Prof. Cristea ~ in Memoriam »Luceafarul” Mihai Eminescu Prin tema unei opere literare se infelege aspectul general din realitate abordat in creajia literara respectiva. Tema aleasa de seriitor este tratata intr-o anumiti viziune despre lume, injelegind prin aceasta modul in care seriitorul vede lucrurile, le injelege si le interpreteazi, precum si atitudinea gi opinia lui fat de aspectele realitatii infatigate. Viziunea despre lyme intr-0 creafie literari liried este una subiectivi, fie cd este vorba de lirismul subiectiy(Sau de, cel obiectiv, intrucdt genul lirie este prin excelenta genul subiectivitatii, dar.se pOateYnuanta in functie de specia literard a operei si de curentu! literar cdruia aceasta ii apartine’ Luceaftirul"constituie sinteza gindirii eminesciene gi este o capadéperi.a marelui poet gi care reuseste si impresioneze prin litate si prin imbinarea celoptret gent literare. Lectura poemului ,,Luceafiirul” s-a ficut in ,Junimea”, inginte de aparitia in ,Almanahul Societi{ii Academice Social-Literare” Romania Juna din Viena, in aprilie 1883. sLuceaffiruleste un poem filozofic in care tma\rémantic& a conditici omului de geniucapata stralucire desdvarsita. Problema geniului e ilu8trati de poet prin prisma filozofiei lui Schopenhauer, potrivit cireia cunoasterea luinii'® aévesibild numai omului superior, singurul capabil sii depiigeascd sfera subiectivitatii, si Se Gepaseascd pe sine, indljindu-se in scena obicctivului. Spre deosebire de el, omul obignult nu Se poate inilta deasupra coneretetii viet, nu- si poate depagi condigia subiectiva. Principala sursit de inspirajie sie"basmul popular romanese ,,Fata in griidina de aur’, cules de germanul Richard Kunisth, iitf-o peregrinare a sa prin Oltenia, De asemenea, ,.Fecioara fir corp” pe care le-a versifieatyi Te-a innobilat cu idei filozofice in dou poeme de referintd: .-Luceafirul” si ,,MiFOn $i frum@usa fird corp". Mitul Zburitorului este valorificat in primul tablou al poemului \,Luceafirul” prin visul erotic al fetei de imparat care, ajunsi la. varsta dragostei igi GmagineaZ¥intruparea tndrului in ipostaza angelicd gi ipostaza demonicd. Pentru a putea dialoga &y acestea dupa legile pimantene. Izvoarele filozofice: conceptia filozoficd a lui Schopenhaiierpréia viziunea antiteticé dintre omul obisnuit si oul de geniu, Motivele mitologige preluate din sistemul de gandire al filozofilor greci, Platon si Aristotel, din ,,Poemele Vedelor”, ipartindnd filozofiei indiene si din mitologia crestind, mai ales, noiunea de ,,picat originan'si viziunea eosmogonici crestine si a apocalipsei.Prof. Cristea ~ In Memoriam Incadrare opera in curentul literar din care face parte in pocmul ,,Luceafirul”de factura romantica sunt cele sapte mituri ale poeziei eminesciene: mitul nasterii si al mortii universului(cilatoria Luceaftrului catre Demiurg), mitul erotic sau al Zburdtorului (atractia dintre Luceafir si fata de imparat), mitul onirie (povestea de dragoste se petrece in vis), mitul intoarcerii la elemente (intoarcerea Luceaftirului citre Demiurg) 51 mitul creatorului (Demiurgul, in ipostaza diving a creatorului), La acestea se adaugé mitul omului de geniu care isi are originea in teoriile filosofice schopenhaueriene. De natura romanticd este si compozitia simetricd a poemului, realizata prin altérnarea planurilor cosmic (tabloul I si tabloul al Il-lea) si terestru(tablourile al Ik-ea,@iyalTV-lea), sugeriind si opozitia vegnic-efemer, ideal-comun, Lor le corespunde si natura(duala &"tnora dintre Luceafirul-Hyperion, fata de impirat-Catilina. DualitatedYectsta se datoreazi personajelor de a-si descoperi propriile esenfe. Astfel, Lecafirul devine Hyperion atunci ciind igi da seama de natura sa eternd, iar fata de imparaty/devenita Catalina, duce dorul Luceafiirului pind ce se convinge de propria neputinfl de a.patefide tn, imea ideilor inalte in strdnsi legdtura cu dualitatea personajclotese afli\eina iubirii vizute antitetic, in manieri romantic, in dow’ ipostaze: jubirea ideal si Gea pimantean, Cea ideal nu se poate realiza, flinded cele dow fiinfe, Luceaftiul si fafide inipirat apartin unor lumi diferite, iar iubirea pimanteand dintre Catalin si Catalina se poat® implini, fiind dod fiinfe care aparyin aceluiagi univers si intre care nu exist niciun\fel de incompatibilitate. De asemenea, in sLuceafirul”existi, tot ca o trisituri romafitica interferenta de speci literare, aproape toate apartinind genului liric, chiar dacd péenial are o forma narativa dramaticd: idila pastorald din tabolul al doilea (povestea de dragdsteidintre Catalin gi Catalina), meditatia filozoficd din tabloul al treilea (drumul Luceafiruliii,spresDemiurg si discursul argumentativ al acestuia citre Hyperion) si cele dowd /pasteluri, (th pastel cosmic gi altul terestru). Acestora li se adaugi clemente elegiace, exprinidind tristetea geniului care nu se poate realiza nici pe planul cunoaster in sensul aspirafiei spre conéret, nici pe plan afectiv. ‘Tema poemului 31 doua seevente specifice acestein ‘Tema poemului este conditia omul obisnuit si omul de geniu, le geniu si imposibiliatea iubirii dintre omul O prima secventi sugestiva pentru tema iubirii imposibile o constituie tabloul intai, pentru ck se manifesti intre dowd fiinfe apartinind a doud lumi diferite, cea terestra si cca cosmic’, Luceaftiul o cheama pe fata in lumea lui, oferindu-i statutul de stipand apa, ins ca il refuwza, simitindu-l ,,strdin la vorbit gi la port” , ca ficind parte dintr-o lume necunoscuta ei si de care se teme. Ideea apartenentei geniului la nemurire, ca si statutul de muritoare sunt exprimate sugestiv in poem :,,Dar cum ai vrea si mi cobor?/Au nu infelegi tu oare/Cum ed eu sunt nemuritor/$i tu esti muritoare?”, Fata, ins nu poate accede la lumea lui giProf. Cristea ~ in Memoriam nici nu-l poate infelege ,,Desi vorbesti pe injeles/ Eu nu te pot pricepe”, de aceea, ii cere si devina el muritor, si coboare el in lumea ei. De asemenea, 0 alti seeventi, cilitoria lui Hyperion spre Demiurgin spatiul intergalactic simbolizeaz un drum al cunoasterii si, totodati, motivatia meditatiei pe care Eminescu o face supra conditiei omului de geniu in raport cu oamenii obisnuiti, dar si cu idealul spre care aspir’ acesta, Setea de cunoastere a omului de geniu ,,o sete care-| soarbe”, face ea Hyperion si mearga la Demiurg, pentru a fi dezlegat de nemurire in scopul de a descifra taina fericirii, prin implinirea iubirii absolute, in numele edreia este gata de sacrificiul suprem: ,,Reia-mi al nemusiFifyninib/ $i focul din privire/ $i pentru toate di-mi in schimb/ O ord de iubire....2 Exist ‘iu, poemul Luceafirul’” gio idila pastorala intre doua fiinfe apartindnd aceleasi lumi, exprintingu-se ideea compatibilitatii celor dou’ lumi, dintre Catalin yi Catalina, find ilustrata printt-un limbaj popular, eft se poate de obisnuit: ,,$i guraliv si de nimic /Te-ai potrivi cu_niine>“:Superioritatea Luceaftirului este constientizati de Catalina prin exprimarea propriel neputinfe de a patrunde in lumea ideilor inalte ,,in veci il voi iubi gi in veci /Va riminea departe. Viziunea asupra lumii este romantic’, find exprimatd prin/intermediul antitezei a douk lumi diferite, care nu pot atinge ideea fericirii sau tmplinirii iabiFi, Elemente de compozitie si de limbaj alé*textulti, semnifica a viziunii despre lume re pentru ilustrarea temei Titlul, care este sintetic, laitmotivul, fumele astrului care reprezinté lumea superioar’, Este un astru ce apartine planului cogffic, aspiratie spirituala pentru Catdlina, omul de geniu detasat de pragmatismul 5i de efemefitatea olimenilor obisnuiti, muritori. Relatia incipit -finalyincipitul’e o formula de basm, initial’, atestind filonul folclorie al poemului: ,,A fost odatd ca-t™POyesti/A fost ca niciodatd/ Din rude mari imparitesti/ O prea frumoasd fata”. EpitétOl care defineste frumusejea neasemuiti a fetei, ce provenea ,,Din rude mari impardtesti” este un Superlafiv popular ,,prea frumoasa”, Finalubypoemului este o sentinja in sens justitiar, in care antiteza ,EU"Si ,,Vostru” semnificd ¢Senjacomflictului dintre eter si efemer, subliniind menirea creatoare a geniului cliberat de patinda inbirii din amigitoarele cheméri ale ferieirii pimantesti care ¢ treeitoare gi lipSita We Profunzimea sentimentului:,,Trdind in cercul vostru strdmt /Norocul vi petrece,-/ Ci eu in lufiga mea mi simj / Nemuritor si rece”. Atitudinea detasaté a Luceafirului din finalul pocmului nu exprimi o resemnare, ci ¢ © atitudine specific’ geniului rece, rationala, distanta, care ‘nu mai permite un dialog dintre cei doi, deoarece ei apartin a doua lumi incompatibile, ce nu pot comunica, avand concepte diferite despre iubire, ilustriind valoarea suprema a idealului spre care poate aspira doar un geniu .Prof. Cristea ~ In Memoriam Structura poemului Poemu! ,Luceaffrul” are 392 de versuri, structurate in 98 de catrene, fiind dominat de existenfa a doud planuri, unul universal-cosmic gi unul uman-terestru, care converg unul catre celelalt gi se interfereaz’ in cele patru tablouri gindite ca entititi incte. Muzicalitatea poemului ¢ realizati prin efecte cufonice ale cuvintelor (aliteratia) si prin prozodia inediti: catrene cu versuri, de cite 7-8 silabe, ritmul iambic, impletit cu cel amfibrahic, si alternanta dintre rima masculind gi cea feminina. ‘Tabloul intai Este o poveste fantasticd de dragoste, pentru cd se manifesta intre dowd inte éare apartin a doui lumi diferite, cea terestra $i cea cosmicd. Planul universal- cosmic, Luceafiirul, se intrepatrunde cu planul uman-terestru, fata de imparat .Legatura dintre\cel8\dou lumi se face prin intermediul ferestrei, singurul spatiu de comunicare, iar intalnirea celor doi are loc in oglinda a spatiu de reflexie gi prin intermediul visului. Chemarea Luceafticulili de catre fat e patetica, incdreati de dorin{a si de forté magic: ,,Cobori in jos, Cuceaftir blind Alunecind pe o raza/ Piitrunde-n casi sien gind / $i via{a-mi lumineaz!” Lilgeafttul’se Thtruchipeaza in inger, ca fiu al cerului si al mari, Acesta 0 cheama pe fat in lumea Iii, Oférindu-i statul de stipaind, ins ea i refiizi, simjindu-l ,.strdin la vorbé si la port.” Antitezel® ici eu sunt vie, tu esti mort “ demonstreaza ci cei doi indrigostiti apartin a dOua lumi diferite, viata vesnica si iminenta morti. Dupa trei zile si trei nopti, ca in basme, fata i adFeseazi acceasi chemare si el se intrupeazi in demon, nascut din soare si din noapte, din néti o cheama pe aceasta gi fi spune cA va fi cea mai strlucitoare stea. Fata il refuzi, desi fiaimuseatea lui o impresioneazi puternic, Ea nu poate accede la lumea lui, nu-l poate intélege, tle aceea, ii cere si devini el muritor, si coboare el in lumea ei, Astfel, Luceaftrul pleded spre-Demiurg pentru a-i cere dezlegare la nemurire: ,,S-a rupt din locul lui de sus / Pierind shaismmalté zile * ‘Tabloul al doilea Este @ idila difitre’ doua fiinte care apartin accleasi lumi. Cadrul naturii e dominat de spatiul uman-terestru, celdlalt plan universal-cosmic, fiind putin reprezentat. Fata e Catalina, iar Luceafirul (© Gatlin (aspiratie spiritualé, ideala). Cei doi sunt exponenti ai aceleasi spete omenesti,iaPidila lor are loc intr-un cadru rustic. Jocul dragostei, ca ritual, eare se manifesta prin gesturi taniire, mingaietoare, pentru invajarea iubirii, iar ideea compatibilitatii ¢ redata prin Jimbajal,comun. ‘Tabloul al treilea ,Drumul cunoasterii” este dominat de planul universal-cosmic , Luceaftirul e Hyperion, iar fata e motivajia cdlatoriei, simbolul iubirii ideale. Hyperion doreste si ajunga la Demiurg pentru a-i cere dezlegarea la nemurire in scopul de a descifra taina fericirii, prin implinirea iubirii absolute in numele cireia este gata de sacrificiul suprem. Demiurgul il refuwzd si fi aduceProf. Cristea ~In Memoriam argumente pentru a-1 determina si renunge la ideea de a deveni muritor ,Cici tofi se nase spre a muri / $i mor spre a se naste’”. Demiurgul respinge cu fermitate dorinfa lui Hyperion ,.moartea nu se poate”,exprimindu-si disprejul pentru aceast lume superficiald si meschind, care nu merit sacrificiul omului de geniu:,,$i pentru cine vrei si mori/ Intoarce-te, te-ntdreapti/ Spre-acel plimint ritacitor/ $i vezi ce te asteapta”. ‘Tabloul al patrulea imbina planul universal-cosmic cu cel uman-terestru, dnd poemului o simetrie perfect. Luceaffirul redevine astru, iar fata igi pierde unicitatea, numele, frumusetea, infitigarea, fiind doar © muritoare oarecare, 0 anonimé ,,un chip de lut®. Luceaftirul priveste spre Pamiint §i,iP vede pe cei doi tineri indragostit, intr-un dezlinuit joc al dragostei. Chemarea fetei nu mai é8te magica gi accentueaza ideea ci omul obignuit e supus sortii intimpliii, noroculuiffiindhincapabil de a se indlta la iubirea absolut. ,-Cobori in jos, luceaffir blind, Alunecdnd jpe-otaz/Patrunde-n codru si in gand/Norocu-mi lumineaz3!" Hyperion se detaseazi de ‘lumiea stramti, meschina superficial, iar finalul accentueazi atitudinea rece rationalg“Wistanti a omului de geniu gi valoarea supremi a idealului spre care poate aspira doar ow! Supetior.,.Trdind in cercul vostru strimt/Norocul va petrece,/ Ci cu in lumea mea ma simt/Nemuritor si rece. " Coneluzia Confinutul bogat de idei si originalitateaforiei au dus la numeroasele interpretiri ale poemului ,,Luceafirul”, Daci Tudor Vianu considera c& ,,Luceafirul este o sintezii a categoriilor ice, mai de seama pe care poezia lui/Eminescu le-a produs mai inainte” , Nicolae Manolescu descoperi in poem mai multe voci(Tiric® cl? care poetul se identificd in totalitate, el putand fi, deopotrivi, Hyperion, Citilina))Dettiurgul sau Catalin, Prezenfa acestor voci explica si lirismul obiectiv al textului, mamifeSiat prin intermediul ,.mistilor” (fata de imparat, Luceafirul, Demiurgul sau Cétdlin)¢aitfel prin intermediul lirismului de tip obiectiv, intimplirile gi personajele devin simboliti litice, metafore, care sintetizeazi ideile filosofice ale poetului si exprimi o viziune poetic’. JTotodatd, prin intregu! poem, Eminescu a reusit s& prezinte lumea inte- © viziune romantica, apeland la trisiturile specifice acestui curent literar pe care I-a prezentat in modul cel mai strilusit cu puting’ Luckafirut”este si va rimane sinteza liricii eminesciene, in care cunoasterea lumii € posibild siaccesibilé doar omului superior, de asemenea, cea mai reprezentativa creatie a perioadej romantice,