Prof. Cristea ~ In Memoriam Riga Crypto si lapona Enigel Ton Barbu (Balada/ ,.Luceaffirul” intors/ Poem de facturd filosofica) Jon Barbu este una dintre cele mai inovatoare constiinfe estetice din literatura romand a secolului al XX-lea, fiind un spirit vizionar, ménat de dorinja de a realiza contaminari originale intre poezie si matematica. in acceptia criticilor literari, Barbu este exponentul cele mai de'seama al ,poeziei pure” din literatura autohton’, o poezie care va deveni ulterior, pentru,poet, Sinonima cu poezia ermetic’. Ion Barbu este prin formare matematician gi doreste Si:i Ueffionstreze lui Tudor Vianu c& este capabil si scrie poezii. Intreaga sa creatie se ineddreazA™in perioada modernismului. El are trei etape esentiale, pe care le evidentiaza in lucraf€NTRODUCERE IN POEZIA LUI ION BARBU (1935): -etapa parnasiand (parnasianjsmul) cultiva 0 poezie impersonala obiectiva, un joc al formei si al imaginii, manifestindysé\ca teactie ferma impotriva romantismului, care suprasiturase lumea literara prin exces de $€htithentalism) -trairile poetului si aspirafiile sunt transferate asupra unor simboluri OBIECTIVE, -etapa baladica si orientala se caracterizeazi printr-0poezie epica, BALADICA, ce evocd © lume pitoreascd, de inspiratie balcanica sau autohfOnd. etapa ermetica este marcatii de un limbaj‘eriptic, incifrat, 0 exprimare abreviati, uneori, in cuvinte inventate. Incadrare poezie in curentul literar Balada ,,Riga Crypto sé lapona! Enigel” a apdrut in anul 1924, iar in anul 1930 a fost integrata in volumul lde,sécund”#'Opera face parte din a doua etapa a lui Barbu-baladic — oriental. Riga Crypto si lapona Enigel” apartine modernismului, care este o miscare cultural aparuta ca o tectie impdttiva traditionalismului si se caracterizeaza prin introducerea unor idei sau concep{ii a8upras expresiei artistice. Elementele moderniste prezente in acest text sunt incifrarea mesdijuli si cultivarea ambiguitatii, promovarea poeziei de cunoaster rena unoF motive literare inedite: fintdna, luna, timpul, soarele (prezenta unor metafore surpridediotre). Creatia literari apartine poeziei moderne ermetice sau pure prin eliminarea sentimentului sau incadrarea lui intr-o dimensiune rational a existentei umane, prin nerespectarea granitelor dintre genurile si speciile literare, precum si prin limbajul ambiguu, incifrat al discursului lire, Trasaturile modernismului acestei creafii sunt prezente atat in viziunea poetului asupra lumii, in tema poemului, in structura sa, cat si in limbajul poetic folosit de autor, acesta promovand poezia ca act de cunoastere.Prof. Cristea -In Memoriam Riga Crypto si lapona Enigel” este 0 creatie modernisti prin: relevarea unei noi viziuni despre rolul poetului si al poeziei, o viziune radical diferita fafa de cea a antecesorilor si pretraditionalistii, siminatoristii si poporanistii. In acest sens, Nicolae Manolescu, in studiul su +Metamorfozele poeziei”, afirma ci ,in modernism, poezia nu mai are nicio functie social, iar poetul nu mai este un fel de slujitor al cetitii care inffiptuieste un serviciu public de céntdret al frumusetilor patriei si al glorioasei noastre istorii (ca in estetica simindtorista) sau de ideolog al maselor (ca in estetica poporanista)’’. in modemism, poezia se regiseste pe sine ca univers auitonom, ca arti pentru arti”. Fir si fie 0 arti poetic’ propriu-zisd, balada lui Bafbidreleva faptul ci autorul percepe textul poetic ca pe un univers autonom, pe care poetul ete bel Care, printr-un titanic efort cognitiv, reugeste si-1 aducd la viata. Pentru Barbu poezia eSteDastel, o cale de cunoastere, dar side autocunoastere. De asemenea, intelectualizarea textul poetic este o alt tfasitur’ modernistd identificabila in creatia lui Barbu, pentru care poezia nu mai trebuie.si genéteze doar ,simtaminte si pasiuni” (asa cum cerea Titu Maiorescu in urma cu jumitat® de seco), ci, mai ales, idei adresindu-se astfel nu doar efectului, ci si rafiunii. Doarun apatent),cdntec batrinesc”, balada releva, in esenti, un sistem de semnificatii puternic inteleétiializate, care ilustreaza, in maniera alegoric’, drama fiinfei superioare inzestrate cu ,paharukewotraVa” al gindirii, Enigel trebuie si igi cenzureze pornirile afective pentru a-si atinge scopul initial al cAldtoriei. Nu in ultimal rand, apartenenfa la moderhisrezulta si din faptul c8, remungind la forma clasicd, traditionalist a textului poetic, Barby recupereazi din literatura veche formele arhaice ale baladei populare, ,,ménitared”’, ..veeinic’’, dar si limbajul specific acesteia. ‘Tema si doua secvente.sugestive ‘Tema o reprezinti céndifia.nefericiti a fiintei superioare, capabili si se implineasca doar prin cunoastere. [Ga fel ca)in ,,Luceaffirul” lui Eminescu, aceasta tem este anvelopata alegoric intr-o strani si imposibili poveste de dragoste intre dous fiinte incompatibile: Crypto, stegele ciupearea”, r8prezehtant al lumii vegetale gi ,lapona mica, linistita” Enigel, reprezentanta a regnului umap. Ca in poemul eminescian, intregul imaginar artistic capita un pregnant caracter oniric, si, imphiit, ffintastic, totul petrecdndu-se in visul fetei care, in transhumanta sa solard, adoarme pé\muschiul crud al poienii lui Crypto. Similitudinile dintre cele doug creatii se opresc, insf, ici, BarBU insusi atrigind atentia asupra faptului cd balada trebuie cititd ca un ,,.Luceafir intors, Aici, Enigel, iin} umand- inferioard, la Eminescu- este fiinfa superioara prin insdsi umanitatea sa, care, prin ,,paharul cu otravi” al gandirii, ii oferd acces la cunoastere. In opozitie, Crypto este fiinta vegetal, instinctuald, iubitoare de umezeala si de intuneric. Asemeni fetei de imparat, el lanseaz4 trei patetice cheméri/invocatii cAtre Enigel, urmiiri ale unei puternice crize dionisiace pe care i-o stameste aparitia fetei, Daci, la Eminescu, chemirile fetei stirnese 0 adevirati furtund in lumea celesti, generdind dou metamorfoze ale Luceafirului, aici, desi Enigel se recunoaste ispitita de vorbele microase ale lui Crypto, il refuz’, cenzurdindu-si pornirile afective in numele atingerii scopului siu initial, soarele, simbol al cunoasterii absolute.Prof. Cristea ~ In Memoriam O prima secventa sugestiva este intdlnirea protagonistilor la fantdnd, din care se observa existenta a doudi tipuri umane diferite: Lapona doreste si-si depigeasc’ condita, iar Crypto vrea sii-si continue viaja alituri de mediul ciupercilor, De asemenea, ciuperca ii oferi dulceata fragilor, simbol al iubirii instinctuale, ins tandra il refuz’, deoarece aspira catre absolut. Viziunea despre lume se reflecti in universul poetic original care exprimi, inte-un limbaj ambiguu, 0 lume de esenfe contemplate de spirit. Poctul adopt viziunea despre lume dintr-o perspectiva: polemic moderna asupra baladei ca specie literar’, scrierea devenind, desfapt, un poem alegoric, asemenea ,,Luceafirului eminescian”,un Luceafir intors”, asa im, preciza insusi poetul, Astfel, el are o viziune absolut originald asupra lumii si a eonditii umane, in general, construind un posibil model al acestei lumi, bazat pe imposibilitatea WepAgitii anumitor limite, deoarece protagonistii apartin unor universuri diferite. Elemente de structura si de compozitie specifice temei si viziuntidespre lume Un prim element de structurd il reprezinti titlul baladei, vareanticipeazd tema iubirii, amintind de vechile gi nefericitele povesti de dragoste ale Rvulli¢Medit, precum cea a lui Tristan sia Isoldei sau cea a lui Romeo gia Julietei, in plus, tithul sugetea2% si opozitia dintre cei doi, atat social, eat $i morald, vocationala: Crypto este ,rigi”, adie tege, deci o flint nobild la nivelul mediului din care provine, iar numele siu (care yiff@din gtecescul ,,Cryptos”=ascuns, incifrat), sugereazi caracterul siu introvertit si aspiratile Sale Yelurice; pe de alti parte, Enigel este 0 simpli locuitoare a ,,tirilor de gheata” ale Laponic}\insi numele su (ce provine, in mod evident, de la ,angel” ce inseamnii ,,inger”) indica fired sa deschisd, dar si vocafia sa solar Tehnica folositi este aceea/a povestirii in rami. Relatia incipit-final este Sugestiva pentru aceasti operi. Incipitul este dat de formula de adresare folosita de nuntagul ea, inceared si convingd menestrelul si cénte povestea tristi a regelui Crypto si a féiponei Engel. Atmosfera lumeasci este de chef”, spusi o data. iar povestea a mai fost Finalubeste trist, deoarece Crypto se transform intr-o ciupercd otravitoare, iar incerearea fiinfei inferigane Ge a°\i depaisi limitele este pedepsita cu nebunia, Relatiile’de simetrie sunt date de cele trei chemari refudurl ale fetei. le cele trei descaintece ale rigti gi ‘Trei incerciri ale craiului: oferd lumea peste care domneste, iar refuzu! laponei il pune intr-o situa IL-sacrificiul: ,,Enigel, Enigel/ Scade noaptea, ies lumine, Daca pleci si culegi/incepi, rogu-te, cu mine.”” I1l-prezentarea valorilor supreme ale lumii lui: ,somnul fraged”” si ,uitarea””.Prof. Cristea ~ In Memoriam De asemenca, compozitional, poemul este aledtuit din doud parti: nunta consumata, impletiti, cadru al celeilalte nunti, povestiti, modificata in final prin csitoria lui Crypto cu masalarita, Povestea propriu-zisk_o incepe menestrelul prin _prezentarea ‘iuperea: slmparaijea peste bureti / Crai Crypto, inima ascunsa”, infitisat ca un inadaptat, ca o fire ciudata, Inchisi, pe care supusii il ,barfeau” cu dispre{: ,Sterp il Riceau gi ndravas / Ca nu vroia si ‘infloreascd”. in antitezi cu ciuperca-rege, lapona (locuitoare de la pol) este prezentati cu tandrefe, sugeriind gingiisie si fragilitate: ,Lapona mica, linigtiti, / Cu piei: pre nume£ Buigel” Tanara plecase din {inuturile arctice, geroase, spre sud, in cdutare de soare_sf deNumiina, poposind, ca si se odihneascé si si-si adape renii, la Crypto, mirele*poienii?, “Ca si in Luceafirul” lui Eminescu, cei doi, regele-ciupered si lapona, se intalnesé th, visul fetei, iar Crypto rosteste 0 chemare incdreati de dorinte, ca aceea a fetei din poemmul, émineScian, Ficcare dintre cele doud strofe ale tiradei rostite de Crypto incepe patetic, printro repetitie ce sugereazi pasiune - ,Enigel, Enigel"-, sentimente calde si emotionante contrafe firlieci a regelui-ciuperca gio cheamd pe tandra in lumea lui rece gi intunecoasd, indemmand-o Si uite soarele, ideal spre care ea aspird cu toati energia spirituald: ,,Lasi-I, uitd-I/ Enigel, /pin somn fraged si racoare”. Lapona il refuzi cu delicatete, a treia oar mirturisini@ui Ostilitatea fai de umezeala gi fata de frig, mediu propice doar regelui-ciupercd, in timp ce ,Bu de umbri mult mi tem, / Ca dacd-n iarnd sunt ficut’ / [...] Md-nchin la soarelesnfeléft, Se fnanifesti aici motivul soare-umbra, sugerind cele doud lumi incompatibile cdrora Teapartih cele doua fiinfe care nu pot comunica ideatic gi sentimental. Soarele este simbo! al yietif'spirituale, al luminii sufletesti, ce sugereaz capacitatea fiinfei superioare de a aspira®cdtre absolut. Umbra, intunericul si umezeala simbolizeaza conditia omului obignuit, neputin{a lui de a se inilta citre idealuri. Ca orice fiinta inferioar’, Crypto nu poate infelege/lumiea omului superior, care niizuieste cu intreaga fiint pentru implinirea idealului, sugerat ict de lumina solar, pe care nu oricine © poate suporta, sufletul fiind aseminat sugestivey 8 fintind, simbol al aspiratiei spre cunoastere: ,Ma-nchin la soarele-ntelept/ Caysufletu-i faintfind-n piept/ $i roata alba mi-e stpina / Ce zace-n sufletul- fAntana”. Omul obignuit, Muritorul dezinteresat de lumea abstract’, mu se poate inilja spre absolutul cunbasterii, Gare“i poate fi fatal: ,Ca-i greu mult soare si indure/ Ciupearcd cruda de pldure, / Ca stifletul pu e fintind / Decét la om, fiard batrand, / Tar la fipturd mai firava / Pahar e ‘gindul, cu 6traya%, Regele Crypto este vietima propriei neputinte si a cutezangei de a-si depasi limitele»Ge &inéerca si intre intr-o lume pe care n-o injelege si cu care nu i se potriveste: ,$i sucul dile®sinicreste! / Ascunsa-i inima plesneste”. Riga Crypto devine o insopindu-se cu ,masilarita mireasé”, o fing’ din lumea lui, o plant medicinalé toxicd potrivita Jui, intrucdt fac parte din acelagi regn. Referirea la ,Laurul-Balaurul” sugereazi acceasi idee a sMuntirii” posibile celor doud fiinfe, care apartin aceleiasi lumi, deoarece ,taurul” este o planta veninoas’, cu miros neplicut, cu fructul fepos: ,Cu Laurul-Balaurul / Si toarne-n lume aurul, / Si-l toace, gol la drum si iasd, / Cu masilarija-mireasi, / Si-i tie de impiriteasi”. Conditia ‘omului obisnuit, comun, este tragic’ prin neputinta de a-si depasi limitele, de a aspira catre valori spirituale superioare - ,Ca-i greu mult soare si indure / Ciupearca eruda de pidure” -, precum gi setea de absolut de care este stipanit omul superior, ce nizuieste ctre cunoastere, luminitProf. Cristea ~ In Memoriam spirituald - ,Mi-nchin la soarele-nfelept” - a ficut ca balada Riga Crypto si lapona Enigel a lui Jon Barbu st fie numita ,uun hiceafiir intors”, Incompatibilitatea celor dowd fiinje ce apartin a dou lumi diferite din Luceaftirul eminescian este gi ideea acestei balade, numai ci omul superior este fata (lapona Enigel), iar fiinja inferioara este regele-ciuperca (Riga Crypto). Prozodia, la inceput, este traditional si se schimba cu una moderni: versuri 8-9 silabe, dar si de 5-9 silabe, rima imbrafisaté, monorima, incrucisata (savanta) si strofe inegale, aviind intre patru gi gapte vers Imaginarul poetic este construit pe baza tehnicii epice a ,,povestirii in povestire® sau a spovestirii in rama” (ca in ,,1001 de nopfi” sau ,,Hanul Ancujei", de Mihail Sadovanit). Rama baladei e constituitd de o nunti-motiv artistic recurent in lirica lui Barbu (,,Ritmulri pentru nuntile necesare”), La o nunta in desftisurare, un ,,menestrel trist” este rugat si fhidivziea o data cfintecul despre ,,lapona Enigel si Crypto, regele-ciupearc”. Povestirea din rawiihs@desthide cu deserierea acestuia din urmi, insistdndu-se asupra caracterului siu introvertit, War fi asupra statutului siu exoteric de increat (ceea ce este etern) yi de nedesiviryit,: .,§7FBi Bhioti gi toporasi/ Din gropi iegeau si-I ocdrasci/ Sterp il ficeau gi ndravas/ CA nu void\si“nfléreasca”. Aflata intr-o lung’ transhumanti solar, méindndu-si turmele de reni spre Sud,pe miuschiul crud al poienii lui Crypto poposeste ,,lapond mica, linistita, cu piei/pre nume Enigel” tare, obosita, adoarme. Din acest moment, intregul imaginar poetic se mut, practic, in visul fetei. Prada unei puternice crize dionisiace, Crypto-asemeni Catalinei din ,,Luceafiirul”- lanseaza trei patetice invocatii catre tindra lapond ,,Enigel, Enigel/ Ti-am adus dulceatf iaci/Uite fragi, jie dragi/ la-i gi toarn’-i in puiae Pretextind ci merge siculkagi fiagii fragezi mai la vale”, Enigel il refuzi, inst acest gest nu il descumpineste pe.Crypto¢i pare a-l indirji si mai tare: ,,Enigel, Enigel/ Scade noaptea, ies lumine/Daca plecisinculégi/Incepi, rogu-te cu mine”. Cumpiinita si rational, jucdind simultan si rolul Demiurguldidin poemul emineseian, Enigel stie, insi, ci a da curs pateticei rugimingi a lui Crypto inseamnd, de fapt, a-1 omori, si il refuzd din nou, sub pretextul ci regele este inci prea crud: Lends culege, rig blind/Zorile incep sit joace/ ‘umed i plipind/ inf instinctual, se expune dinfGFesealA Soarelui care, oglindindu-se ,,de zece ori in pielea-i cheala” il transforma {intro ciipered otrivitoare. Aceasti involutie nu pare, ins, a-1 deranja, el nuntind alituri de alte plinte Jptrfvitoare asemeni lui Cu Laurul-Balaurul/ Si toarne-n lume aurul/ Cu miselarita- mireaSi/ Si-i jie de impariteasa”. Astfel, adevarata drama este, de fapt, cea a lui Enigel, gi chiar 0 drama dubla: pe de o parte, aflatd pe drumul etre cunoastere (simbolizati de Soare), ea trebuie sii-si cenzureze orice pornire afectiva, oricit de tentantd. Pe de alti parte, ea trieste si drama involuici lui Crypto, de care acesta, fiint& inferioard, nu este constient, Enigel stiind cd ea este, de fapt, motivul acestei involutii Din raindul motivelor artistice se desprinde, in primul rand, motivul Soarelui, care, la ton Barbu, semnific®, in esentd, cunoasterea absolut’ spre care aspiri Enigel. Se poate observa, astfel,Prof. Cristea ~ In Memoriam cc, asemeni lui Blaga, si pentru Barbu adevarata cale de iluminare a fiinfei nu poate fi decdit una spiritual’, implicdnd necesitaten cunoasterii si a autocunoasterii, Lipsit de calitatea ratiunii, Crypto nu poate cunoaste realitatea exterioara, insi nici nu se poate cunoaste pe sine. Nunta ¢ alt motiv artistic recurent in lirica lui Barbu si valorificat in ,,Riga Crypto si lapona Eniget”, unde constituie rama intregului imaginar poetic. Autorul conserva semantica veche, popular a nuntii, de eveniment ritualic prin care fiinfa se intregeste, se completeazit prin sirea celeilalte jumitdti impreuni cu care formeaza un tot individual. Tocmai de acceayg nunt intre Crypto si Enigel, fiinje incompatibile, este imposibila. in antitezi cu motivul Soarelui care guverneaza intreaga existent a lui Enigel,umbra ¢ semnul marcant al lumii lui Crypto, simbol al ignoranfei si al necunoastérii, al ‘Materialitatii perisabile: ,,La umbri numai carnea ereste”. Relafiile de opozitie sunt evidenfiate 1a nivelul celor doi protagonisti, relieffindu-se caracteristicile lor: opozitia copt ~ necopt, soare — roati albiiy dar $i prin ideile lor care nu corespund, de aceea, nu poate avea loc nicio nunti, Din punct de vedere stilistic, predomina inversiutile), Zice-L-as”, ,rogu-te”, ai ghioei"; epitetele metaforice: ,menestrelul trist”, ,veninul yechi™ $i metafora ,,in pat de rau si-n hum uns” Concluzia Tema iubirii ca forma de cundasfere si viziunea modernists asupra lumii lui Barbu se reflect intr-un mod original si unig pfin prezenta unor metafore surprinzitoare care transmit un mesaj inciffat si in care poctul déreste.s promoveze arta sa ca act de cunoastere, Iueru reiesit din prezentarea povestii de drigoStedintré doi membri care fae parte din doud lumi diferite Jon Barbu r@alizeazd oereatie modern’ prin viziunea despre lume, prin prezenta unor personaje bizare, prinuniversurile infaigate, prin cultivarea unui limbaj nou, original, caracterizat prin ambiguitate si echi¥oc. De asemenea, in planul ideatic, jubirea este vazutd cao form de cunoastere, de tmplinire a unui ideal fird a avea in ea nimic spectaculos, miraculos si nici chiar tragic, chiar dada ilu se implineste. La rindul ei, viziunea despre lume este pus’ in evidenta in texffipoetic prin tema abordata si prin modul inedit de tratare a subiectului in care primordial este falosired simbolurilor si a unui limbaj now incifrat. Astfel, elementele de continut si de forma se imbinia intr-o structurd moderna gi intr-o actiune plind de nepravazut. Opera literara ,Riga Crypto gi lapona Enigel” este o balada alegorica barbian’, ce reuseste si impresioneze prin ideile transmise gi prin viziunea ampli asupra sentimentului de iubire care nu este de fiecare data realizabil.