei
-actiune:punct fix pe coloana ridica scapula ; punct fix pe scapula inclina coloana vertebrala de partea sa
-inervatie:levatorul scapului ram din plexul cervical ; nervul dorsal al scapulei ram din plexul brachial
3.Dintat postero-superior
-origine :forma patrulatera,procesele spinoasa C7-T3 si se continua cu 4 fascicule .
-insertie:fetele laterale si marg sup ale coatelor 2-5
-actiune:ridica coastele si este un muschi inspiratory
-inervatie:primii 4 nervi spinali toracali
4.Dintat postero-inferior
-origine:forma patrulatera,procesele spinoase T9-L2 si se continua cu 4 fascicule
-insertie:fetele laterale ale ultimelor 4 coaste
-actiune:coboara coastele si este un muschi expirator
-inervatie:nervii spinali toracali 9-12
5.Aponevroza intermediara a dintatilor
-origine:ocupa spatiul din cei 2 muschi dintati posteriori
-insertie:medial pe procesele spinoase,lateral pe coaste
6.Splenius
-origine:1/3 inferioara a lig nucal, procele spinoase ale C7-T5 , lig interspinoase,apoi fibrele se impart in 2
fascicule :spleniusul gatului si cel al capului.
-insertie:spleniusul gatului pe vf proceselor transverse ala C1-C2 ; spleniusul capului pe 2/3 laterale ale liniei
nucale superioare si fata laterala a mastoidei.
-actiune:-cand se contracta bilateral produc extensia capului ; in cotractia unilaterala produc extensia si
inclinarea laterala a capului si roteaza fata de aceeasi parte.
-inervatie:n.suboccipital , ramurile posterioare ale nrevilor cervicali 3 si 4
89.Muschii spatelui : planul 3
1.Erectorul spinal
-origine:se intinde de la occipital la pelvisul osos ; procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare ; creasta
sacrala mediana ; creasta iliaca ; fata post a sacrumului si fascia toraco-lombara ; de aici pleaca 3 coloane
musculare :laterala(m.ilio-costal),mij (m longisimul dorsal) si mediala (m.spinali).
Muschiul Iliocostal
-origine:partea superficiala si laterala a masei musculare comune (creasta si tuberozitatea iliaca si pe fascia
toracolombara)
-insertie:unghiurile post ale coastelor , tuberculii post ai ultimelor 5 vertebre cervicale.
M iliocostal se imparte in 3 componente:
-m iliocostal lombar pleaca din masa comuna si se insera pe unghiurile costale ale ultimelor 6 coaste
-m iliocostal toracic leaga ultimele 6 coaste cu primele 6 coaste
-m iliocostal cervical cu insertie pe coastele 3-4 si pe tuberculii post ai ultimelor 4 procese transverse cervicale.
M.longisimul dorsal
Situal de-a lungul santurilor vertebrale,medial de m.iliocostal.
Intins de la masamusculara comuna pana la mastoida ; uneste bazinul cu coastele si procesele transverse ale
vertebrelor perezentand 3 componente:
-m longisimul toracic leaca de la masa comuna si se insera pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare ,
pe coaste si pe procesele accesorii
-m.longisimul cervical cu origine pe procesele transverse ale primelor 5 vertebre toracale dupa care se insera
pe tuberculii post ale ultimelor 5 vertebre cervicale
-m longisimulcapului(micul complex)cu origine pe procesele transverse ale primelor 3-4 vertebre toracale si
ultimelor 6 vertebre cervicale si se vor insera pe mastoida.
Muschiul spinal
Prezinta 3 componente:
-m.spinal toracic cu originea pe procesele spinoase ale primelor 2 vertebre lombare si ultimelor 2 vertebre
toracale si se insera pe procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre cervicale
-m.spinal cervical cu originea pe procesul spinos al C7 si se insera pe procesul spinos al axisului
-m.spinalul capului
90.Muschii spatelui :planul 4
Muschiul transverso-spinalul
Se imparte in 3 componente:
-m.semispinal alcatuit din 3 muschi :semispinalul toracic cu origine pe procesele transverse ale ultimelor 6
vertebre toracice si se insera pe procesele spinoase ale ultimelor 2 vertebre cervicale si primele 4
toracalelseminspinalul cervical cu origine pe procesele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si se
termina pe procesele spinooase ale vertebrelor cervicale 2-5 ; semispinalul capului (marele complex) cu
origine pe procesele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si a ultimelor 5 vertebre cervicale si se
insera pe occipital intre cele 3 linii nucale.
-m.multifizi umplu santul vertebral de la sacrum pana la axis
-muschii rotatori leaga radacina proceselor transverse cu radacinea proceselor spinoase sau cu lamele
vertebrale subiacente(m rotatoro scurti) sau cu cele de-a doua vertera superioara (m rotatori lungi)
contribuind la echilibrarea capului.
91.Muschii spatelui : planul 5
Muschii interspinosi fac legatura dintre 2 procese spinoase vecine
Muschii inter-transversari sunt mici si leaga procesele transverse intre ele
Muschii suboccipitali
Muschii anterococcigieni

92.Vascularizatia peretilor cutiei toracice

Arterele intercostale
-cate 3 pentru fiecare spatiu intercostal
-una posterioara, si doua anterioare
Arterele intercostale posterioare
-primele 2-3 provin din trunchiul intercostalelor posterioare care este ram din artera subclaviculara
-restul pana la 12 provin din aorta descendenta toracica
Arterele intercostale anterioare
-sunt ramuri din artera toracica interna(mamara interna), ram din artera subclaviculara
-artera toracica interna coboara in cavitatea toracica mergand cam la 15-18 mm lateral de marginile laterale
ale sternului si in dreptul fiecarui spatiu intercostal da cate 2 artere intercostale anterioare care se vor
anastomoza cu arterele intercostale posterioare
Arterele intercostale posterioare
-cam la nivelul unirii a doua treimi posterioare cu o treime anterioara a spatiului intercostal se termina dand
cate 2 ramuri terminale care se anastomozeaza prin inosculatie(cap la cap) cu arterele intercostale anterioare

La vascularizatia peretilor participa si artera axilara prin ramurile ei colaterale: artera acromio-toracica
prin ramul sau artera toracica suprema care vascularizeaza muschii pectorali, artera toracica superioara,
artera toracica laterala(mamara externa) care vascularizeaza glanda mamara si tegumentele regiunii antero-
laterale a toracelui, artera scapulara inferioara care impreuna cu arterele scapulare superioara si posterioara,
ramuri din artera subclaviculara, participa la formarea cercului arterial periscapular
Venele peretilor toracici
-sunt vene intercostale anterioare care se varsa in vena toracica interna corespunzatoare si sunt venele
intercostale posterioare care la dreapta se varsa in marea vena limfatica, iar la stanga pentru primele 6 spatii
intercostale se varsa in hemiazigosul superior, iar pentru ultimele 6 spatii in mica vena azigos
93.Inervatia peretilor cutiei toracice
Inervatia peretilor toracici
-asigurata de ramuri ale nervilor intercostali(ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali) la care se adauga
nervii supraclaviculari, ramuri colaterale ale plexului cervical si ramurile colaterale ale plexului brahial
94.Muschii umarului:deltoid,supraspinos si infraspinos
Muschiul deltoid
-origine:forma semiconica
-insertie:1/3 laterala a marginii anterioare a claviculei pe varful si marginea laterala a acromionului si pe
versantul inferior al marginii post a spinei scapului ; terminal formeaza o masa tendinoasa ce se insera pe
tuberozitatea deltoidiana
-actiune:fasciculele anterioare sunt proiectoare anterior si rotatorii mediale a antebratului ; fasc
posterioare(scapulare) sunt proiectoare posterior si rotatotii latereale a bratiului .
-fasc mijlocii sunt abductorii
-cand se contracta simultan cele 3 fascicule produc abductia bratului pana la orizontala
-vascularizatie:ramuri din curcumflexele brahiale anterioara si post. ; fascicolil clavicular primeste ramuri si din
artera toraco-acromiala
-inervatie :n axilar
Muschiul supraspinos
-origine:forma de piramida triunghiulara
-insertie:medial in fosa supraspinoasa ; fateta articulara superioara a tubercululu mare al humerusului
-actiune:abductor al bratului(ajuta deltoidul)
-vascularizatie: a suprascapulara , a scapulara posterioara
-inervatie :n suprascapular(ram solateral al plexului brahial)
Muschiul infraspinos
-origine:forma triunghiulara
-insertie:in fosa infraspinoasa ; 1/3 mediala a fasciei supraspinoase ; pe lama tendinoasa de insertie a
fasciculelor post ale deltoidului ; baza inf a marg post a spinei scapulei ; terminal se insera pe fateta mijlocie a
tuberculului mare al humerusului
-actiune:rotator lateral ; abductor al bratului l tensor al capsulei articulatiei umarului
-vascularizatie :ramuri din cele 3 a scapulare
-inervatie:-n. Suprascapular
95.Muschii umarului:rotund mare,rotund mic si subscapular
Muschiul rotund mare
-origine:aplatizat situat sub rotundul mic
-insertie:-partea infero-latera a fosei infraspinoase ; terminal se insera pe creasta tuberculului mic
-actiune:punct fix pe torace este rotator medial si abductor al bratului ; punct fix pe humerus duce scapula
supero-anterior
-vascularizatie:ramuri din a sbscapulara
-inervatie :n toraco-dorsal
Muschiul rotund mic
-origine:aplatizat,imediat sub infraspinos, post articulatie scapulo-humerale
-insertie:-partea laterala a fosei infraspinoase ;partea inf a fasciei ce-l acopera ; terminal se insera pe fateta
inferioara a tuberculului mare humeral
-actiune:rotator lateral ; abductor al humerusului .
-vascularizatie:a suprascapulara
-inervatie: n axilar
Muschiul subscapular
-origine:forma triunghiulara
-insertie:medial pe fata ant a scapulei ; tuberculul mec al humerusului
-actiune:rotator medial al humerusului si adductor cand bratul este ridicat ; metinerea in contact a articulatiei
(suprafetei articulare) scapulo-humerale
-vascularizatie: ramuri din a scapulara inf , scapulara post , toracica laterala
-inervatie :fasciculele post ale plexului brahial
96.Muschii peretelui anterior al axilei
Peretele anterior si superficial prezinta ca limite superior clavicula, inf marg inf a prctoralului mare,lateral
santul delto pectoral , medial verticala coborata prin unirea 1/3 laterale su 2/3 mediale ale claviculei
1.tegument
2.planul subcutanat ce cuprinde m. platisima, ramuri nervoase din plexul brahial si n.cublcavicular
3.plan superficial-pentoral mare invelit pe ambele parti de fascia pectorala
4.stratul muscular profund:format din m subclavicular si pectoral mare, cu fascia m subclavicular.De pe
aceasta fascie se desprind 2 foite ce cuprind intr-o teaca m pectoral mic si n.fasciei clavipectorala.:A marg inf a
m.pectoral mic cele 2 foite se unesc si se continua cu lig suspensor al axilei ce se termina pe fascia axilara.Intre
cele 2 foite se creeaza un spatiu ce cuprinde ramuri ale arterei toraco-acromiala si n pectorali medial si lateral.
97.Muschii peretelui posterior al axilei
Peretele posterior format de fosa subscapulara in cea mai mare parte.Dublata de m subscapular iar in partea
inf de m rotund mic si rotund mare si marele dorsal.
98.Muschii fetei anterioare a bratului
A.Planul superficial
1.Muschiul biceps brahial
-origine: - CAPUL SCURT –vf procesului coracoid ,printr-un tendon comun cu al coracobrahialului.
-CAPUL LUNG – tuberculul supraglenoidian al scapulei si pe cadrul glenoidian acestea se unesc intr-un
tendon comun.
-insertie:cele 2 capete se unesc in partea mijlocie a bratului si se insera printr-un tendon aplatizat pe
tuberozitatea radiusului.
-actiune:flexor al antebratului pe brat ; in pozitia de pronatie a antebratului-supinator ;prin capul scurt-
adductie , prin capul lung abbductie .
-vascularizatie: ramuri din a brahiala so ramuri din a circumflexa ant ( pt capul lung)
-inervatie: nervul musculocutan
B.Planul profund
1.Muschiul coracobrahial
-origine:procesul coracoidian printr-un tendon comun cu capul scurt al bicepsului
-insertie:suprafata osoasa rugoasa de fata antero-mediala a humerusului
-actiune:adductor si proiecteaza anterior bratul
-vascularizatie:ramuri din a brahiala
-inervatie :-n.musculocutan.
2.Muschiul Brahial
-origine:buza inf a tuberozitatoo deltoidiane,marg ant si fetele mediala si laterala a humerusului si pe fata ant
a septurilor intermusculare mediale si laterale.
-insertie:-partea infero-mediala a fete inf a procesului coronoid al ulnei
-actiune:flexol al antebratului pe brat;tensor al articulatiei cotului.
-vascularizatie:ramuri din a brahiala
-inervatie:nervul musculocutan
99.Muschii fetei posterioare a antebratului
Muschiul triceps brahial
-origine:CAPUL LING- pe tuberculul infraglennoidal al scapulei si pe extremitatea sup a marg axilare a scapulei
; pe labrumul glenoidal din vecinatate
CAPUL LATERAL – pe septul intermuscular brahial lateral si pe segmentul situat superior de santul
nervulu radial de fata post a humerusului
CAPUL MEDIAL – pe septul intermuscular medial si pe segmentu situat inferior de santul n radial de pe
fata post a humerusului
-insertie:-cele 3 capete se insera printr-un tendon comun pe fata sup ,post si pe marg mediala si laterala ale
olecranului( h=2cm)
-actiune:extensor al antebratului pe brat si tensor al capsulei articulare a articulatiei cotului ; prin capul lung
este extensor adductor al bratului
-vascularizatie: ramuri din a brahiala profunda ;capul lung primeste ramuri din a subscapulara si circumflexa
post.
-inervatie:n radial
100.Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 1 si 2
Planul 1 ( Lateral-> Medial)
1.Muschiul rotund pronator
-origine:FASCICULUL HUMERAL- pe marg sup si pe fata ant a epicondilului medial
FASCICOLUL ULNAR-pe fata mediala a procesului coronoid al ulnei
-insertie:fata mijlocie a fetel laterale a radiusului.
-actiune:-pronator al mainii si flexor al antebratului pe brat prin fasciculul humeral
-vascularizatie:-ramuri din a brahialla pt fasciculul humeral ; ramuri din a ulnara si trunchiul interosos pentru
fasciculul ulnar
-inervatie:n median.
2.Muschiul Flexor radial al carpului
-origine:fata anterioara a epicondilului medial si pe fascia care il acopera
-insertie:pe baza metacarpului 2
-actiune:flexor al mainii pe antebrat ; flexor al antebratului pe brat ; pronator si abductor al mainii
-vascularizatie:ramuri din a ulanre si recurenta ulnara ant.
-inervatie :n median
3.Muschiul Palmar lung
-origine:fata ant a epicondilului medial si pe fascia ce-l acopera
-insertie:un tendon se termina in evantai anterior reticnaculului flexorilor ,iar celelalte fascicule se continua cu
fascia palmara superficiala.
-actiune:flexor slab al mainii pe antebrat si al alntebratului pe brat
-vascularizatie:ramuri din a ulnara
-inervatie:n median
4.Muschiul Flexor ulnar al carpului
-origine: CAPUL HUMERAL – pe varful si marg inf a epicondilului medial
CAPUL ULNAR-pe marginea mediala a olecranului ,pe procesul coronoid si pe 2/3 sup ale marg post a
ulnei.
-insertie:cele 2 capete se unsesc si se termina printr-un tendon ce se insera pe partea mijlocie a fetei
anterioare a pisiformului.
-actiune:flexor al mainii pe antebrat,flexor slab al antebratului pe brat prin capul humeral
-vascularizatie:ramuri din a ulanara
-inervatie:n ulnar
Planul 2
1.Muschiul flexor superficial al degetelor
-origine:CAPUL HUMERO-ULNAR (principal) – pe fata ant a epicondilului medoal si pe procesul coronoid.
CAPUL RADIAL(accesor)-pe portiunea oblica a marg ant a radiusului ,sub tuberozitatea radiusului.
-insertie:cele 2 capete se unesc si masa musculara rezultata se imparte in 4 fascicule:2 dispuse intr-un plan
profund si 2 intr-un plan superficial,aceste se continua cu 4 tendoane cilindrice(al mediusului,al
inelarului,indexului si degetului mic),care la niv degetelor se impart fiecare in 2 bandelete si se vor insera pe
portiunea mijlocie a marg laterale a falangei 2.
-actiune:flecteaza degetul pe mana,mana pe antebrat ;antebratul pe brat; adductor al mainii si apropie
degetele departate.
-vascularizatie:ramuri din a radiala
-inervatie:n median
101.Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 3 si 4
Planul 3
1.Muschiul flexor profund al degetelor
-origine:3/4 mediale superioare ale fetelor mediala si anterioara a ulnei,pe fata mediala a procesului coronoid
al ulnei si in partea superioara a acestui proces ; pe fascia care acopera muschiul , fata anterioara a
membranei interosoase si marginea mediala a radiusului sub tuberozitate.
-insertie:4 fascicule ale caror tendoane la nivelul degetelor terec prin inelul format prin dedublarea
tendonului flexorului superficial ; tendonul m se largeste terminal si se insera pe fata anterioara a bazei
falangei 3.
-actiune:flecteaza a 3a falanga pe a 2a , a 2 a pe prima , prima pe metacarpian (degetul pe mana) si mana pe
antebrat.
-vascularizatie:ramuri din artera interosoasa anterioara
-inervatie:n median prin n interosos
2.Muschiul flexol lung al policelui
-origine:fata anterioara a radiusului,fata laterala a procesului coronoid
-insertie:fata anterioara a bazei falangei unghiale a policelui
-actiune:flecteaza degetul pe mana ,mana pe antebrat si poate determina abductia acesteia
-vascularizatie:ramuri din a radiala si accesor din interoasoasa anterioara
-inervatie:-n median
Planul 4
1 Mushiul Patrat pronator
-origine:1/4 inferioara a marginii mediale si a fetei anterioara a ulnei
-insertie:1/4 inferioara a fetei anterioare si a marginii laterale a radiusului
-actiune:pronator al mainii si antebratului , supinator
-vascularizatie:ramuri din a radiala , ulnara si interosoasa anterioara
-inervatie:n median prin ramul sau interosos anterior
102.Muschii fetei posterioare a antebrtului:planul superficial
Planul superficial
1.Muschiul extensor al degetelor
-origine:fata posterioara a epicondilului lateral si fata profunda a fasciei care il acopera
-insertie:4 fascicule care diverg ; tendoanele se indreapta catre ultimele 4 degete;fiecare tendon da nastere pe
fata profunda la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene la o expansiune care se ataseaza pe baza primei
falange;pe fata posterioara a falangei 1 ,tendonul da nastere la 3 langhete : una mijlocie si 2 laterale.
-actiune:extensor al falangei distale pe cea mijlocie,a a cesteia pe ce proximala ,a celei proximale pe
metacarpp, a mainii pe antebrat , adductor al mainii , abductor al degetelor
-vascularizatie:ramuri arteriale din a recurenta radiala post si a interosoasei post
-inervatie:ram profund al n radial
2.Muschiul extensor al degetului mic
-origine:subtire,fuziform,medial de extensorl degetelor care se intinde de la epicondilul lateral la cel de-al 5
lea deget.
-insertii:superior pe epicondilul lateral,pe fascia care-l acopera si pe septurile fibroase ; se continua putin
desupra pumnului cu un tendon aplatizat , tendonul trece posterior capului ulnei si interliniului radio-ulnar ; in
vecinatatea articulatiei metacarpo-falangiene tendonul se uneste cu tendonul extensorului degetelor si se
termina impreuna cu acesta pe falangele degetului mic ; medial vine in raport cu extensorul ulnar al carpului
iar lateral cu extensorul degetelor.
-actiune:extensor al degetului mic pe mana,al mainiipe antebrat.
-vascularizatie:ramuri din a interosoasa post si recurenta radiala post.
-inervatie:ram profund al n.radial
3.Muschiul extensol ulnar al carpului
-origine:alungit,fuziform,situal medial de extensorul propriu al degetului mic ; se intinde de la epicondilul
lateral la al 5 lea metacarpian
-insertii:superior pe epicondilul lateral ,marg post a ulnei si pe septurile fibroase care-l serapa de extensorul
degetului mic si supinator , coboara oblic infero-medial si se continua putin deasupra pumnului cu untendon
care trece post extremitatii inf a ulnei si procesul sau stilorid ; se termina pe tuberculul medial al extremitatii
sup a celul de-al 5 lea metacarpian.
-actiune:extensor si adductor al mainii
-vascularizatie:ramuri arteriale ale venei ulnare
-inervatie:ram profund al n radial
4.Muschiul Anconeu
-origine:scurt,triunghiular,situat pe fata posterioara a cotului ; de la epicondilul lateral la partea superioara a
ulnei.
-insertii:proximal printr-un tendon distinct situat posterior tendonului comul al celorlati muschi epicondilieni
laterali pe vf si panata post a epicondilului lateral. ; 1/3 superioara a fetei post a ulnei ; fata laterala a
olecranului si pe toata intinderea suprafetei triunghiulare
-actiune:extensor al antebratului si stabilizator al rotatiei ulnei
-vascularizatie:ramuri din artera recureta radiala posterioara
-inervatie:n radial
103.Muschii fetei posterioare:planul profund
Planul profund
1.Muschiul lung abductor al policelui
-origine:aplatizat,fuziform,cel mai voluminos ,cel mai lateral si sus situat din cei 4 m profunzi ai fetei post a
antrebratului ; se intinde de la oasele antebratului la 1 metacarpian
-insertie:superior pe fata post a ulnei si radiusului , pe membrana interosoasa intre cele 2 insertii osoase , pe
ligamentul oblic radio –ulnar ; coboara oblic infero-lateral si putin dedesubtul pumnului se continua cu un
tendon care incruciseaza oblic tendoanele celor 2 extensori radiali ai carpului, de care este separat printr-o
bursa seroasa.
-actiune:adductor al policelui si al mainii
-vascularizatie:ramuri din a interosoasa post si ant.
-inervatie:ramul profund al n radial
2.Muschiul extensor scurt al policelui
-origine:subtire ,sub lungul abductor al policelui,de la antebrat la 1 falanga a policelui.
-insertii:superior pe ulna,radius,membrana interosoasa , coboara pe marginea mediala si sub lungul abductor
trecand prin aceeasi culisa osteo-fibroasa si formeaza impreuna relieful ce delimiteaza lateral „tabachera
anatomica”
-actiune:extensor si abductor al 1 metacarpian si al policelui
-vascularizatie-ramuri arteriale ale a interosoase post si ant.
-inervatie:ram profund al n radial
3.Muschiul extensor lung al policelui
-origine:fuziform,situat infero-medial scurtului extensor ; de la partea mijlocie a ulnei la a 2 a falanga a
policelui
-insertii: superior la nivelul 1/3 mijlocii a fetei post a policelui ; infero-medial insertiei scurtului extensor ; fata
ant a membranei interosoase ; voboara oblic infero-lateral atasat marg inf a scutului extensor care se
indeparteaza de tend scurtului extensor si trece printr-o culisa osteo-fibroasa situata pe fata post a
extremitatii inf a radiusului ; tendonul merge pe marg mediala a 1 metacarpian , inccrucisand oblic tendoanele
extes.radial al carpului ,aluneca pe fata dorsala a policelui si se insera pe extrem prox a fetei dorsale a celei de-
a 2 a falange
-actiune:extinde a 2 falanag pe 1 ,1 ma pe metacarpian si metacarpianul pe carp ; cand policele este in
abductie are o miscare de adductie
-vascularizatie:ramuri din a interososasa post si ant
-inervatie:ramul profund al n .radial
La gatul mainii intre tendoanele lungului abductor si scurtului extensor situate lateral si lungul extensor
situal medial se delimiteaza un triunghi:tabachera anatomica.Superficial,in tabachera anatomica se afla
vena cefalica a policelui,iar profund,pe planul osos,tendoanle m radiali ai carpului si a radiala cu venele
satelite.
4.Muschiul extensor al indexului
-origine:subtire,fuziform,alungit de-a lungul marg inf-medlaie a lungului extensor al policelui ; de la ulna la
index
-insertii: superior pe fata post a ulnei,medial si dedesubtul insertiei lungului xetensor al policelui ; linia de
insertie se intinde de la mijlocul ulnei pana la 3 cm desupra capului acestui os ; coboara oblic infero-
lateral,comtinuadu-se cu un tendon lung care se angajeaza inapoia extremitatii inf a radiusului trecand printr-
o culisa osteo-fibroasa impreuna cu tendoanele extensorilor degetelor ; tendonul aluneca pe fata dorsala a
mainii de-a lungul marg mediale a extensorului degetelor destinat indexului , se uneste cu acesta la niv artic.
metacarpo-falangiene
-actiune:extinde a 2 falanaga pe 1ma,1 ma pe metacarp,mana pe antebrat.
-vacsularizatie:ramuri din a interosoasa ant si post.
-inervatie:ram profund al n radial.
104.Grupul muscular lateral al antebratului
Superficial->profund
1.Muschiul brahioradial
-origine:marginea laterala a humerusului si septul intermuscular lateral
-insertie:procesul stiloid al radiusului
-actiune:flexor puternic al antebratului ; supinator cand antebratul este in pronatie completa ; prinator cand
antebratul este in supinatie completa
-vascularizatie:a . brahiala profunda,radiala si recurenta radiala ant.
-inervatie:ram profund al nervului radial
2.Muschiul lung extensor radial al carpului
-origine:extremitatea inf a marg laterale a humerusului si pe septul intermuscular lateral
-insertie:superior suroaga situata pe partea laterala a fetei dorsale a bazei celui de-al 2 lea metacarpian
-actiune:extensor si abductor al mainii,flexor al antebratului pe brat,supinator
-vascularizatie: a radiala si recurenta radiala anterioara
-inervatie:-ram profund al n radial
3.Muschiul scurt extensor radial al carpului
-origine:apicondilul lateral al humerusului
-insertie:baza procesului stiloid al celui de al 3 lea metacarpian
-actiune:extensor si abductor al maiii
-vascularizatie:a radiala si recurenta radiala ant
-inervatie:ram profund al n.radial
4.Muschiul supinator
-origine:epicondilul lateral,creasta m supinator de pe fata post a ulnei si pe suprafata rugoara de sub incizura
radiala a ulnei
-insertie:fata laterala si marg ant a radiusului si uneori pe fata ant
-actiune:supinator
-vascularizatie:ramuri colaterale ale a recurente radiale ant si post ; artera interosoasa posterioara
-inervatie:ram terminal profund al n.radial.
105.Muschii eminentei tenare
1.Muschiul scurt abductor al policelui
-origine:tuberculul scafoidului si portiunea supro-laterala a fetei an a retinaculului flexorilor
-insertie:printr-o expansiune pe tendonul lungului extensor al policelui ; tuberculul ext al extremitatii sup a 1
falange a policelui
-actiune:abductor si rotator lateral al policelui
-vascularizatie :a transversa ant a carpului si principala policelui (rr colaterale ale a radiale)
-inervatie :ramul teranrian al n median
2.Muschiulopozant al policelui
-origine:tuberculul lateral al trapezului si pe partea laterala a fetei ant a retinaculului flexorilor
-insertie:partea laterala aa fetei antero-laterale a primului metacarp
-actiune:opune policele celorlalte 4 degete ; orienteaza 1 metacarp antero-medial.
-vascularizatie:rr din a radiala
-inervatie:ramul tenarian al n median
3.Muschiul scurt flexor al policelui
-origine:fasciculul superficial –tuberculul trapezului si marg inf a retinaculului flexorilor ;
 Fasciculul profund-fata anterioara a trapezoidului si osului capitat
-insertie:sesamoidul lateral si tuberculul lateral al 1 falange a policelui
-actiune:orienteaza policele antero-medial
-vascularizatie: rr din a radiala
-inervati:ramul tenarian al n median pt fasciculull superficial ; r terminal profund al n ulnar
4.Muschiul adductor al policelui
-origine:Fasciculul carpian(oblic)-pe fata ant a trapezoidului si osul capitat si uneori pe trapez
Fasciculul metacarpian-pe baza celui de-al 2 lea metacarp;pe baza si pe toata margiea ant a celul de-al
3 lea ; pe fascia palmara profunda a celui de-al 3 lea spatiu interosos.
-inserte:sesamoidul medial si procesul medial al bazei falangei proximale a policelui(printre cele 2 fascicule
trec r profund al a radiala si r profund al n ulnar)
-actiune:adductor al policelui
-vascularizatie:rr din artera radiala si arcada palmara profunda
-inervatie:r profund al n ulrnar
106.Muschii regiunii plamare mijlocii
Muschii interososi dorsali(bipenati)
-origine:Fasciculul principal-fata laterala a metacarpului mai apropiat de axul mainii (ax dus prin cel de-am 3
lea metacarp)
Fasciculul secundar-1/2 dorsala a fetei mediale a metacarpului mai indepartat de axul mainii
-insertie:1)facsiculul capsular palmar-partea distala a capsulei articulare metacarpo-falangiene
2)fasciculul osos profund-tubercului laterale al bazei falangei proxmale-corespune metacarpului cu
insertia principala
3)fasciculul superficial-participa la formarea aponevrozei comune, a ap extensor al degetelor
-actiune:flexori ai primei falange pe metacarp si extensori ai celorlalte falange ; indeparteaza de axul mainii
degetele pe care se insera
-vascularizatie:arcada palmara profunda-aa metacarpiene sau interosoase palmare si dorsale
-inervatie:r terminal profund al n ulnar
2.Muschii interososi palmari(unipenati)
-origine:diafiza metacarpienelor-1/2 palmara a fetei laterale a metacrpului mai indepartat de axul mainii
-insertie:fasciculul capsular palmare profund ; fasciculul superficial –pe versantul lateral al capului
metacarpului de unde provine muschiul
-actiune:flexori ai primei falange pe matacarp si extensori ai celoralate falange
-vascularizatie:arcada palmara profunda –aa metacarpiene sau interososase palmare si dorsale
-inervatie:r terminal al n ulnar
3.Muschii lombricali(primii 1,2 unipenati , ultimii 3,4 binepenati)
-origine:primii 2 muschi:pe marginea radiala si putin pe fata ant a tendonului flexrului profund al degetelor ;
ultimii 2 muschi pe marginile laterale si fata ant a celor 2 tendoane a flxorului profund intre care sunt plasati
-insertie:pe marginea laterala a tendonului extensorilor ultimelor 4 degete,unindu-se cu expansiunea fibroasa
a interososilor
-actiune:flexori ai primei falange ; extensori al celorlalte 2 falange
-vascularizatie:acrcada palmara profunda
-inervatie:ram din n median pentru primii 2 lombricali ; ram profund al n ulnar pentru ultimii 2 lobricali
107.Muschii eminentei hipotenare
1.Muschiul palmar scurt
-origine:portinea mediala a facsiei palmare si fata profunda derm
-insertie:marg mediala a eminentei hipotenare
-actiune:plaseaza tegumetul ce acopera muschii eminentei hipotenare
-vascularizatie:ramuri din a ulnara
-inervatie:r colateral din ramul terminal al n ulnar
2.Muschiul abductor al degetului mic
-origine:pisiform si retinaculul flexorilor
-insertie:procesul medial al bazei primei falange a degetului mic si sesamoidul medial al articulatiei metacrp-
falangiene-trimite o expansiune pe tendonul m extensor al degetului mic
-actiune:abductor si flexor al degertului mic
-vascularizatie:arcade palmare
-inervatie:r terminal al n ulnar
3.Muschiul scurt flexor al degetului mic
-origine:retinacului flexorilor ; procesul unciform al osului cu carlig ;arcada fibroasa piso-unciforma
-insertie:sesamoid medial al articulatiei metacrpo-falangiene ; marginea mediala a primei falange ; tendonul
extensorului degetului mic
-actiune:flexor al falangei proximale pe metacarp ;extensor al falangei mijlocii si distala (prin expansiunea
dorsala
-vascularizatie:arcade palmare
-inervatie:ram terminal profund al n ulnar
4.Muschiul opozant al degetului mic
-origine:retinaculul flexorilor,proces unciform al osului cu carlig,arcada fibroasa piso-unciforma
-inseryie:marg mediala si fata antero-mediala a celui de-al 5 lea metacarp
-actiune:orienteaza degetul mic antero-lateral
-vascularizatie:arcada palmara profunda
-inervatie:r terminal profund al n ulnar
108.Muschii regiunii dorsale a mainii
-tegument
-planul subcutanat ce contine reteaua venoasa dorsala a mainii si n digitali dorsali
-fascia dorsala a mineii
-planul profund tendinos alcatuit din tendoanele extensorilor policelui ,extensorii radiali ai carpului , extensorii
degetului mic,extensorul ulnar al carpului,extensorul degetelor.La nivelul policelui se afla tendoanele lung
abductor si lung extensor al policelui.
109.Fasciile axilare
Fascia axilara este continuarea fasciei pectoralului mare,veind in raport in sus cu continutul axilei.Ea se
continua lateral cu fascia brahiala,iar medial cu cea a dintatului anterior;limita ei anterioara este reprezentata
de marginea inferioara a pectoralului mare,iar cea posterioara de margnea muschiului latissim,cotinuandu-se
inainte si respectiv inapoi cu fasciile acestor muschi.Fascia axilara este boltita in interiorul axilei si este
perforata de numeroase orificii.
110.Fasciile brahiala,a cotului si antebrahiala
Fascia brahiala inconjura bratul ca un manson.Ea cotinua fascia deltoidiana si pe cele pectorale,fiind subtire si
formata pedominant dn fascicule conjunctive.Extremitatea ei distala se prinde pe olecran,pe epicondlul
medial si pe cel lateral.Este perforata de orificii pentru trecerea nervilor si venelor supeficiale.De pe fata
interna se desprind 2 septuri intremusculare conjunctivo-fibroase:septul intermuscular laterala se insera pe
creastatuberculului mare,pe marginea laterala a humerusului si pe epicondilul lateral ; Septul intermuscular
medial se insera pe creasta tuberculului mic,pe marginea mediala a humerusului si pe epicondilul medial .Se
formeaza astfel 2 loji:anterioara pt muschii biceps si brahial si o loje posterioara pentru triceps.Lojile comunica
intre ele prin orificii care strabat despartitoarele si prin care trec vase si nevi(nervii ulnar si radial).
Fascia cotului reprezinta o continuare a fasciei bahiale,care acopera articulatia humero-radio-ulnara.
Fascia antebrahiala este dispusa ca un manson in jurul antebratului .Extremitatea sa proximala se continua cu
fascia brahiala,inserandu-se pe cei 2 epicondili humerali ; extremitatea sa inferioara se ingroase formand 2
benzi dispuse transversal,care inconjoara atat fata palmara cat si pe dea dorsala in regiunea
carpului,acoperind tendoanele flexorilor sis extensorilor;astfel se formeaza retinaculul flexorilor si
extensorilor.Fascia antebrahiala este perforata de numeroase orificii pentru trecerea vaselor si nervilor
superficiali.Suprafata inferioara care corespunde muschilor antebratyui,tremite o serie de prelungiri care
invelesc muschii.Dintre acestea 2 sunt mai importante:una laterala si alta mediala.Cea mediala se fixeaza pe
marginea post a ulnei,iar cea laterala pe marg post a radiusului.Prelungirea mediala poate insa lipsi ;in acest
caz fascia antebrahiala adera la ulna.Prin aceasta dispozitie se formeaa 2 loji musculare:in loja anterioara se
gasesc muschii grupurilor anterior si lateral , iar in loja posterioara muschii grupului posterior.
111.Retinaculul flexorilor si extensorilor la pumn
Retinaculul flexorilor este o pnaglica fibroasa patrulatera intinsa transversal intre cele 2 margini ale canalului
carpului:extremitatea mediala se insera pe eminenta carpiana mediala(pisiform si osul cu carlig) iar
extremitatea laterala pe eminenta carpiana laterala(tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului).De pe fata
posterioara a retinaculului flexorilor pleaca o lama despartitoare care se insera pe oasele carpiene,formand
astfel 2 culise osteo-fibroase:una laterala prin care trece flexorul radial al carpului si alta mediala cu mult mai
mare ,prin care trec tendoanele flexorilor si n median.Structural,retinaculul flexorilor este format din fibre
superficiale verticale si oblice,precum si fibre profunde transversale.
Retinaculul extensorilor se prezinta ca o banda de intalnire a fasciei antebrahiale,cu o forma patrulatera ce se
insera medial pe ulna,piramidal si pisiform si lateral pe radius.El s continua proximal cu fascia antebrahiala,iar
distal cu cea dorsala a mainii.De pe fata profunda pornesc o serie de despartitori ce se prind pe crestele
osoase ale extremitatilor distele ale ulnei si radiusului.Se formeaza astfel 6 culise osteofibroase,numite dupa
tendoanele ce trec prin ele.In sensul latero-medial acestea sunt:
-culisa lungului abductor si scurtului extensor al policelui
-culisa extensorilor radiali ai carpului
-culisa lungului extensor al poilcelui
-culisa extensorului degetelor si extensorului indexului
-culisa extensorului degetului mic
-culisa extensorului ulnar al carpului
112.Fasciile mainii
Fascia palmara intinsa pe toata palma prezinta mari deosebiri in dispozitia ei ,asa incat i se considera 3
portiuni:
1.portiunea mijlocie,cu valoare intr-adevar de aponevrozaa ocupa spatiul dinter eminentele tenara si
hipotenara. Are forma unui triunghi cu varful la retinaculul flexorilor,unde se continua cu tendonul m palmar
lung si cu baza la niv degetelor.Cele 2 margini se continua cu cele 2 fascii,tenara si hipotenara.Portiunea
mijlocie a aponevrozei este formata din 2 tipuri de fibre:
-fibre longitdinale diverg din tendonul palmarului lung considerandu-se anterior
tendoanelor flexorilor,sub forma a 4 badelete pretendinoase.Ajunse la baza degetelor,acestea se impart in
cate 2 fasii ce incoajoara radacina degetului,inserandu-se pe fata dorsala a falangei proximale.De pe marginile
acestor benzi pornesc fibre despartitoare ce se insera pe fascia m interososi.In felul aceste se determina 4 teci
fibroase,fiecare comtinand cate 2 tendoane apartinand flexorilor superfician si profund al degetelor.
-fibrele transversale sunt dispuseintre benzile pretendinoae.In portiunea mijlocie
cotituie fasciculee transversale ale aponevrozei,In partea distala a aponevrozei,fibrele transversale se
grupeaza sub forma unor panglici subtiri intinse intre capetele metacarpienelor 2-5:este ligamentul
metacarpian superficial.Acest ligament se termina impreauna cu bandeletele pretendinoase,7 arcade:4 in
dreptul degetelor,pe sub care trec tendoanele flexorilor si 3 in dreptul spatiilor interdigitale,pe sub care trec
lombricalii,nervii si vasle digitale palmare proprii.
De pe marginile mediala si laterala ale portiunii mijlocii ale aponevrozei palmare , patrunde in profunzime cate
un sept conjunctiv:sept palmar medial ce trece lateral de m opoznt al degetului mic si se insera pe
metacarpianul 5 ; el este perforat de ramurile profunde ale arterei si n ulnar ; Septul palmar lateral ce trece
medial de m flexor scurt si opozantupolicelui si se insera pe metacarpianul al 3 lea.Astfel formeaza 3 loji:loja
larala(tenara),loja mijlocie si lija mediala(hipotenara).
Aceste 2 septuri intalnesc anterior metacarpienelor o fascie intinsa transversal,inserata pe marg ant ale
tuturor metacarpienelor cu exceptia celui de-al 3 lea.Ea se prinde proximal pe elementele fibroase ale
articulatilor intercarpiene,iar distal se continua cu ligamentul metacarpian transvers profund si separa m
interososi pamari de tendoanele flexorilor.
2.Portiunea laterala a fasciei palmare cu mult mai subtire decat aponevroza palmara,acopera m regiunii
tenare si se continua lateral cu fascia dorsala a mainii.
3.Portiunea mediala a fasciei plamare,asemanatoare ca structura cu recedenta se continua medial cu fascia
dorsala a mainii.
Fascia dorsala a mainii situata sub piele,acopera tendoanele extendorilor.Lateral se insera pe cele 2 carpiene
extreme,iar proximal cu fascia antebrahiala.
113.Sinovialele digito-carpiene
Sunt in numar de 2 :una laterala si alta mediala
1.Sinoviala tendonului m flexor lung al policelui reprezinta teaca digitocarpiana laterala.Ia nastere la nivell
bazei falangei distale a policelui,urca proximal,invelind tendonul acestui muschi,trece dinapoia retinaculului
flexorilor si ajunge la 1 cm desupra acestuia.
2.sinoviala comuna a muschilor flexori este teaca digitocarpiana mediala.Naste la nivelul bazei falangei distale
a degetului mic si urca pana la palma invelind cele 2 tendoane flexoare ale degetului mic;aici se largeste si
imbraca tendoanele flexoare ale inelarului,mediusului si indexului,trece apoi prin canalul radiocarpian pe
dinapoia retinaculului flexorilor si sfarseste la acelasi nivel cu cea laterala.
114.Muschii posteriori ai bazinului
Planul profund
1.Muschiul gluteu mic
-origine:suprafata gluteaza cuprins aintre liniile gluteale ant si inf
-insertie:marg ant a trohanterului mare
-actiune:abductor al coapsei ; contractia fasciculelor ant determina rotatia mediala , contractia fasciculelor
post determina rotatia laterala.
-vascularizatie:ramul profund al a gluteale superioare
-insertie:n gluteu superior
2.Muschiul piriform
-origine:fata ant a vertebrelor sacrate 2,3,4
-insertie:marg sup a trohanterului mare
-actiune:rotator lateral ,abductor si extensor al coapsei.
-vascularizatie:-artera sacrata laterala inferioara ,artea iliaca intera , artera gluteala sup si inf.
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
3.Muschiul obturator intern
-origine:fata mediala a membranei obturatorii ; fata mediala a ramurii ischio-pubiene ; suprafata osoasa ce
corespunde fundului acetabulului ; fata profunda a fasciei sale
-insertie:fata mediala a trohanterului mare
-actiune:puternic rotator lateral al coapsei(impreuna cu cei 2 gemeni)
-vascularizatie:artera obturatoare
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
4.Muschii gemeni:superior si inferior
-origine:Gemenul superior pe fata laterala a spinei ischiadice
Gemenul inferior pe tuberozitatea ischiadica
-insertie:se termina pe tendonul m obturator intern si se va insera pe fata mediala a trohanterului mare
-actiune:rotatori laterali ai coapsei impreuna cu obturatorul intern
-vascularizatie:artera obturatoare
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
5.Muschiul obturator extern
-origine:fata laterala a cadrului osos al gaurii bturate ; bandeleta subpubiana
-insertie:pe fundul fosei trohanterice
-actiune:rotator lateral al coapsei
-vascularizatie:artera gluteala inf
-inervatie:n obturator
6.Muschiul patrat femural
-origine:fata laterala a tuberozitatii ischiadice
-insertie:pe creasta intertrohanterica
-actiune:rotator lateral al coapsei si addcutor al coapsei
-vascularizatie:artera gluteala inf,obturatorie si circumflexa femurala mediala
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
Planul mijlociu
1.Muschiul glutei mijlociu
-origine:suprafata osoasa gluteala cuprinsa intre liniile gluteale ant si pot. ; ¾ ant ale marginii laterale a crestei
iliace ; fata profunda a fasciie ce-l acopera
-insertie:pe creasta oblicande pe fata laterala a trohanterului mare
-actiune:facsiculele post produc extensie si rotatie laterala a coapse ; fasciculele ant produc flexie si rotatie
mediala a coapsei ; fasciculele mijlocii produc o puternica abductie ; daca ia ounct fix pe bazin este adductor al
coapsei
-vascularizatie:a gluteala inf si ramul profund al arterei gluteale superioare
-inervatie:n gluteal superior(ram al plexului sacral)
Planul superficial
1.Muschiul gluteu mare
-origine:suprafata gluteala a osului iliac ,post liniei gluteale posterioare ; ¼ posterioara a crestei iliace ; pe
creasta sacrala din fascia ilio-lombara ; pe cornul sacral,pe creasta sacrala laterala ; marginile lateral ake
sacrumului si cocisului.
-insertie:fibrele superficiale se termina pe marg post a tractului ilio-tibial;fibrele profunde se impart in 3:cele
superioare pe ramura laterala de trifurcatie a liniei aspre , cele mijlocii pe partea superioara a buzei laterale a
liniei aspre , cele inferioare pe septul intermuscular lateral
-actiune:extensor si rotator lateral al coapsei,fasciculele inf sunt adductorii , fasc superioare sunt abducctorii
-vascuclarizatie:a gluteala superioara si inf , a circumflexa femurala laterala si pudendala interna
-inervatie:n gluteu inferior
2.Muschiul tensor al fasciei lata
-origine:pe spina iliaca antero-superioara
-insertie:pe tractul ilio-tibial
-actiune:axtensor a gambei,abductor si rotator medial al coapsei,tensor si proiector anterior al fasciei lata
-vascularizatie:a gluteala superioara si circumflexa femurala laterala
-inervatie:n gluteu superior
115)Muschii anteriori ai bazinului
Muschiu ilio-psoas alcatuit din psoas mare si iliac.
1.Muschiul psoas mare:
Origine:
-partea infero-laterala a corpului ultimei vertebre dorsale
-fata laterala a corpurilor primelor 4 vertebre lombare
-pe discurile intervertebrale corespunzatoare
-procesele costiforme ale vertebrelor lombare
Insertie:
-pe trohanterul mic printr-un fascicul comun cu muschiul iliac
2.Muschiul iliac:
Origine:
-fosa iliaca si marginea mediala a crestei iliace
-pe ligamentul ilio-lombar
-posterior si pe sacrum
Insertia:
-pe trohanterul mic printr-un tendon comun cu muschiul psoas-mare
Actiune(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.):
-flecteaza coapsa pe bazin si ii imprima o miscare de rotatie dinspre medial spre lateral
-cand ia punct fix pe femur flecteaza coloana si bazinul
-cand ia punct fix pe bazin si coloana intervine in locomotie ducand coapsa dinspre anterior spre posterior
Vascularizatia(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.):
-arterele lombare, ilio-lombara, circumflexa iliaca profunda si artera obturatorie
Inervatie(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.):
-ramuri colaterale, scurte din plexul lombar si 1-2 ramuri din nervul femural

116)Muschii regiunii anterioare a coapsei

Muschiul cvadriceps femural alcatui din muschii: drept femural, vast lateral, vast medial si vast intermediar.
1.Muschiul drept femural:
Origine:
-pe spina iliaca antero-inferioara
-suprafata rugoasa situata deasupra sprancenei acetabulare, sub linia gluteala inferioara
2.Muschiul vast lateral:
Origine:
-pe creasta ce lmiteaza inferior fata laterala a trohanterului mare
-pe buza laterala a crestei muschiului gluteu mare
-buza laterala a liniei aspre
3.Muschiul vast medial:
Origine:
-buza mediala a liniei aspre
-ramura mediala de trifurcatie superioara a liniei aspre
4.Muschiul vast intermediar:
Origine:
-3/4 superioare ale fetelor anterioara si laterala
-pe marginile mediala si laterala ale femurului
Insertia(celor 4 muschi):
-se insera terminal printr-un tendon comun ce se formeaza la cativa centimetri deasupra patelei
-tendonul cvadricepsului este impartit in trei planuri tendinoase suprapuse:
1.planul superficial(tendonul dreptului femural) se insera pe marginea anterioara a bazei patelei si pe
tuberozitatea tibiei
2.planul mijlociu(tendoanele vastilor medial si lateral) se insera la baza patelei, posterior dreptului femural
3.planul profund(tendonul vastului intermediar) se insera la baza patelei dar posterior vastilor medial si lateral
Actiunea(celor 4 muschi):
-in ansamblu este un puternic extensor al gambei pe coapsa
-in mers contractia cvadricepsului contribuie la alungirea pasului prin extensia brusca a genunchiului
-separat:
1.muschiul drept femural determina si flexia coapsei pe bazin si extensia genunchiuui; abductor si rotator
lateral al soldului
2.cei trei vasti sunt puternici extensori ai genunchiului
Vascularizatia(celor 4 muschi):
-artera femurala profunda
-artera circumflexa femurala laterala
-vastul medial primeste si din artera descendenta a genunchiului si artera supero-mediala a genunchiului
-vastul lateral primeste ramuri din arterele perforante si artera supero-laterala a popliteei
Inervatia(celor 4 muschi):
-nervul femural(ram terminal al plexului lombar)
5.Muschiul articular al genunchiului:
Origine:
-pe fata anterioara a femurului sub insertia vastului intermediary
Insertie:
-se termina pe bursa suprapatelara
Actiune:
-se contracta odata cu cvadricepsul si trage in sus bursa seroasa impiedicand inclavarea ei intre suprafetele
osoase(in extensia gambei pe coapsa)
6.Muschiul satroius(croitor):
Origine:
-pe spina iliaca antero-superioara
Insertie:
-pe fata mediala a tibiei
Actiune:
-flexor al coapsei pe bazin
-accesor abductor si rotator lateral
-stabillizator in extensia puternica a genunchiului
Vascularizatie:
-artera circumflexa laterala si din artera femurala
Inervatie:
-ram din nervul femural
117)Muschii regiunii mediale a coapsei
Muschiul adductor mare:
Origine:
-2/3 posterioare ale ramurii ischio-pubiene si pe fata lateraa a tuberozitatii ischiadice
Insertie:
-pe interstitial liniei aspre a femurului si pe epicondilul medial
Actiune:
-cel mai puternic adductor al coapsei si singurul extensor din acest grup
Vascularizatie:
-ramul posterior al arterei obturatorii
-artera circumflexa femurala mediala
-arterele perforante si artera gluteala inferioara
Inervatie:
-ramul profund al nervului obturator
-partea inferioara si de nervul ischiadic
Muschiul adductor scurt:
Origine:
-pe unghiul pubelui
-ramura inferioara a pubelui
Insertie:
-1/3 superioara a interstitiului liniei aspre
Actiune:
-adductor si rotator lateral al coapsei
-flexor al coapsei pe bazin
Vascularizatie:
-ramul anterior al arterei obturatorii
-artera circumflexa femurala mediala
-arterele perforante
Inervatie:
-ramul superficial terminal al nervului obturator
Muschiul adductor lung:
Origine:
-unghiu pubelui si spina acestuia
Insertie:
-portiunea mijlocie a liniei aspre, de-a lungul buzei mediale
Actiune:
-adductor, flexor si rotator lateral al coapsei
Vascularizatie:
-ramul anterior al arterei obturatorii
-artera circumflexa femurala laterala
Inervatie:
-ramul profund al nervului obturator
-ramu muscular medial al nervului femural
Muschiul pectineu:
Origine:
-pe creasta pectineala de la eminenta ilio-pectinee de la spina pubelui
-pe portiunea invecinata suprafetei pectineale
-pe ligamentul Cooper si pe fata profunda a aponevrozei care-l acopera
Insertie:
-pe linia mijlocie de trifurcatie superioara a liniei aspre a femurului
Actiune:
-adductor si flexor al coapsei
-usor rotator lateral
Vascularizatie:
-artera obturatorie
Inervatie:
-ramuri din nervul femural, din ramul muscular medial al nervului femural si din ramul anterior superficial al
nervului obturator
Muschiul gracilis:
Origine:
-unghiul pubelui
-marginea simifizei pubiene si ramura descendenta a pubisului
Insertie:
-partea superioara a fetei antero-mediale a tibiei la nivelul labei de gasca
Actiune:
-flexor al coapsei
-adductor al coapsei si rotator medial cand genunchiul este extins
Vascularizatie:
-artera femurala profunda
-artera circumflexa femurala mediala
Inervatie:
-ramul superficial al nervului obturator
Trigonul femural scarpa:
-este o suprafata triunghiulara situate in partea antero-superioara a coapsei, subfascial. Baza este orientata
superior si formata de ligamentul inghinal ,iar varful inferior situate la intersectia croitorului cu adductorul
lung. Marginea laterala este marginea mediala a croitorului, iar marginea mediala este marginea laterala a
adductorului lung. In acest trigon se afla: prima portiune a vaselor femurale cu ramurile lor, vase si noduli
limfatici, ramul femural al nervului genito-femural.

118)Muschii regiunii posterioare a coapsei

Muschiul semimembranos:
Origine:
-partea laterala a tuberozitatii ischiadice
Insertie:
-tendonul terminal se imparte in 3 fascicule:
-tendonul direct se insera in partea posterioara a tuberozitatii mediale a tibiei
-tendonul reflectat se fixeaza pe extremitatea anterioara a acestui sant
-tendonul recurrent pe coaja condiliana laterala
Actiune:
-extensor al coapsei
-flexor al genunchiului
-slab rotator medial al genunchiului
Vascularizatie:
-artera gluteala inferioara
-arterele circumflexe femurale laterala si mediala
-arterele perforante
Inervatie:
-nervul ischiadic
Muschiul semitendinos:
Origine:
-printr-un tendon comun cu capul lung al bicepsului pe fata posterioara a tuberozitatii ischiadice
Insertie:
-partea superioara a fetei mediale a tibiei constituind planul profund al labei de gasca
Actiune:
-extensor al coapsei
-flexor al genunchiului
Vascularizatie:
-artera gluteala inferioara
-arterele circumflexe femurale laterala si mediana
-arterele perforante
Inervatie:
-nervul ischiadic prin 2 ramuri: unul superior si altul inferior
Laba de gasca:
-este un complex tendinos format din tendoanele muschilor: gracilis, croitor si semitendinos
-in profunzime poate prezenta o bursa seroasa ce protejeaza laba de gasca in timpul rotatiei gambei
Muschiul biceps femural:
Origine:
-capul lung printr-un tendon comun cu semitendinosul pe fata posterioara a tuberozitatii ischiadice
-capul scurt pe 2/3 inferioare ale interstitiului liniei aspre si pe portiunea superioara a ramurii de bifurcatie a
liniei aspre
Insertie:
-varful capului fibulei
Actiune:
-capul lung este extensor al coapsei pe bazin
-ambele capete actioneaza ca flexori ai gambei pe coapsa si rotatori laterali
Vascularizatie:
-artera gluteala inferioara
-arterele circumflexe femurale laterala si mediala
-arterele perforante
Inervatie:
-nervul ischiadic prin 2 ramuri: unul superior pentru capul lung si altul inferior pentru capul scurt

119)Muschii regiunii anterioare a gambei

Muschii regiunii anterioare a gambei sunt:
 Muschiul tibial anterior
 Muschiul extensor lung al halucelui
 Muschiul extensor lung al degetelor
 Muschiul al treilea peronier
1.
Origine: -tuberculul Gerdy si pe creasta oblica se pleaca de la el la tuberozitatea tibiei
-pe condilul lateral
-fata laterala a tibiei
-membrana interosoasa
-fata profunda a fasciei gambiere
Insertii: -fata mediala a primului cuneiform si baza primului metatarsian
Actiune: -flexor dorsal al piciorului
-adductor si rotator medial
Vascularizatie: -artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier comun si nervul peronier profund
2.
Origine: -portiunea mijlocie a fetei antero-mediale a fibulei
-anterior membrane interosoase si in vecinatatea ei
Insertie: -extremitatea posterioara a celei de-a doua falanga a halucelui
-marginile laterala si medial a primei falange
Actiune: -extinde a doua falanga a halucelui pe prima, aceasta pe metatarsian
-flecteaza dorsal piciorul pe gamba
Vascularizatie: -artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier profund
3.
Origine: -condilul lateral al tibiei
-2/3 superioare ale fetei antero-mediale ale tibiei
-pe partea laterala a membranei interosoase
-fata profunda a fasciei gambiere
Insertie: -tendonul distal se imparte in patru tendoane secundare ce se distribuie ultimelor patru degete;
fiecare tendon secundar se imparte in 3 fascicule:
• Mijlocul se insera in partea posterioara a celei de-a doua falanga
• 2 fascicule laterale ce se insera pe fata dorsala a celei de-a treia falanga
Actiune: -extensor al degetelor
-flexor dorsal al piciorului cu o usoara miscare de abductie si rotatie laterala
Vascularizatie: -artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier profund
4.
Origine: -1/3 inferioara a fetei antero-mediale a fibulei
-membrana interosoasa
-septul muscular anterior
Insertie: -fata dorsala a bazei celui de-al cincilea metacarpian
Actiune: -flecteaza dorsal piciorul pe gamba
-abductor si rotator lateral al piciorului
Vascularizatie: - artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier profund
120)Muschii regiunii posterioare a gambei: planul superficial
Muschii regiunii posterioare a gambei(planul superficial):
1. Muschiul triceps sural alcatuit din:
1.a. Muschiul gastrocnemian
1.b. Muschiul solear
2. Muschiul plantar
1.
Reprezinta o masa musculara voluminoasa care determina proeminenta posterioara a gambei. Se
compune din muschii gastrocnemian si solear situati superficial si muschiul plantar situate profund.
Acestia se insera disal pe calcaneu printr-un tendon comun numit tendonul calcanean al lui ACHILLE.
1.a.
Origine: - capul medial(gemenul medial) pe fata medial a condilului medial al femurului; pe tuberculul
supracondilian medial
-capul lateral(gemenul lateral) se insera intr-o foseta situate postero-superior epicondilului lateral,
deasupra insertiei popliteului
Insertie: -tendonul distal se uneste cu cel al solearului formand tendonul lui Achile si se insera pe fata
posterioara a calcaneului
Actiune: -in totalitate tricepsul este extensor
-abductor si rotator medial al piciorului
-separat capul lateral al gastrocnemianului produce rotatie mediala si capul lateral rotatie laterala
Vascularizatie: -artere surale ramuri din poplitee
-artera tibiala posterioara si peroniera
Inervatie: -nervul tibial
1.b.
Origine: -capul fibular se insera pe fata posterioara a capului fibulei, 1/3 superioara a marginii laterale si pe
septul intermuscular lateral
-capul tibial pe buza inferioara a liniei solearului si 1/3 mijlocie a marginii mediale
Insertie: -prin tendonul lui Achile se insera pe fata posterioara a calcaneului
Actiune,vascularizatie,inervatie: - comuna cu cea a gastrocnemianului
2.
Origine: -condilul lateral al femurului
Insertie: -tendonul distal se ataseaza tendonului lui Achile si se insera pe fata posterioara a calcaneului
Actiune: -actiune auxiliara tricepsului sural
-punct fix pe calcaneu este tensor al capsule articulatiei genunchiului
Vascularizatie: -artere surale ramuri din poplitee
-artera tibiala posterioara si peroniera
Inervatie: -nervul tibial
121)Muschii regiunii posterioare a gambei: planul profund
Muschii regiunii posterioare a gambei(planul profund):
1. Muschiul popliteu
2. Muschiul flexor lung al degetelor
3. Muschiul flexor lung al halucelui
4. Muschiul tibial posterior
1.
Origine: -foseta de pe fata laterala a condilului lateral al femurului sub foseta capului lateral al
gastrocnemianului
Insertie: -buza superioara a liniei solearului
Actiune: -flexor al gambei pe coapsa
-rotator medial
Vascularizatie: -artera poplitee
Inervatie: -nervul tibial
2.
Origine: -partea medial a buzei inferioare a solearului
-1/3 mijlocie a fetei posterioare a tibiei
Insertie: -tendonul distal se imparte in patru tendoane secundare care se insera la baza celei de-a treia falanga
a ultimelor patru degete
Actiune: -flexor al degetelor si extensor al piciorului pe gamba
-supinato-adductor
Vascularizatie: -artera tibiala posterioara
Inervatie: -nervul tibial
3.
Origine: -3/4 inferioare a fetei posterioare a fibulei sip e membrane interosoasa
Insertie: -pe cea de-a doua falanga a halucelui
Actiune: -flecteaza a doua falanga a halucelui pe prima si prima pe metatarsian
-extinde piciorul pe gamba
-supinato-adductor
Vascularizatie: -artera tibiala posterioara
Inervatie: -nervul tibial
4.
Origine: -2/3 superioare a fetei posterioare a tibiei, pe partea laterala a buzei inferioare a solearului
-2/3 superioare a fetei mediale a fibulei si pe membrane interosoasa
Insertie: -tuberozitatea osului navicular
Actiune: -extensor slab al piciorului pe gamba
-puternic adductor si supinator al piciorului
-slabirea muschiului contribuie la formarea piciorului plat
Vascularizatie: -artera tibiala posterioara
Inervatie: -nervul tibial
122)Muschii regiunii laterale a gambei
Muschii regiunii laterale a gambei:
1. Muschiul peronier lung
2. Muschiul peronier scurt
1.
Origine: -partea antero-laterala a capului fibulei
-1/3 superioara a fetei antero-laterale a fibulei
-septurile intermusculare anterior si lateral
Insertie: -tuberculul lateral al extremitatii posterioare a primului metatarsian
Actiune: -extensor al picioului
-abductor si rotator lateral al piciorului
Vascularizatie: -artera peroniera
Inervatie: -nervul peronier superficial
2.
Origine: -2/3 inferioare ale fetei laterale a fibulei
-septurile intermusculare anterior si lateral
Insertie: -tuberculul celui de-al cincilea metatarsian
Actiune: -flexor plantar, abductor si rotator lateral al piciorului
Vascularizatie: -artera peroniera
Inervatie: -nervul peronier superficial
123)Muschii dorsali ai piciorului
Regiunea dorsala a piciorului cuprinde tendoanele extensorilor de la nivelul gambei si muschii
extensor scurt al degetelor si extensor scurt al halucelui.
1. Muschiul extensor scurt al degetelor
2. Muschiul extensor scurt al halucelui
1.
Origine: -in partea posterioara-carnos, gros, scurt si aplatizat
-este impartit in trei tendoane in partea anterioara
-situat pe fata dorsala a piciorului, dedesubtul tendoanelor extensorilor care-l acopera
-se intinde radiar de la calcaneu la degetele 2-4
Insertie: -proximale prin fibre scurte tendinoase in partea anterioara a fetei superioare a calcaneului si prin
fibre carnoase la nivelul retinaculului extensorilor
 -se imparte in 3 fascicule care se continua cu cate un tendon pentru degetele 2-4
-se insera terminal cu tendonul extensorului comun la nivelul articulatiei metatarso-falangiene
2.
Origine: -are aceeasi insertie proximala ca muschiul extensor scurt al degetelor
-reprezinta un fascicul individualizat din extensorul scurt al degetelor destinat degetului mare.
Tendonul terminal va merge impreuna cu extensorul lung al halucelui
Rapoturi: cei doi muschi extensori(1 si 2) au ca raport principal pe fata dorsala a piciorului artera dorsala a
piciorului
-artera si extensorii scurti sunt acoperiti de fascia dorsala a piciorului
Actiune: -extind primele 4 degete pe metatars
Vacularizatie: -artera dorsala a piciorului
Inervatie: -nervul peronier profund
124)Grupul muscular plantar lateral
Regiunea plantara, grupul muscular lateral:
1. Muschiul abductor al degetului mic
2. Muschiul flexor scurt al degetului mic
3. Muschiul opozant al degetului mic
Cuprinde doi muschi, unul situate superficial-abductor degetului mic si unul profund-flexorul scurt al degetului
mic. Muschii sunt slab dezvoltati si greu de separat intre ei.
1.
Origine: -de-a lungul marginii laterale a regiunii plantare fiind un muschi alungit si mult mai gros posterior
decat anterior
-se intinde de la calcaneu la degetul mic
Insertii: -proximal se insera pe tuberozitatea calcaneului intre cele doua proeminente posterioare, anterior
insertiei flexorului scurt al degetelor
-pe fata profunda a aponevrozei plantare, pe septul intermuscular lateral care-l separa de muschiul
scurt flexor al degetelor si inconstant pe tuberculul celui de-al cincilea metatarsian
-corpul muscular se indreapta anterior si acopera partea posterioara a muschiului patrat al plantei,
teaca peronierului lung si aplatizat care se insera pe partea laterala a extremitatii posterioare a primei falange
a degetului mic
Actiune: -abductor si flexor al degetului mic
-contribuie la mentinerea boltii plantare
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
2.
Origine: -mai mic, situate sub muschiul abductor al degetului mic
-se intinde de la tarsul anterior la degetul mic
Insertii: -proximal se insera printr-o lama tendinoasa scurta pe teaca peronierului lung, pe fata plantara a
osului cuboid si pe baza celui de-al cincilea metatarsian. Muschiul se indreapta anterior acoperind cel de-al
cincilea metatarsian si se insera printr-un tendon aplatizat pe fata inferioara a extremitatii posterioare a
primei falange a degetului mic.
Actiune: -flexor al degetului mic
-contribuie la mentinerea boltii plantare in sens longitudinal
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
125)Grupul muscular plantar mijlociu
 Cuprinde trei planuri musculare suprapuse: un plan profund reprezentat de muschii interososi si
adductorul halucelui, un plan mijlociu format de flexorul lung al degetelor caruia ii sunt anexati lombricalii si
muschiul patrat al plantei si un plan superficial reprezentat de muschiul flexor scurt al degetelor. Acesti
muschi sunt separate de grupele musculare mediala si laterala prin septuri fibroase intermusculare care se
intend de la aponevroza superficiala la schelet.
1. Muschiul flexor scurt al degetelor(flexor scurt plantar)
2. Muschiul patratul plantei
3. Muschii lombricali
4. Muschii interososi:
A. Muschii interososi dorsali
B. Muschii interososi plantari
1.
Origine: -mai gros posterior si mai subtire anterior, nivel la care se imparte in patru tendoane
-cel mai superficial dintre uschii regiunii plantare mijlocii
-se intinde de la calcaneu la ultimele 4 degete
Insertii: -proximal se insera prin fibre carnoase si tendinoase pe procesul medial al tuberozitatii calcaneului si
pe suprafata osoasa calcaneana invecinata, pe aponevroza plantara mijlocie sip e septurile intermusculare
medial si lateral care il separa de grupele musculare respective
-corpul muscular, mai intai ingust, se largeste postero-anterior si se imparte in portiunea mijlocie a
plantei in patru fascicule care se continua fiecare cu cate un tendon lung si subtire
-la nivelul degetelor tendoanele se continua/se impart in doua bandelete(tendon perforat) care
inconjoara pe partile laterale tendonul muschiului flexor lung al degetelor(tendon perforant), dupa care se
reunesc pe fata dorsala a acestui tendon pentru a se insera pe marginile laterale ale fetei inferioare a celei de-
a doua falange a degetului
Raporturi: -prin fata sa profunda, muschiul flexor scurt al degetelor acopera flexorul lung al degetelor,
lombricalii, patratul plantei. Intre flexorul scurt si patratul plantei trece PVN plantar lateral
-tendoanele flexorului scurt sunt dispuse pe fata inferioara a tendoanelor flexorului lung
Actiune: -flecteaza a doua falanga a ultimelor patru degete pe prima, prima pe metatarsianul corespunzator
-impreuna cu aponevroza plantara are rol in mentinerea boltei plantare in sens longitudinal
Vascularizatie: -ambele artere plantare
Inervatie: -nervul plantar medial
2.
Origine: -muschi scurt, aplatizat, patrulater
-situat pe partea posterioara a plantei, pe acelasi plan cu tendoanele muschilor flexor lung al
degetelor
-se intnde de la calcaneu, anterior tuberozitatii sale, la tendoanele muschilor flexor lung al degetelor
Insertii: -proximal prezinta 2 capete de insertie:
• Capul medial se insera prin fibre carnoase la partea inferioara a santului calcanean(de pe fata
medial) sip e procesul medial al fetei inferioare a calcaneului
• Capul lateral se insera printr-un tendon aplatizat pe procesul lateral al fetei inferioare a
calcaneului si pe ligamentul plantar lung
-cele doua fascicule se indreapta anterior, se unesc intr-un corp muscular unic care se insera distal pe
tendonul muschiului flexor lung al degetelor la nivelul impartirii acestuia in patru tendoane terminale
Raporturi: -acopera fata inferioara a calcaneului, cuboidului si ligamentul plantar lung
-la nivelul flexorului lung al degetelor se dispune pe marginea laterala a tendonului acestuia anterior
incrucisarii tendonului muschiului flexor lung al degetelor cu tendonul muschiului flexor lung al halucelui
-acopera portiunea oblica a arterei plantare laterale
Actiune: -accesor flexorului lung al degetelor producand flexia ultimelor 4 degete
Vascularizatie: -cele doua artere plantare
Inervatie: -nervii plantari medial si lateral
3.
Origine: -reprezentati de patru fascicule musculare anexate tendoanelor muschiului flexor lung al degetelor
-sunt numiti: primul, al doilea, al treilea si al patrulea dispre lateral spre medial
-sunt situati in regiunea plantara mijlocie intre tendoanele muschiului flexor lung al degetelor si se
termina pe tendoanele extensorilor ultimelor 4 degete
Insertii: -se insera pe doua tendoane vecine ale muschiului flexor lung al degetelor cu exceptia primului
lombrical care se insera pe marginea medial a tendonului celui de-al doilea deget
-de la origine lombricalii merg pe marginea medial a articulatiei metatarso-falangiene
corespunzatoare, unde se continua cu mici tendoane care se fixeaza in parte pe fata medial a bazei primei
falange si in parte printr-o expansiune tendinoasa pe tendonul extensorului corespunzator
-ei trimit si o expansiune dorsala slaba care intra in constitutia aponevrozei dorsale a degetelor
Actiune: -flecteaza prima falanga a degetelor si extend pe celelalte doua
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -primii doi lombricali- nervul plantar medial
-ultimii doi lombricali- nervul plantar lateral
4.
Ocupa spatiile intermetatarsiene. Sunt 3 muschi interososi plantari si 4 muschi interososi dorsali. Au o
dispozitie analoga interososilor de la mana. Insertiile lor sunt raportate la axul piciorului care trece prin
degetul al doilea.
A.
Origine: -muschi scurti, prismatici triunghiulari
-mai puternici decat cei plantari, care ocupa cele 4 spatii intermetatarsiene
-sunt denumiti primul, al doilea, al trilea, al patrulea dinspre medial spre lateral
-se intend din spatiile intermetatarsiene la primele falange ale degetelor 2, 3, 4
Insertii: -fiecare interosos se insera pe fetele laterale a doua metatarsiene care delimiteaza spatial interosos in
care este situate muschiul: pe toata fata metatarsianului mai apropiata de axa piciorului si pe ½ sau 2/3
superioare a fetei celuilal metatarsian mai departata de axa piciorului
-primul si al doilea interosos se termina pe prima falanga a celui de-al doilea deget
-al treilea si al patrulea interosos se termina pe prima falanga a degetelor 3 si 4
-interososii dorsali pot sa trimita o expansiune subtire tendonului extensorului corespunzator
-primul interosos dorsal nu se insera pe corpul primului metatarsian ci numai pe baza acestuia. Cele
doua fascicuule de insertie de pe primul si al doilea metatarsian circumscriu la extremitatea posterioara a
muschiului un spatiu prin care se angajeaza artera dorsala a piciorului.
B.
Origine: -au aceeasi forma, mai mici decat precedentii
-numiti primul, al doilea, al treilea, dinspre medial spre lateral
Insertii: -au origine pe ultimele 3 metatarsiene unde se insera in partea inferioara a fetei mediale, pe marginea
inferioara si pe baza acestor metatarsiene
-corpul muscular se indreapta anterior; se continua la nivelul articulatiei metatarsofalangiene cu un
tendon scurt care se insera pe fata medial a bazei primei falange a degetului corespunzator
-poate sa trimita expansiuni fibroase spre aponevroza dorsala
Raporturi: -au raporturi cu tendoanele extensorilor, cu vasele si nervii dorsali ai piciorului
-sunt separati de muschi din loja mijlocie a plantei prin fascia plantara profunda
Actiune: -flexori ai primei falange pe metatarsian
 -au actiune redusa de extensie a celorlalte doua falange
-departeaza degetele de axul piciorului(cei dorsali)
-apropie degetele de axul piciorului(cei plantari)
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
126)Grupul muscular plantar medial
Grupul muscular plantar medial cuprinde trei muschi destinati halucelui: abductorul halucelui in plan
superficial, adductorul halucelui si flexorul scurt al halucelui in plan profund.
1. Muschiul adductor al halucelui
2. Muschiul flexor scurt al halucelui
3. Muschiul abductor al halucelui
1.
Origine: - in loja mijlocie a plantei dar tendonul sau distal trece in loja medial
Insertii: -insertia sa proximala prezinta 2 capete: -oblic si transvers
• Capul oblic(adductorul oblic) se insera pe creasta cuboidului sip e ligamentul plantar lung, pe
cel de-al treilea cuneiform sip e baza metatarsienelor 3 si 4
• Capul transvers(adductorul transvers) se insera prin mici langhete carnoase pe fata plantara a
ultimelor trei articulatii metatarso-falangiene si pe ligamentul metatarsian transvers profund
-cele doua fascicule musculare sunt aplicate pe muschii interososi plantari, converg spre articulatia
metatarso-falangiana a halucelui unde se termina prin 2 tendoane distincte:
• Tendonul capului oblic-se uneste cu cel al fasciculului lateral din flexorul scurt si se
insera impreuna pe sesamoidul lateral al bazei primei falange a halucelui
Raporturi: -ocupa regiunea mijlocie a plantei unde formeaza planul profund
-fata superficiala e acoperita de tendoanele flexorului lung al degetelor si lombricali
-fata profunda corespunde muschilor interososi plantari
Actiune: -adductor al halucelui
-impreuna cu muschii interososi plantari contribuie la apropierea degetelor prin strangerea
metatarsienelor
-rol, prin capul transversal, in mentinerea bolii plantare in sens transversal
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
2.
Origine: -gros posterior si bifurcate anterior
-sub primul metatarsian si se intinde de la tarsul anterior la degetul mare
Insertii: -proximal prin fibre tendinoase pe fata inferioara a cuneiformelor 2 si 3, pe cuboid, ligamentul plantar
lung si pe expansiunile plantare ale tibialului posterior
-corpul muscular se indreapta anterior, aplicat pe primul metatarsian la mijlocul caruia se imparte in
doua fascicule printer care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui. Fiecare fascicul se termina cu un
tendon:
• Tendonul medial se uneste cu tendonul muschiului abductor al halucelui cu care se insera pe
sesamoidul medial al articulatiei metatarso-falangiene a halucelui si partea mediala a primei
falange
• Tendonul lateral se uneste cu tendonul muschiului adductor al halucelui si se insera pe
sesamoidul lateral si partea laterala a primei falange
Actiune: -flexor al halucelui
-mentine bolta plantara
Vascularizatie: -fasciculul medial- artera plantara medial
 -fasciculul lateral- artera plantara laterala
Inervatie: -capul lateral- nervul plantar lateral
-capul medial- nervul plantar medial
3.
Origine: -gros in partea posterioara, ocupa toata lungimea marginii mediale a regiunii plantare
-uneste calcaneul cu halucele
-contribuie la realizarea conformatiei mediale a piciorului
Insertie: -proximal pe procesul medial al tuberozitatii calcaneului, la partea inferioara a retinaculului flexorilor,
pe fata profunda a aponevrozei plantare si pe septul intermuscular medial care il separa de muschiul flexor
scurt al degetelor
-corpul muscular se indreapta anterior de-a lungul marignii mediale a piciorului si se termina printr-un
tendon lung si puternic pe sesamoidul medial si pe partea medial a extremitatii poserioare a primei falange a
halucelui.
Raporturi: -fata profunda acopera 2 PVN care trec prin canalul calcanean
-marginea laterala corespunde septului intermuscular lateral, tendonului flexorului lung al halucelui si
muschiul flexor scurt al halucelui, care-l acopera partial
Actiune: -flexor si abductor al halucelui si contribuie la mentinerea boltii plantare
Vascularizatie: -artera plantara medial
Inervatie: -nervul plantar medial
127)Trigonul femural
Este o suprafata triunghiulara situata in partea antero-superioara a coapsei, subfascial. Baza este
orientata superior si forma de ligamentul inghinal, iar varful inferior situata la intersectia croitorului cu
adductorul lung. Marginea laterala este marginea medial a croitorului, iar marginea medial se afla: prima
portiuni a vaselor femurale cu ramurile lor, vase si noduli limfatici, ramul femural al nervului genito-femural.
128)Ligamentul inghinal
Numit si arcada femurala, ligamentul lui Fallopius sau ligamentul lui Poupart, este o banda fibroasa
care se intinde de la spina iliaca antero-superioara la tuberculul pubian, separand regiunea abdominala de cea
femurala. Pielea adera la ligamentul inghinal prin tractusuri conjunctive, determinand formarea plicii
inghinale, care se poate simti prin palpare. Aderenta ligamentului la piele impiedica difuzia unei colectii
subcutanate de la abdomen la coapsa.
Ligamentul inghinal reprezinta portiunea inferioara a aponevrozei oblicului extern, care trecand peste
ilio-psoas la nivelul marginii anterioare a osului adera la fascia iliaca, trece ca o punte peste vasele femurale,
iar la nivelul muschiului pectineu se inflecteaza antero-posterior si formeaza ligamentul lacunar. Reflectarea
marginii inferioare a oblicului extern pentru a forma ligamentul lacunar, are loc dupa ce aceasta a deposit
muschiul ilio-psoas, adica la nivelul vaselor femurale.
Ligamentului inghinal I se descriu 3 segmente:
-un segment lateral, care participa la delimitarea lacunei musculare, prin care trec muschiul ilio-psoas si nervul
femural, situate medial fata de muschi; avand o lungime de aproximativ 6 cm, lacuna musculara este
delimitate de ligamentul inghinal situat anterior, marginea anterioara a osului coxal situata posterior si arcul
ilio-pectineu dispus medial
-un segment mijlociu de aproximativ 3 cm, care participa la delimitarea lacunei vasculare, prin care trec vasele
femurale
-un segment medial de aproximativ 2 cm, care corespunde ligamentului lacunar a lui Gimbernat
Dupa autorii francezi, ligamentului inghinal I se pot descrie doua feluri de fibre:
) Fibre proprii care se intind de la spina iliaca antero-superioara la tuberculul pubian si formeaza
ligamentul inghinal al lui Henle
) Fibre ale aponevrozei oblicului extern, care se inruleaza antero-posterior pe fibrele proprii in asa fel
incat formeaza un sant cu concavitatea orientate superior. Concavitatea acestui sant este ocupata de
fibrele prorpii, versantul anterior continuandu-se cu oblicul extern, iar versantul posterior se prezinta
sub forma unei lame fibroase subtiri numita bandeleta ilio-pubiana a lui Thompson, care se intinde de
asemenea de la spina iliaca antero-superioara la tuberculul pubian. Marginea superioara a bandeletei
este libera si foarte subtire. Marginea sa inferioara se uneste cu ligamentul inghinal de-a lungul
marginii posterioare a santului si face parte din ligament deoarece este formata din fibrele cele mai
profunde ale marginii inferioare a aponevrozei oblicului extern(Gilis). Bandeleta ilio-pubiana este
foarte aderenta la fascia transversala situata posterior, pe care o intareste. In lungul jumatatii laterale
a ligamentului inghinal bandeleta si fascia se indeparteaza una de cealalta si in spatial dintre ele se
gasesc vasele circumflexe iliace.
Ligamentul inghinal serveste pentru insertia ligamentului inferfoveolar a lui Hesselbach, ligament
triunghiular care intareste fascia transversal, varfu sau pierzandu-se in fascia transversal sau
continuandu-se cu linia arcuata.
Partea mediala a ligamentului inghinal formeaza peretele inferior al canalului inghinal. Pe
ligamentul inghinal se insera muschii oblic intern, transvers si fascia transversal.
Ligamentul lacunar al lui Gimbernat este o formatiune fibroasa provenita prin reflectarea
aponevrozei oblicului extern, care merge sa se insere pe creasta pectineala, unii autori considerand-o
ca insertia pectineala a acestui muschi. Are o forma triunghiulara, prezentand doua fete si trei margini.
Fata sa superioara este abdominala, fiind acoperita de fascia transversal, ia fata inferioara corespunde
muschiului pectineu. Marginea anterioara corespunde ligamentului inghinal, din care ligamentul
provine, marginea posterioara se fixeaza pe creasta pectineala, iar marginea laterala sau baza are o
forma concave si corespunde vaselor femurale, la acest nivel gasindu-se si ganglionul lui Cloquet.
Varful ligamentului corespunde tuberculului pubian.
Ligamentul pectineal al lui Cooper, numit si ligamentul pubic al lui Cooper este un cordon
fibros, gros si rezistent, situate pe creasta pectineala, de la tuberculul pubian la eminenta ilio-
pectinee. Este format din fibre care provin din ligamentul lui Gimbernat si din inrosarea periostlui care
acopera creasta pectineala(Rouviere).
Arcul ilio-pectineu numit si bandeleta ilio-pectinee reprezinta portiunea fasciei iliace, care se
reflecta de la nivelul ligamentului inghinal(cand se desparte de marginea mediala a muschiului ilio-
psoas, pentru a acoperi vasele femurale) pe eminenta ilio-pectinee, motiv pentru care autorii germani
o numesc portiunea interlacunara a fasciei iliace.
129)Fasciile gluteala, iliaca, lata si crurala
Fascia gluteala:
-acopera muschii glutei(fesieri)
-dependinta a fasciei lata
-acopera mai intai portiunea anterioara a muschiului gluteu mijlociu, servind ca o suprafata de insertia
pentru acest muschi
-inferior se continua cu tractul ilio-tibial(originea lui mijlocie)
-la marginea superioara a gluteului mare, ea se imparte in 3 foite: superficiala, mijlocie si profunda
• Foita superficiala acopera fata superficiala a muschiului gluteu mare, participand la intecuirea
acestuia
• Foita mijlocie acopera fata profunda a muschiului gluteu mare iar la marginea inferioara a
acestuia se uneste cu foita superficiala formand teaca muschiului
• Foita profunda acopera portiunea posterioara a gluteului mijlociu, piriformul, gemenii si
patratul femural
-intre foita mijlocie si cea profunda exista un tesut celular dezvoltat numit stratul subgluteal
 Fascia iliaca:
-acopera muschiul ilio-psoas pe toata suprafata lui, fiind mai subtire la nivelul psoasului, in regiunea
lombara si ingrosandu-se pe masura ce coboara
-medial se insera pe toate vertebrele lombare, pe arcadele fibroase ale psoasului mare si pe linia
arcuata a coxalului
-lateral, se insera pe fascia muchiului patratul lombelor si pe creasta iliaca
-superior formeaza ligamentul arcuat medial
-inferior se ingroasa mult, adera intim de portiunea laterala a ligamentului inghinal, iar in portiunea
mediala a ligamentului inghinal patrunde in profunzime de-a lungul marginii mediale a muschiului iliac
si se insera pe eminenta ilio-pubica formand arcul ilio-pectineu
-la coapsa fascia devine subtire si fuzioneaza cu foita profunda a fasciei lata, medial continuandu-se cu
fascia muschiului pectineu=> fascia iliopectinee
-prin fata sa profunda acopera muschiul ilio-psoas participand la formarea unui canal osteo-
fibros(canalul iliac al lui Velpeau) in care este continut acest muschi
Fascia coapsei(fascia lata):
-inconjoara coapsa ca un manson prezentand ingrosari(tractul iliotibial), dedublari(teci pentru vase si
muschi) si prelungiri in profunzime(septuri intermusculare)
-antero-superior se insera pe ligamentul inghinal
-postero-superior se continua cu fascia gluteala
-inferior se insera pe fata anterioara a patelei, pe fibula, pe tuberozitatea si condilii tibiei continuandu-
se cu fascia crurala
-la nivelul triunghiului femural SCARPA, se dedubleaza la nivelul marginii mediale a croitorului dand o
foita superficiala care trece peste triunghiul femural. Prezinta orificii pentru trecerea vaselor: hiatul
safen->vena safena mare
-foita profunda care acopera fascia iliaca si fascia muschiului pectineu formand planseul fosei ilio-
pectinee
-cele 2 foite se reunesc pe marginea laterala a adductorului lung

Fascia crurala(fascia gambiera):

-inveleste ca un manson muschii gambei
-se desprinde de pe marginea anterioara si mediala a tibiei pe fata mediala a osului, ea se confunda cu
periostul
-superior si anterior se fixeaza pe condilii si tuberozitatea tibiei, pe capul fibulei si pe patella
-posterior se continua cu fascia poplitee ce face legatura fara limita spre fascia lata
-inferior se continua cu fascia de invelis a piciorului
-profund acopera muschii si le serveste in portiunea ei superioara sic a suprafata de insertie-trimite in
profunzime 2 septuri intermusculare: anterior si posterior care se prind anterior si posterior de
marginile fibulei formandu-se 3 loje: -anterioara pt muschii anteriori(extensori)
-laterala pentru muschii peronieri
-posterioara; aici exista o alta
despartitura(lama profunda a fasciei crurale) care despare muschii planului dintre tendoanele
muschilor gambei, lipsit de o teaca sinoviala, este invelit de o teaca conjunctiva formata din
dedublarea lamei superficiale a fasciei crurale. Spatiul format de tendonul lui Achile si lama profunda
a fasciei este umplut de o masa de tesut conjunctivograsos
-in constitutia fasciei crurale intra fascicule conjunctive longitudinale dar mai ales articulare. Superior
este intarita de expansiunile tendonului muschiului biceps, din tractul iliotibial si din piciorul gastei.
 Inferior si anterior fascia prezinta o ingrosare transversala sub forma de panglica, numita retinaculul
superior al extensorilor, slab delimitat in sus si in jos si trebuie izolat prin preparare
130)Retinaculele extensorilor la gatul piciorului
-sunt ingrosari ale fasciei crurale la nivelul unde tendoanele gambei isi schimba directia in drumul lor
spre picior
-rol mecanic in mentinerea acestor tendoane
-prin trecerea lor peste o serie de santuri osoase determina formarea unor culise osteofibroase
-prin dedublarea lor in 2 lame formeaza culise fibroase. Prin aceste culise trec tendoanele impreuna cu
tecile lor sinoviale
-retinaculele sunt denumite dupa muschii ce trec pe sub ele:
A. retinaculul inferior al extensorilor
B. retinaculele peronierilor
C. retinaculul flexorilor
A. Retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior sau ligamentul cruciform)
-situat in regiunea anterioara a gatului piciorului
-forma cea mai obisnuita este “Y” culcat orizontal-compusa dintr-o ramura comuna laterala, bifurcate
medial intr-o ramura superioara si alta inferioara
-ramura comuna este formata din 2 foite:
• Superficiala- se insera pe calcaneu si trecand medial, aluneca peste tendoanele celui de-al
trilea peronier, al extensorului lung al degetelor si al extensorului lung al halucelui, ajungand
la nivelul tendonului tibialului anterior, se continua cu ramura superioara a retinaculului
• Profunda-ia nastere in sinus tarsi si aluneca pe fata profunda a tendoanelor
-cele doua foite sunt unite prin 2 fascicule fibroase delimitand 2 culise: una laterala pentru tendoanele
extensorului lung al degetelor si tendonul celui de-al trilea peronier si alta pentru tendonul
extensorului lung al halucelui
-ramura superioara se continua pe cea comuna terminandu-se pe maleola mediala
-ramura inferioara trece peste tendoanele extensorului lung al halucelui si al tibialului anterior si se
termina la marginea mediala a piciorului
B.Retinaculele peronierilor
-ingrosari ale fasciei crurale care mentin pozitia tendoanelor peronierilor, unde acestea isi schimba
directia
-retinaculul superior al peronierilor este o lama patrulatera intinsa de la maleola laterala in joss i
inapoi spre fata laterala a calcaneului
-formeaza o singura culisa osteofibroasa aplicand si mentinand tendoanele peronierilor in santul
retromaleolar lateral
-retinaculul inferior al peronierilor are aceeasi oblicitate ca precedentul, dar este asezat mai jos si mai
anterior
-se insera cu ambele capete pe fata laterala a calcaneului si se continua cu ramura comuna a
retinaculului inferior al extensorilor
-delimiteaza doua culise osteofibroase separate pentru trecerea celor 2 tendoane
C. Retinaculul flexorilor
-portiunea cea mai inferioara a celor doua lame ale fasciei crurale. Acestea raman separate in cea mai
mare parte la acest nivel si se fuzioneaza doar in partea anterioara si inferioara.
-este asezat la limita dintre gatul piciorului si planta si are raporturi foarte importante cu manunchiul
vasculo-nervos care trece din regiunea profunda a gambei la planta
-situat pe partea mediala a gatului piciorului, intre maleola mediala si calcaneu
 -lama superficiala are forma trapezoida iar lama profunda e aplicata pe tendoanele flexorilor si adera
intim de cea superficiala in 1/3 mediala; dedesubtul maleolei cele 2 lame sunt fuzionale
-retinaculul flexorilor impreuna cu extremitatea posterioara a muschiului abductor al halucelui sunt
intinse peste santul calcanean si il transforma intr-un lung canal osteofibros numit canal
calcanean(canal maleolar medial sau canalul tarsului) comun gatului piciorului si plantei
-canalul in intregime are forma curba, cu concavitatea anterioara. El reprezinta continuarea lojei
profunde posterioare a gambei spre planta
-canalul calcanean este compartimentat in lungul lui prin 3 expansiuni fibroase ce se desprind din
lama profunda a retinaculului si se fixeaza pe oasele vecine(tibie, talus, calcaneu) rezultand 3 culise
osteofibroase dispuse aproape paralel intre ele; prin ele trec in ordine, dinainte inapoi, tendoanele
muschilor flexori profunzi, invelite de o teaca sinoviala: muschiul tibial posterior, flexor lung al
degetelor, flexor lung al halucelui
-putin mai superficial, in canalul calcanean se formeaza o teaca pur fibroasa prin care trece PVN
tibial(vasele tibiale posterioare si nervul tibial)
131)Aponevroza plantara
-este compusa din 3 portiuni cu grosime diferita:
• Portiunea mijlocie- cea mai groasa si rezistenta
-contribuie la mentinerea pasiva a boltii piciorului
-are rol de protective asupra vaselor si nervilor din profunzime pe care-i freest
de comprimare
-fata ei profunda vine in raport cu diferitele organe din loja plantara mijlocie
-este formata din 2 feluri de fibre: longitudinale si transversal
-exista bandelete pretendinoase care impreuna cu fibrele transversal foreaza
arcade digitale si interdigitale
• Portiuea laterala- se insera pe procesul lateral al tuberculului calcanean si se termina la
radacina degetului mic, acoperind muschii lojei laterale
• Portiunea mediala- raspunde regiunii mediale a plantei; se intinde de la procesul medial al
tuberculului calcanean la radacina halucelui si acopera muschii lojei mediale
Lojile aponevrotice ale plantei
-acolo unde portiunea mijlocie a aponevrozei se continua cu cate 2 parti marginale, de pe fata ei profunda se
desprind 2 despartitoare fibroase(septet intermusculare plantare): laterala si mediala, determinand formarea
celor trei loji plantare
132)Artera axilara
Artera axilara incepe la nivelul mijlocului claviculei, continuand artera subclaviculara, coboara
strabatand in diagonal groapa axilara si se termina la nivelul marginii inferioare a muschiului pectoral mare,
unde se continua cu artera brahiala.
Directie:-variaza in raport cu pozitia membrului superior
-cand bratul este situate de-a lungul corpului, artera este oblica infero-lateral, descriind o usoara
curba cu concavitatea infero-medial. Cand bratul este intins orizontal, artera are o directive rectilinie si
orizontala, iar cand bratul este vertical, artera descrie o curba cu concavitatea superior
Raporturi:-strabate toata intinderea fosei axliare,fiind organul axial al acesteia
-patrunde in axila prin varful acesteia,avand anterior clavicula si muschiul subclavicular si posterior
prima coasta si prima dintatura a dintatului anterior.
-din cauza directiei sale, oblica infero-medial artera are rapoarte cu peretii fosei axilare: mai intai cu
peretele medial, apoi cu cel posterior si spre segmentul sau distal cu peretele lateral.
-cele mai importante se stabilesc cu fata profunda a peretelui anterior al axilei, artera fiind acoperita
de toata lungimea sa de acest perete, format superficial de pectoralul mare cu fascia lui, iar profund de fascia
clavi-coraco-pectoro-axilara si muschiul pectoral mic. Muschiul pectoral mic, oblic infero-medial, incruciseaza
in unghi drept artera axilara si in raport cu acest muschi, arterei axilare I se disting trei portiuni:
suprapectorala, retropectorala si infrapectorala.

Segmentul suprapectoral:
Artera patrunde in groapa axilara prin varful acesteia, care are aspectul unei fante transversal,
delimitata de clavicula si de prima coasta cu prima digitatie a dintatului anterior. Artera este flancata medial
de vena axilara, care este de aproximativ 3 ori mai voluminoasa decat artera, pe care o acopera partial pe fata
sa anterioara. Lateral de artera se gasesc fasciculele plexului brachial: fasciculele antero-lateral si antero-
medial sunt net latero-arteriale, iar fasciculul posterior, cel mai voluminos, se va etala sub artera, in ungiul pe
care il formeaza artera cu prima coasta.
Continuandu-si traiectul pana la marginea superioara a micului pectoral artera va merge pe primele
doua coaste dublate de digitatiile corespunzatoare ale dintatului anterior. In aceasta prima portiune artera
strabate peretele medial al fosei axilare. Artera este acoperita de catre insertia claviculara a pectoralului mare,
sub care se afla muschiul subclavicular si fascia clavi-pectorala.
Intre marginea superioara a pectoralului mic si muschiul subclavicular se delimiteaza un triunghi cu
baza pe peretele thoracic, triunghiul subclavicular, a carui suprafata este formata de fascia clavi-pectorala si in
profunzimea caruia, la mijlocul claviculei descoperim artera axilara: este triunghiul de legatura al arterei
axilare. In aceasta regiune artera coboara intre fasciculele plexului brachial situate lateral si vena axilara
situate medial. In aceasta portiune vena axilara primeste venele cefalica, toraco-acromiala si anastomoza
preclaviculara cu vena jugulara externa, toate aceste ramuri venoase gasindu-se anterior arterei. Tot anterior
arterei se gasesc nervii muschilor pectorali mare si mic, intre care se stabileste o anastomoza puternica
dispusa transversal.
Segmentul retropectoral:
Artera paraseste planul costal si are raport posterior cu muschiul subscapular si apoi este ridicata de
capul humeral, raport foarte important in luxatiile antero-mediale ale umarului. La nivelul segmentului sau
retropectoral, artera devine organul principal al axilei, in jurul careia se grupeaza celelalte elemente. Vena
axilara este situata tot medial de artera, dar usor inferior acesteia. Anterior arterei se afla pectoralul mic cu
fascia sa si muschiul pectoral mare. Importante sunt raporturile cu fasciculele plexului brachial. Fasciculul
radio-circumflex ramane posterior arterei, fasciculele antero-medial si antero-lateral plasandu-se medial si
respective lateral fata de artera. Din fasciculele anterioare se desprinde cate o radacina care vor forma furca
nervului median, artera fiind cuprinsa intre cele doua radacini ale nervului. De cele mai multe ori furca
nervului median nu este situata strict anterior arterei, ci usor lateral acesteia, radacina mediala a nervului
median incrucisand oblic artera pe fata sa anterioara. Din acest segment retropectoral al arterei se formeaza
deja ramurile terminale ale plexului brahial.
Segmentul infrapectoral:
Se intinde de la marginea inferioara a micului pectoral la marginea inferioara a marelui pectoral,
reprezentand portiunea cea mai lunga si in acelasi timp cea mai accesibila a arterei. Artera are rapoarte
posterior cu muschii dorsal mare si rotund mare, precum si cu nervii acestor muschi, care reprezinta ramuri
colaterale dorsale ale plexului brahial. De asemenea, posterior se afla nervii radial si axillar.
Anterior arterei se afla tendonul pectoralului mare si ligamentul suspensor al axilei. Sub pectoralul
mare, muschiul coracobrahial se apropie progresiv de artera, tinzand sa ajunga din pozitia laterala fata de
artera, anterior acesteia, marginea mediala a muschiului constituind un reper important pentru descoperirea
arterei in segmentul sau infrapectoral.
Medial, artera are raporturi cu vena axilara, cu nervii ulnar, cutanat brahial medial, cutanat
antebrahial medial si cu muschiul dintat anterior. Nervul ulnar tinde sa se dispuna in unghiul diedru posterior
format de artera si vena axilara, iar cutanatul antebrahial medial este situate antero-medial fata de artera.
Artera poate fi palpate pe peretele lateral al axilei, deasupra reliefului format de muschiul coracobrahial.
Lateral artera are raporturi cu nervii median, musculocutan si cu muscii coracobrahial si capul scurt al
bicepsului brahial. Nervul musculocutan paraseste artera pentru a perfora muschiul coracobrahial, iar nervul
median este veritabilul satelit al arterei, coborand antero-lateral fata de artera, intre ea si marginea mediala a
coracobahialului, constituind un reper pentru legatura arterei axilare.
Ramuri colaterale:
-ramuri subscapulare
-artera toracica suprema
-artera acromio-toracica
-artera toracica laterala
-artera subscapulara
-artera circumflexa humerala anterioara
-artera circumflexa humerala posterioara
Ramurile subscapulare, variabile ca numar si dimensiuni, sunt destinate muschiului subscapular, luand
nastere din segmentul retropectoral al arterei axilare.
Artera toracica suprema sau artera toracica superioara, se desprinde de pe fata anterioara a primului
segment al arterei axilare, la marginea inferioara a muschiului subclavicular. Este un ram inconstant, putand
lipsi. Cand exista, de la origine se indreapta anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala distribuindu-se primului
intercostal, dintatului anterior, portiunii superioare a pectoralilor si a regiunii mamare. Artera poate lua
nastere si din toraco-acromiala.
Artera toraco-acromiala sau artera acromio-toracica se desprinde in unghi drept de pe fata anterioara
a axilarei, la nivelul marginii superioare a muschiului mic pectoral. De la origine se indreapta anterior,
traverseaza fascia clavi-pectorala, dupa care se imparte in patru ramuri:
1. Ramul acromial, cel mai voluminos, se indreapta lateral sub muschiul deltoid si vascularizeaza
acest muschi si articulatiile umarului; ramul acromial ia parte la formarea retelei arteriale
acromiale
2. Ramul clavicular, ram subtire, destinat claviculei si muschiului subclavicular
3. Ramul deltoidian merge in santul delto-pectoral si se distribuie muschilor deltoid si pectoral mare
4. Ramul pectoral sau ramurile pectoral se afla intre cei doi pectorali pe care-I vascularizeaza, dand
ramuri si pentru muschiul dintat mare
Artera subscapulara, numita si artera scapulara inferioara sau infrascapulara, reprezinta ramul
colateral cel mai voluminous al arterei axilare, care ia nastere la nivelul marginii inferioare a
muschiului subscapular, caruia ii furnizeaza cateva ramuri vasculare. Se indreapta oblic infero-lateral si
se imparte in doua ramuri:
1. Artera toraco-dorsala sau ramul medial, continua traiectul arterei subscapulare, coboara intre
dintatul anterior si dorsalul mare pe care-I vascularizeaza, dand ramuri si pentru rotundul mare si
muschii intercostali externi
2. Artera circumflexa a scapulei sau ramul lateral se angajeaza in triunghiul birondo-tricipital si se
imparte in trei ramuri:
a) Anterior, care se distribuie muschiului subscapular
b) Posterior, care se ramifica pe fata profunda a muschiului supraspinos pe care-l vascularizeaza
si se anastomozeaza cu ramul supraspinos al arterei subscapulare
c) Descendent, care merge de-a lungul marginii laterale a scapulei, pana la unghiul inferior al
acesteia, unde se anastomozeaza cu ramul terminal al arterei scapulare posterioare
Artera toracica laterala, numita si toracica inferioara sau mamara laterala, ia nastere de pe fata
mediala a arterei axilare, inapoia pectoralului mic. Oblica anterior si infero-medial, artera merge
 pe peretele lateral al toracelui, intre marele pectoral si dintatul anterior pana la nivelul spatiilor
intercostale V-VII, unde se termina anastomozandu-se cu arterele intercostale anterioare. Da
ramuri vasculare pentru muschii subscapular, dintat anterior, pectoralii mare si mic, intercostali si
pentru ganglionii limfatici axilari. Prin ramurile mamare laterale participa la vascularizatia partii
laterale a glandei mamare.
Artera circumflexa humerala anterioara, deseori foarte subtire si aproape intotdeauna mai
putin voluminoasa decat cea posterioara, ia nastere de pe partea laterala a axilarie, la nivelul
marginii inferioare a subscapularului. Se indreapta orizontal si lateral, merge pe partea anterioara
a colului chirurgical humeral, postero-inferior de coracobrahial si capul scurt al bicepsului, carora
le trimite cateva ramuri si ajungand in santul intertubercular se imparte in doua ramuri: unul
ascendant si altul lateral. Ramul ascendant urca in santul intertubercular de-a lungul tendonului
capului lung al bicepsului si se termina la nivelul articulatiei scapula-humerale. Ramul lateral sau
orizontal continua traiectul arterei, merge profund pe sub deltoid care-l vascularizeaza si se
anastomozeaza cu artera circumflexa humerala posterioara.
Anastomozele arterei axilare: sunt frecvente si constant, se stabilesc atat la interiorul cat si la
exteriorul muschilor, cat si la nivelul scapulei si humerusului.
Caile scurte sunt reprezentate mai intai de vasele subcutanate sau cutanate, foarte fine si greu
de disecat si prin anastomozele intramusculare sau de la suprafata muschilor. Dintre acestea din
urma cea mai frecventa si cea mai voluminoasa este anastomoza semnalata de Masse si Testut,
intre artera circumflexa humerala posterioara si artera brahiala profunda. Aceasta anastomoza se
face fie in interiorul, fie la suprafata tricepsului brahial.
Caile lungi, cele mai importante sunt cele prin inosculatie. Cea mai frecventa este cea dintre
scapulara posterioara si artera circumflexa a scapulei, care se gaseste pe fata profunda a
subspinosului, in apropierea unghiului inferior al scapulei. O a doua anastomoza prin inosculatie
se stabileste intre artera scapulara inferioara si ramul acromial al arterei toraco-acromiale, la
nivelul fetei inferioare a partii laterale a acromionului. Se mai stabilesc anastomoze prin
inosculatie intre ramurile toracice ale arterelor toracica laterala, scapulara inferioara si toraco-
acromiala cu ramurile parietale ale intercostalelor si arterei toracice interne. Importante sunt si
anastomozele ce pot fi disecate la nivelul fosei subscapulare, la nivelul foselor supra si
subspinoasa. Anastomozele intre cele trei artere scapulare formeaza cercul arterial periscapular.
133)Retelele anastomotice periscapulara si pericervicala
Reteaua arteriala periscapulara
Se formeaza prin anastomoza celor 3 artere scapulare,superioara sau suprascapulara,posterioara sau
descendenta,ambele ramuri din artera subclaviculara si artera subscapulara sau infrascapulara,ram din artera
axilara.
Artera suprascapulara trece pe deasupra incizurii coracoidiene,inconjoara marginea laterala a spinei
omoplatului si infraspinos se anastomozeaza cu scapulara inferioara.
Scapulara posterioara sau descendenta coboara de-a lungul marginii mediale a scapulei si la varful
acesteia se anastomozeaza cu terminatia scapularei inferioare.La formarea acestei retele participa si artera
acromio-toracica care se anastomozeaza cu suprascapulara.Aceasta retea anastomotica prezinta anastomoze
transversal, de regula una supraspinoasa si 2-3 infraspinoase.
In jurul colului chirurgical al humerusului intre cele 2 artere circumflexe humerale, anterioara si
respective posterioara, se formeaza o anastomoza circulara , reteaua sau cercul arterial al colului chirurgical,
la care participa si ramuri din arterele acromio-toracica, brahiala profunda si scapulara inferioara.
Reteaua arteriala pericervicala
O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la nivelul umarului de
catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere circumflexe humerale, retea arteriala la
formarea careia participa si ramuri din artera brahiala, brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara
inferioara.
134)Artera brahiala
Traiect si directie
-continua artera axilara, intinzandu-se de la marginea inferioara a marelui pectoral pana in fosa cubitala, nivel
la care se bifurca in 2 ramuri terminale: unul lateral, artera radiala si celalalt medial, artera ulnara
Raporturi
La brat:
-anterior coracobrahial(superior) si de marginea mediala a bicepsului(inferior)
-posterior capul medial al tricepsului(superior) si pe muschiul brahial(inferior)
-medial- fascia brahiala si pielea
-lateral merge pe marginea mediala a coracobrahialului, iar inferior se afla intre biceps si brahial
Fascia brahiala si expansiunile sale formeaza pe marginea mediala a bratului o teaca aponevrotica,
numita canalul brahial, prin care trec artera brahiala cu venele sale satellite, nervul median si numai pe o
portiune a canalului, nervii ulnar si cutanat antebrahial medial
In fosa cubitala artera brahiala se afla situata in santul bicipital medial.
-anterior-expansiunea aponevrotica a bicepsului
-posterior-muschiul brahial
-medial are raport cu rotundul pronator
-lateral are raport cu tendonul muschiului biceps
Pe tot parcursul sau artera brahiala este insotita de doua vene satellite, una mediala si cealalta
laterala, legate prin anastomoze transversal.
Artera are raporturi cu patru nervi:
-nervul cutanat antebrahial medial situat antero-medial
-nervul radial situat posterior
-nervul ulnar situat medial
-nervul median situate initial lateral arterei, apoi o incruciseaza anterior si ajunge pe fata mediala a acesteia
Ramuri colaterale
-artera brahiala profunda
-artera colaterala ulnara superioara
-artera colaterala ulnara inferioara
-ramuri musculare si artera nutritiva a humerusului, cand aceasta din urma nu isi are originea in artera
brahiala profunda
Artera brahiala profunda sau artera colaterala laterala ia nastere la marginea inferioara a rotundului
mare si se indreapta oblic infero-lateral si posterior, impreuna cu nervul radial perforeaza septul intermuscular
lateral si ajunge in santul nervului radial. Artera brahiala profunda da urmatoarele ramuri colaterale:
1. Arterele nutritive ale humerusului
2. Ramul deltoidian, pentru muschiul deltoid si se anastomozeaza cu ramul descendent al arterei
circumflexe humerale posterioare
3. Artera colaterala mijlocie participa la formarea retelei arteriale a cotului, anastomozandu-se cu artera
recurenta radiala posterioara
4. Artera colaterala radiala se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara participand la
formarea retelei arteriale a cotului
Artera colaterala ulnara superioara traverseaza septul intermuscular medial impreuna cu nervul ulnar si
ajunge in regiunea posterioara a bratului si deasupra epicondilului medial se anastomozeaza cu artera
recurenta ulnara posterioara, ram al arterei ulnare.
 Artera colaterala ulnara inferioara se imparte in doua ramuri: anterior care trece anterior de epicondil
pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara anterioara si posterior, care merge posterior epicondilului pentru
a se anastomoza cu recurenta ulnara posterioara.
Ramurile musculare se distribuie muschilor biceps, coracobrahial, brahial, deltoid si capului medial al
tricepsului.
Artera nutritiva a humerusului care se angajeaza in gaura nutritiva a humerusului
135)Pachetele vasculo-nervoase ale bratului
La nivel brahial: artera brahiala cu cele 2 vene satelite ce flancheaza artera si nervul median.Nervul in
jumatatea superioara a bratului se gaseste lateral de artera,o incrucisaza anterior,dispunandu-se in jumatatea
inferioara a bratului medial de artera brahiala.Muschiul satelit al PVN este bicepsul, marginea mediala a
acestuia servind pentru descoperirea PVN-ului.
136)Artera radiala
Traiect si directie
-ramura de bifurcatie laterala a arterei brahiale
-se intinde din fosa cubitala pana la partea profunda a fetei palmare a mainii
-initial oblica infero-lateral, apoi devine aproape vertical si coboara pana la procesul stiloid al radiusului
-inconjoara procesul stiloid, ajunge in primul spatiu intermetacarian apoi in regiunea palmara unde se
anastomozeaza cu ramul profund al arterei ulnare, formand arcul palmar profund
Raporturi
 La nivelul antebratului se afla in santul format lateral de brahioradial, medial de rotund pronator si
inferior de flexorul radial al carpului.
-posterior-muschii brahial si biceps, supinator, rotund pronator, flexorul superficial al degetelor, lungul flexor
al policelui si patratul pronator
-anterior este acoperita de brahioradial(superior) apoi artera devenind subfasciala parcurge santul
pulsului(cuprins intre tendoanele brahioradialului si flexorului radial al carpului, stand pe flexorul lung al
policelui si patratul pronator). Artera este insotita de doua vene satelite.
2. La nivelul gatului mainii
-sta pe ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si pe fata dorsala a scafoidului si trapezului, ajunge
in tabachera anatomica, nivel la care este situate pe fata dorsala a trapezului. Strabate extremitatea
superioara a primului spatiu intermetacarpian, ajungang pe fata palmara a mainii.
Ramurile colaterale
-un numar mare de ramuri colaterale subtiri si scurte pentru radius, muschii invecinati si tegumentelor regiunii
laterale a antebratului. Ramurile sale colaterale principale sunt recurenta radiala anterioara, ramul carpian
palmar, ramul palmar superficial, ramul carpian dorsal si artera principala a policelui.
Artera recurenta radiala(artera recurenta radiala anterioara) merge prin santul bicipital lateral,
delimitat medial de muschii brahial si biceps, iar lateral de muschii brahioradial, lung extensor radial al
carpului si scurt extensor radial al carpului.
Ramul carpian palmar(artera transversa anterioara a carpului) se desprinde din radiala la marginea
inferioara a patratului pronator, indreptandu-se transversal spre partea mediala unde se anastomozeaza cu
ramul similar al arterei ulnare.
Ramul carpian dorsal ia nastere in tabachera anatomica. Ea se indreapta pe fata dorsala a mainii si se
anastomozeaza cu un ram similar din artera ulnara, formand arcada dorsala a mainii. Din aceasta arcada se
desprind ramuri ascendente pentru fata posterioara a articulatiei pumnului si descendente formand cele trei
artere metacarpiene dorsale sau arterele interosoase dorsale, corespunzatoare ultimelor trei spatii
intermetacarpiene. Fiecare artera metacarpiana dorsala se imparte in doua ramuri: arterele digitale dorsale,
care se termina pe fata dorsala a degetului corespunzator.
 Artera principal a policelui sau artera dorsala a policelui merge pe fata dorsala a primului metacarpian
si se imparte in doua artere digitale: una pentru police si alta care va merge pe marginea laterala a indexului,
numita artera radiala a indexului.
Portiunea terminala a arterei radiale formeaza la nivelul regiunii palmare arcul palmar profund prin
anastomoza cu ramul palmar profund al arterei ulnare.
137)Artera ulnara
Traiect si directie
-ramul medial de bifurcatie al arterei brahiale
-este mai voluminoasa decat radiala
-se intinde de la fosa cubitala pana la fata palmara a mainii unde se termina anastomozandu-se cu ramul
palmar superficial al radialei, formand arcul palmar superficial
-initial oblica infero-medial pana la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a fetei mediale a antebratului,
apoi devine vertical si coboara pana la marginea inferioara a retinaculului flexorilor, nivel la care se indreapta
infero-lateral pentru a forma arcul palmar superficial.
Raporturi
1. La nivelul treimii superioare a antebratului
-anterior-rotundul pronator si flexorul superficial al degetelor
-posterior-tendonul muschiului brahial, iar sub acesta cu muschiul flexor profund al degetelor
Nervul median incruciseaza anterior artera si se plaseaza lateral de artera
2. In doua treimi inferioare ale antebratului
-posterior-flexorul profund si patratul pronator
-anterior-fascia antebrahiala profunda
Trece pe sub flexorul superficial si vine in raport cu muschiul flexor ulnar al carpului, care este
muschiul satelit al arterei si care o acopera.
3. La nivelul gatului mainii trece lateral de pisiform, pe fata anterioara a retinaculului flexorilor.
Pe tot parcursul sau, artera ulnara este insotita de doua vene satellite, iar numai in portiunea sa vertical de
nervul ulnar, care este situat medial de artera.
Ramurile colaterale
-artera recurenta ulnara
-artera interosoasa comuna-ramul carpian palmar
-ramul carpian dorsal
-ramul palmar profund
Artera recurenta ulnara:
-se bifurca in doua ramuri anterior care se anastomozeaza cu ramul anterior al arterei colaterale ulnare
inferioare si posterior se anastomozeaza cu artera colaterala superioara a brahialei si cu ramul posterior al
colateralei inferioare, de asemenea ram colateral al arterei brahiale
Artera interosoasa comuna se desprinde de pe fata posterioara a arterei ulnare si se imparte in doua
ramuri: anterior si posterior.
Artera interosoasa anterioara coboara vertical anterior membrane interosoase, trece pe fata profunda
a patratului pronator si se termina pe fata dorsala a gatului mainii, anastomozanduse cu interosoasa
posterioara si ramuri ascendente din arcada dorsala a carpului. Da numeroase ramuri vecine, un ram subtire
ce se alatura medial mervului median pe care-l insoteste pana la gatul mainii, artera nervului median.
Artera interosoasa posterioara traverseaza spatiul interosos deasupra membrane interosoase si
merge intre cele doua planuri musculare ale regiunii posterioare a antebratului. Coboara pana la nivelul
gatului mainii si se anastomozeaza cu interosoasa anterioara si cu ramuri din arcada dorsala a carpului. Da
ramuri muschilor vecini si un ram mai important: artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala
posterioara care se anastomozeaza posterior epicondilului lateral cu artera colaterala radiala a brahialei
profunde.
Ramul carpian dorsal ia nastere deasupra capului ulnei si ajunge pe fata dorsala a gatului mainii si se
anastomozeaza deasupra patratului pronator cu ramul corespunzator din artera radiala.
Ramul palmar profund patrunde in eminenta hipotenara, se indreapta lateral si se anastomozeaza cu
terminarea arterei radiale formand arcul palmar profund.
Portiunea terminal a arterei ulnare se anastomozeaza la nivelul fetei palmare a mainii cu ramul palmar
superficial al radialei, pentru a forma arcul palmar superficial.
138)Reteaua arteriala a cotului
Articulatia cotului este inconjurata de o bogata retea arteriala.
Cele doua ramuri ale arterei brahiale profunde, artera colaterala medie si artera colaterala radiala, se
anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara(ram din radiala), respective cu artera interosoasa
recurenta sau artera recurenta radiala posterioara(ram din artera interosoasa posterioara) pentru a forma
reteaua arterial periepicondiliana laterala.
Pe fata mediala a articulatiei, artera colaterala ulnara superioara si cele doua ramuri ale a rterei
colaterale ulnare inferioare, se anastomozeaza cu cele doua ramuri, anterior si posterior, ale arterei recurente
ulnare, pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana mediala. Cele doua retele arteriale sunt unite intre
ele prin anastomoze anterioare si posterioare, constituindu-se astfel reteaua articulara a cotului.
139)Pachetele vasculo-nervoase ale antebratului
La nivelul antebratului exista 5 pachete vasculo nervoase,4 anterioare si unul posterior.
Anterior: PVN median format din nervul median, artera nervului median ram din interosoasa anterioara si cele
2 vene satelit.Muschiul satelit este flexorul superficial al degetelor in teaca caruia pe fata profunda se afla
PVN-ul.
PVN radial format din artera radiala cu cele 2 vene satelite, nervul radial(ramul anterior terminal
senzitiv al nervului radial).Muschiul satelit este brahioradialul. In partea inferioara a antebratului artera
radiala se gaseste in santul pulsului, delimitat intre tendoanele brahioradialului si flexorului radial al carpului,
la nivelul caruia se ia pulsul.
PVN ulnar pe partea mediala a antebratului, format din artera ulnara cu cele 2 vene satelite si nervul
ulnar.Muschiul satelit fiind flexorul ulnar al carpului.
PVN interosos anterior format din artera interosoasa anterioara cu cele 2 vene satelite si din nervul
interosos, ram din nervul median.El este PVN profund care se afla pe membrana interosoasa, intre muschii
flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui.
Posterior: PVN interosos posterior format din artera interosoasa posterioara cu venele satelite si nervul
interosos posterior care este ramul terminal posterior motor al nervului radial.Este situata intre planul
muscular superficial si planul muscular profund al muschilor posterior ai antebratului.
140)Arcul palmar superficial
Se formeaza prin anastomoza dintre terminarea arterei ulnare cu ramul palmar superficial al arterei
radiale.
Raporturi
Arcul palmar superficial este situate imediat sub fascia palmara superficiala si incruciseaza fata
anterioara a tendoanelor flexorilor degetelor si ramurile terminale ale nervului median si ulnar.
Ramuri colaterale
Arcul palmar superficial nu da nici un ram din partea sa concava. Din convexitate iau nastere patru
ramuri: arterele digitale palmare commune care se indreapta spre ultimele patru degete furnizand: prima, a
doua, a treia si a patra artera digitala, dinspre medial spre lateral. Ajunsa la nivelul comisurii interdigitale
fiecare artera se bifurca in doua artere digitale palmare proprii.
141)Arcul palmar profund
 Se formeaza prin anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul palmar profund al arterei
ulnare.
Raporturi
Arcul palmar profund este situate anterior extremitatii proximale a metacarpienelor si a spatiilor
intermetacarpiene, avand anterior tendoanele flexorilor si fascia palmara superficiala. Arcul palmar profund
descrie o curba cu concavitatea in sus, dispusa la 0,5-1 cm deasupra celui superficial. Emite colaterale prin
concavitatea sa, prin convexitate si prin fata sa posterioara.
Din concavitatea sa emite ramuri ascendente sau articulare pentru oasele carpiene si articulatiile lor.
Din convexitatea arcului iau nastere ramurile descendente, care sunt reprezentate de 3-4 artere
metacarpiene palmare sau artere interosoase palmare, cate una pentru ultimele trei sau pentru toate cele
patru spatii intermetacarpiene.
Ramurile posterioare sau ramurile perforante sunt trei, se anastomozeaza cu arterele metacarpiene
dorsale, ramuri ale retelei dorsale a carpului.
142)Reteaua limfatica a membrului superior
Membrul superior prezinta doua retele limfatice: una superficiala si alta profunda. Fiecare retea este
formata din vase limfatice si noduli limfatici. Nodulii limfatici primesc vase limfatice aferente si de la ei pleaca
vase limfatice eferente.
Reteaua limfatica superficiala
Colecteaza limfa din regiunile suprafasciale ale membrului superior. Limfaticele superficiale isi au
originea in tegumentele membrului superior, prin retele fine situate la nivelul mainii, antebratului si bratului.
Trunchiurile limfatice importante iau nastere la nivelul tegumentului care acopera extremitatile degetelor si
fata palmara a mainii. Vasele limfatice care iau nastere din tegumentele celorlalte regiuni ale membrului
superior se vor deschide in trunchiurile principale, la diverse nivele ale traiectului lor. Retelele limfatice ale
degetelor sunt foarte bogate pe fata palmara. Vasele limfatice se indreapta spre cele doua laturi ale degetelor,
formand de fiecare parte a degetului cate 2-3 trunchiuri limfatice care urmeaza traiectul arterelor si venelor
digitale proprii. Aceste vase se indreapta apoi spre fata dorsala a mainii unde se anastomozeaza si formeaza
reteaua limfatica dorsala a mainii. Din aceasta se formeaza la nivelul antebratului trei grupe colectoare
formate de vasele limfatice superficiale, care vor insoti venele superficiale.
1. Limfaticele din grupul medial, atasate
venei bazilice, aduna limfa de la ultimele doua sau trei degete si de la partea mediala a mainii si
merg la nodulii supracondilieni mediali.
2. Limfaticele din grupul lateral, atasate
venei cefalice, cu care merg pana la nivelul santului delto-pectoral si ajung sub clavicula,
perforeaza fascia clavi-pectorala impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii subclaviculari.
3. Limfaticele din grupul median,
atasate venei mediane, sunt plasate intre primele doua grupe si isi continua traiectul ascendant
pana la nivelul bratului, unde la marginea inferioara a marelui pectoral, strabat fascia axilara si
merg la nodulii din grupul brahial.
Nodulii limfatici superficiali
Sunt situati pe traiectul vaselor limfatice superficiale, fiind reprezentati de nodulii limfatici cubitali sau
nodulii supracondilieni mediali si nodulii santului delto-pectoral.
Nodulii limfaici cubitali sunt in numar variabil de 1-3, fiind situati in tesutul celular subcutanat la 4-5
cm deasupa epicondilului medial, de-a lungul venei bazilice. Acesti noduli primesc vase aferente din grupul
medial al fetei dorsale a mainii. Vasele eferente ale acestor noduli traverseaza fascia brahiala la mijlocul
bratului impreuna cu vena basilica, se unesc cu vasele limfatice profunde impreuna cu care merg spre nodulii
axilari.
 Nodulii limfatici ai santului delto-pectoral sunt inconstanti. Cand exista, ei se gasesc la partea
superioara a santului delto-pectoral. Numarul lor este de 1-3. Ei primesc cateva vase limfatice superficiale
laterale, satellite venei cefalice, iar vasele lor eferente perforeaza fascia clavi-pectorala impreuna cu vena
cefalica si merg la nodulii axilari subclaviculari.
Reteaua limfatica profunda
Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului superior: oase, periost, articulatii, muschi si din
reteaua limfatica superficiala.
Vasele limfatice profunde sunt atasate vaselor sanguine profunde. Ele incep la nivelul arcurilor palmare
si urca la antebrat impreuna cu vasele radiale, ulnare si interosoase anterioara si posterioara. Aceste
trunchiuri limfatice urca pana la nivelul fosei cubitale, unde contribuie la formarea canalelor limfatice care vor
insoti vasele brahiale, iar acestea se termina in grupul brahial al ganglionilor axilari.
Ganglionii limfatici profunzi
1. Ganglioni sateliti arterelor membrului
superior: sunt inconstanti, cand exista, atat dispozitia lor cat si numarul lor sunt variabile. Cel mai
frecvent se pot intalni 2-3 ganglioni limfatici de-a lungul arterei brahiale si de asemenea 1-2 ganglioni
limfatici de-a lungul arterelor radiala si ulnara. Acesti ganglioni primesc vase limfatice aferente
satellite vaselor sanguine profunde, iar vasele eferente merg la ganglionii axilari.
2. Ganglionii axilari sau nodulii limfatici
axilari aduna limfa din cele doua retele limfatice, superficiala si profunda, ale membrului superior. Ei
sunt situati in tesutul celulo-adipos al axilei. Sunt variabili ca numar(15-35), ca forma si dimensiuni. Au
fost impartiti in 5 grupe: subscapular, pectoral, lateral, central, apical.
Nodulii limfatici subscapulari sunt in numar de 6-7, situati pe peretele posterior al axilei de-a lungul vaselor
scapulare inferioare. Primeste limfaticele superficiale ale jumatatii inferioare a cefei si a partii superioare a
spatelui si limfaticele fetei posterioare a umarului si a muschilor subiacenti. Vasele aferente ale acestor
ganglioni merg la ganglionii grupului central.
Nodulii limfatici pectorali, grupul mamar sau thoracic lateral, in numar de 4-6 situati de-a lungul vaselor
toracice laterale, pot fi impartiti in doua grupuri secundare: superior, situate la nivelul spatiilor intercostale 2-
3, inaintea arterei toracice laterale, la nivelul marginii inferioare a marelui pectoral si inferior situate la nivelul
celui de-al cincilea spatiu intercostal. Primesc limfatice din partea antero-laterala a toracelui, de la portiunea
supraombilicala a peretelui abdominal, limfaticele muschilor subiacenti, de la glanda mamara si cateva vase
limfatice care vin de la pleura parietala. Vasele aferente merg la grupul ganglionar central.
Nodulii limfatici laterali sau grupul brahial sunt in numar de 4-5, situati pe peretele lateral al axilei, de-a
lungul fetei mediale a pachetului vascular. Primeste vase limfatice superficiale si profunde ale membrului
superior, cu exceptia limfaticelor satellite venei cefalice care se termina in ganglionii din santul delto-pectoral
si mai ales in ganglionii subclaviculari. Vasele eferente se termina in ganglionii centrali cat si in cei
subclaviculari.
Nodulii limfatici centrali sau intermediari sunt in numar de 3-5 fiind situati in portiunea mijlocie a axilei,
cuprinsi in curb ape care o descrie vena toracica laterala la varsarea sa in vena axilara. Acesti noduli primesc
limfa de la cele trei grupe ganglionare descrise anterior.
Nodulii limfatici apicali sau grupul subclavicular sunt in numar de 5-12, fiind situati in varful axilei pe fata
mediala a venei axilare, corespunzand primelor doua coaste, imediat sub clavicula. Acesti noduli primesc vase
eferente de la grupul central, dar si direct de la celelalte grupe axilare. Primesc vase limfatice superficiale care
vin cu vena cefalica si inconstant pot primi cateva vase limfatice care vin de la mamela. Vasele eferente se
reunesc in 1-3 trunghiuri care trec intre vena subclaviculara si muschiul subclavicular, patrund in fosa
supraclaviculara si se varsa in marea vena limfatica la dreapta si in ductul toracic la stanga.
143)Venele profunde ale membrului superior
 Venele profunde insotesc arterele. Ele sunt in numar de doua pentru fiecare artera si au acelasi nume cu
artera corespunzatoare. Numai artera axilara este insotita de o singura vena,
Cele doua vene care insotesc artera sunt unite intre ele din loc in loc prin scurte anastomoze
transversal.
Venele metacarpiene palmare- venele situate pe fata palmara a mainii si continua venele
interdigitale si se varsa in arcul venos palmar profund
Venele digitale palmare insotesc arterele digitale palmare commune si se varsa ina rcul venos palmar
superficial.
Arcul venos palmar profund dreneaza sangele in venele radiale si ulnare, care insotesc arterele
omonime. Prin unirea venelor radiale si ulnare la nivell fosei cubitale se formeaza venele brahiale, care
insotesc artera brahiala. La nivelul marginii inferioare a subscapularului venele brahiale se unesc si constituie
vena axilara, la formarea careia participa uneori si vena basilica, care de regula se varsa in una din venele
brahiale.
Vena axilara in partea interioara se afla situate medial de artera axilara, apoi inconjoara usor artera
situandu-se antero-medial fata de artera.
144)Venele superficiale ale membrului superior
Se pot grupa in trei sectoare: venele degetelor si ale mainii, venele antebratului si ale fosei cubitale si
venele bratului.
1. Venele superficiale ale degetelor si mainii: sunt foarte dezvoltate pe fata dorsala, in timp ce pe fata
palmara sunt reprezentate printr-o retea de mici venule, venele digitale palmare, care vor forma arcul
venos palmar superficial. Reteaua venoasa superficiala a fetei palmare a mainii se varsa in reteaua
venoasa dorsala a degetelor si mainii.
Venele fetei dorsale a degetelor incep printr-o retea venoasa subunghiala, din care se formeaza vena
periunghiala. Din venele periunghiale se formeaza venele digitale dorsale, apoi se unesc intre ele si
formeaza “arcada venoasa digitala” din care iau nastere trei vene metacarpiene dorsale sau vene
interosoase superficiale. Prin anastomoza acestor vene se formeaza reteaua venoasa dorsala a mainii.
Reteaua venoasa dorsala superficiala a degetului mic formeaza vena salvatela a degetului mic si se
anastomozeaza cu portiunea mediala a retelei venoase dorsale a mainii formand vena basilica a antebratului.
Din portiunea mijlocie a retelei venoase dorsale a mainii se formeaza vena mediana a antebratului.
2. Venele superficiale ale antebratului si fosei cubitale: din reteaua venoasa dorsala a mainii iau nastere
trei trunchiuri venoase principale, care vor colecta venele antebratului: vena mediana, vena basilica si
vena cefalica.
Vena mediana a antebratului urca oblic supero-medial pe fata anterioara a antebratului si la nivelul
portiunii mijlocii a fosei cubitale se imparte in doua ramuri: unul-vena mediana basilica care merge in
santul bicipital medial si altul lateral-vena mediana cefalica care va merge prin santul bicipital lateral.
Vena cefalica vine de pe fata posterioara a antebratului, incruciseaza marginea sa laterala,
aproximativ la nivelul limitei inferioare a fosei cubitale si se anastomozeaza cu vena mediana cefalica.
Venele basilica, mediana basilica, mediana cefalica si cefalica formeaza impreuna la nivelul fosei
cubitale “M-ul venos al lui Poirier”. La acest nivel, venele superficiale fiind usor abordabile se practica injectiile
intravenoase, recoltarile de sange si perfuziile, in special la nivelul venei mediane bazilice care este cea mai
voluminoasa.
3. Venele superficiale ale bratului: basilica si cefalica
Vena basilica urca de-a lungul marginii mediale a bicepsului, traverseaza fascia brahiala, devine
profunda si se varsa in una din cele doua vene brahiale. Uneori se poate varsa in vena axilara. Vena este
insotita de nervul cuanat medial antebrahial.
 Vena cefalica urca pe marginea laterala a bicepsului, traverseaza fascia brahiala, urca in santul delto-
pectoral pana sub clavicula. Vena cefalica formeaza crosa venei cefalice, strabate fascia clavi-pectorala si se
varsa in vena axilara, aproape de terminarea acesteia. In crosa sa se deschid venele toraco-acromiale.
145)Artera obturatorie, gluteala superioara, gluteala inferioara si pudendala interna
Artera obturatorie
-se desprinde de pe fata anterioara a iliacei interne, se indreapta oblic antero-inferior, merge pe fata mediala
a coxalului paralel cu linia arcuata impreuna cu nervul obturator care este situate deasupra sa si vena
obturatorie situate inferior arterei(N.A.V.). Se angajeaza prin santul obturator unde artera este situate medial
fata de nerv si ajunge in regiunea antero-mediala a coapsei nivel la care se bifurca.
Ramuri colaterale
1. Ramuri musculare-muschii iliaci si obturator intern
2. Ramul pubian- merge pe fata posterioara a corpului pubisului, se anastomozeaza pe linia mediana cu
ramul pubian de partea opusa si se distribuie pubisului si simifizei pubiene. Se anastomozeaza si cu
artera epigastrica inferioara,constituind asa-numita “corona mortis”
3. Ramul acetabular-patrunde in articulatie coxo-femurala prin incizura acetabulara si de-a lungul
ligamentului capului femural ajunge la capul femural.
Ramuri terminale
Ramul anterior sau medial inconjoara marginea mediala a santului obturator si da ramuri musculare
pentru obturatorul extern, pectineu, adductorul lung, adductorul scurt si gracilis. Se anastomozeaza cu artera
circumflexa mediala.
Ramul posterior sau lateral, oblic lateral, inconjoara supero-lateral marginea laterala a santului
obturator si da ramuri musculare pentru obturatorul intern, patratul femural, adductorul mare si gracilis. Se
anastomozeaza cu artera gluteala inferioara.
Artera gluteala superioara
-se indreapta oblic postero-inferior, iese din bazin prin partea superioara a incizurii ischiadice mari, pe
deasupra muschiului piriform si ajunge in regiunea gluteala unde se inflecteaza infero-superior si se imparte
imediat in cele doua ramuri terminale ale sale: superficial si profund.
Ramul superficial se indreapta oblic antero-superior, fiind situate intre muschii glutei mare si mijlociu,
pe care-i vascularizeaza.
Ramul profund merge postero-anterior intre muschii glutei mijlociu si mic si se termina prin doua
ramuri: superior si inferior. Ramul superior merge de-a lungul marginii inferioare a muschiului gluteu mic pana
la nivelul spinei iliace antero-superioare unde se anastomozeaza cu ramuri din arterele circumflexa iliaca
profunda si circumflexa femurala laterala. Ramul inferior merge in intersitiul dintre glutei mijlociu si mic si se
anastomozeaza cu artera circumflexa femurala laterala.
Artera gluteala inferioara
Numita si artera fesiera inferioara sau artera ischiatica coboara vertical, anterior muschiului piriform si
plexului sacral, iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mai, pe sub muschiul piriform, medial
de artera pudendala interna. Coboara apoi intre trohanterul mare si tuberozitatea ischiadica, fiind acoperita
de muschiul gluteu mare. Da ramuri posterioare pentru jumatatea inferioara a gluteului mare care se
anastomozeaza cu ramuri ale arterei gluteala superioare si ramuri descendente care se distribuie muschilor
gemeni, patratului femural, semitendinosului, semimembranosului si bicepsului. Ramurile descendente se
anastomozeaza cu artera circumflexa femurala mediala, prima perforanta si obturatoria. Printre aceste ramuri
se gaseste si artera satelita a nervului ischiadic.
Artera pudendala interna
Numita si artera rusinoasa interna, a fost mult timp considerat ca un ram terminal al arterei iliace
interne. Artera iese din bazin prin partea inferioara a inchizurii ischiadice mari pe sub muschiul piriform si
lateral de artera gluteala inferioara. Inconjoara apoi spina ischiadica si reintra in bazin prin incizura ischiadica
mica, ajunge pe muschiul obturator intern si ajunge pe fata mediala a ischiodului. Se situeaza antero-superior
si se angajeaza intre foitele fasciei perineale mici, merge pe fata mediala a ramurii ischio-pubiene si putin sub
simifiza pubiana se termina in cele doua ramuri terminale: artera cavernoasa si artera dorsala a
penisului(clitorisului).
In regiunea gluteala da ramuri pentru muschii gluteu mare, piriform, gemeni si obturator intern.
146)Artera femurala: ramuri colaterale:
Ramurle colaterale ale arterei femurale:
Artera epigastrica superficiala sau artera subcutanata abdominala, se desprinde de pe fata anterioara
a arterei femurale la 0,5-1 cm sub inelul femural. Este foarte subtire si perforeaza imediat fascia femurala,
devenind superficiala. Se indreapta oblic supero-medial, incruciseaza marginea anterioara a ligamentului
inghinal si se ramifica in peretele abdominal anterior, pana in vecinatatea ombilicului. Se anstomozeaza
medial cu artera epigastrica inferioara, iar lateral cu artera circumflexa iliaca superficiala.
Artera circumflexa iliaca superficiala ia nastere din artera femurala la acelasi nivel cu artera precedent,
uneori chiar printr-un trunchi comun. Traverseaza fascia femurala, se indreapta supero-lateral si se distribuie
tegumentelor peretilor abdominali, lateral de teritoriul arterei epigastrice superficiale.
Arterele pudendale(rusinoase) externe sunt in numar de 2: una superioara si cealalta inferioara, in
raport cu situatia lor fata de crosa venei safene mari. Cele doua artere iau nastere pe fata mediala a femuralei,
incruciseaza fata anterioara a venei femurale trecand superior si respective inferior crosei safene, perforeaza
fascia lata in vecinatatea marginii laterale a adductorului lung si dau nastere la ramuri scrotale anterioare la
barbati si ramuri labiale anterioare la femei si ramuri inghinale.
Artera femurala profunda este un ram voluminous al femuralei care asigura prin ramurile sale
vascularizatia aproape in intregime a muschilor si tegumentelor coapsei. Ia nastere pe fata posterioara a
femuralei, la aproximativ 4 cm sub ligamentul inghinal, anterior muschiului ilio-psoas. La origine este strict
posterior arterei femurale, pe masura ce coboara devine postero-laterala arterei de origine. La marginea
superioara a adductorului lung, artera trece posterior acestui muschi, coborand aproape vertical intre
adductorul lung situate anterior arterei si adductorii scurt si mare, care sunt plasati succesiv posterior arterei.
Se termina superior de hiatul tendinos, nivel la care perforeaza adductorul mare, constituind cea de a treia
artera perforanta si ajunge pe fata posterioara a coapsei.
Din artera femurala profunda iau nastere urmatoarele ramuri colaterale: circumflexa femurala
mediala, circumflexa femurala laterala si arterele perforante.
a) Artera circumflexa femurala mediala(circumflexa posterioara) ia nastere din partea superioara a
femuralei profunde, se indreapta postero-medial, incruciseaza marginea superioara a muschiului
pectineu, merge pe tendonul obturatorului extern, inconjoara colul chirurgical al femurului si ajunge
pe fata profunda a patratului femural, unde se imparte in ramurile sale terminale.
-ramul profund care vascularizeaza muschii adductori si ischiocrurali
-ramul acetabular pentru articulatia coxo-femurala si ligamentul capului femural
-ramul ascendant pentru capsula articulatiei coxo-femurale si muschilor adductor mare si obturator extern
-ramul transvers pentru muschii patrat femural, adductor mare si ischio-crurali
b) Artera circumflexa femurala laterala(circumflexa anterioara) ia nastere din partea superioara a femuralei
profunde, se indreapta orizontal si lateral, trece posterior muschiului drept femural si se termina prin trei
ramuri:
-ramul ascendent urca pe croitor si drept femural si se termina in muschiul tensor al fasciei lata
-ramul descendent ajunge pana la nivelul articulatiei genunchiului si da ramuri pentru croitor si cvadriceps
-ramul transvers se indreapta lateral pe sub muschiul vast lateral si ajunge pe fata posterioara a coapsei
c) Arterele perforante sunt in numar de trei, ultima reprezentand terminarea arterei femurale profunde.
Primele doua se desprind de pe fata posterioara a femuralei profunde. Toate trei traverseaza muschiul
adductor mare si ajung pe fata posterioara a gambei.
147)Teaca vaselor femurale
-se formeaza prin dedublarea fasciei lata
-prezinta la cele doua extremitati cate un orificiu: unul superior corespunde lacunei vasculare, iar cel inferior
reprezentat de hiatul tendinos
-prezinta trei portiuni: superioara, mijlocie si inferioara
Portiunea superioara:
-prismatic triunghiulara
-se intinde de la orificul superior pana la nivelul intalnirii muschiului croitor cu adductorul lung
-peretele anterior este forta de foita superficiala a fasciei lata, peretii postero-lateral si postero-medial fiind
formati de foita profunda a fasciei lata
-artera femurala este dispusa lateral, iar vena femurala medial
-medial de vena femurala se afla un spatiu prismatic triunghiular(inelul femural) cu baza sus si varful in jos, la
nivelul varsarii venei safene mari in vena femrala. Peretele sau anterior-fascia cribroasa, peretele lateral-vena
femurala, iar peretele postero-medial-foita profunda a fasciei lata si fascia pectinee. Baza-partea mediala a
orificiului vascular, septului femural si ligamentului lacunar
Portiunea mijlocie:
-dispusa posterior croitorului
-este formata medial de fascia adductorului mare, lateral de fascia vastului medial, iar anterior de foita
profunda a tecii croitorului
Portiunea inferioara(canalul adductorilor al lui tillaux sau canalul lui Hunter)
-se intinde pana la orificiul inferior al tecii vaselor femurale(de hiatul tedinos al adductorului mare) prin care
se realizeaza comunicarea cu fosa poplitee
-peretele anterior-rezistent, reprezentat de o lama fibroasa dispusa intre vastul medial si
adductorul mare
-peretele postero-medial-fascia adductorului mare
-peretele postero-lateral-fascia vastului medial -in
canalul lui hunter artera femurala este anterior venei femurale fiind insotita si de ramul femural al nervului
genito-femural, ramurile musculare ale nervului femural si nervul safen.
148)Reteaua arteriala anastomotica ischio-femurala si pericervicala
Reteaua arteriala pericervicala
O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la nivelul umarului de
catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere circumflexe humerale, retea arteriala la
formarea careia participa si ramuri din artera brahiala, brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara
inferioara.
149)Artera poplitee
Continua artera femurala de la nivelul inelului adductorului mare, traverseaza fosa poplitee si se
termina la arcada solearului prin bifurcatie in: artera tibiala anterioara si artera tibiala posterioara.
Raporturi:
-anterior peretele anterior sau planseul fosei fosei poplitee
-medial artera corespunde muschilor care formeaza peretele medial al fosei poplitee. Supero-medial:
semitendinosul si semimembranosul si infero-medial capul medial al gastrocnemianului.
-lateral peretelui lateral al fosei poplitee, supero-lateral muschiul biceps, iar infero-lateral capul lateral al
gastrocnemianului dublat de plantar
-posterior in segmentul superior este acoperita de semimembranos, in segmentul mijlociu artera este situata
profund in stratul grasos al fosei poplitee, iar in segmentul sau inferior artera este situate in interstitial dintre
cele doua capete ale gastrocnemianului
Dispozitia elementelor vasculo-nervoase in fosa poplitee:
-in partea superioara: artera este dispusa postero-medial, vena postero-lateral arterei. Cele doua se afla intr-o
teaca vasculara comuna, separatia celor doua vase fiind foarte dificila si datorita faptului ca intre peretii lor
exista tracturi conjunctive care le unesc. La acest nivel vena poplitee primeste vena safena mica. Nervul tibial
este situate postero-lateral venei poplitee.
-in partea inferioara: artera este aplicata pe muschiul popliteu. Vena incruciseaza fata posterioara a arterei
devenind mediala fata de aceasta. Nervul tibial se apropie de vase si se gaseste pe fata posterioara a arterei.
Ramurile colaterale ale arterei poplitee:
1. Artera supero-laterala a genunchiului va da un ram profund pentru vastul lateral si portiunea din
femur acoperita de acest muschi si un ram superficial care ia parte la formarea retelei articulare a
genunchiului.
2. Artera supero-mediala a genunchiului va da un ram profund pentru muschiul vast medial si care se
anastomozeaza cu un ram din artera descendenta a genunchiului si un ram superficial ce se
anastomozeaza cu ramul patellar al arterei descendente a genunghiului si cu un ram din artera
inferioara mediala a genunchiului.
3. Artera mijlocie a genunchiului ajunge in fosa intercondilara si da ramuri pentru ligamentele
incrucisate, capsule fibroase si sinovialei articulatiei genunchiului, corpilui adipos infrapatelar si
epifizei distale a femurului.
4. Artera infero-laterala a genunchiului da ramuri osoase si periostice pentru portiunea antero-laterala a
genunchiului si participa la formarea retelei articulare a genunchiului.
5. Artera infero-mediala a genunchiului da ramuri osteo-periostice si se termina in partea antero-
mediala a genunchiului unde se anasatomozeaza cu celelalte artere ale genunchiului participand la
formarea retelei articulare.
6. Arterele surale(2): una mediala si una laterala pentru capul corespunzator al muschiului
gastrocnemian.
150)Reteaua arteriala anastomotica a genunchiului
Reteaua articulara a genunchiului reprezinta ansamblul anastomotic arterial care inconjoara
articulatia genunchiului. La formarea acesteia participa ramuri din artera descendenta a genunchiului, din
artera poplitee si din artera tibiala anterioara.
Artera descendenta a genunchiului participa prin ramurile sale terminale articulare.
Artera poplitee participa prin arterele supero-mediala si supero-laterala ale genunchiului si arterele
infero-mediala si infero-laterala ale genunchiului. Artera mijlocie a genunchiului participa la vascularizatia
articulatiei genunchiului, dar nu participa la formarea retelei articulare a genunchiului.
Artera tibiala anterioara participa la formarea retelei prin arterele recurente tibiala anterioara si
posterioara, ramul circumflex al fibulei si artera recurenta peroniera anterioara.
La formarea retelei poate lua parte si o artera recurenta tibiala mediala, care se desprinde din artera
tibiala posterioara.
151)Arterele tibiala anterioara si dorsala a piciorului
Artera tibiala anterioara
-reprezinta ramul anterior de bifurcatie al arterei poplitee
-se intinde de la arcada solearului, ajunge in loja anterioara a gambei unde coboara pana la marginea
inferioara a retinaculului extensorilor, terminandu-se cu artera dorsala a piciorului
Raporturi:
-la origine artera se afla in loja posterioara a gambei fiind acoperita de muschiul solear, dupa care devine
anterioara
-in partea superioara a gambei este profund, stand pe membrane interosoasa. Medial vine in raport cu
muschiul tibial anterior, lateral superior extensorului lung al degetelor, inferior extensorului lung al halucelui ,
anterior artera este acoperita de corpurile musculare ale tibialului anterior si extensorilor
-in partea inferioara a gambei artera devine mai superficiala. Posterior are raport cu fata antero-laterala a
tibiei, iar la nivelul retinaculului extensorilor sta pe fata anterioara a capsulei articulatiei talo-crurale. Anterior
este acoperita de tendoanele muschilor tibial anterior, extensorul lung al halucelui la mijloc, extensorul lung al
degetelor si al treilea peronier.
In traiectul sau artera este flancata medial si lateral de doua vene. Nervul peronier profund dispus
lateral fata de artera in partea superioara a gambei, incruciseaza anterior artera plasandu-se medial de
aceasta.
Ramuri colaterale:
1. Artera recurenta tibiala posterioara-muschiul popliteu, participa la realizarea retelei articulare a
genunchiului
2. Ramul circumflex al fibulei sau artera recurenta peroniera posterioara-articulatia tibio-fibulara
superioara.
3. Artera recurenta peroniera anterioara-ram inconstant care se ramifica pe fata laterala a genunchiului
4. Artera recurenta tibiala anterioara-merge intre tibie si muschiul tibial anterior care-l vascularizeaza,
dand ramuri osoase si periostice pentru extremitatea superioara a tibiei. Terminal participa la
formarea retelei arteriale a genunchiului.
5. Artera maleolara antero-laterala-coboara pe maleola fibulara unde se termina prin ramuri maleolare
pentru maleola si tegument, ramuri articulare pentru articulatia talo-crurala si ramuri calcaneene care
se distribuie partii laterale a calcaneului. Ia parte la formarea retelei maleolare laterale.
6. Artera maleolara antero-mediala-ajunge pe maleola tibiala unde da ramuri: profunde sau articulare
pentru partie moi ale articulatiei talo-crurale, superficiale sau maleolare pt osului tegumentului care-l
acopera. Participa la formarea retelei maleolare mediale.
Artera dorsala a piciorului
-continua directia arterei tibiale anterioare de la nivelul marginii inferioare a retinaculului extensorilor
-incepe la mijlocul spatiului intermaleolar, lateral de tendonul extensorului lung al halucelui, merge pe fata
dorsala a piciorului pana la nivelul extremitatii posterioare a primului spatiu intermetatarsian se se
anastomozeaza cu terminarea arterei plantare laterale.
Raporturi:
-posterior tarsul, incrucisand succesiv postero-anterior capul talusului, navicularul si al doilea cuneiform, fiind
acoperita de fascia dorsala a piciorului
-anterior este acoperita de tegument, tesut celular subcutanat, de fascia dorsala a piciorului si de portiunea
mediala a muschiului extensor scurt al degetelor
-medial corespunde tendonului extensorului lung al halucelui
-lateral corespunde tendonului extensorului celui de-al doilea deget al extensorului lung al degetelor
Este insotita de doua vene subtiri si portiunea terminal a nervului peronier superficial dispus medial
de artera.
Ramuri colaterale:
 Artera tarsiana laterala sau artera dorsala a tarsului-spre marginea laterala a piciorului. Da
ramuri pentru oasele si articulatiile tarsului, muschiului extensor scurt al degetelor, tendoanelor
extensorului lung al degetelor si tegumentului. Participa la formarea retelei maleolare laterale.
 Arterele tarsiene mediale(2-3) se orienteaza catre marginea mediala a piciorului. Prima artera
patrunde in sinus tarsi, vascularizand elementele de la acest nivel. Arterele tarsiene mediale se
anastomozeaza cu artera maleolara antero-mediala si artera plantara mediala, participand la formarea
retelei arteriale maleolare mediale.
 Artera arcuata/artera dorsala a metatarsului-in apropierea primului spatiu intermetatarsian,
se indreapta spre marginea laterala a piciorului, anastomozandu-se cu artera plantara laterala. Din
convexitatea arcadei se desprind arterele metatarsiene dorsale sau arterele interosoase dorsale
 corespunzatoare ultimelor trei spatii intermetatarsiene. Fiecare artera metatarsiana dorsala se
anastomozeaza cu artera metatarsiana plantara corespunzatoare printr-un ram perforant.
 Artera metatarsiana a primului spatiu/ artera interosoasa a primului spatiu intermetatarsian-
parcurge postero-anterior primul spatiu intermetatarsian.
 Ramul plantar profund-portiunea terminal a arterei dorsale a piciorului. Dupa ce traverseaza
primul spatiu intermetatarsian, artera se anastomozeaza cu artera plantara laterala.
152)Artera tibiala posterioara
-ramul posterior de bifurcatie al popliteei
-tine de la arcada solearului pana posterior maleolei tibiale, unde la varful ei se bifurca in cele doua artere
plantare
-la origine are un traiect vertical pana la originea arterei peroniere, dupa care se indreapta oblic infero-medial.
Apoi devine din nou vertical, paralela cu fata posterioara a tibiei. La partea inferioara a gambei se incurbeaza
spre santul retro-maleolar medial, ajunge in santul calcanean medial unde se continua cu cele doua artere
plantare.
Raporturi:
-in regiunea gambiera artera este situata profund, pe fata posterioara a tibiei. Anterior vine in raport cu
muschiul tibial posterior. Posterior artera este acoperita de fascia gambiera profunda, muschiul solear, capul
medial al gastrocnemianului. Artera este insotita de doua vene, una mediala si cealalta laterala, ce-si schimba
anastomoze transversale scalariforme. Nervul tibial este situate lateral de artera.
-la nivelul regiunii retro-maleolare mediale este in raport cu tendonul lui Achille. La acest nivel artera se afla la
mijlocul distantei dintre tendonul lui Achile si marginea posterioara a maleolei tibiale.
-pe fata mediala a calcaneului, sub maleola tibiala artera se incurbeaza si coboara oblic antero-inferior in
canalul calcanean.
Nervul tibial este situate initial posterior, iar apoi inferior arterei, bifurcatia sa facandu-se de regula
mai precoce decat bifurcatia arterei, cei doi nervi plantari: nervul plantar lateral ramane inferior arterei, iar
nervul plantar medial incruciseaza fata profunda a arterei, pentru a merge cu artera plantara mediala.
Ramuri colaterale:
1. Artera peroniera sau fibulara se termina la nivelul marginii inferioare a membrane interosoase. Artera
este insotita de doua vene ce-si schimba anastomoze scalariforme. Nervul tibial incruciseaza mai intai
portiunea oblica a arterei, pentru a se situa apoi medial de aceasta, fiind situate in axul gambei, intre
cele doua artere, dar mai aproape de artera tibiala posterioara.
Ramuri colaterale ale arterei peroniere: artera nutritiva a fibulei si ramuri musculare pentru solear, tibial
posterior, flexor lung al halucelui si cei doi peronieri.
Ramuri terminale:
) Ramul perforant sau artera peroniera anterioara, traverseaza postero-anterior membrane interosoasa
si ajunge pe fata anterioara a gambei. Coboara pe fata anterioara a articulatiei talo-crurale si se
termina pe partea laterala a regiunii dorsale a piciorului, anastomozandu-se cu artera maleolara
antero-laterala si artera tarsiana laterala.
) Ramul communicant sau artera peroniera posterioara, continua directia arterei peroniere, coboara
posterior maleolei fibulare si se ramifica pe fata laterala a calcaneului. Se anastomozeaza cu artera
precedent, cu artera maleolara antero-laterala si cu artera plantara laterala.
) Ramuri maleolare laterale-se anastomozeaza cu ramurile retelei maleolare laterale.
) Ramuri calcaneene laterale-regiunea calcaneana, iau parte la formarea retelei calcaneene.
2. Ramuri maleolare mediale-participa la formarea retelei maleolare mediale
3. Ramuri calcaneene-participa la formarea retelei calcaneene
153)Arterele plantare
Artera plantara mediala
 Da ramuri musculare pentru muschii invecinati si ramuri osoase si articulare
-se termina prin doua ramuri: superficial si profund
Ramul profund sau ramul medial-continua traiectul arterei pantare mediale de-a lungul marginii
mediale a tendonului muschiului flexor lung al halucelui, apoi de-a lungul marginii mediale a halucelui, ca
artera digitala plantara proprie mediala a acestuia.
Ramul superficial sau lateral-se indreapta antero-lateral si se va termina prin trei ramuri care se
anastomozeaza cu arterele metatarsiene plantare la nivelul extremitatii distale a spatiilor intermetatarsiene I,
II si III.
Artera plantara laterala
Se indreapta antero-lateral pana la partea mijlocie a marginii laterale a piciorului. Ajunsa la nivelul
extremitatii posterioare a celui de-al cincilea metatarsian, isi schimba directia si se indreapta medial si usor
anterior. La acest nivel se numeste arcul plantar care trece pe extremitatea posterioara a muschilor interososi,
fiind acoperita de flexorul lung al degetelor si abductor al halucelui. Artera plantara laterala se termina la
nivelul extremitatii posterioare a primului spatiu intermetatarsian unde se anastomozeaza cu artera dorsala a
piciorului.
Ramurile colaterale ale arterei plantare laterale:
1. Ramuri musculare, osoase si articulare pentru organele invecinate
2. 4 artere metatarsiene plantare care isi au originea in convexitatea arcului plantar si se indreapta
anterior prin spatiile intermetatarsiene pentru a se continua cu arterele digitale plantare commune
furnizand arterele digitale plantare proprii. Artera digitala plantara proprie laterala a degetului mic se
desprinde din artera plantara laterala de la nivelul in care portiunea oblica se continua cu arcul plantar
3. Ramurile perforante sunt in numar de trei si reprezinta ramuri anastomotice intre arterele
metatarsiene dorsale si arterele metatarsiene plantare.
154)Venele profunde ale membrului inferior
Sunt in numar de doua pentru fiecare artera, exceptie fac venele femurala si poplitee. Poarta
denumirea arterei pe care o insotesc. Cele doua vene satelite arterei comunica intre ele prin numeroase
anastomoze transversale. Ele prezinta valvule, cea mai importanta fiind valvula osteala, cu rol in favorizarea
circulatiei venoase de intoarcere.
Sistemul venos profund al membrului incepe cu venele digitale plantare care se unesc si formeaza
venele metatarsiene plantare care merg in spatiile imtermetatarsiene si se termina in arcul venos plantar. De
aici se continua cu venele plantare mediala si laterala care se unesc retromaleolar medial si formeaza venele
tibiale posterioare. Posterior arcului venos plantar, intre cele doua vene plantare se afla o retea venoasa
plantara care dreneaza sangele atat in venele plantare cat si in cele safene. Venele tibiale posterioare insotesc
artera omonima, primesc venele peroniere sau fibulare si se unesc cu venele tibiale anterioare formand vena
poplitee.
Venele tibiale anterioare se formeaza din reteaua venoasa dorsala a piciorului, urca pe fata anterioara
a membrane interosoase si ajung in regiunea posterioara a gambei unde se unesc cu venele tibiale
posterioare si formeaza vena poplitee.
Vena este situata postero-lateral de artera, iar nervul tibial este situate postero-lateral de vena.
Ramane in contact cu artera pe toata lungimea sa, aderand la aceasta prin tesut conjunctiv foarte dens. Cele
doua vase, artera si vena, se gasesc in aceeasi teaca vasculara care le inconjoara. Vena poplitee primeste vena
safena mica.
Vena femurala continua vena poplitee tinand de la hiatul tendinos la inelul femural, unde se continua
cu vena iliaca externa. E situate fata de artera postero-lateral in canalul lui hunter, posterior in portiunea
mijlocie a tecii vaselor femurale si medial in trigonul femural.
 Vena femurala profunda se termina in vena femurala putin sub oiginea arterei femurale profunde. Se
formeaza prin unirea venelor perforante, venelor circumflexe femurale laterale si venelor circumflexe
femurale mediale.
155)Venele safena mare si safena mica
-sunt vene superficiale ale membrului inferior
-originea in cele doua retele venoase ale piciorului: dorsala si plantara
Vena safena mare incepe de la nivelul extremitatii mediale a arcului venos dorsal al piciorului, trece
anterior maleolei tibiale, urca vertical pe fata mediala a gambei si ajunge la coapsa. La 3-4 cm sub ligamentul
inghinal perforeaza fascia printr-un orificiu prorpi: hiatul safen care este intarit de ligamentul lui Hey si Allan
Burns. La acest nivel vena safena mare formeaza o crosa si se varsa in vena femurala.
Afluentii venei safene mari sunt:
-vena safena accesorie
-vena circumflexa iliaca superficiala
-vena epigastrica superficiala
-venele pudendale externe formate din venele scrotale sau venele labiale anterioare si dorsale superficiale ale
penisului sau clitorisului
-cu vena safena mica se anastomozeaza prin intermediul unui ram venos mare numit vena anastomotica
Vena safena mica se formeaza la nivelul extremitatii laterale a arcului venos dorsal al piciorului, trece
retromaleolar lateral si ajunge pe linia mediana a fetei posterioare a gambei. La mijlocul gambei traverseaza
fascia si urca pana in regiunea poplitee unde descrie o crosa si se varsa in vena poplitee.
Afluenti: venele care aduc sangele venos de la nivelul regiunii plantare laterale, din regiunea
calcaneana si din partea postero-laterala a gambei. Foarte rar vena safena mica se poate termina in vena
femurala sau in vena safena mare.
156)Reteaua limfatica superficiala a membrului inferior
Colecteaza limfa din structurile suprafasciale ale membrului inferior. Reteaua incepe la nivelul
piciorului, unde este foarte bine reprezentata si la acest nivel se formeaza trei colectoare limfatice, formate
din vase limfatice superficiale, care insotesc venele superficiale. Cele trei cai colectoare sunt:
1. Vasele limfatice superficiale mediale merg impreuna cu vena safena mare si se varsa in grupele
inferioare, medial si lateral, ale nodulilor limfatici inghinali superficiali
2. Vasele limfatice superficiale laterale urca oblic supero-medial pe fata anterioara a gambei si coapsei si
se termina in vasele limfatice superficiale mediale
3. Vasele limfatice superficiale posterioare merg cu vena safena mica si se termina in grupul superficial al
nodulilor limfatici poplitei, ele aduna limfa de la partea postero-laterala a piciorului, de la gatul
piciorului si din portiunea mijlocie a fetei posterioare a gambei.
Limfaticele superficiale ale regiunii gluteale se impart in vasele laterale si mediale. Cele laterale inconjoara fata
laterala a coapsei si se termina in nodulii limfatici din grupul supero-lateral al ganglionilor inghinali superficiali.
Mai rar, limfaticele din portiunea mijlocie a fesei traverseaza fascia si gluteul mare, merg cu vasele gluteale
superioare si se termina in ganglionii iliaci interni.
Nodulii limfatici inghinali superficiali sunt in numar foarte variabil(4-20) si sunt situati in aria
triunghiului femural in tesutul celular subcutanat, pe fascia cribriformis, in jurul crosei venei safene mari. Doua
linii perpendicular duse prin crosa safenei mari, una vertical si cealalta orizontala, impart ganglionii in patru
grupuri: doua superioare, lateral si medial si doua inferioare, lateral si medial.
Nodulii limfatici din grupele superioare sunt situati inferior de ligamentul inghinal, sunt ovalari, cu axul
mare paralel cu ligamentul. Grupul supero-medial primeste limfa de la organelle genitale externe, anus,
regiunea perineala, regiunea pubiana si partial chiar de la uter, prin ligamentul rotund al uterului. Grupul
supero-lateral colecteaza limfa din regiunea gluteala si portiunea subombilicala a peretelui abdominal
anterior.
 Nodulii limfatici din grupele inferioare sunt de asemenea ovalari si au axul mare dispus paralel cu vena
safena mare. Ei colecteaza limfa membrului inferior.
Vasele limfatice care pleaca de la ganglionii inghinali superficiali traverseaza fascia si cele mai multe
merg la nodulii limfatici inghinali profunzi, iar o mica parte la nodulii limfatici iliaci externi.
157)Reteaua limfatica profunda a membrului inferior
Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului inferior(muschi, oase, periost, articulatii).
Vasele limfatice profunde sunt satelite vaselor sanguine profunde.
La nivelul gambei se gasesc trei grupuri de vase limfatice profunde: tibial anterior, tibial posterior si
peronier(fibular), care dreneaza limfa de la nivelul piciorului.
Grupul tibial anterior este satelit al arterei tibiale anterioara, dreneaza limfa in nodulul limfatic tibial
anterior, situat in partea superioara a gambei, pe fata anterioara a membranei interosoase. Uneori pot fi 2-3
noduli tibiali anterior, dar intotdeauna unul este mai mare si constanta. Limfa este drenata in nodulii profunzi
limfatici ai poplitei, unde soseste si limfa de la nodulii limfatici poplitei superficiali.
Nodulii limfatici poplitei in numar de 4-8 sunt superficiali si profunzi. Ultimii se impart in trei grupuri:
 Superficial sau safen lateral-situat imediat subfascial, lateral de crosa venei safene mici
 Intermediar sau supracondilian-situat lateral si medial de vasele poplitee, de regula la originea
ramurilor colaterale ale arterei poplitee
 Profund situat pe fata posterioara a articulatiei genunchiului; se mai numeste si grupul intercondilian
sau articular
De la nivelul nodulilor limfatici poplitei ia nastere trunchiul limfatic femural, satelit vaselor femurale, care
dreneaza limfa in nodulii limfatici inghinali profunzi. De aici limfa este drenata in nodulii limfatici iliaci externi.
Reteaua limfatica profunda a regiunii gluteale merge cu ramurile parietale extrapelvine ale arterei iliace
interne si dreneaza limfa in nodulii limfatici iliaci interni.
158)Formarea plexului brahial
-se formeaza prin anastomoza ramurilor anterioare ai ultimilor patru nervi rahidieni cervicali(C5-C8) si ramul
anterior al lui T1
-pot participa uneori C4 si T2
-ramul anterior al lui C5 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui C6 formand trunchiul superior
-ramul anterior al lui C7 ramane independent si formeaza trunchiul mijlociu
-ramul anterior al lui C8 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui T1 si formeaza trunchiul inferior
-fiecare trunchi se imparte in doua ramuri, anterioara, posterioara
-ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc formand fasciculul posterior. Acest fascicul este format
din nervul radial si axillar
-ramurile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu formeaza fasciculul lateral. Este format din nervul
musculocutan si radacina laterala a nervului median
-ramul anterior al trunchiului inferior formeaza singur fasciculul medial din care fac parte: radacina mediala a
nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat antebrahial medial, nervul cutanat brahial medial.
159)Ramurile colaterale ale plexului brahial
-sunt ramuri anterioare si posterioare
Ramurile anterioare:
-nervul pectoral lateral(al pectoralului mare) trece anterior arterei si venei axilare, perforeaza fascia clavi-
pectorala si ajunge pe fata profunda a pectoralului mare
-nervul pectoral medial(al pectoraului mic) se bifurca intr-un ram muscular pentru pectoralul mic si un ram
anastomotic care participa la formarea ansei pectoralilor
-nervul subclavicular care are doua ramuri: prima se anastomozeaza cu frenicul, a doua se termina in
portiunea mijlocie a muschiului subclavicular
Ramurile posterioare:
-nervul dorsal al scapulei(muschiul ridicator al scapulei, romboid mare si mic)
-nervul toracic lung(muschiul dintat anterior)
-nervul suprascapular(muschiul supra si subspinos, da ram pentru articulatia scapula-humerala)
-nervul superior al suprascapularului
-nervul inferior al suprascapularului
-nervul toraco-dorsal(muschiul dorsal mare)
-nervul rotundului mare(muschiul rotund mare)
160)Nervul axillar
Origine:
-in fasciculul posterior(C5-C6), se termina la nivelul umarului
Traiect si rapoarte:
-la origine nervul se gaseste lateral de radial, posterior de artera axilara si anterior muschiului subscapular,
apoi merge infero-lateral, strabate patrulaterul bicipito-humero-tricipital, inconjoara orizontal colul chirurgical
al humerusului dinspre posterior spre anterior si ajunge pe fata profunda a deltoidului unde se termina
Ramuri colaterale:
-ramuri articulare- pentru partea antero-inferioara a articulatiei umarului
-ramuri musculare- pentru muschiul subscapular si rotund mic
-nerv cutanat brahial lateral superior(nerv cutanat al umarului) pentru tegumentele portiunii postero-laterale
a umarului si supero-laterale a bratului
Ramuri terminale:
-ram muscular pentru articulatia umarului, inerveaza muschiul deltoid
161)Nervul radial
Origine:
-fibrele sale provin din C6-D1
Traiect:
-traverseaza partea inferioara a fosei axilare, ajunge la brat, trece in santul nervului radial al humerusului, apoi
in santul bicipital lateral, pana in vecinatatea interliniului articular, unde se imparte in ramurile sale terminale
Raporturi:
-in fosa axilara-nervul este situat posterior PVN-ului, avand lateral nervul axillar
-posterior nervului se afla muschiul subscapular, dorsal mare si rotund mare
-la brat- are un traiect oblic infero-posterior si lateral, trece prin fapta humero-tricipitala, trece pe fata
posterioara a humerusului si ajunge pe fata anterioara deasupra epicondilului lateral.
Ramuri colaterale:
-nerv cutanat brahial posterior(ram cutanat medial) pentru tegumentele regiunii postero-mediale a bratului
-nerv cutanat brahial latero-inferior inerveaza tegumentele portiunii inferioare a fetei laterale a bratului
-ramuri musculare pentru: triceps brahial, anconeu, brahio-radial, lung extensor radial al carpului si portiunea
laterala a nervului brahial
-nerv cutanat posterior al antebratului(ram cutanat lateral) pentru tegumentele din partea mijlocie a regiunii
posterioare a antebratului
-nerv subscapular si nerv toracodorsal
Ramuri terminale:
Ramurile superficiale(anterioare) sensitive:
-perforeaza fascia, da ram communicant ulnar si se termina cu 3 nervi digitali dorsali, din care vor lua nastere
5 nervi digitali dorsali proprii: primul nerv digital dorsal comun sau lateral formeaza nervul digital propriu
dorsal lateral al policelui si da si un filet, al doilea nerv digital dorsal comun sau mijlociu se imparte in nerv
digital propriu dorsal medial al policelui si nerv digital propriu dorsal lateral al primei falange, al treilea nerv
digital dorsal comun sau medial se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al indexului si nerv digital
dorsal propriu lateral al mediusului.
Ramurile profunde(posterioare) motorii:
-da un ram pentru scurtul extensor radial al carpului
-traverseaza muschiul supinator si ajunge pe fata posterioara a antebratului luand numele de nerv interosos
antebrahial dorsal dand ram pentru: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al
carpului, lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui si extensorul
indexului
162)Nervii cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial
Nervul cutanat antebrahial medial
Origine:
-in fasciculul medial C8-D1 deasupra originii nervului ulnar
Traiect si rapoarte:
-nu coboara medial fata de artera axilara, dispunandu-se progresiv anterior acesteia si anterior de vena axilara
-la brat nervul coboara anterior venei brahiale mediale, spre mijlocul bratului, nervul traverseaza fascia
brahiala devenind superficial, merge cu vena basilica pana in fosa cubitala, impartindu-se in cele doua ramuri
terminale ale sale
Ramuri colaterale:
-se desprind din partea inferioara a axilei si se vor distribui tegumentelor regiunii antero-mediale a bratului
Ramuri terminale:
-ramul anterior-inerveaza ½ mediala a tegumentelor fetei anterioare a antebratului
-ramul ulnar(posterior)-se ramifica la nivelul tegumentului marginii 1/3 mediale a fetei posterioare a
antebratului
Nervul cutanat brahial medial
Origine:
-in fasciculul medial(D1), deasupra nervului cutanat antebrahial medial
Traiect si rapoarte:
-la origine nervul se afla medial de nervul cutanat antebrahial medial si de artera axilara, apoi merge infero-
medial; incruciseaza fata anterioara a venei axilare, coborand medial de ea
-la partea inferioara a axilei se anastomozeaza, apoi strabate fascia brahiala la partea superioara a bratului si
devine superficial, coborand pe fata mediala a bratului pana la nivelul epicondilului medial
Ramuri colaterale si terminale:
-se distribuie portiunii inferioare a axilei si mediale a bratului
163)Nervul musculocutan
Origine:
-in fasciculul lateral al plexului brahial, lateral de artera axilara
Traiect:
-traverseaza portiunea mijlocie a coracobrahialului, se plaseaza intre muschii biceps anterior si brahial
posterior, coboara intre cei doi pana in fosa cubitala, iar la nivelul santului bicipital lateral traverseaza fascia si
devine superficial, impartit in doua ramuri terminale
Ramuri colaterale:
-nerv diafizar al humerusului
-ram vascular pentru partea distala a arterei axilara si brahiala
-ram muscular pentru coracobrahial, biceps si brahial
Ramuri terminale:
-dupa ce devine superficial, ia denumirea de nerv cutanat antebrahial lateral care se imparte in doua ramuri,
unul anterior ce inerveaza tegumentele regiunii anterolaterale a antebratului, unul posterior ce inerveaza
tegumentele regiunii posterolaterale a antebratului
164)Nervul ulnar in axila, la brat, cot si antebrat
Origine:
-in fasciculul medial al plexului brahial
Traiect si rapoarte:
-in fosa axilara este situate profund in interstitial dintre artera si vena axilara
-la brat superior merge pe fata postero-mediala a vaselor brahiale, lateral de care se afla nervul median. Spre
partea mijlocie a bratului, nervul ulnar cu colaterala ulnara superioara a brahialei si cele 2 vene satelite
perforeaza septul intermusculae medial si ajung pe fata posterioara a bratului
-la nivelul regiunii posterioare a cotului, nervul trece in santul nervului ulnar
-la nivelul antebratului: situate posterior la nivelul cotului redevine anterior la nivelul 1/3 superioare a
antebratului, coborand aproape vertical pana la pisiform
Ramuri colaterale:
-la brat nu da ram colaterale
-ram articular pentru partea poster-mediala a articulatiei cotului
-ram muscular pentru flexorul ulnar al carpului si celor 2 fascicule mediale ale flexorului profund al degetelor
-ram vaascular pentru artera ulnara
165)Nervul ulnar la pumn si mana
-la nivelul gatului mainii este insotit lateral de vasele ulnare, ramane relatv superficial, iesind din canalul
carpian se imparte in cele doua ramuri ale sale terminale
Ramuri colaterale:
-ramul dorsal al nervului ulnar se imparte in trei nervi digitali dorsali la nivelul fetei dorsale a mainii
-primul nerv digital dorsal formeaza nervul digital dorsal propriu medial al degetului mic
-al doilea nerv digital dorsal se imparte in colateral dorsal lateral al degetului mic si colateral dorsal medial
pentru prima falanga a inelarului
-al treilea nerv digital dorsal se imparte in doua ramuri colaterale dorsale: lateral al inelarului si medial al
mediusului, numai la nivelul primei falange
Ramuri terminale:
-se imparte inferior si lateral de pisiform in doua ramuri terminale: superficial si profund
-ramul superficial coboara anterior de eminenta hipotenara acoperit de fascia pe care o strabate si se
distribuie muschiului palmar scurt, impartit in: nerv digital palmar comun medial care formeaza nervul digital
palmar medial propriu, nerv digital palmar lateral propriu care se imparte in doi nervi digitali palmari proprii,
lateral al inelarului si medial al degetului mic
-ramul profund insoteste ramul profund palmar al arterei ulnare, se termina prin trei filete nervoase care se
vor distribui: adductorului policelui, primilor interososi palmari si dorsali, fasciculului profund al scurtului
flexor al policelui
166)Nervul median in axila, la brat, cot si antebrat
In fosa axilara nervul median este situate antero-lateral fata de artera axilara. Lateral are raport cu
nervul musculocutan si muschiul coracobrahial, care este muschiul satelit al nervului. Medial vine in raport cu
nervii ulnar, cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial. Anterior nervului median se gasesc muschii
pectoral mic si mare, cu fasciile anexate lor. Posterior vine in raport cu nervu radial si muschiul subscapular,
iar mai jos de acesta, cu dorsalul mare si rotundul mare.
La brat coboara in teaca aponevrotica a PVN al bratului, numita canalul brahial. Acesta este format
anterior si lateral de fasciile muschilor coracobrahial si biceps, posterior de fascia brahialului, iar anterior si
medial de fascia brahiala. In acest canal brahial se afla si nervii ulnar si cutanat antebrahial medial. Nervul
median situate lateral fata de artera brahiala in partea superioara a bratului, incruciseaza artera brahiala pe
fata sa anterioara, sub forma unui X alungit, situandu-se in partea inferioara a bratului medial fata de artera.
In fosa cubitala nervul este de asemenea situate medial de vasele brahiale, de care este despartit
printr-un spatiu triunghiular cu varful superior, vasele indreptandu-se spre mijlocul fosei cubitale, in timp ce
nervul median ramane vertical, coborand spre fata anterioara a epicondilului medial, fiind acoperit de
expansiunea aponevrotica a bicepsului si stand pe brahial. In continuare nervul trece printer doua capete ale
insertiei proximale ale rotundului pronator, coronoidian si epicondilian medial, fasciculul coronoidian
despartindu-l de vase brahiale. Se angajeaza apoi pe sub arcada fibroasa a flexorului superficial al degetelor,
nivel la care incruciseaza artera ulnar ape fata anterioara a acesteia si ajunge pe linia mediana a antebratului.
La antebrat nervul coboara exact pe mijlocul fetei anterioare a antebratului, justificandu-se astfel
numele. In traiectul sau la antebrat, nervul se afla situate pe fata profunda a flexorului superficial, chiar in
teaca acestuia, avand posterior interstitial dintre muschii flexor profund al degetelor si flexorul lung al
policelui. Artera interosoasa anterior ii trimite un ram colateral subtire care-l va insoti pana la gatul mainii,
artera nervului median.
167)Nervul median in canalul carpian si mana
La nivelul fetei anterioare a pumnului se angajeaza in canalul carpian, trecand peste retinaculul
flexorilor. La iesirea din canal, se imparte in ramurile sale terminale.
-la nivelul fetei palmare da nastere la trei nervi digitali pamari comuni. Acestia se impart in: primul nerv digital
palmar comun: are un ram tenarian pentru muschiul scurt abductor si opozantul policelui, al doilea ram care
formeaza nervul digital prorpiu lateral al policelui, al treilea ram care formeaza nervii digitali proprii medial al
policelui si lateral al indexului
-al doilea nerv digital palmar comun: nervi digitali palmari proprii medial al indexului si lateral al mediusului
-al treilea se imparte in nerv digital propriu medial al mediusului si lateral al radiusului
168)Inervatia senzitiva a membrului superior
Umarul:
-partea anterioara si postero-superioara-ramuri cutanate din plexul cervical
-partea postero-inferioara si postero-laterala-nervul axillar
Bratul:
-in partea mijlocie a fetei anterioare-nervul cutanat antebrahial medial
-posterior-nervul radial
-lateral-nervul axillar
-medial-nervul cutanat brahial medial
Antebratul:
-antero-medial-nervul cutanat antebrahial medial
-antero-lateral-nervul musculocutan
-posterior: medial-nervul cutanat antebrahial medial, lateral-nervul musculocutan, in portiunea mijlocie-
nervul radial
Mana:
-fata palmara:lateral-nervul median, mediala-nervul ulnar
-la nivelul eminentei tenare se adauga si filete din musculocutan si ramul tenarian al radialului
-fata dorsala-nervii unlar, radial si median
169)Formarea plexului lombar si ramurile sale colaterale
-format din ramurile anterioare ale primilor trei nervi lombari si partial din ramul anterior al celui de-al
patrulea nerv spinal lombar
-ramul anterior al nervului L1 primeste o anastomoza de la T12, trimite un ram anastomotic lui L2 si se imparte
in 2 ramuri: nervii ilio-hipogastric si ilio-inghinal
-ramul anterior al nervului L2 primeste un ram anastomotic de la L1, da nastere nervilor genito-femural si
cutanat femural lateral si se imparte apoi in doua ramuri: anterior si posterior
-ramul anterior al nervului L3 anastomozat cu L2 si L4, se imparte intr-un ram anterior si altul posterior
-ramul anterior al nervului L4 primeste o anastomoza de la L3 si se trifurca intr-un ram anterior, un ram
posterior si un ram descendent pentru anastomoza, formand trunchiul lombo-sacral, care va participa la
formarea plexului sacral.
-ramurile anterioare ale nervilor L2, L4 se unesc si formeaza nervul obturator, iar prin unirea ramurilor lor
posterioare se formeaza nervul femural
Ramurile colaterale:
-destinate muschilor patrat al lombelor si psoasului. Nervii patratului lombar iau nastere din primii doi nervi
lombari, iar nervii psoasului se desprind din primii patru nervi lombari
170)Nervul obturator
Se formeaza prin unirea ramurilor anterioare ale nervilor L2-L4. Cele trei radacini converg infero-
lateral si se unesc in grosimea muschiului psoas.
Traiect si raporturi:
-iese din grosimea psoasului, patrunde in fosa ilio-lombara si merge pe aripioara sacrata. Anterior se gasesc
vasele iliace commune
-incruciseaza articulatia sacro-iliaca, apare in bifurcatia vaselor iliace commune, incruciseaza stramtoarea
superioara a bazinului, ajunge pe peretele lateral al micului bazin si merge pe suprafata muschiului obturator
intern, sub vasele iliace si deasupra vaselor obturatorii. In canalul obturator dispozitia elementelor pachetului
vasculo-nervos obturator, cranio-caudal este NAV.
Ramuri colaterale:
-doua ramuri articulare pentru portiunea antero-mediala a articulatiei coxo-femurale
-ram vascular inconstant pentru vasele obturatorii
-ram muscular pentru obturatorul extern
Ramuri terminale:
-iese din canalul oburator si se bifurca in doua ramuri terminale: anterior si posterior
-ramul anterior coboara pe muschiul obturator extern, apoi pe adductorul scurt, fiind acoperit de pectineu si
adductorul lung. Da ramuri: musculare pentru adductorul lung, adductorul scurt si gracilis si un ram cutanat
care traverseaza fascia lata si coboara pana la nivelul articulatiei genunchiului, unde se anastomozeaza cu
nervul safen. Inerveaza tegumentul din teritoriul condilului femural medial.
-ramul posterior coboara vertical intre pectineu si obturatorul extern, apoi intre scurtul si marele adductor. Da
ramuri musculare pentru muschii adductori mare si scurt si muschiul obturator extern, un ram articular pentru
articulatia coxo-femurala.
171)Nervul femural
-cel mai voluminos ram al plexului lombar
-inerveaza muschii anterior ai coapsei, tegumentului de pe partea antero-mediala a membrului inferior
-se formeaza din nervii L2-L4 prin trei radacini care se unesc in grosimea muschiului psoas
Traiect si raporturi:
-iese din grosimea psoasului, merge prin santul dintre psoas si iliac.
-este incrucisat de artera circumflexa iliaca superficiala, care trece anterior nervului. Sub ligamentul inghinal
nervul se gaseste pe fata anterioara a psoasului, ajunge la coapsa prin lacuna musculara, avand medial artera
femurala de care este despartit prin arcul ilio-pectineu.
-sub ligamentul inghinal nervul se imparte in ramurile terminale
Ramuri colaterale:
-ramuri musculare pentru muschii psoas, iliac, pectineu si adductor lung
-ramuri vasculare pentru vasele femurale
-ramuri articulare pentru articulatia coxo-femurala
Ramuri terminale:
-ramuri musculare-muschii croitor si cvadriceps femural
-ramuri cutanate anterioare pentru tegumentul fetei antero-mediale a coapsei
172)Formarea plexului sacrat si ramurile sale colaterale
-se formeaza prin unirea trunchiului lombo-sacral cu ramurile anterioare ale primilor trei nervi sacrali si o
anastomoza de la al patrulea nerv sacrat.
-trunchiul lombo-sacrat se formeaza prin unirea ramului anterior al celui de-al cincilea nerv lombar cu un ram
anastomotic de la al patrulea nerv lombar. El coboara in cavitatea pelvina anterior si se indreapta spre incizura
ischiadica mare, unde se uneste cu ramul anterior al primului nerv sacrat.
-ramul anterior al lui S1 merge pe marginea superioara a muschiului piriform si la nivelul incizurii ischiadice
mari fuzioneaza cu trunchiul lombo-sacrat, in unghiul dintre ele gasindu-se vasele gluteale superioare
-ramul anterior al lui S2 se afla anterior acestui muschi. Se poate imparti intr-un ram superior si unul inferior
-ramul anterior al lui S3 merge de-a lungul marginii inferioare a muschiului piriform
-ramul anterior al lui S4 dupa ce paraseste gaura sacrata se imparte in doua ramuri: unul superior care se
anastomozeaza cu S3 si altul inferior care se anastomozeaza cu S5, participand la formarea plexului coccigian
-autorii francezi impart plexul in doua parti: plexul sacrat propriu-zis si plexul pudendal
-plexul sacrat propriu-zis alcatuit din trunchiul lombo-sacrat, S1, cea mai mare parte a lui S2 si o mica parte din
S3. Se distribuie membrului inferior si centurii pelvine.
-plexul pudendal sau rusinos format dintr-o mica parte a lui S2, cea mai mare parte a lui S3 si S4. Este destinat
inervatiei organelor genitale externe si viscerelor pelvine.
Ramuri colaterale:
1. Nervul gluteal superior-iese din bazin prin incizura ischiadica mare impreuna cu artera gluteala
superioara, deasupra muschiului piriform. Se imparte intr-un ram superior pentru muschii glutei
mijlociu si mic si unul inferior pentru muschiul tensor al fasciei lata.
2. Nervul muschilor patrat femural si gemen inferior-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii
ischiadice mari, da ramuri pt gemenul inferior, pt articlatia coxo-femurala si se termina pe fata
anterioara a patratului femural.
3. Nervul muschiului piriform se termina pe fata anterioara a muschiului.
4. Nervul gluteal inferior iese din bazin prin incizura ischiadica mare pe sub muschiul piriform, impreuna
cu vasele gluteala inferioare si da ramuri pt muschiul gluteu mare
5. Nervul muschiului obturator intern-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari,
inconjoara spina ischiadica si reintra in bazin prin incizura ischiadica mica. Se distribuie muschilor
obturator intern si gemen superior.
6. Nervul cutanat femural posterior sau nervul sciatic mic, iese din bazin prin partea inferioara a incizurii
ischiadice mari, da urmatoarele ramuri:
-nervi cutanati gluteali inferior/nervii fesieri cutanati-inerveaza tegumentul din regiunea gluteala si sacrala-
ramuri perineale pentru scrot la masculi si labile mari la femei
-ramuri cutanate pentru tegumentul fetei posterioare a coapsei si genunchiului
173)Nervul ischiadic
Origine:
-format prin unirea tuturor ramurilor nervoase care participa la formarea plexului sacrat
-unirea fibrelor se face la nivelul marginii inferioare a muschiului piriform
Traiect:
-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari pe sub piriform si ajunge in regiunea gluteala.
Coboara vertical in santul format de ischion in partea mediala si trohanterul mare in partea laterala apoi se
angajeaza pe sub capul lung al bicepsului femural, ajungand pana in partea superioara a fosei poplitee, unde
se bifurca.
Raporturi:
-la origine este situate lateral de vasele gluteala inferioare, de PVN pudendal si de nervul obturatorului intern
-in regiunea gluteala sta succesiv pe gemenul superior, tendonul obturatorului intern, pe gemenul inferior si
pe patratul femural fiind acoperit posterior de muschiul gluteu mare
- in partea posterioara a coapsei sta pe muschiul adductor mare fiind insotit de artera nervului ischiadic, ram
din artera gluteala inferioara. In jumatatea inferioara a coapsei nervul ischiadic este situate anterior
interstitiului dintre biceps situate lateral si semitendinos cu semimembranosul, situati medial.
Ramuri colaterale:
-ramuri articulare pentru articulatiile coxo-femurala si a genunchiului
-ramuri musculare destinate muschilor biceps femural, semitendinos, semimembranos si adductor mare.
Semitendinosul primeste doi nervi, unul superior si altul inferior.
Ramuri terminale:
-in numar de doua: nervul tibial si nervul peronier comun
174)Nervii peronier comun, superficial si profund
Nervul peronier comun
-reprezinta ramul lateral de bifurcatie al nervului ischiadic
Traiect si raporturi:
-de la origine merge pe marginea mediala a bicepsului, incruciseaza fata posterioara a capului lateral al
gastrocnemianului, coboara apoi posterior capului fibulei, de care este separat prin tendonul solearului. La
nivelul colului fibulei peronier se imparte in doua ramuri terminale: nervii peronier profund si peronier
superficial.
Ramuri colaterale:
 Ramul articular pentru partea laterala a articulatiei genunchiului
 Nervul cutanat sural lateral pentru tegumentul de pe fata laterala a genunchiului si gambei
 Ramul communicant peronier pentru marginea laterala a piciorului. Se anastomozeaza in
principal cu nervu cutanat sural medial, dar si cu nervul cutanat femural posterior, cand acesta
coboara la gamba.
 Nervul superior al muschiului tibial anterior pentru muschiul tibial anterior si pentru
articulatia tibio-fibulara superioara.
Ramuri terminale:
-nervii peronier superficial si peronier profund
Nervul peronier superficial
-numit si nerv musculocutan, este ramul de bifurcatie laterala a nervului peronier comun si coboara intre
muschii peronieri si septul intermuscular anterior pana in treimea inferioara a gambei, unde perforeaza fascia
si devine subcutanat. Dup ace devine superficial se termina prin doua ramuri.
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare-peronieri lung si scurt si al treilea peronier
2. Ramuri cutanate: ramul maleolar lateral-tegumentului maleolei fibulare, unde se anastomozeaza cu
nervul communicant peronier.
Ramuri terminale:
 Nervul cutanat dorsal medial se trifurca in nervii digitali dorsali ai piciorului. Acestia vor forma nervii
digitali dorsali ai degetelor si anume: ramul lateral va forma nervul digital dorsal medial al halucelui,
ramul mijlociu se indreapta spre primul spatiu interdigital si va forma nervii digitali dorsali laterali ai
halucelui si medial al degetului doi. Ramul lateral se indreapta spre al doilea spatiu interdigital
formand nervii digitali dorsali lateral al degetului doi si medial al degetului trei.
  Nervul cutanat dorsal intermediar-furnieaza urmatorii 2 nervi digitali ai piciorului. Din primul se
formeaza nervii digitali dorsali lateral al degetului trei si medial al degetului patru, iar din al doilea se
formeaza nervii digitali dorsali lateral al degetului patru si medial al degetului cinci.
Nervul peronier profund
-reprezinta ramul de bifurcatie mediala a nervului peronier comun. Se dispune pe membrane interosoasa pe
care merge vertical impreuna cu vasele tibiale anterioare. Initial este dispus intre extensorul lung al degetelor
si tibialul anterior, iar apoi intre tibialul anterior si extensorul lung al halucelui. Trece pe sub retinaculul
extensorilor, ajunge pe fata dorsala a piciorului si se indreapta spre primul spatiu interdigital.
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare-muschii tibial anterior, extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui si
peronier al treilea.
2. Ram articular pt fata anterioara a articulatiei talo-crurale
Ramuri terminale:
-lateral si altul medial
Ramul lateral sau nervul pedios se dispune pe fata profunda a muschiului extensor scurt al degetelor
pe care-l inerveaza. Mai da si filete pentru articulatiile intertarsiene.
Ramul medial se anastomozeaza cu filetul mijlociu al nervului cutanat dorsal medial al peronierului
superficial si furnizeaza impreuna cu acesta nervii digitali dorsali, lateral al halucelui si medial al degetului doi.
175)Nervul tibial
-ramul de bifurcatie medial al nervului ischiadic
Traiect si raporturi:
-nervul continua directia nervului ischiadic si coboara vertical din unghiul superior la unghiul inferior al fosei
poplitee, dupa care patrunde pe fata profunda a gastrocnemianului si trece pe sub arcada muschiului solear.
De aici are o directive verticala pana la nivelul santului medial al calcaneului unde se imparte in cele 2 ramuri
terminale: nervii plantari medial si lateral.
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare pentru muschii gastrocnemian, solear, popliteu, tibial posterior, flexor lung al
degetelor si flexor lung al halucelui.
2. Ramuri articulare-articulatia tibio-fibulara inferioara si talo-crurala
3. Nervul interosos al gambei merge cu vasele tibiale anterioare, apoi coboara pe fata posterioara a
membrane interosoase pana la nivelul articulatiei talo-crurale dand ramuri pentru articulatia tibio-
fibulara superioara, filete vasculare si filete pentru membrana interosoasa.
4. Nervul cutanat sural medial coboara vertical pe fata posterioara a gambei intre cele doua capete ale
gastrocnemianului. In treimea inferioara a gambei devine superficial si anastomozeaza cu ramul
communicant peronier al nervului peronier comun. Da ramuri pentru tegumentul regiunii gambiere
posterioare si maleolare laterale.
5. Nervul sural-merge pe marginea laterala a tendonului lui Achile apoi de-a lungul marginii laterale a
piciorului pana la al cincilea deget, formand cel de-al cincilea nerv cutanat dorsal al piciorului care se
termina cu nervul digital dorsal lateral al degetului cinci.
Nervul sural da ramuri calcaneene laterale si ramuri calcaneene mediale pentru portiunile laterala si mediala
ale regiunii calcaneene si ramuri articulare pentru articulatiile tibio-fibulara inferioara, talo-crurala si
intertarsiene.
ramuri terminale:
-nervii plantari medial si lateral
176)Nervii plantari
-nervul plantar medial
-nervul plantar lateral
Nervul plantar medial
-se indreapta antero-inferior si incruciseaza vasele tibiale posterioare sau vasele plantare
Ramuri colaterale:
 Ramuri cutanate-tegumentele regiunii calcanei mediale si plantare mediale
 Ramuri musculare-muschii adductor al halucelui, flexor scurt al halucelui, flexor scurt al degetelor si
patratul plantei
 Ramuri articulare-articulatiilor vecine
Ramuri terminale:
-un ram lateral, unul medial, cele doua furnizand trei nervi digitali plantari comuni
Ramul medial insoteste artera plantara mediala si formeaza primul nerv plantar, care va da nervul
digital plantar propriu medial al halucelui.
Ramul lateral da trei nervi digitali plantari comuni. Primul nerv digital plantar comun inerveaza primul
lombrical si la nivelul extremitatii anterioare a primului spatiu interdigital se bifurca formand nervii digitali
plantari prorpii lateral al halucelui si medial al degetului doi. Al doilea nerv digital comun se indreapta spre al
doilea spatiu intermetatarsian, inerveaza al doilea lombrical si va furniza nervii digitali plantari prorpii lateral al
degetului doi si medial al celui de-al treilea deget. Al treilea nerv digital comun ajunge in al treilea spatiu
intermetatarsian si va furniza nervii digitali plantari prorpii lateral al degetului trei si medial al celui de-al
patrulea deget. Acest nerv se anastomozeaza cu nervul plantar lateral.
Nervul plantar lateral
-ramul de bifurcatie lateral al nervului tibial
-incruciseaza artera plantara lateral ape fata sa anterioara si la nivelul extremitatii proximale a celui de al
cincilea metatarsian se imparte in cele doua ramuri ale sale: superficial si profund
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare pentru muschii flexor scurt al degetelor, patrat plantar(portiunea laterala),
abductor al degetului mic si flexor scurt al degetului mic.
2. Ramuri vasculare pentru vasele plantare laterale.
Ramuri terminale:
1. Ramul superficial-se imparte in 2 ramuri secundare: medial si lateral
Ramul medial reprezinta cel de al patrulea nerv digital plantar comun, care la nivelul celui de-al patrulea spatiu
interdigital se imparte in cei doi nervi digitali plantari proprii, lateral al degetului patru si medial al degetului
cinci. Ramul lateral constituie nervul digital plantar propriu lateral al celui de-al cincilea deget.
2. Ramul profund-se termina in grosimea adductorului halucelui si inerveaza ultimii doi lombricali,
adductorul halucelui si muschii interososi plantari si dorsali.
177)Inervatia senzitiva a membrului inferior
Regiunea gluteala-inervat de sase grupe de nervi care delimiteaza 6 teritorii distincte obtinute prin impartirea
regiunii in trei zone: laterala, mijlocie si mediala, fiecare fiind impartita in doua teritorii-superior si inferior.
Zona laterala-superior ramul gluteal al nervului ilio-hipogastric,inferior-ramul gluteal al nervului
cutanat femural lateral
Zona mijlocie-superior ramurile posterioare ale nervilor lombari, inferior ramurile gluteale ale nervului
cutanat femural posterior.
Zona mediala-superior ramurile posterioare ale nervilor sacrali, inferior-ramurile eferente ale plexului
sacro-coccigian.
Coapsa:
-fata posterioara-nervul cutanat femural posterior
-fata laterala-nervul cutanat femural lateral
-fata mediala-nervul obturator
-fata anterioara-mai multi nervi, toti apartinand plexului lombar. Superior si pe linia mijlocie-ramul femural al
genito-femuralului, superior si medial-ilio-hipogastricul, ilio-inghinalul, genito-femuralul, in restul coapsei-
nervul femural.
Gamba:
-la nivelul fetei anterioare 2 mari teritorii: al nervului safen-partea mediala a gambei si al nervului cutanat
sural lateral-situat pe partea laterala
-pe partea posterioara a gambei cele doua teritorii sunt separate pe toata lungimea gambei, printr-o zona
longitudinala care este inervata superior de ramurile terminale ale nervului cutanat femural posterior, iar
inferior de nervul cutanat sural medial si de nervul sural
Piciorul:
-fata plantara-posterior de ramurile nervului tibial. Anterior-cei doi nervi plantari.
-marginea mediala-nervul safen
-fata dorsala: 3 teritorii: medial-nervul safen, lateral-nervul sural, mijlociu-peronier superficial, peronier
profund
-degetele de pe fata plantara-al cincilea deget si jumatatea laterala a degetului patru-nervul plantar lateral, iar
restul de nervul plantar medial.
178)Regiunea deltoidiana
-corespunde muschiului deltoid avand forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos, prezentandu-se ca o
proeminenta rotunjita caracteristica
Limite:
-proximal: clavicula, acromion
-distal: un plan ce trece dedesbul insertiei muschiului pectoral mare
-anterior: marginea anterioara a deltoidului ce corespunde santului deltopectoral
-posterior: marginea posterioara a deltoidului sau o linie conventionala ce uneste unghiul acromionului cu
tuberozitatea deltoidiana a humerusului
Stratigrafic(superficial->profund):
-tegument fin si mobil
-tesutul subcutanat ce prezinta tesut adipos; ramurile arteriale reprezentate de arterele superficiale din artera
toraco-acromiala si circumflexa humerala posterioara. Venele superficiale sunt tributate venei cefalice.
Limfaticele dreneaza la grupul subscapular. Ramurile nervoase= nervii supraclaviculari si nervut cutanat
brahial
-fascia deltoidiana
-planul profund cuprinde stratul muscular reprezentat de muschiul deltoid, arterele circumflexe subhumerale
anterioara si posterioara, nervul axillar ce va inerva muschiul deltoid
Tesutul contine o bursa seroasa ce ofera mobilitate muschiului deltoid.
-stratul tendinos ce cuprinde tendoanele muschilor supraspinos, subspinos, capul lung al bicepsului brahial
-articulatia umarului si articulatia acromio-claviculara
Importanta acestei regiuni-fiind o regiune proeminenta e expusa frecvent traumatismelor ce pot
interesa elementele osteo-articulare sub forma luxatiei scapula-humerale si a fracturilor de col chirurgical al
humerusului. Ambele produc modificari ale formei regiunii=umar in epolet. In fractura de col chirurgical poate
fi interesat nervul axillar producand atrofia muschiului deltoid.
179)Regiunea scapulara
Limite:
-proximal-marginea superioara a scapulei
-distal: marginea inferioara a rotundului mare
-medial-marginea mediala a scapulei
-lateral-linia ce uneste unghiul acromonului cu tuberozitatea deltoidiana
Stratigrafic:
-tegument mobil pe planul subiacent
-planul subcutanat mai redus reprezentat de fascia cervicala superficiala, elementele vasculo-nervoase sunt:
artera toraco-acromiala, circumflexa posterioara, venele superficiale sunt tributare venei cefalice, limfaticele
dreneaza la grupul subscapular, ramurile nervoase: nervii supraclaviculari si nervul cutanat brahial
-planul profund reprezentat de muschii din fosa supra si subspinoasa
Fosa supraspinoasa: superficial-muschiul trapez, profund-muschiul supraspinos
Fosa infraspinoasa: superficial- fasciculul superficial al trapezului, marele dorsal, fasciculul posterior al
deltoidului; profund muschii infraspinosi, rotundul mare si rotundul mic
180)Regiunea axilara: peretii anterior si posterior
Peretele anterior:
-tegument
-plan subcutanat ce cuprinde m. plastima, ramuri nervoase din plexul brahial si nervul subclavicular
-planul superficial-muschiul pectoral mare invelit pe ambele parti de fascia pectoral
-planul profund-format din muschii subclaviculari si pectoral mare, cu fascia muschilor subclaviculari. De pe
aceasta fascie se desprind 2 foite ce cuprind intr-o teaca muschiul pectoral mic si nervul fasciei clavipectorala.
La marginea inferioara a muschiului pectoral mic cele 2 foite se unesc si se continua cu ligamentul suspensor al
axilei ce se termina pe fascia axilara. Intre cele doua foite se creeaza un spatiu ce cuprinde ramuri ale arterei
toraco-acromiala si nervii pectoral medial si lateral.
Peretele posterior:
-format de fosa subscapulara in cea mai mare parte. E dublata de muschiul subscapular, iar in partea
inferioara de rotundul mic, rotundul mare si marele dorsal
181)Regiunea axilara: peretii medial, lateral, varful si baza
Peretele medial:
-format de peretele lateral al toracelui cu regiunea costala ce cuprinde muschii intercostali acoperiti de
dintatul anterior
Peretele lateral:
-reprezentat de fata mediala a arterei scapula-humerale si de fata antero-mediala a humerusului, acoperita de
tendoanele muschilor biceps brahial si coracobrahial
Baza axilei:
-e superficiala, in pozitia de abductie a bratului se prezinta ca o suprafata concava=fosa axilara; iar in
adductie=sant
Limitele bazei:
-anterior-marginea inferioara a pectoralului mare
-posterior-marginea inferioara a muschiului dorsal mare si rotund mare
-medial si lateral- o linie conventionala sagitala ce uneste marginea inferioara a muschiului pectoral mare si
dorsal mare
Stratigrafia:
-tegument aderent de planurile subiacente
-planul subcutanat cu trabecule ce delimiteaza loje cu grasime
-planul fascial-fascia axilara pe care se insera ligamentul suspensor al axilei
Varful axilei:
-reprezentat de un orificiu delimitat de clavicula si marginea superioara a scapulei prin care axial comunica cu
loja supraclaviculara. Pe aici trec artera subclaviculara, vena subclaviculara si plexul brahial.
182)Regiunea brahiala anterioara
-tegument
-tesut subcutanat: vene cefalica si basilica, nerv cutanat medial al bratului si al antebratului
-fascia brahiala de pe care se desprind 2 septuri intermusculare medial si lateral ce se prind pe marginile
corespunzatoare ale diafizei humerale
-plan muscular: muschiul biceps brahial, coracobrahial, brahial si in partea inferioara se afla insertia proximala
a brahioradialului
Elementele vasculo-nervoase:
-artera brahiala, cele 2 vene satelite, nervul median situate initial lateral fata de artera, o incruciseaza in
portiunea mijlocie si se aseza apoi median
-nervul ulnar care in jumatatea distala va trece posterior
-nervul musculocutan ce va perfora coracobrahialul
-nervul radial care patrunde anterior in treimea mijlocie a bratului
Importanta: masurarea tensiunii arteriale
183)Regiunea brahiala posterioara
-tegument
-tesut subcutanat-nerv cutanat brahial lateral, posterior si medial
-fascia brahiala
-plan profund-muschiul triceps brahial cu cele trei capete(lung, lateral si medial)
Elementele vasculo-nervoase profunde: nervul radial, artera brahiala profunda si 2 vene omonime
situate in santul nervului radial.
184)Regiunea cubitala anterioara
-tegument
-plan subcutanat: in care se evidentiaza reteaua vasculara venoasa reprezentata de venele mediocefalice,
mediobazilica, vena basilica, vena cefalica, vena mediana ce formeaza M-ul venos al lui Poirier
-stratul fascial e reprezentat de fascia cotului, continuarea fasciei brahiale
-planul profund are trei grupe:
-medial: tendoanele flexorilor muschilor epicondilieni medial reprezentati de rotund pronator, flexor radial al
carpului, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor, flexor profund al degetelor, palmar lung
-mijlociu: biceps brahial, brahial
-lateral: muschii epicondilieni laterali, brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al
carpului, supinator
Elementele vasculo-nervoase sunt reprezentate de artera brahiala ce trece prin santul bicipital medial
si se imparte in artera radiala si ulnara. Nervii: median, radial.
Importanta: injectii intravenoase, punctii pentru recoltarea sangelui
185)Regiunea cubitala posterioara
-tegument
-tesut subcutanat ce cuprinde o bursa seroasa subcutanata, ramuri din nervul radial, musculocutan si din
cutanatul medial al antebratului
-planul profund-3 grupe musculare
-mijlocie: insertia tricepsului brahial
-lateral: al extensorilor: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, ulnar al carpului, anconeu, supinator
-medial: capul ulnar al muschiului flexor ulnar al carpului-prin tendonul lui de origine trec nervul ulnar asezat
pe fata posterioara a epicondilului medial al humerusului. Aici se afla reteaua arterial a cotului reprezentata
de colateralele mediala si laterala din brahiala profunda, recurenta radiala si interosoasa din ulnara cu cele
doua colaterale ulnare din brahiala+ recurente ulnare
Importanta regiunii: olecranul poate fi implicat in fracture, luxatii ce pot interesa nervul ulnar
186)Regiunea antebrahiala anterioara
-tegument
-plan subcutanat ce contine urmatoarele elemente vasculo-nervoase: vena cefalica, basilica, mediana, nervii
superficiali reprezentati de ramuri din musculocutan in partea laterala si din cutanatul median al antebratului
in partea mediana; fascia: 2 septuri musculare ce vor separa lojele musculare anterioara si posterioara
-plan profund: 2 grupe musculare: lateral si anterior prorpiu-zis. Cel lateral e format din trei muschi suprapusi:
brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului. Grupa anterioara propriu-zisa
are 4 straturi musculare:
-primul start: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
-stratul 2: flexor superficial al degetelor
-stratul 3: flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor
-stratul 4: patrat pronator
Elementele vasculo-nervoase: 4 pachete:
-pachet median: situate in axul antebratului intre planul 2 si 3 muscular. E reprezentat de nervul median si
artera interosoasa anterioara
-pachet radial: situate in grosimea muschiului brahioradial, e reprezentat de ramul anterior al nervului
radial+artera radiala cu 2 vene omonime
-pachetul ulnar: in grosimea flexorului ulnar al carpului, e reprezentat de nervul ulnar, artera ulnara si 2 vene
omonime
-pachetul interosos anterior: reprezentat de nervul interosos si artera interosoasa anterioara; e cel mai
profund pe membrane interosoasa
187)Regiunea antebrahiala posterioara
-tegument
-planul subcutanat ce curpinde vene superficiale reprezentate de anastomoze intre venele cefalica si basilica;
nervi superficiali reprezentati de ramuri cutanate din cutanatul lateral al antebratului, cutanatul median
-fascia antebrahiala
-planul profund care curpinde doua planuri musculare:
-superficial: muschii epicondilieni, extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului
-profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui, extensorul indexului
Intre cele doua straturi se afla ramul posterior profund al nervului radial ce va da nervul interosos
posterior. Artera interosoasa posterioara cu doua vene omonime.
188)Regiunea anterioara a gatului mainii
-tegument subtire si aderent de fascie
-plan subcutanat- o retea venoasa superficiala formata din anastomozele venelor mainii si ale antebratului din
care va porni vena mediana si ulnara
-planul fascial reprezentat de retinaculul flexorilor ce delimiteaza canale ce dau trecere tendoanelor de la
antebrat spre mana
-planul musculo-tendinos: 4 straturi:
-tendoanele brahioradial, flexor radial al carpului, flexor ulnar al carpului
-flexor superficial al degetelor
-tendonul flexorului lung al policelui si flexor profund degete
-patrat pronator
Aici se afla nervul ulnar si median ce coboara de la antebrat spre regiunea palmara.
Arterele: radiala care ocoleste procesul stiloidian al radiusului si da reteaua palmara arterial a carpului
situate pe planul osteoarticular
189)Regiunea posterioara a gatului mainii
-tegument gross i mai mobil
-plan subcutanat-se afla ramura dorsala a nervilor ulnari si ramul superficial al nervului radial
-plan fascial: retinaculul extensorilor
-plan profund muscular reprezentat de tendoanele lungului abductor, scurt extensor police, lung si scurt
extensor radiali ai carpului, extensorul degetului mic.
Intre tendoanele lungului abductor police, scurt extensor police si lung extensor police se delimiteaza
tabachera anatomica traversata de artera radiala, vena cefalica a policelui si tendonele muschilor radiali ai
carpului.
190)Regiunea palmara
-forma concava cu o depresiune centrala delimitate intre eminenta tenara corespunzatoare policelui si
eminenta hipotenara corespunzatoare degetului mic
-tesut gros si putin mobil
-plan subcutanat: muschiul palmar scurt, muschiul cutanat, ramuri palmare din nervul median pentru
eminenta tenara si portiunea mijlocie a palmei, nerv cutanat palmar, ram din ulnar pentru regiunea
hipotenara.
-fascia-fascia palmara superficiala subtire in portiunea laterala si mediala, se ingroasa in portiiunea mijlocie
formand aponevroza palmara
-stratul musculo-tendinos dispus in 3 loje:
-laterala(tenara): 4 muschi ai policelui asezati in trei straturi: superficial: abductorul scurt, mijlocie: opozantul
policelui si flexor scurt al policelui, profund: lung abductor al policelui
-mediala(hipotenara) are adductorul si opozant al degetului mic
-mijlocie are tendoanele flexorilor: superficial al degetelor, profund al degetelor, cei patru lombricali
Elementele vasculo-nervoase: arcada arteriala superficiala din care pornesc 4 artere digitale palmare
commune pentru degetele 2 si 5 si de nervii digitali palmari, ramuri terminale din median(primii 2),
ulnar(urmatorii 2)
191)Regiunea dorsala a mainii
-usor convexa
-tegument
-plan subcutanat ce contine reteaua venoasa dorsala a mainii si nervii digitali dorsali
-fascia dorsala a mainii
-panul profund tendinos alcatuit din tendoanele extensorilor policelui, radiali ai carpului, ai degetului mic,
extensor ulnar al carpului, extensorul degetelor
La nivelul policelu se afla tendoanele lung abductor si lung extensor police
Importanta: mana e frecvent implicate in traumatisme, e sediul unor plagi cu interesarea elementelor
vasculare si nervoase ce pot da impotenta functionara
192)Proiectia si descoperirea arterelor: axilara, brahiala si brahiala profunda
Descoperirea arterei axilare se face in portiunea suprapectorala cand se practica o incizie paralela cu
clavicula la 1 cm sub aceasta ea fiind cuprinsa intre punctul situat la 2 cm lateral de articulatia sterno-
claviculara si un al doilea punct situate la 1 cm medial de procesul coracoid.
Al doilea punct de descoperire este in portiunea infrapectorala si, pentru a o descoperi, bratul este in
abductie maxima pe langa cap putandu-se palpa muschiul corabobrahial. Incizia pleaca din punctual cel mai
inalt al bazei axilei si coboara pe o lungime de 8 cm de-a lungul marginii mediale a muschiului coracobrahial.
Descoperirea arterei brahiale se face la brat cu membrul superior in abductie facand cu trunchiul un
unghi drept si se duce linia de proiectie care uneste punctual cel mai inalt al axiei cu mijlocul plicii cotului
mergand de-a lungul marginii mediale a muschiului coracobrahial si biceps. Aceasta este linia lui Farabeuf.
Pentru a descoperi artera se face o incizie de 6 cm la mijlocul acestei linii. Al doilea punct de descoperire este
la plica cotului unde se repereaza tendonul bicepsului si se face o incizie paralela cu marginea mediala a
acestuia, jumatate deasupra si jumatate dedesubtul plicii cotului.
Descoperirea arterei brahiale profunde-la fel ca nervul radial
193)Proiectia si descoperirea arterelor: ulnara, radiala si a arcurilor palmare
 Descoperirea arterei ulnare se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in extensie si supinatie.
Se duce linia de descoperire ce uneste epicondilul medial cu pisiformul care trece de-a lungul marginii laterale
a flexorului ulnar al carpului. Incizia se face la mijlocul liniei de descoperire.
Descoperirea arterei radiale se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in extensie si supinatie.
Se duce linia de descoperire ce uneste mijlocul plicii cotului cu santul pulsului. Un al doilea punct de
descoperire este in tabachera anatomica unde se face o incizie verticala la mijlocul distantei dintre tendoane.
Descoperirea arcului palmar superficial-corespunde unei linii orizontale ce trece imediat sub eminenta
tenara, policele fiind in abductie fortata sau la limita inferioara a policelui in abductie fortata. Incizia se face
perpendicular pe linia de proiectie plecand dintre eminentele tenara si hipotenara.
Descoperirea arcului palmar profund- policele este in abductie, iar incizia incepe la mijlocul distantei
dintre eminentele tenara si hipotenara si se duce pana in dreptul celui de-al doilea spatiu interdigital.
194)Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului superior
-se face de-a lungul unor incizii ce urmaresc traiectul lor usor vizibil
Venele superficiale de pe fata dorsala a mainii sunt mai mari si constituie o retea venoasa dorsala,
caracteristica fiecarui individ. Fiind de calibru mai mare, venele ce constituie reteaua venoasa dorsala a mainii
permit practicarea injectiilor intravenoase
Vena cefalica a antebratului poate sa fie unica sau dubla. Continua vena cefalica a policelui, trece in
spirala peste marginea laterala a antebratului, urca spre santul bicipital lateral de la plica cotului unde se
termina.
Vena bazilica a antebratului continua vena degetului mic, urca pe partea mediala a antebratului si se
termina in santul bicipital medial de la nivelul plicii cotului.
Vena mediana a antebratului incepe la nivelul mainii si merge ascendant pe linia mediana a fetei
anterioare a antebratului pana la plica cotului, unde se bifurca in vena mediocefalica, in santul bicipital lateral
si vena medio-bazilica asezata in santul bicipital medial.
Vena cefalica a bratului se formeaza in santul bicipital lateral al plicii cotului, urca pe fata laterala a
bratului, strabate santul pectoral si se termina in spatiul delto-pectoral, imediat sub clavicula si se varsa in
vena axilara.
Vena bazilica a bratului porneste din santul bicipital medial, de la plica cotului, merge ascendant pe
fata mediala a bratului in treimea mijlocie, unde perforeaza fascia brahiala si trece in profunzime.
195)Proiectia si descoperirea nervilor median, ulnar, radial, musculocutan, axillar
Proiectia nervului median se face in axila unde se procedeaza asemanator cu descoperirea plexului
brahial. La brat se face de-a lungul liniei lui Farabeuf tinand cont de rapoartele dintre artera brahiala si
median. La plica cotului se descopera in santul bicipital medial. La antebrat linia de descoperire uneste
mijlocul plicii cotului cu mijlocul distantei dintre cele doua stiloide, linia trecand pe fata anterioara a
antebratului. La gatul mainii se face o incizie lunga de 5-6 cm, jumatate pe antebrat, jumatate la palma
continuand linia de descoperire.
Proiectia nervului ulnar in axila se face ca si pentru artera axilara. La brat se duce linia de descoperire
care uneste varful axilei cu marginea posterioara a epicondilului medial realizandu-se o incizie de-a lungul
liniei de descoperire. La cot se face o incizie la jumatatea distantei dintre epicondilul medial si olecran. La
antebrat se descopera la fel ca artera ulnara, iar la gatul mainii, pe mana aflata in extensie se palpeaza
pisiformul si se face o incizie lateral de pisiform, jumatate deasupra, jumatate dedesubtul plicii de flexie a
mainii pe antebrat.
Proiectia nervului radial-incizia se face de-a lungul jumatatii inferioare a marginii posterioare a
deltoidului subiectul fiind in decubit ventral cu bratul in abductie si rotatie mediala pentru evidentierea
deltoidului. In fosa cubitala se face o incizie de-a lungul santului bicipital lateral incrucisand plica cotului la 1
cm lateral de mijlocul ei. La antebrat ramul anterior se descopera ca si artera radiala. Pentru cel posterior se
duce linia de descoperire ce uneste epicondilul lateral cu stiloida radiala urmand fata posterioara a
antebratului. Incizia se face la 2 cm sub epicondilul lateral pe o lungime de 5-6 cm.
Descoperirea musculocutanului:
In axila:
in partea superioara a bratului-antebratul este in abductie, se palpeaza santul bicipital intern si se duce linia
de descoperire
-este de-a lungul
196)Variatii de forma si fracturi ale claviculei
Variatii de forma ale claviculei: destul de frecvente si se intalnesc in special la persoanele care lucreaza
manual mai mult(docherii), aceste persone prezinta o clavicula solida si mai scurta cu locuri de insertii
musculare puternice, evidente, in mod normal clavicula dreapta este ceva mai mare. Pot varia si curburile.
Fracturile claviculei: fiind un os relativ superficial, fracturile se pot produce prin traumatism direct, dar si prin
traumatisme indirecte, de ex cand se sta cu membrul superior intins si o lovitura la nivelul mainii poate fi
insotita de o fractura claviculara. Aceste fracture se produc cel mai frecvent la locul de unire a 1/3 laterale cu
1/3 mediala a claviculei.Sunt frecvente la copii, la care clavicula este mai subtire, iar la copil exista si o fractura
incompleta, cand nu se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase.La adult, fractura este favorizata si de
existent unui process de osteoporoza.Dupa fractura se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase,
sternocleidomastoidianul tragand fragmentul lateral in sus si deoarece trapezul nu poate sustine greutatea
membrului superior, umarul este coborat.Ligamentul coracoclavicular care este puternic se opune luxatiei de
la nivelul articulatiei acromio-claviculare. Fragmentul clavicular medial este tras medial de catre pectoralul
mare ceea ce face ca cele 2 fragmente osoase sa se incalece.
Sunt situatii in care fuzionarea extremitatilor osoase rezultate din cele 2 puncte de osificare primara nu se
produce, ceea ce duce la confuzia radiologica cu o fractura de clavicula, diagnosticul diferential intre fractura
de clavicula si nefuzionarea celor 2 jumatati se face prin faptul ca nefuzionarea de regula este bilaterala.
197)Fracturi ale oaselor membruli superior
Fracturile claviculei: fiind un os relativ superficial, fracturile se pot produce prin traumatism direct, dar si prin
traumatisme indirecte, de ex cand se sta cu membrul superior intins si o lovitura la nivelul mainii poate fi
insotita de o fractura claviculara. Aceste fracture se produc cel mai frecvent la locul de unire a 1/3 laterale cu
1/3 mediala a claviculei.Sunt frecvente la copii, la care clavicula este mai subtire, iar la copil exista si o fractura
incompleta, cand nu se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase.La adult, fractura este favorizata si de
existent unui process de osteoporoza.Dupa fractura se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase,
sternocleidomastoidianul tragand fragmentul lateral in sus si deoarece trapezul nu poate sustine greutatea
membrului superior, umarul este coborat.Ligamentul coracoclavicular care este puternic se opune luxatiei de
la nivelul articulatiei acromio-claviculare. Fragmentul clavicular medial este tras medial de catre pectoralul
mare ceea ce face ca cele 2 fragmente osoase sa se incalece.
Sunt situatii in care fuzionarea extremitatilor osoase rezultate din cele 2 puncte de osificare primara nu se
produce, ceea ce duce la confuzia radiologica cu o fractura de clavicula, diagnosticul diferential intre fractura
de clavicula si nefuzionarea celor 2 jumatati se face prin faptul ca nefuzionarea de regula este bilaterala.
Fracturi la nivelul humerusului: cel mai frecvent se produce la nivelul colului chirurgical, la persoanele adulte,
in varsta, cu sau fara deplasare. Ele se produc ca urmare a unui traumatism direct asa numitele fracturi prin
impact si nu sunt rare situatiile in care un fragment osos intra in osul spongios al celuilalt fragment osos. La
nivelul epifizei proximale a humerusului se produce uneori si smulgerea tuberculului mare(trohiterul) care
este ascensionat de catre muschii care iau insertie la acest nivel pe el, in timp ce restul osului este rotat medial
in special ca urmare a actiunii muschiului pectoral mare.
La nivelul corpului humeral fracturile pot fi transversale, cele mai multe fiind fara deplasarea
extremitatilor osoase sau pot fi spiroide cu fragmente osoase, de regula cu deplasare si care necesita
interventie chirurgicala directa pentru indepartarea fragmentelor osoase.
 La nivelul epifizei distale a humerusului fractura se produce prin traumatism direct anterior si la acest nivel
poate fi lezata, fracturata numai partea mediala(epicondilul medial), epicondilul medial putand fi si smuls,
acestea producandu-se ca urmare a unui impact traumatic cu membrul superior in hiperabductie, impactul
fiind aplicat la nivelul cotului. Smulgerea este mai frecventa la copii si adolescent, pentru ca fuzionarea
epicondilului medial se produce in jurul varstei de 14 ani la femei si 16 ani la barbati, consolidarea fiind
terminata la varsta de 20 de ani.
La nivelul epifizei proximale a humerusului fracturile sunt insotite si de o luxatie in special la tineri prin
lovitura directa sau lovitura la nivelul umarului, capsula articulara fiind mai rezistenta decat placa epifizara. La
acest nivel fracturile sunt cu atat mai complexe, atunci cand este interest cartilajul de crestere. Fracturile
humerale sunt insotite de lezari ale nervilor, fracturile la nivelul cololui chirurgical pot leza nervul axillar, la
nivelul corpului pot leza nervul radial, iar la nivelul epicondilului medial nervul ulnar. Fractura la niveul epifizei
distale a humerusului poate leza nervul median.
La antebrat cele mai frecvente fracturi sunt fracturile epifizelor distale ale celor 2 oase asa numitele fracture
Pouteau-Colles.(dos de furculita) De regula acesta fractura este insotita si de luxatia articulatiei celei mai
apropiate, articulatia radio-carpiana si radio-ulnara inferioara. Si aceste fracturi sunt cu prognostic mai grav
atunci cand intereseaza cartilajul de crestere.
Fracturile celor 2 oase ale antebratului pot si unice(ale unui singur os), pot interesa corpul si in portiunea
sa mijlocie, fie transversal fie spiroid, cele transversale putand fi cu sau fara deplasare. Deplasarea este ceva
mai rara, deoarece cele 2 oase sunt mentinute prin membrana interosoasa.
La cele 2 oase ale antebratului se intalneste frecvent fractura procesului stiloid radial in special. Reducerea
fracturilor oaselor antebratului: trebuie sa se tina cont ca stiloida radiala este situata cu 1 cm jumatate mai jos
de stiloida ulnara si cand este o fractura numai de radius, stiloida radiala poate ajunge la acelasi nivel sau sa
fie mai ascensionata decat cea ulnara. Aceste fracturi se produc frecvent in urma caderilor la persoane de
peste 50 de ani si cand individul respectiv se sprijina pe mana ca sa atenueze contactul cu solul.
Fracturi ale oaselor carpiene
Cea mai frecventa fractura este fractura osului scafoid, care este fracturat prin traumatism direct si se
diagnosticheaza mai greu radiologic si de aces de multe ori este etichetata drept o entorsa si diagnosticul se
face tardiv, la 2 sau chiar 3 saptamani, deoarece scafoidul in special in partea sa posterioara are o
vascularizatie precara, refacerea este greoaie si intarzierea in diagnostic duce la osteonecroza. Fractura
necesita osteosinteza(se prind fragmentele osoase cu ajutorul sarmelor).Fractura scafoidului ca urmare a
tulburarilor vasculare da nastere asa numitei patologii generative a articulatiei pumnului.
O fractura la nivelul osului hamat este frecvent insotita de o absenta a fuzionarii celor 2 fragmente
datorita tractiunilor musculare care se exercita la acest nivel. Aceasta fractura se poate insoti si de lezarea
nervului ulnar, lezare care va fi urmata de catre o scadere a fortei de prehensiune(apucare).
Fractura metacarpiana
Metacarienele II V au o stabilitate buna si de aceea atunci cand se produce o fractura aceasta se rezolva rapid
si favorabil si datorita bunei vascularizatii care exista la acest nivel.
Fracturile metacarpienelor I si II sunt cunoscute sub numele de fracture de boxeori, pe cand o fractura a unui
bataus este situate la nivelul metacarpianului V.
La nivelul metacarpienelor se pot fractura mai multe metacarpiene, chiar toate uneori in special cand
traumatismul este prin strivire si de regula sunt fracture multiple la nivelul metacarpienelor, ceea ce duce la o
instabilitate marcata a mainii si o reducere in tim indelungat si de multe ori cu sechele.
Fracturi la nivelul falangelor
Cel mai frecvent este interesata prima falanga. Aceste fracture sunt extreme de dureroase datoria inervatiei
bogate la acest nivel si insotite in permanenta de formarea unui hematom(datorita bunei vascularizatii). Sunt
de regula cominutive(cu mai multe fragmente osoase)
Falanga mijlogie si cea proximala sunt fracturate prin strivire mai rar.Fracturile falangiene in reducerea lor
trebuie sa se tina seama de realinierea fragmentelor osoase, avand in vedere raporturile pe care le contracta
cu tendoanele flexorilor.
198)Absenta muschiului pectoral mare
Sunt situatii cand un muschi poate lipsi, afectiune care poarta numele de agenezie. La nivelul axilei poate
lipsi partial muschiul pectoral mare, in special lipsesc partile sale sterno-costale. Atunci cand lipseste total
pectoralul mare, dar lipseste si pectoralul mic este asa numitul sindrom Poland.
199)Triunghiul de auscultatie
Topografia este reprezentata de zonele de proiectie la nivelul peretilor toracici,ale sacului pericardic si ale
inimii.Aria de proiectie a pericardului are forma unui patrulater cu marginile curbe,avand concavitatea
orientata spre centrul ariei.Marginile ptrulaterului unsec puctele:in dreapta sus:pe marginea sup a cartilajului
2 costal din dreapta , la 2 cm de marg sternului ; in stanga sus :prima articulatie condrosternala din stanga ; in
stanga jos : spatiul V intercostal stang,la 8-10 cm de linia mediaa(proiectia varful inimii) ; in dreapta jos,pe
cartilajul constal VI din dreapta,la 2 cm de marginea sternului.

Aria de protectie a inimii pe planul sterno-costal are de asemenea forma unui patrulater,cu marginile concave
spre centrul zonei,care unesc urmatoarele puncte: punctul superior drept este situat pe mrg sup a cartilajului
costal din dreapta ,la 1 cm de marginea sternului ; punctul superior din stanga,in spatiul intercostal stang,la
egala distanta de cele 2 cartilaje alaturate si la 2 cm in stanga sternului ; punctul inferior stang corespunde vf
inimii ; punctul inferior drept este situat la nivelul articulatiei V sau VI condrosternale din dreapta.Aceasta arie
corespunde cu cea asupra careia,la percutie,se obtine un sunet relativ mat,din cauza interpozitiei marginilor
pulmonare intre cord si peretele toracic.In interiorul acestei zone se delimiteaza si aria matitatii absolute a
inimii , la nivelul careia,intre cord si peretele toracic nu se mai interpune decat o mica portiune din recesul
pleural.Din cauza rezonantei sternului,in timpul percutiei,in clinica aceasta are este delimitata doar la stanga
marginii sternale.

Aria matitatii absolute are forma unui triunghi delimitat astfel:baza triunghiului este inferioara si corespunde
aprox cartilajului VI costal stang,latura dreapta este reprezentata de marginea stanga a sternului , latura
stanga corespunde proiectiei marginii anterioare a plamanului stang , la ivelul incizurii cardiace ,varful
triunghiului este situat pe marg inf a articulatiei IV sterno-condrale stangi.

Proiectia posterioara a inimii se face la ivelul vertebrelor toracice de la a IV a pana la a VIIIa .Corespiondenta
diferitelor portiuni ale inimii cu aceste vertebre este :planul orizontal dus din vertebra T4,intretaie originea
vaselor mari(vertebra subcardiaca).Planul trasat prin T5 intretaie infundibilul si orificiul aortic(vertebra
infundibulara).Planul orizontal dus prin procesul spinos al lui T6 intretaie toate 4 cavitatile inimii,in mod
aproape egal(vertebra bazala ).Planul orizontal al vertebrei T7 intalneste cavitatile ventriculare(vertebra
ventriculara).Vertebra T8 corespunde varfului inimii(vertebra varfului)

Proiectia orificiilor inimii se face cu aproximatie in felul urmator:orificiul trunchiului pulmonar:o linie usor
oblica in jos si spre stanga,aproape orizontala,de-a lungul marginii superioare a cartilajului costal III stang,cu o
lungime de cca 22 mm ; mijlocul liniei este situat putin medial de marginea stanga a sternului.

Orificiul atrio-ventricular drept se proiecteaza pe stern dupa o linie oblica,lunga de cca 38 mm,care porneste
de la extremitatea sternala a spatiului intercostal V drept ;se indreapta in sus si medial si atinge linia medio-
sternala in dreptul articulatiei a IV a sterno-condrale.

Orificiul atrio-ventricular stang are o proiectie de aprox 34 mm lungime,aproape in continuarea

precedentului;porneste dintr-un punct situat putin la stanga liniei mediane si se termina pe marginea
inferioara a cartilajului III costal stang,la o latime de deget de marginea sternului.
Explorarea inimii se face in mod curent prin:inspectie si palpare(socul apexian);percutie,pentru delimitarea
ariilor matitatilor relativa si absoluta;ascultatie ,prin care se percep zgomotele inimii;prin examenul radiologic
si ecografic.

Focarele de ascultatie ale inimii nu corespund cu zonele de protectie ale orificiilor,deoarece zgomotele inimii
se propaga pe directia curentului sangvin si se aud cu intensitate maxima la oarecare disatnta de locul lor de
producere.

Valva bicuspida este ascultata la varful inimii,unde se palpeaza si socul apexian.Valva tricuspida se asculta pe
linia mediosternala,in dreptul cartilajului costal V.Orificiul pulmonar se asculta in al 2 lea spatiu
intercostal,langa marginea sternala a sternului.Orificiul aortic este ascultat in al 2 lea sptiu intercostal
drept,langa stern.

200)Anatomia clinica a vaselor axilare: compresiunea arterei, anevrism, lezarea venei axilare
Lezarea arterei duce la hemoragie, care poate fi mortal. Artera poate fi comprimata cand este lezata la nivelul
subclavicular, insa comprimarea nu trebuie sa dureze mai mult de 6 ore.
Vena axilara
-vena care aspira aer atunci cand este lezata.
-cand este sectionata, ea ramane deschisa si este aspirat aerul.
201)Variante ale arterei brahiale
Artera brahiala se poate bifurca in cele 2 ramuri terminale, deasupra plicii cotului(bif inalta), mai jos de
plica cotului(bif joasa) sau se poate bifurca de la origine(artera axilara sa se termine cu 2 ramuri)=brahiala
dubla/radiala si ulnara.Si aceste bifurcari inalte pot fi superficiale.
La nivelul cotului intre ramurile arterei brahiale si ramurile radialei si ulnarei se formeaza o retea arterial
anastomotica a cotului.Artera brahiala profunda deasupra epicondilului lateral da nastere la 2 ramuri, o
colaterala medie care merge posterior si o colaterala radiala care merge anterior.Laterala mediei se va
anastomoza cu artera recurenta radiala posterioara, ram din artera interosoasa corespunzatoare, iar
colaterala radiala se va anastomoza cu recurenta radiala anterioara, ram din artera radiala.Se formeaza astfel
o retea arteriala sau cercul arterial periepicondilian lateral.
Medial brahiala da nastere la 2 colaterale ulnare, superioara care se va anastomoza cu recurenta ulnara
posterioara si inferioara, care deasupra epicondilului medial se bifurca intr-un ram anterior care se
anastomozeaza cu recurenta ulnara anterioara si un ram posterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara
posterioara, recurentele ulnare fiind ramuri din trunchiul recurentelor din artera ulnara, ele putandu-se
desprinde si separat din artera ulnara.Aceasta retea anastomotica se numeste cercul arterial periepicondilian
medial sau periepitrohlean.Cele 2 retele anastomotice periepicondiliene, lateral si medial, sunt anastomozate
intre ele printr-un ram transversal dispus inapoia olecranului, anastomoza retroolecraniana, care atunci cand
este situata deasupra olecranului se numeste anastomoza supraretroolecraniana.
202)Variatii ale plexului brahial
Sunt situatii in care plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor c4-t1 fiind numit plex
brahial prefixat.
Sunt situatii in care plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor spinali c6-t2, numindu-se
plex brahial postfixat.
Lezarea trunchiurilor/fasciculelor plexului brahial duce la tulburari motorii/senzitive in functie de nervul
afectat aceste paralizii pot fi fatale partiale.
Variantele de organizare-frecvent se intalneste la nivelul nervului median cand se poate forma din radacini
din 3 radacini prezentantand 2 radacini mediale sau mai rar 3 radacini laterale.uneori una din radacini poate
sa mearga pana la plica cotului superior formand al 2 lea nerv median la nivelul bratului.
 Sunt situatii in care nervii isi depasesc teritoriile de inervatie motorie de exemplu se stie ca nervul median
la nivelul bratului nu da nici un ram, nervul median inerveaza singur sau impreuna cu musculocutan muschii
anteriori ai antebratului. Se stabileste anastomoza intre ramurile plexului brahial la nivelul
fasciculelor/nervilor mai rar intre musculocutan-median, frecvent intre median-ulnar mai ales la nivelul
antebratului, dar si la mana
Intre cei 2 nervi(median si ulnar) poate exista anastomoza superficiala descrisa de Arloigne-Tripiere precum si
anastomoza profunda descrisa de Cannieu-Riche.
203)Lezarea nervilor: toracodorsal, median, radial si ulnar
Lezarea nervului toraco-dorsal
Toraco dorsalul inerveaza muschiul dintat mare si este un nerv care abordeaza muschiul pe fata sa
profunda si din aceasta cauza lezarea sa este mai rara putand fi produsa prin lovituri de cutit, un glont
etc.duce la paralizia dorsalului mare ceea ce ingreuneaza sau chiar face imposibila actiunea de catarare.
Lezarea nervului median
Este cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei muschilor flexori,
imposibilitatea flexiei articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor 1,3, precum si imposibilitatea
flexiei extremitatii distale interfalangiene 2-3 dandu-se asa numita mana de predicator.
Lezarea nervului radial
Poate fi lezat la diferite nivele, lezarea nervului radial in santul nervului radial(la niv bratului) care se poate
produce in fractura corpului humeral, afecteaza inervatia tricepsului(extensia antebratului pe brat).
La nivelul antebratului produce tulburari de sensibilitate, iar ramul profund duce la pierderea extensiei
policelui, a articulatilor ultimilor 4 degete fara pierderea sensibilitatii si tendoanele muschilor sunt intinse si
proemina pe fata dorsala a mainii.
Afectarea sensibilitatii la nivelul fetei dorsale a mainii este asa numita zona de anestezie cuneiforma,
situata distal de baza metacarpienelor 1 si 2, fiind afectata atat in inervatia la nivelul bratului cat si inervatia la
nivelul antebratului, este afectata contractia muschiului extensor al degetelor, care da un semn caracteristic,
asa numitul gat de lebada sau mana in gat de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele.
Lezarea nervului ulnar
Poate fi lezat la nivelul santului ulnar, la nivelul antebratului, la nivelul mainii.
Lezarea nervului ulnar da asa numita mana in gheara, atunci cand incercam sa inchidem pumnul, se poate
face numai la nivelul degetelor 1,2,3 si degetele 4,5 nu pot fi flectate.
Duce si la atrofia muschilor eminentei tenare, cu paralizia muschiului opozant, ceea ce face imposibila
opozitia policelui.
204)Mana in gat de lebada, deget in ciocan, mana in ghiara
Afectarea sensibilitatii la nivelul fetei dorsale a mainii este asa numita zona de anestezie cuneiforma,
situata distal de baza metacarpienelor 1 si 2, fiind afectata atat in inervatia la nivelul bratului cat si inervatia la
nivelul antebratului, este afectata contractia muschiului extensor al degetelor, care da un semn caracteristic,
asa numitul gat de lebada sau mana in gat de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele.
Lezarea nervului median
Este cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei muschilor flexori,
imposibilitatea flexiei articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor 1,3, precum si imposibilitatea
flexiei extremitatii distale interfalangiene 2-3 dandu-se asa numita mana de predicator.
Leziunea partii inferioare a plexului brahial
Este mai putin frecventa si se produce ca urmare a faptului ca membrul superior este tras brusc in sus,
fiind afectate ramurile anterioare ale nervilor spinali c8-t1. In astfel de leziune sunt afectati muschii mici ai
mainii, care iau o pozitie caracteristica, asa numita mana in gheara.
Lezarea nervului ulnar
Poate fi lezat la nivelul santului ulnar, la nivelul antebratului, la nivelul mainii.
Lezarea nervului ulnar da asa numita mana in gheara, atunci cand incercam sa inchidem pumnul, se poate face
numai la nivelul degetelor 1,2,3 si degetele 4,5 nu pot fi flectate.
Duce si la atrofia muschilor eminentei tenare, cu paralizia muschiului opozant, ceea ce face imposibila
opozitia policelui.
205)Sindromul canalului carpian, canalului cubital, paralizia ciclistului
Sindromul canalului carpian
Se traduce printr-o micsorare a dimensiunilor canalului carpian cu compresie pe ramurile nervului median,
fie ca urmare a inflamatiei tendoanelor flexorilor, fie o sinovita si prin compresia nervului median se produce o
hipoestezie sau anestezia teritoriului medial palmar, primele 3 degete si partea laterala a degetului 4 si se
produce o imposibilitate a opozitiei.
Sindromul canalului cubital
Se produce ca urmare a unei ingrosari a acelei benzi fibroase dintre capul humeral si coronoid al
rotundului pronator si se intoteste de senzatie de amortire si furnicaturi in partea mediana a mainii, si la
nivelul degetului 5 si partea medial a degetului 4 care sunt inervate senzitiv de catre ramul superficial al
nervului ulnar.
Sindromul canalului Guyon
Se traduce prin hipoestezia la nivelul degetului mic si a doimii mediale a inelarului la care se adauga
slabirea musculaturii intrinseci a mainii.
206)Retractia aponevrozei palmare si tenosinovitele
Retractia aponevrozei palmare(sindromul Dupuytren)
Debuteaza prin ingrosarea si retractia la nivelul bandeletelor 4-5 ale aceste aponevroze, este o afectiune
care apare de obicei dupa 50 de ani, de regula este bilateral, nu se stie cu precizie cauza si se presupune ca ar
avea o componenta ereditara.
Se poate extinde si pe bandeletele degetelor II, III si necesita in final interventie chirurgicala.
207)Regiunea inghino-femurala laterala
208)Regiunea inghino-femurala mediala
209)Regiunea gluteala
Limite:
-in sus-creasta iliaca
-in jos-santul gluteal
-medial-linia conventionala care uneste spina iliaca postero-superioara cu varful coccigelui
-lateral-linia conventionala arcuata cu concavitatea posterioara ce porneste de la spina iliaca antero-
superioara
-limita profunda: reprezentata de fata laterala a coxalului si de articulatia soldului
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-la nivelul trohanterului mare contine o bursa seroasa importanta.
-vasele limfatice sunt drenate spre limfonodurile inghinale superficiale inferioare
-elementele vasculo-nervoase: nervii cluneali superiori, mijlocii si inferiori si din cutanatul femural posterior
3.fascia gluteala
4.planul profund-alcatuit din mai multe straturi:
-stratul muscular superficial-format din gluteul mare. La locul de trecere a aponevrozei sale de insertie peste
trohanterul mare, se formeaza o bursa sinoviala importanta.
-stratul celulo-adipos subgluteal
-stratul muscular mijlociu-(de sus in jos) constituit de 6 muschi- gluteul mijlociu, muschiul piriform, muschiul
gemen superior, obturatorul intern, gemenul inferior, patratul femural
5. planul osteo-articular-reprezentat de o mare parte a fetei laterale a coxalului(fata gluteala, spina ischiadica,
tuberozitatea ischiadica, marea scobitura ischiadica), de marele trochanter si de fata posterioara a colului
femural
Importanta regiunii:-aici se fac injectii intramusculare
210)Regiunea obturatorie
211)Regiunea anterioara a coapsei
Stratigrafic:
1.pielea
2.planul subcutanat: arterele au importanta redusa si sunt ramuri ale femuralei, vena safena are o importanta
mare-in aria triunghiului femural formeaza un arc
3. fascia lata-inveleste intreaga coapsa
4. planul profund-alcatuit din trei straturi musculare care contin si elemente vasculo-nervoase importante. De
mentionat ca muschii regiunii anterioare a coapsei nu se mentin pe tot traiectul lor in cadrul aceluiasi
strat,astfel ca unii mai scurti pe masura ce coboara devin mai profunzi pentru a se insera pe femur, in timp ce
altii mai lungi pe masura ce coboara devin mai superficiali.
-stratul muscular superficial-4 muschi-tensor al fasciei lata, croitor, adductor lung, gracilis
-stratul muscular mijlociu- vastul lateral, dreptul femural, vastul medial.Cei trei muschi sunt capetele de
origine ale cvadricepsului.
212)Regiunea posterioara a coapsei
Stratigrafia:
1.piele
2.planul subcutanat
3.planul fascial-fascia lata
4.planul profund-2 straturi
-stratul muscular superficial-3 muschi. In partea laterala se afla capul lung al bicepsului femural, iar medial
semitendinosul. Acestui strat ii apartine si portiunea infero-laterala a gluteului mare
-stratul muscular profund-2 corpuri musculare, in partea laterala capul scurt al bicepsului femural,in partea
mediala semimembranosul
-contine si elemente vasculo-nervoase: gluteala inferioara, cele doua circumflexe femurale-mediala si laterala
si ramurile perforante din femurala profunda.
-elementul cel mai important al planului este nervul ischiadic
213)Regiunea anterioara a genunchiului
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-se gaseste bursa seroasa subcutanata prepatelara
3.fascia de invelis-intarita in partea laterala de fibrele tractului ilio-tibial, iar medial de tendonul muschiului
croitor
4.planul profund-in partea superioara-portiunea distala a cvadricepsului, mai jos de expansiunea
cvadricipitala, iar infero-medial de complexul tendinos al piciorului gastei.
-piciorul gastei este alcatuit din doua planuri tendinoase: cel superficial este format de croitor, iar cel profund
de gracilis si semitendinos;se insera pe tibie imediat dedesubtul condilului medial
-elemente vasculo-nervoase: reteaua arteriala patelara-alcatuit prin anastomozarea ramurilor arterelor
superioare si inferioare ale genunchiului, artera descendenta a genunchiului si recurenta tibiala anterioara
214)Regiunea posterioara a genunchiului
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-importanta este vena safena mare,alaturi de ea coboara nervul safen
-vasele limfatice superficiale urca in sus si inauntru spre fata mediala a coapsei
3.fascia genunchiului-este aderenta la tendoanele muschilor subiacenti
4.planul profund-reprezentat de fosa poplitee, are 6 pereti:
-peretele superficial(posterior)-format de fascia poplitee
-peretele supero-lateral-bicepsul femural
-peretele supero-medial-2 muschi suprapusi, superficial semitendinosul, profund semimembranosul.
-peretele infero-medial-capul medial al gastrocnemianului
-peretele infero-lateral-capul lateral al gastrocnemianului dublat profund de muschiul plantar
-peretele profund(anterior)-fata posterioara a articulatiei genunchiului
-nervul ischiadic ajunge la unghiul superior al fosei poplitei, unde se bifurca in ramurile terminale, nervul
peronier si nervu tibial
-artera poplitee continua femurala de la hiatul tendinos al adductorului mare, in fosa emite 5 ramuri articulare
ale genunchiului si arterele surale destinate gastrocnemianului. Artera este insotita de vena poplitee, in care
se varsa vena safena mica.
-de-a lungul vaselor poplitee se gasesc nodurile limfatice poplitee profunde, care primesc vasele limfatice ale
lojii profunde din regiunea posterioara a gambei
215)Regiunea anterioara a gambei
Stratigrafia:
1.pielea
2.planul subcutanat
3.planul fascial-reprezentat de fascia crurala, ce se continua cu fasciile regiunilor invecinate. In partea distala
fascia prezinta o ingrosare transversal numita retinaculul superior al extensorilor. Fascia trimite doua septuri
intermusculare: unul anterior care se insera pe margine anterioara a fibulei si altul posterior fixat pe marginea
posterioara a fibulei. Primul separa cele doua loje musculare ale regiunii gambiere anterioare, in timp ce al
doilea ia parte la separarea in profunzime a celor doua regiuni ale gambei
4.planul profund-impartit prin septul intermuscular anterior in 2 loji: mediala si laterala
-loja mediala cuprinde 4 muschi extensori care se succed in ordine tibio-fibulara: tibialul anterior, extensorul
lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea. Este strabatuta de manunchiul vasculo-
nervos tibial anterior
-loja laterala cuprinde cei doi muschi peronieri: peronierul lung si peronierul scurt. Loja contine nervul
peronier superficial.
216)Regiunea posterioara a gambei
Stratigrafic:
1.pielea
2.planul subcutanat-contine elemente vasculo-nervoase importante: vena safena mare, vena safena mica,
vasele limfatice care le insotesc, nervul safen, nervul cutanat sural medial care se uneste cu ramura
comunicanta peroniera si constitue impreuna nervul sural care ajunge la gatul piciorului
3.fascia crurala
4.planul profund-alcatuit din doua straturi musculare, separate intre ele de o lama fasciala, dependinta a
fasciei crurale
-stratul muscular superficial: triceps sural, gastrocnemianul, solear, plantarul
-stratul fascial profund este reprezentat de lama profunda a fasciei crurale
-stratul muscular profund-4 muschi: popliteul, flexorul lung al degetelor, tibialul posterior, flexorul lung al
halucelui
-contine manunchiul vasculo nervos al regiunii gambiere posterioare(planul profund)
217)Regiunea anterioara a gatului piciorului
1.pielea
2.planul subcutanat contine in sens tibio-fibular: vena safena mare, nervul safen, nervul peronier superficial,
nervii cutanati dorsali medial si intermediari; ramuri ale retelei venoase dorsale a piciorului, tributare venelor
safene si tibiale anterioare
-venele sunt insotite de vasele limfatice superficiale
3.planul fascial-fascia crurala care se continua cu fascia dorsala a piciorului. Inaintea articulatiei talo-crurare,
este intarita de fibre transversal sau obice al caror ansamblu constituie retinaculul inferior al extensorilor
4.planul profund-plan tendinos, alcatuit in sens tibio-fibular din urmatoarele tendoane invelite in teci
sinoviale: tendonul tibialului anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierului al
treilea. Manunchiul vasculo-nervos tibial anterior: artera tibiala anterioara si cele 2 vene comitante.
218)Regiunea posterioara a gatului piciorului
Stratigrafic:
1.pielea
2.planul subcutanat-vena safena mica ce urca inapoia maleolei materale si nervul sural, care coboara alaturi
de vena. Vasele limfatice insotesc vena
3.fascia gatului piciorului-continuare fasciei crurale si se continua cu fascia plantara. Retromaleolar fascia este
intarita prin fibre oblice, formand doua retinacule: retinaculul flexorilor intre maleola tibiala si calcaneu, in
partea laterala se formeaza retinaculul superior al peronierilor, intins de la maleola fibulara la calcaneu.
4.planul profund-alcatuit din tendoane care vin de la gamba
-se disting 3 loje tendinoase
-loja mediana, posterioara, contine tendonul calcaneal(Achile) prin care tricepsul sural se insera pe
tuberozitatea calcaneana.
-loja laterala contine tendoanele ceor 2 muschi peronieri laterali care au o teaca sinoviala comuna
-loja mediala cuprinde trei tendoane, fiecare fiind continut intr-o teaca sinoviala si intr-o culisa osteo-fibroasa
proprie, determinata de retinaculul flexorilor. In sens medio-lateral aceste tendoane apartin: tibialului
posterior, flexorului lung al degetelor si flexorului lung al halucelui.
-manunchiul vasculo-nervos tibial posterior: artera si cele 2 vene tibiale posterioare, lateral de vase se
descinde nervul tibial. Elementele precedente sunt insotite de vase limfatice profunde.
219)Regiunea dorsala a piciorului
Stratigrafia:
1.pielea
2.planul subcutanat-contine arcada venoasa superficiala in a carei convexitate se termina venele digitale.
Extremitatile arcadei se continua cu cele doua vene safene mare si mica. Vasele limfatice superficiale
formeaza o retea bogata. Elementele nervoase superficiale sunt reprezentate de: nervul safen-marginea
mediala a piciorului, nervul sural-marginea laterala a piciorului, nervii cutanati dosali medial si intermediar-
dau trei nervi digitali dorsali ai piciorului
3.fascia dorsala a piciorului-se continua posterior cu retinaculul extensorilor iar pe margini cu aponevroza
plantara. Postero-lateral prezinta o ingrosare ce formeaza retinaculul inferior al peronierilor.
4.planul profund:
-stratul tendinos-succesiune medio-laterala: tendonul tibialului anterior, tendonului extensorului lung al
halucelui, cele 4 tendoane ale extensorului lung al degetelor, tendonul peronierului al treilea, tendonul
peronierului scurt, tendonul peronierului lung
-fascia foarte subtire a muschilor extensori scurti
-stratul muscular-extensorul scurt al halcelui medial si extensorul degetelor-lateral
220)Regiunea plantara
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-reteaua venoasa plantara, alcatuita din vase subtiri dar foarte numeroase, dreneaza
sangele mai ales spre vena safena mica. Reteaua limfatica superficiala este foarte bogata. Ramurile nervoase
superficiale profin din nervii plantari medial si lateral.
3.fascia plantara superficiala
4.planul profund-doua straturi:
-stratul musculo-tendinos impartit in 3 loji: mediala, mijlocie si laterala.
-loja mediala contine muschi si tendoane destinate halucelui. Superficial, abductorul halucelui, sub el este
situate flexorul scurt al halucelui, intre cei doi muschi trece tendonul flexorului lung al halucelui. Pe baza
primului metatarsian se insera tendonul peronierului lung iar pe baza falangei proximale adductorul halucelui.
-loja laterala contine muschii degetului mic. Cel mai superficial este adductorul degetului mic, flexorul scurt
acoperit de precedentul, tendonul peronierului lung in partea posterioara
-loja mijlocie contine formatiuni musculo-tendinoase dispuse la randul lor in mai multe straturi. Superficial
flexorul scurt al degetelor, profund fata de el-tendonul flexorului lung al degetelor, adductorul halucelui cu un
fascicul oblic si unul transvers mai profund se gaseste, in ultimul strat-tendonul peronierului lung
221)Proiectia si descoperirea arterelor membrului inferior: gluteala, ischiatica, obturatorie, femurala,
poplitee, tibiala anterioara, tibiala posterioara, peroniera, dorsala a piciorului, plantara mediala, plantara
laterala
Descoperirea arterei poplitee-linia de proiectie uneste unghiul superior cu cel inferior al fosei poplitee.
Artera se descopera in portiunea mijlocie a fosei executand o incizie care pleaca din mijlocul plicii poplitee pe
linia mediana pe o lungime de aproximativ 10 cm.
Descoperirea arterei tibiale anterioare-linia de descoperire pleaca de la nivelul depresiunii
preperoniere adica intre capul fibulei si tuberculul lui Gerdy pana la nivelul mijlocului spatiului intermaleolar.
Artera se descopera in treimea superioara a gambei si deasupra retinaculului extensorilor deoarece artera
este situate intre tendonul tibialului anterior si tendonul flexorului lung al halucelui.
Descoperirea arterei tibiale posterioare-se face in jumatatea superioara a gambei executand o incizie
paralela cu marginea mediala a tibiei si posterior de maleola mediala practicandu-se o incizie la mijlocul
distantei dintre maleola mediala si tendonul lui Achile.
Descoperirea arterei pedioase(dorsala a piciorului)-linia de descoperire uneste mijlocul liniei
intermaleolare cu primul spatiu intermetatarsian.
Descoperirea arterelor plantare-linia de descoperire uneste sustentaculum tali situate la 2-3 cm sub
varful maleolei mediale cu tuberozitatea calcaneului si se descopera ambele artere plantare.
Descoperirea arterei femurale-linia de descoperire uneste mijlocul ligamentului inghinal cu fata
posterioara a condilului femural medial. Se poate descoperi la baza triunghiului lui Scarpa unde se face o
incizie vertical lunga de aproximativ 6 cm care incepe de la mijlocul ligamentului inghinal. Se mai poate
descoperi la varful triunghiului lui Scarpa cand se face o incizie care incepe la aproximativ 8 cm sub ligamentul
inghinal. Cel de-al trilea punct de descoperire este in canalul lui Hunter(canalul adductorilor). Incizia incepe la
un lat de palma deasupra condilului femural medial, de-a lungul liniei de descoperire.
Descoperirea arterei gluteale interioare-este ram din hipogastrica, iese din bazin prin orificiul
subpiriform fiind insotita de nervul gluteal inferior si venele ei satelite. Este acoperita de tegumente, tesut
celular subcutanat, muschiul mare fesier si aponevroza sa. Are situate lateral fata de ea PVN rusins intern.
Linia de descoperire uneste spina iliaca postero-anterioara cu marele trochanter, prelungindu-se 3 cm inferior.
Descoperirea arterei gluteala superioare-este un ram din hipogastrica, iese din bazin prin orificiul
suprapiriform fiind insotita de nervul gluteal superior si venele ei satelite. Este acoperita de tegumente, tesut
celular subcutanat, muschiul mare fesier si aponevroza sa. Linia de descoperire uneste varful marelui
trochanter cu spina iliaca postero-superioara.
Descoperirea arterei peroniere: posterior- gamba este usor flectata, se exploreaza marginea
posterioara a fibulei, incizia este paralela cu marginea posterioara a fibulei la un deget inapoia ei si are o
lungime de 10 cm. Se taie pielea, tesutul celular, aponevroza pe marginea interna a capsulei interne al
gastrocnemianului. Izolam marginea gastrocnemianului, apoi taiem longitudinal fibrele solearului strat cu
strat, cat mai departe de marginea tibiei pana ce ajunge la aponevroza intramusculara. O sectionam cu
prudenta si gasim artera peroniera.
222)Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului inferior
Dscoperirea venei safene mari- incepe pe marginea mediala a piciorului, merge ascendent
premaleolar medial si apoi pe fata mediala a gambei, mediala a genunchiului si antero-mediala a coapsei. La
coapsa urca de-a lungul marginii laterale a croitorului pe care-l incruciseaza superficial pentru a ajunge in
triunghiul lui Scarpa unde, la 3-4 cm sub ligamentul inghinal descrie o crosa perforand aponevroza si varsandu-
se in vena femurala.
Linia de descoperire incepe la 3 cm sub ligamentul inghinal si 1 cm medial de mijlocul sau mergand
pana la epicondilul medial femural, iar de aici premaleolar medial. Vena safena mare poate fi descoperita
premaleolar medial la gamba, in treimea inferioara a coapsei, in triunghiul lui Scarpa si la terminarea sa. Se
face o incizie lunga de 5-6 cm de-a lungul liniei de descoperire.
Descoperirea venei safene mici-incepe de pe marginea laterala a piciorului, urca retromaleolar lateral,
apoi urca pe fata posterioara a gambei urmand linia mediana, iar in fosa poplitee descrie o crosa si se varsa in
vena poplitee. Este superficiala in jumatatea inferioara a gambei si devine profunda in jumatatea superioara a
gambei. Linia de descoperire se duce la 1 cm sub mijlocul pliului de flexie al regiunii poplitee pana la marginea
posterioara a maleolei laterale si se poate descoperi in orice punct al ei.
223)Proiectia si descoperirea nervilor membrului inferior: gluteali, obturator, femural, tibial,
peronieri(comun, profund, superficial), plantari medial si lateral
Descoperirea nervului femural-se face in triunghiul lui Scarpa ducandu-se o incizie vertical de 6-7 cm
dusa la 1-2 cm lateral de mijlocul ligamentului inghinal.
Descoperirea nervului obturator-coapsa se aseaza in abductie si se palpeaza marginea laterala a
lungului sau mijlocului aductor. Incizia se efectueaza de-a lungul acestei margini si la 2 cm sub spina pubelui.
Descoperirea nervului peronier comun-se repereaza tendonul bicepsului femural si se practica o
incizie pe marginea mediala a tendonului.
Descoperirea nervului peronier profund-se descopera la fel ca artera tibiala anterioara tinand cont de
faptul ca in jumatatea superioara a gambei este situat lateral de artera, iar in o treime inferioara se plaseaza
medial fata de ea.
Descoperirea nervului tibial-se face la fel ca pentru artera tibiala posterioara tinand cont de faptul ca
in PVN nervul este situat lateral de artera si pe un plan mai profund.
Descoperirea nervului peronier superficial:-posterior gamba este pusa in rotatie interna
-linia de descoperire este de la marginea anterioara a capului fibulei la maleola externa. Se taie pielea, tesutul
celular subcutanat pana la fascie, se face o incizie pe aponevroza, apoi gasim muschiul peronier lung, iar intre
el si extensorul lung al degetelor sau intre el si scurtul peronier gasim nervul peronier superficial.
Descoperirea nervilor plantari:
-la origine se gasesc dupa acelasi procedeu ca si arterele
-la planta se exploreaza calcaneul si plica digito-plantara
-incizia marginii de la sustentacului Tali la proeminenta pe care o face capul I metacarpian(incizia este la 1 cm
in afara marginii interne a piciorului
-se taie pielea, tesutul celular subcutanat pana la aponevroza, incizam aponevroza, patrundem in
despartitoarea intermusculara unde gasim nervul si artera plantara interna
-pentru nervul plantar extern izolam marginea interna si fata profunda a muschiului scurt flexor plantar(al
degetelor), tragem muschiul in jos, iar intre el si patratul plantei gasim nervul si artera
224)Anatomia clinica a venelor safene
Sunt cazuri in care vena safena mare si afluentii acestuia se dilata si devin varicoase. Din acest motiv, valvulele
lor nu pot impiedica refluxul venos. Sunt localizate frecvent in partea postero-mediala a membrului inferior si
determina jena importanta.
Varicele se formeaza atunci cand, valvulele osteale care se opun in mod normal refluxului din venele profunde
spre venele superficiale prin intermediul venelor perforante, devin insuficiente. Cand devin insuficiente
valvulele venei safene mari, coloana de sange a acesteia stagneaza, presiunea in vena creste si varicele se
agraveaza. Astfel, venele superficiale devin sinuoase si dilatate.
De multe ori, pe aceste vene, in urma unui traumatism, de obicei o fractura, apar cheaguri de sange. Formarea
cheagurilor de sange se numeste tromboza venoasa. In jurul trombozei venoase se poate dezvolta o
inflamatie, aparand astfel tromboflebita. Exista posibilitatea ca un tromb sa se elibereze, sa ajunga in circulatia
pulmonara, producand tromboembolismul pulmonar, iar daca este voluminos, poate obstrua inclusiv artera
pulmonara sau una dintre arterele pulmonare si sa duca la exitus.

225)Coxa vara, coxa valga

Intre axul colului femural si axul corpului femural se formeaza un unghi obtuz deschis medial. Cand acest
unghi este redus fiind aproximativ unghi drept se numeste coxa vara, fiind urmat si de scurtarea membrului
inferior. Cand unghiul de inclinatie este mai mare poarta numele de coxa valga.
226)Genu valgum, genu varum
Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus fiziologic. Cand
acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi varum. Cand unghiul dintre
coapsa si gamba diminua poarta numele de genum valgum.(PICIOARE IN X)
227)Palparea pulsului la arterele femurala, poplitee, tibiala posterioara si dorsala a piciorului
Este perceput intre fata posterioara a maleolei mediale si marginea mediala a tendonului ahilian. Este
importanta simtirea pulsului cand retinaculul muschilor flexori este relaxat plasand piciorul in inversie. Artera
merge pe fata profunda a acestui retinacul, traseul de care trebuie tinut seama cand se palpeaza pulsul.
Examenul este foarte important la pacientii cu o patologie arteriala osbtructiva caracterizata prin claudicatii
intermitente(aparitia progresiva in timpul mersului a crampelor dureroase la nivelul gambelor care dispar la
repaus). Aceste dureri sunt date de o ischemie a muschilor gambei consecutive retractiei sau obstructiei
arterelor. Absenta pulsului tibial posterior, la persoane peste 60 de ani, este considerata ca un semn de
patologie arteriala periferica obstructiva. Trebuie avut in vedere faptul ca pulsul tibial posterior poate fi
absent la aproximativ 15% din adultii tineri si normali.
Pulsul popliteu-artera poplitee fiind situata profund este dificila simtirea pulsului. Pentru a cauta
pulsatiile arterei poplitee se plaseaza pacientul in decubit cu genunchiul flectat, pentru a nu intinde fascia
poplitee si muschii ischio-gambieri. Pulsatiile sunt mai bine percepute in partea inferioara a fosei. Slabirea sau
abolirea pulsului popliteu este un semn de obstructie a arterei femurale.
Palparea arterei femurale se face cu subiectul in decubit, la jumatatea distantei dintre spina iliaca
antero-superioara si simfiza pubiana. Pulsul femural poate fi perceput apasand ferm dedesubtul mijlocului
acestui nerv. Pulsatiile sunt puternice iar atenuarea pulsului poate semnala o obstructie partiala a arterei iliace
comune sau externe. Se poate de asemenea palpa artera femurala la acelasi nivel apasand artera pe ramul
orizontal al pubisului.
228)Halux valgus, deget in ciocan, degete in ghiara
Hallux valugus
Caracterizat prin deviatia laterala a halucelui cu incalecarea celui de-al doilea deget, cele doua degete fiind
greu de separat unul de celalalt datorita faptului ca ambele oase sesamoide ale halucelui se gasesc intre cele
doua metatarsiene.
Degete in ciocan
 Falanga proximala este extinsa permanent la nivelula articulatiei metatarso-falangiene, iar falanga mijlocie
este flectata la nivelul articulatiei interfalangiene proximale, se remarca si prezenta de calozitati.
Degete in ghiara
Se caracterizeaza prin hiperextensie a articulatiei metatarso-falangiene si o flexie a articulatiei
interfalangiene distale. Se remarca de asemenea prezenta de calozitati distale la nivelul degetelor.
229)Reflexele patelar, ahilean si cutanat plantar
Reflexul rotulian sau patelar (L2 – L4) se executa prin percu-tarea tendonului rotulian, inferior de rotula,
subiectul fiind in decubit dorsal, cu gambele usor flectate pe coapse si tele sprijinite de pat sau in pozitie
sezand la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia gambei pe coapsa, ca urmare a contractiei
muschiului cvadriceps.

Reflexul achilian (S1 – S2) se executa prin percutarea tendonu-lui achilian, subiectul fiind in decubit ventral, cu
gamba flectata pe coapsa si pi-ciorul flectat pe gamba, examinatorul sustinand gamba sau in pozitie in
genunchi la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a con-tractiei muschiului
triceps sural.
Reflexele cutanate se examineaza excitand tegumentele cu un ac bont prin zgariere, fara producere de
leziuni. Reactia de raspuns este, in principiu, o contractie musculara. Reflexul cutanat tar (S1 – S2) (. 58) se
executa prin excitarea marginii externe a tei, de la calcai spre degete. Se obtine ca raspuns flexia tara a
degetelor.

230)Fracturi ale oaselor membrului inferior. Pozitii vicioase ale piciorului

Fracturile la nivelul pelvisului osos
Se fac prin compresiuni puternice, oasele coxale fiind rezistente la agresiuni externe. O compresiune antero-
posterioara produsa in urma unor accidente este urmata frecvent de fractura ramurilor pubiene, o
compresiune laterala afecteaza acetabulul, unori chiar bilateral, vasele iliace sunt comprimate mergand pana
la fracturarea acestora si necesita un repaus indelungat pana la refacere.
La nivelul oaselor pelvine se produc si smulgeri osoase prin tractiunile ligamentare in special la nivelul
ligamentelor posterioare. Aceste traumatisme la nivelul pelvisului se pot produce prin actiuni puternice,
nocive, traumatisme directe pe oase, sau prin forte excesive care sunt aplicate prin intermediul membrului
inferior si la nivelul bazinului se descriu ca puncte slabe segmentele pubiene, acetabulul, articulatia sacro-
iliaca si aripioarele iliace.
Fracturile la nivelul bazinului se insotesc de lezari ale partilor moi cu afectarea vaselor, nervilor sau chiar a
viscerelor pelvine.(de exemplu fractura la nivelul regiunii pubo-obturatorii este insotita de leziuni ale vezicii
urinare si ale uretrei)
O fractura la nivelul bazinului este periculoasa la tineri si aceste fracturi se petrec destul de frecvent in raport
cu celelalte varste avand in vedere activitatile sportive si in jurul varstei de 17 ani ele sunt periculoase atunci
cand intereseaza cartilajul in Y ce separa cele 3 oase, producand tulburari de osificare ulterioara.
O cadere de la inaltime poate produce o lezare a ramului pubian sau a cartilajului acetabular si o infundare a
capului femoral pana in acetabul, putand penetra prin fundul acetabulului in cavitatea pelvina.
Fracturi si traumatisme la nivelul femurului
Smulgerea tuberozitatii ischiadice se petrece in special la tineri, tuberozitatea ischiadica fiind smulsa de catre
tendoanele muschilor ischio-gambieri care iau insertie pe ea. Astfel de smulgeri se pot petrece si la nivelul
spinelor iliace ca urmare a tractiunilor produse de catre muschii satorius, respectiv drept femural.
La nivelul femurului se produc fracture ale colului femural, de regula peste 60 de ani ca urmare a caderilor,
alunecarilor pe gheata, mai frecvente la sexul feminin datorita fenomenului de osteoporoza.
Intre axul colului femural si axul corpului femural se formeaza un unghi obtuz deschis medial. Cand acest
unghi este redus fiind aproximativ unghi drept se numeste coxa vara, fiind urmat si de scurtarea membrului
inferior. Cand unghiul de inclinatie este mai mare poarta numele de coxa valga.
La nivelul capului femural se intalneste si luxatia de sold sau de cap femural. Aceasta luxatie cel mai frecvent
este posterior si poate fi insotita de lezarea nervului sciatic, situatie in care daca se produce lezarea este
urmata de afectarea muschilor posteriori ai coapsei, atat luxatia dar in special fractura de col femural poate
leza artera capului femural cu tulburari ale vascularizatiei colului si capului femural, care pot duce la o necroza
aseptica a capului femural.
La nivelul epifizei proximale a femurului se intalnesc si fracturi intertrohanteriene numite si fracture
pretrohanteriene, care se gasesc la limita dintre col si restul epifizei.
La nivelul corpului femural fracturile sunt mai rare si atunci cand sunt de regula sunt spiroide cu fragmente
osoase si care necesita imobilizare in timp mai indelungat.
Fracturile de col si intertrohanteriene sunt mai grave cu prognostic rezervat la copii, in special intre 3 si 9 ani
unde prin rupture vaselor arteriale se produce o necroza a capului femural.
Refacerea fracturilor este o conditie esentiala pentru buna functionare ulterioare a articulatiei coxo-femurale,
de asemenea si reducerea luxatiei de sold poate fi urmata de tulburari la varsta adulta. Aceasta luxatie de sold
poate fi congenitala(1/5000 nou nascuti dupa americani), se diagnosticheaza radiologic si se caracterizeaza
prin aceea ca este bilaterala si mai frecventa la fetite decat baieti(de 8 ori mai mult). Subiectul prezinta
incapacitatea abductiei. Se spune ca 25% din artrozele la adult reprezinta o consecinta a tratarii incorecte a
luxatiei congenitale de sold la copil.
Se intalnesc si fracturi luxatii, adica iesirea capului femural din acetabul antreneaza fragmente osoase din
coxal si fragmente din burelet.
Leziuni la nivelul articulatiei genunchiului
Situatia sa superficiala explica expunerea genunchiului la traumatisme si frecventa relativ crescuta a acestora.
La nivelul genunchiului se pot produce fracturi ale patelei,, fracturi care pot fi cu doua, cu trei fragmente
osoase sau mai multe fragmente osoase(fracture cominutive) care necesita uneori extirparea chirurgicala a
patelei(patelectomie). Refacerea fracturii se face prin osteosinteza.
O fractura patelara poate fi confundata cu o osificare anormala a patelei. Osificarea patelei se face intre anii 3-
6 si se poate face prin doua sau chiar trei puncte de osificare. Sunt situatii in care in urma procesului de
osificare nu se produce sutura respectivelor parti osoase, ceea ce denota o tulburare de osificare care de
regula este bilaterala, ceea ce face diagnosticul diferential cu o fractura de patela.
Patela poate fi si luxata, luxatia producandu-se lateral si putand fi mentinuta in pozitie normala pentru un
timp prin actiunea muschiului vast medial.
La nivelul genunchiului femurul este mai putin afectat, putandu-se produce smulgeri ale epicondililor prin
tractiunile musculare. Se produc in schimb frecvent traumatisme la nivelul elementelor component articulare:
meniscul, ligament incrucisate si ligamente colaterale . Lezarea ligamentului incrucisat anterior este insotita de
regula de lezarea meniscului medial si aceasta lezare are ca urmare ducerea anterioara a tibiei. Lezarea
ligamentului incrucisat posterior este insotita mai frecvent de lezarea meniscului lateral dar si de lezarea
meniscului medial si are ca urmare deplasarea posterioara a tibiei.
Articulatia genunchiului poate fi explorata artroscopic.
La nivelul articulatiei genunchiului, in afara proceselor reumatice, traumatismele pot produce revarsari
lichidiene care necesita drenajul pentru evacuarea lor. Acest drenaj se face in aria unui triunghi delimitat intre
apexul condilului lateral al tibiei, epicondilul lateral al femurului si apexul patelei. Acest triunghi este folosit si
pentru efectuare injectiilor intraarticulare.
In caz de traumatism grav si extins la nivelul articulatiei genunchiului, se poate practica artroplastia articulatiei
genunchiului(inlocuirea) care se face cu materiale plastice si metalice, imbinarea aceasta metal-plastic avand
rolul de a atenua contactul dintre partile cartilaginoase ale articulatiei.
La nivelul articulatiei genunchiului se pot produce si entorse ale acesteia, ca urmare a afectarii ligamentare.
La nivelul tibiei se pot produce fracture care cel mai frecvent se produc la unirea treimii mijlocii cu treimea
inferioara, unde este portiunea cea mai subtire a tibiei.
Fracturile la nivelul gambei pot interesa unul sau ambele oase. Fracturile tibiale pot fi o singura fractura sau
poate sa fie o fractura dubla.
Fracturile gambiere pot fi inchise si deschise, cu exteriorizarea extremitatilor osoase, mai frecventa la nivelul
tibiei avand in vedere pozitia sa superficiala antero-medial. Pot fi cu deplasare sau fara deplasare, sunt foarte
grave cand intereseaza canalul nutritive. Frecvente sunt fracturile la nivelul maleolelor si o fractura la acest
nivel este insotita si de luxatia gleznei, bineinteles cu ruptura ligamentului.
La nivelul tibiei se produce si asa numita apofizita tibiala anterioara sau boala Ogston-SSchlatter, care consta
in dezlipirea tuberozitatii anterioare a tibiei ca urmare a tractiunii exercitata de tendonul patellar, de muschiul
cvadriceps.
Peroneul sau fibula este un os care poate fi folosit pentru grefe osoase, de regula se ia portiunea centrala a
acestuia, portiunea care cuprinde si gaura si artera nutritiva, ceea ce face ca extremitatile osoase ramase sa
ramana ca atare. Fragmentul de os avand pastrata vascularizatia se comporta ca si in cazul unei fracturi.
La nivelul calcaneului se produc fracturi cu doua-trei fragmente si care necesita osteo-sinteza. Acestea
afecteaza articulatia talo-calcaneana. Sunt situatii in care tuberculul lateral al talusului care se dezvolta printr-
un punct de osificare propriu nu se sudeaza la os si ramane separate sub denumirea de ostrigonul al lui
Bardeleben. Fracturile la nivelul metatarsienelor sunt de asemenea frecvente in special prin traumatisme
directe, de regula dorsale si se produc cu fragmente mai multe ce necesita osteosinteza. Frecvent se produce
fractura procesului lateral al metatarsianului V care se poate confunda cu existent unui os format printr-un
punct de osificare propriu si care nu se sudeaza la baza metatarsianului V, dand asa numitul os al lui Vesalius.
Anomalii de dezvoltare la nivelul piciorului
Degete in ciocan
Falanga proximala este extinsa permanent la nivelula articulatiei metatarso-falangiene, iar falanga mijlocie
este flectata la nivelul articulatiei interfalangiene proximale, se remarca si prezenta de calozitati.
Degete in gheara
Se caracterizeaza prin hiperextensie a articulatiei metatarso-falangiene si o flexie a articulatiei interfalangiene
distale. Se remarca de asemenea prezenta de calozitati distale la nivelul degetelor.
Hallux valugus
Caracterizat prin deviatia laterala a halucelui cu incalecarea celui de-al doilea deget, cele doua degete fiind
greu de separat unul de celalalt datorita faptului ca ambele oase sesamoide ale halucelui se gasesc intre cele
doua metatarsiene.
Varus equins
Este o afectiune care se intalneste la 2 capuri/1000 nou-nascuti, de 2 ori la sexul masc mai mult.
Se caracterizeaza printr-o flexie plantara si adductie a piciorului in jumatate din cazuri fiind o anomalie
bilaterala. Individul respective nu pune pe sol nici calcaiul si nici planta, spirijinul facandu-se pe marginea
laterala a piciorului. Se constata o retractie a muschilor, tendoanelor, ligamentelor si capsulei articulare in
partea mediala si posterioara a piciorului si a gleznei. Pe partea medial regiunea plantara prezinta bolta
plantara care poate fi accentuata si da asa numitul picior cambrat. Invers, bolta plantara poate fi redusa foarte
mult pana la inexistenta sa dand asa numitul picior plat.

Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus fiziologic. Cand
acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi varum. Cand unghiul dintre
coapsa si gamba diminua poarta numele de genum valgum.(PICIOARE IN X)
Calcaneul poate prezenta in partea posterioara a sa o excrescenta care poarta numele de dintele calcanean ce
produce jena la merg si frecvent intre partile moi si pintene se dezvolta si o bursa seroasa ce se poate inflama.
231)Rupturi ale meniscurilor, ligamentelor incrucisate, dezlipiri ale tendoanelor patelar si ahilean
Posibilitatea fracturarii ligamentului patellar sau a dezlipirii ligamentului pateral de pe tuberozitatea
anterioara a tibiei. De la nivelul coapsei muschiul gracilis poate fi folosit pentru transplant muscular, putand
inlocui un muschi de la antebrat, lipsa sa la coapsa fiind supleata de actiunea muschilor abductori. La nivelul
genunchiului se pot intalni bursite suprapatelare si infrapatelare care sunt superficiala, intre tendonul patellar
si tibie si profunda sub aceasta.
Poate exista in capul lateral al gastrocnemianului un os care poarte numele de os Fabella pe partea
postero-mediala a tendonului lui Achile poate exista un corp muscular care ia denumirea de muschi solear
accesoric. Se poate produce dezlipirea tendonului lui Achile de pe fata posterioara a calcaneului cu impotenta
functionala marcata de imposibilitatea executarii flexiei plantare si cu afectarea miscarilor piciorului si a
membrului inferior, in special a articulatiei gleznei. Se poate produce o inflamatie a bursei tendonului lui
Achile-bursita Achileana cu tumefactie, durere si jena marcata la mers.
La nivelul psoasului se poate forma un abbces care poate fi condundat cu o tuberculoza a coloanei
vertebrale si acest abbces este o infectie retro-peritoneala care uneori necesita interventie chirurgicala.
Paralizia muschiului cvadriceps este insotita de imposibilitatea extensiei gambei pe coapsa si o scadere a
flexiei coapsei pe bazin pana la disparitia sa.
La nivelul tuberozitati ischiatice muschii ischio-gambieri aluneca pe tuberozitate prin intermediul unei
burse serosae care se poate inflama si da nastere unei bursite ischiatice, persistenta acestei bursite poate fi
urmata de aparitii de calcificari. De asemenea gluteul mare aluneca pe trohanterul mare prin intermediul unei
burse seroase ce se poate inflama dand bursita trohanteriana.muschii ischio-gambieri pot prezenta variatii de
lungime: pot fi mai scurti sau pot fi mai lungi cu repercusiuni asupra miscarii articulatiei genunchiului.
232)Toracele: schelet, limite, forma, linii conventionale
Scheletul toracelui este reprezentat de coloana vertebrala torracica, stern si coaste, articulate intre ele
pentru a forma toracele osos.
Limitele:
-superior-de la incizura jugulara a sternului, trece de o parte si de cealalta de-a lungul claviculelor pana la
articulatiile acromioclaviculare; se continua apoi prin linia orizontala ce trece prin procesul spinos C7. In
profunzime limita superioara este reprezentata de planul oblic orientat in joss i inainte, care trece prin discul
intervertebral C7-T1.
-inferior-la suprafata-prin baza procesului xifoid, arcul costal pana la coasta 10, varful coastelor 11 si 12,
marginea inferioara a acesteia din urma si discul intervertebral T12-L1.
Se folosesc urmatoarele linii conventionale:
-linia mediosternala-este linia mediana anterioara
-linia parasternala-descinde de-a lungul marginii sternului
-linia mamelonara-verticala care coboara prin papilla mamara. Din cauza situatiei variabile a mamelonului, mai
ales la femeie, este folosita de obicei linia medioclaviculara.
-linia medioclaviculara-verticala care coboara prin mijlocul claviculei
-linia axilara anterioara-verticala ce coboara prin marginea anterioara a santului axillar, cand bratul este in
abductie sau ridicat vertical, corespunde marginii anterioare a pectoralului mare
-linia medioaxilara-verticala coborata din varful axilei
-linia axilara posterioara-verticala ce descinde prin marginea posterioara a santului axillar
-linia scapulara-verticala coborata prin unghiul inferior al scapulei
-linia paravertebrala-verticala care coboara prin varful proceselor transverse, se poate preciza doar pe
radiografii
-linia mediana posterioara-coboara pe linia mediana a spatelui, de-a lungul proceselor spinoase
233)Regiunea sternala
Limite:
-in sus-incizura jugulara
-lateral-de o parte si de alta marginile sternului impreuna cu articulatiile sternocondrale
-in jos-baza procesului xifoid
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat
3.planul fascial superficial-fasciile pectoralilor mari care pe linia mediana adera periostul sternal. In partea
inferioara stratul fascial este reprezenta de insertia superioara a tecii muschiului drept abdominal.
4.planul muscular superficial-constituit de insertiile sternale ale muschilor: sternocleidomastodieni la nivelul
manubriului, al pectoralilor mari pe partile laterale ale corpului sternal, insertiile dreptilor abdominali la
nivelul procesului xifoid
5.planul osteo-articular-alcatuit din stern si articulatiile lui cu claviculele si cu cartilajele costale
6.planul muscular profund-format in principal din muschiul transvers al toracelui(triunghiularul sternului)
7.planul fascial profund
8. pleura parietala costala
234)Regiunea costala
Limite:
-anterior-marginea laterala a sternului
-posterior-marginea laterala a musculaturii profunde
-in sus-prima coasta
-in jos-linia oblica in jos si inapoi ce trece prin arcul costal, varful coastelor XI si XII si apoi marginea inferioara a
coastei XII
-limita profunda: pleura parietala
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-contine numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale,o importanta reala o au
venele.
3.planul fascial superficial-fuzionarea fasciilor musculare, subtire antero-lateral, dar devine mai gros in partea
posterioara
4.planul muscular superficial:
-anterior-pectoralul mare cu cele trei fascicule ale sale, clavicular, sternocostal si abdominal
-posterior-superior: fasciculele orizontal si ascendent ale trapezului, inferior-dorsalul mare, profund fata de
acestia-portiunea laterala a romboidului, apoi cei doi dintati mici posteriori
-lateral-scalenul posterior, digitatiile oblicului extern al abdomenului(superior) si acoperind insertiile oblicului
intern, dintatul mare(portiunea mijlocie)
-elemente vasculo-nervoase:artera toracica laterala, nervii toracic lung si toracodorsal
5.planul osteo-muscular-peretele toracic propriu-zis
6.planul muscular profund:
-posterior: muschii subcostali
-anterior: insertiile costale ale muschiului transvers al toracelui si insertiile portiunii costale a diafragmei
7.planul fascial profund-fascia endotoracica a carei prezenta permite in cursul interventiilor chirurgicale
decolarea pleurei parietale
8.pleura parietala costala
235)Regiunea mamara
-mamela este cea care da forma caracteristica regiunii
Limite:
-in sus-coasta III
-in jos-coasta VI sau VII
-medial-marginea sternului
-lateral-linia axilara anterioara
-in profunzime se intinde pana la fascia pectoralului mare
Stratigrafie:
1.tegument-2 zone-cea periferica are structura si caracterele obisnuite si cotine foliculi pliosi, glande sebacee
si sudoripare, zona centrala sau aria papilara-constituia din areola mamara si papilla mamara
Areola mamara este circular, de culoare roz la virgine si la nulipare, usor bruna la femeile care au
nascut, in timpul sarcinii se pigmenteaza intens. Pe suprafata ei se gasesc 10-15 proeminente determinate de
glandele sebacee foarte dezvoltate: tuberculii Morgagni. In sarcina se inmultesc si isi maresc volumul, primind
denumirea de tuberculi Montgomery.
Papilla mamara(mamelonul) este o proeminenta cilindrica sau conica, situata in centrul areolei. Pe
varful ei se deschid 15-25 ducte lactifere, prin mici orificii-porii lactiferi.
2.planul celulo-adipos premamar-se gasesc vase sangvine si limfatice superficiale
3.corpul mamelei-formatiune alba-galbuie
Structural corpul mamelei este alcatuit din parenchim si stroma.
Parenchimul glandular-10-20 lobi separati prin stroma. Fiecare lob este constituit dintr-o singura
glanda tubule-acinoasa, tributara unui canal galactofor.
Stroma corpului mamelei este de natura conjunctivo-adipoasa, inconjoara parenchimul din toate
partile.
4.planul celulo-adipos retromamar-gratie lui corpul mamelei aluneca pe fascia pectoral.
Vascularizati arterial a mamelei: toracica interna prin ramuri mamare si perforante, toracica laterala, toracica
suprema si intercostalele spatiilor II-IV. Venele se aduna intro retea superficiala de unde se varsa in toracica
interna si in axilara. Vasele limfatice sunt unele superficiale si altele profunde conectate intre ele prin anumite
anastomoze. Drenajul limfatic al mamelei urmeaza 2 cai:
-calea axilara
-calea parasternala/intercostala
Inervatia: ramurile supraclaviculare ale plexului cervical; ramurile toracice ale plexului brahial; din nervii
intercostali II-IV
Patologia mamelei este bogata: procese inflamatorii, abcese si flegmoane mai ales in perioadele de alaptare,
tumori beninge sau maligne
236)Regiunea vertebrala
La om vertebrele sunt in numar de 33 sau 4, repartizate in 5 regiuni: 7 vertebre cervicale, 12 toracice,
5 lombare, 5 sacrate si 4 sau 5 coccigiene. Vertebrele ultimelor doua regiuni sunt sudate constituid doua oase,
sacrul si coccigele.
237)Epifizioliza capului femural
La nivelul capului femural se intalneste si luxatia de sold sau de cap femural. Aceasta luxatie cel mai
frecvent este posterior si poate fi insotita de lezarea nervului sciatic, situatie in care daca se produce lezarea
este urmata de afectarea muschilor posteriori ai coapsei, atat luxatia dar in special fractura de col femural
poate leza artera capului femural cu tulburari ale vascularizatiei colului si capului femural, care pot duce la o
necroza aseptica a capului femural.
La nivelul epifizei proximale a femurului se intalnesc si fracturi intertrohanteriene numite si fracture
pretrohanteriene, care se gasesc la limita dintre col si restul epifizei.
238)Grefe osoase
Peroneul sau fibula este un os care poate fi folosit pentru grefe osoase, de regula se ia portiunea centrala
a acestuia, portiunea care cuprinde si gaura si artera nutritiva, ceea ce face ca extremitatile osoase ramase sa
ramana ca atare. Fragmentul de os avand pastrata vascularizatia se comporta ca si in cazul unei fracturi.
239)Varice, tromboza, tromboflebita
Frecvent vena safena mare si afluentii sai se dilata si devin varicoase, valvulele lor nemaiputand
impiedica refluxul. Varicele sunt frecvente in partea posteromediala a membrului inferior producadu-i o jena
importanta. Se formeaza atunci cand valvulele care in mod normal impiedica refluxul venelor profunde spre
venele superficiale prin venele perforante, devin insuficiente. Atunci cand incontinenta intereseaza valvulele
venei safene mari, coloana sangvina sufera efectul gravitatiei, presiunea intravenoasa crescand si varicele
agravandu-se, venele superficiale devenind sinuoase si dilatate. Dupa o fractura, venele membrului inferior
pot fi sediul trombozei venoase(formarea unui cheag sangvin). Staza venoasa joaca un rol important in
formarea trombusului. O staza venoasa poate fi provocata de o spitalizare prelungita la pat sau de un bandaj
prea strans. Ea este agravata de inactivitatea musculara. O inflamatie se poate dezvolta in jurul venei
trombozate producand o tromboflebita. Uneori un trombus se poate elibera din vena membrului inferior si
trece in circulatia pulmonara producand trombembolia pulmonara(obstructia unei artere pulmonare) putand
duce la moartea persoanei.
240)Os glabela. Lezarea nervului fibular comun
Compresiunea nervului fibular comun
Poate fi usor comprimat si lezat cand inconjoara colul fibulei, poate fi afectat in fractura de col pe fibula,
luxatie de genunchi.
Sectionarea nervului fibular comun duce la paralizia muschilor lojelor anterioara si laterala ale gambei. Se
pierde astfel eversiunea (rotarea spre lateral) piciorului si flexia dorsala a piciorului si apare piciorul balant,
care duce la mersul stepat: bolnavul adopta un mers cu pasi mari, ridicand de fiecare data piciorul sus pentru
a impiedica degetele sa atinga solul, iar cand piciorul atinge solul brusc, produce un zgomot caracteristic.
Nu exista sensibilitate cutanata la nivelul fetei antero-laterale a gambei si fetei dorsale a piciorului.

Os fabella in muschiul gastronecmian

Cam la 3-5 % dintre persoane, la nivelul capului lateral al gastronecmianului, in apropierea insertiei proximale,
la radiografie se observa un os fabella.

241)Artera obturatorie accesorie

O artera care este ramura pubiană a arterei epigastrice inferioare , iar atunci când exista, aceasta contribuie la
aprovizionare semnificativă prin canalul obturator.
242)Cateterismul venei femurale
Se practica o incizie de dimensiuni mici sub mijlocul ligamentului inghinal si medial de artera femurala.
Se introduce un cateter sub control radiologic in vena iliaca externa, iliaca comuna, cava inferioara, atriul
drept.
In afara de introducerea unui cateter se pot executa punctii venoase, administrarea de medicamente,
prelevarea de sange si se pot inregistra pe aceasta cale presiunile din atriul drept si circulatia pulmonara.
243)Hipertrofia nodulilor limfatici inghinali
Deoarece sunt situati la nivelul tesutului celular subcutanat, acestia sunt usor de palpat la persoanele slabe si
normale. Cand sunt atinsi de un proces patologic, acestia se palpeaza luand aspectul unei mase tumorale.
Cauza: zgarieturi, infectii locale minore sau cauze grave: metastaza unui cancer uterin, deoarece trunchiurile
limfatice colectoare ale fundului uterului merg intai cu ligamentul rotund, traverseaza canalul inghinal si se
varsa in nodulii inghinali superficiali.
244)Injectii intramusculare intragluteale
Se fac intramuscular, deoarece muschii sunt voluminosi si ofera o suprafata mare de absorbtie a
medicamentului.
Aceste injectii trebuie practicate deasupra liniei care uneste spina iliaca postero-superioara cu marginea
superioara a trohanterului mare.
Se traseaza indexul pe spina iliaca antero-superioara si se indeparteaza urmatoarele trei degete de-a lungul
crestei iliace, mergand spre posterior.
Injectiile intragluteale se practica in unghiul format intre index si medius, care, de obicei, este situat deasupra
nervului sciatic. Se pot practica injectii si in zona supero-laterala, in masa musculara a tendonului fasciei lata,
injectii care de obicei se fac la copii.
245) Fracturi costale
Fracturile coastelor sunt leziuni traumatice obisnuite ale toracelui. Sunt mai frecvente la barbati, intervenind
cu predilectie la varsta adulta sau la batrani. Elasticitatea si supletea cutiei toracice explica raritatea acestor
fracturi inainte de 20 de ani.

Dupa mecanismul de producere, fracturile costale pot fi:

· directe sau fracturi inauntru, cand forta exterioara frange coasta la punctul de aplicare a traumatismului.
Ele tind sa redreseze curbura costala, fracturand coasta prin hiperextensie. Tablia interna a osului cedand
prima, fragmentele osoase pot rani pleura si plamanul.

· indirecte sau fracturile in afara sunt, in general, urmarile unor traumatisme care actioneaza intr-un
anteroposterior. Forta traumatica tinde sa exagereze curbura coastelor, care se fractureaza prin hiperflexie, la
distanta de punctul de aplicare al fortei. Se rupe mai intai tablia externa, iar fragmentele indreptate spre piele
se pot percepe bine prin palpare.

Fracturile prin contracturi musculare sunt exceptionale:

· Se observa mai ales la persoane in varsta, cu osteoporoza, survenind in cursul acceselor violente de tuse,
stranut, si se localizeaza obisnuit la coastele inferioare.

· cauza neinsemnata poate provoca o fractura costala la nivelul unui focar osos patologic (neoplasm,
osteite etc).

Anatomia patologica. Fractura poate interesa o singura coasta sau mai multe simultan si in acest din urma caz
se complica deseori cu leziuni viscerale.

· Fracturile unicostale sunt cele mai frecvente. Sediul de electie este la nivelul coastelor mijlocii, de la a IV-
a pina la a VII-a. Coastele superioare sunt mai bine protejate de straturile musculare si de centura scapulara,
iar cele inferioare, scurte si suple, se deplaseaza usor din calea traumatismului. Linia de fractura este, in
general, oblica in jos si inapoi, capetele fragmentelor fiind fin dintate si angrenandu-se fara deplasare:

- Pe linga fracturile incomplete ce apar sub forma de fisuri, fracturi in „lemn verde' sau subperiostale

- forma cea mai frecventa este forma completa, cu linia de fractura in general oblica, cu capetele osoase
fin dintate, angrenate si fara deplasare, in aceste fracturi, complicatiile viscerale sint exceptionale.

· In fracturile etajate sunt interesate mai multe coaste suprapuse. Focarele de fractura suprapuse
urmeaza o linie uneori verticala, alteori oblica in jos si inainte. Aceste fracturi prezinta in genere aceleasi
caractere anatomice ca si cele precedente.
Fracturile multicostale si cu volet costal, urmarea traumatismelor violente, sunt cele mai grave. In cazul
acestor fracturi, mai multe coaste suprapuse sunt fracturate in doua puncte de pe traiectul lor. Astfel se
formeaza un volet costal, care poate fi complet mobil in raport cu peretele toracic, realizand uneori o
respiratie paradoxala, cu toate consecintele ei. In unele striviri violente anteroposterioare si mediane, se pot
produce focare de fractura simetrice pe arcurile costale anterioare drepte si stangi, insotite si de o fractura
sternala si realizand astfel un volet sternocostal anterior, care obisnuit comporta si alte leziuni viscerale grave.
Intre leziunile viscerale:

· cele mai frecvente sunt cele pleuropulmonare, de la o simpla contuzie pana la strapungerea si sfasierea
plamanului.

· Mai rar, in unele cazuri pot fi interesate pericardul si inima, sau diafragma si organele abdominale, mai
des ficatul, stomacul si splina.
246) Toracotomie. Grefa osoasa. Coaste supranumerare
Toracotmia= Deschidere pe cale chirurgicală a cavității toracice pentru a aborda organele care se află aici
(plămâni, inimă etc.)

Grefa Osoasa este o metoda chirugicala utilizata în reconstructia osoasa, atunci când țesutul osos este
deficitar sau nu se poate reface. Grefarea se poate face utilizand țesut osos de la pacient sau preluat din
laborator.
Spre exemplu, fibula este un os care poate fi folosit ptr grefon osos, inlocuind unul din oasele antebratului sau
chiar alt os, deoarece nu pune probleme de locomotie sau de insertii musculare. De regula se ia porțiunea
osului care include gaura și canalul nutritiv.

Coaste supranumerare - "Pe coloana lombara - coloana cervicala are 7 vertebre; coloana dorsala are 12
vertebre. Caracteristica acestei coloane dorsale este ca spre corpii laterali se articuleaza cu coaste. Tocmai de
aceea, coloana dorsala face mai putin hernie de disc, fiind mai stabila, fixata de coaste. Coloana cervicala are 7
vertebre care nu au coaste.

Dar, uneori, la ultima vertebra cervicala pot aparea ori niste hipertrofii de apofiza transverse, ori o coasta in
plus, cunoscuta in limbaj popular sub denumirea de "coasta cervicala". De obicei, cei care au o astfel de
problema se nasc cu aceasta coasta in plus. Ea trece pe sub clavicula si, fiind un element in plus, interfereaza
spatiul normal prin care nervii pleaca din maduva cervicala si se duc in membrul superior drept sau sting.
Aparind un element in plus, se ingusteaza acest spatiu. Si astfel poate comprima nervii.

Dar nu numai nervii, ci chiar si vasele care trec pe acolo si hranesc membrul superior. Si atunci apar dureri in
membrul superior. Asa cum am mai spus, ea poate afecta si un vas, cum ar fi vasul arterial. Atunci irigarea este
defectuoasa si din aceasta cauza apar tot timpul dureri musculare cumplite pentru ca muschiul nu este hranit.
Practic, o persoana cu coasta cervicala poate prezenta urmatoarele simptome: dureri care iradiaza in mina,
tulburari de irigatii ale miinii, care poate fi mai palida, o mina umflata si cianotica (vinata) daca compresiunea
este venoasa.

247) Fracutri sternale. Proces xifoid osos. Sternotomie

Stern poate fi fracturat în urmatorele puncte: la nivelulu unghiului lui Louis datorită proeminentei . La nivelulu
suturii corpului sternal cu procesul xifoid și la nivelul articulatiilor sterno costale. Cauze ale fracutrii: accident,
alte traumatisme care interesează scheletul toracelui
procesul xifoid osos indica o osficiare prematura a țesutul cartilaginos, un proces de calcificare. Procesul xifoid
poate rămân cartilaginos pana la varste foarte înaintate. Unerori poate fi asociat cu un torace paralitic sau
calcificat.
Sternotomie =secționare chirurgicală a sternului pentru corectarea plastică a toracelui.
248) Biopsie sternala. Anomalii sternale. Formaen sternal

Defectele sternale (Fisura sternala, sternul bifid)

Sternul bifid este o malformatie destul de rara si se poate prezenta sub 3 aspecte in raport cu topografia
defectului: superior distal, total. Aceste malformatii sunt cauzate de unirea incompleta a celor 2 bare sternale,
din care deriva sternul, barele sternale ramanand in pozitie laterala.
Prima interventie cu succes a fisurii sternale, a sternului bifid, a fost efectuata de Maier si Borton in 1949 la un
copil in varsta de 6 saptamani prin sectiunea cartilajelor costale bilaterale, asa-nutnita tehnica Sliderig
Chondrotomies a lui Sabiston si acoperirea defectului cu ajutorul a diverse grefe ex.: cartilaje costale, lambouri
parietale. Ulterior Maier si Borton au recomandat interventia in primele 3 luni de ata cand toracele este
flexibil si inchiderea defectului mai usoara.

Foramen sternal este un defect congenital caracterizat prin aparitia unei găuri otunde sau ovoidale care
rezultă din fuziune incompletă a centrelor de osificare sternale.

249) Anatomia clinica a glandei mamare

Regiunea mamara
Limite:
-superior cam in dreptul coastei 3
-inferior cam in dreptul coastei 7
-medial marginea laterala a sternului
-lateral linia axilara anterioara
Lipsa glandei mamare se numeste amastie, prezenta mai multor glande mamare se numeste
polimastie.
Planurile:
-tegumentele care prezinta o serie de modificari, regiunea are aspectul unei emisfere care prezinta in centrul
sau o proeminenta cilindrica de aproximativ 1 cm numita mamelon. Lipsa mamelonului se numeste atelie,
prezenta mai multor mameloane se numeste politelie. In varful mamelonului se gasesc 15-20 de orificii de
deschidere a canalelor galactofore. De jur imprejurul mamelonului se observa o zona circulara pigmentata
numita areola. La nivelul areolei se gasesc fibre musculare circulare si radiare si de asemeni glande sebacee
modificate care poarta denumirea de tuberculii lui Morgagni. In timpul sarcinii, acesti tuberculi se maresc,
sunt mai proeminenti si se numesc tuberculii lui Montgomery si de asemeni tot in timpul sarcinii in jurul
areolei primare apare o areola secundara.
-tesutul celular subcutanat este impartit prin tractusuri conjunctive in lojele numite lojetele lui Duret
-glanda mamara formata din cate 15-20 de lobi sau glande accesorii, fiecare lob la randul sau este format din
unul sau mai multi acini glandulari, de la care pleaca canale glandulare, care se deschid intr-un canal excretor
sau canal galactofor. La baza mamelonului fiecare canal galactofor prezinta o dilatatie numita sinus.
-tesutul celulo-adipos retromamar
-patura de tesut conjunctiv lax numita si bursa seroasa a lui Chaissaignac care asigura deplasarea glandei
mamare pe aponevroza superficiala a muschiului mare pectoral

250) Punctiile plurala, pericardiaca și cardiaca

Punctiile pleurala,pericardica si cardiaca
Punctia pericardica si punctia cardiaca
Punctia pericardica
Se executa la nivelul unui triunghi numit triunghiul punctiei pericardice delimitat astfel: baza este data
de al saselea cartilagiu costal stang, varful este dat de a patra articulatie condro-sternala stanga, marginea
dreapta este data de marginea stanga a sternului si marginea stanga este data de proiectia sinusului pleural
costomediastinal anterior stang.
Se practica dupa o anestezie locala prealabila, in spatiul 5 sau 6 intercostal, razant cu marginea stanga
a sternului, pentru a nu leza vasele toracice interne.
Waldayer recomanda executarea punctiei pericardice la nivelul unghiului format de cartilagiul 7 stang
cu baza apedincelui xifoid, acul patrunzand astfel in portiunea cea mai decliva a cavitatii pericardice, pacientul
fiind in pozitie sezanda.
Pericardotomia se executa in acelasi loc si este asociata cu rezectia cartilagiului 7 stang.
Punctia cardiaca
Se realizeaza in spatiul 4 intercostal stang, razant cu marginea stanga a sternului. Prin punctia cardiac
se pot introduce medicamente necesare defibrilarii farmacodinamice.
Punctia pleurala
Se face in scop diagnostic, in scop evacuator(toracocenteza), in scop therapeutic introducandu-se
medicamente si aer cand se doreste obtinerea pneumotor a axului pneumatoric. Se poate face punctie
drenaj(se anexeaza un trocar pentru evacuarea de puroi). Pozitia pacientului este sezanda, iar daca e in stare
grava se aseaza in decubit dorsal. Membru superior omo-lateral este ridicat la ceafa pentru a se putea expune
hemitoracele si pentru a obtine largirea spatiilor intercostale. Punctia se executa de obicei in spatiul 7
intercostal pe linia axilara posterioara. Acul se introduce razant cu marginea superioara a coastei de dedesubt,
pentru a nu leza PVN intercostal.
Pleuroscopia si punctia biopsie pleuro-pulmonara: se executa o punctie pleurala clasica, iar prin
orificiul obtinut se introduce pleuroscopul inspectand cavitatea pleurala, observand localizarea proceselor
patologice si realizand punctia biopsie.