Lucrare științifică

-MOTOARE TERMICE-

Guriuc Cristina-Camelia
Liceul Teoretic ”Ovidius” Constanța
Clasa a X-a D

1
 CUPRINS
1. Motorul Otto ……………………………………………………………... 3

2. Motorul Diesel ………………………………………………………… 6

3. Ciclul Carnot

2
1.Motorul Otto
Motorul Otto folosește drept combustibil un amestec de aer cu vapori de
benzină ce se realizează în carburator. Acesta este format din următoarele
elemente principale:
-supapă de admisie;
-supapă de evacuare:
-bujie –( formată din doi electrozi între care are loc o descărcare electrică ce
determină aprinderea combustibilului);
-cilindru cu piston;
- segmenţi – (inele concentrice elastice cu care este prevăzut pistonul pentru a
închide etanş cilindrul);
-mecanism bielă manivelă –(prin intermediul căruia mişcarea rectilinie
alternativă a pistonului este transformată în mişcare de rotaţie);
-ulei;
-arbore cotit.
Cilindrul cu piston este prevăzut cu două supape: una de admisie, prin care
este aspirat amestecul carburant, şi una de evacuare, prin care sunt eliminate
gazele rezultate în urma arderii amestecului carburant.
Timpul de funcționare este perioada de deplasare a pistonului de la punctul
mort superior = PMS (cilindru închide un volum minim de substanță) la punctul
mort inferior = PMI (cilindru închide un volum maxim de substanță) și invers.
Pistonul este legat de un sistem bielă-manivelă (vilbrochen = arbore cotit),
pentru transformarea mișcării rectilinie a pistonului în mișcare de rotație.
Blocul motor este format din mai mulți cilindri legați în serie. Fiecare piston are
alt timp de desfășurare pentru a permite învârtirea permanentă și constantă a
vilborchenului.

3
Timpii motorului Otto:
• Timpul 1 - admisia. Pe măsură ce în cilindru pătrunde un amestec de aer cu
vapori de benzină, din carburator, supapa de admisie este deschisă şi cea de
evacuare este închisă, pistonul coboară.
• Timpul 2 - compresia. Supapa de admisie se închide şi pistonul urcă,
comprimând, aproximativ adiabatic, amestecul de benzină cu aer. Aproape de
capătul acestei curse, o scânteie aprinde amestecul şi arderea are loc foarte
rapid, astfel încât creşterea presiunii şi a temperaturii are loc la volum aproape
constant.
• Timpul 3 -detenta(destinderea rapidă), Pistonul efectuează un lucru mecanic
(timp motor).
• Timpul 4 - evacuarea. Când pistonul ajunge aproape de „punctul mort"
inferior, se deschide supapa de evacuare, presiunea scade brusc, până aproape
de presiunea atmosferică. Acest punct este depăşit, datorită volantului fixat pe
arborele motorului, care continuă să se învârtească în virtutea inerţiei şi
acţionează pistonul prin manivelă-bielă. După evacuarea gazelor din cilindru,
pistonul ajunge în poziţia iniţială si începe un nou ciclu.

4
- Pe un ciclu idealizat al motorului Otto, să exprimăm randamentul în funcţie de
V1
raportul de compresie (volum mai mare pe volum mai mic): ε = V
2

Ciclul este alcătuit din două transformări adiabate(Q=0) și două transformări

izocore(V1=const. Si V2=const.), iar pentru a calcula randamentul se alege:
|Q2|
η=1−
Q1

Q23 = vCv(T3 – T2) > 0 întrucât T3 > T2 şi:

Q41 = vCv(T1-T4) < 0 intrucat T1<T4; |Q41|=vCv(T4-T1).
înlocuind tn expresia randamentului, se obţine:
v C v ( T 4 −T 1 ) T 4 −T 1
η0 =1− =1−
v C v ( T 3−T 2 ) T 3−T 2

Transformările pe adiabatele 1  2 şi 3  4 se scriu, în coordonate (TV):

γ −1 γ −1
T 1 v 1 =T 2 V 2
γ −1 γ −1 γ−1
T 4 V 1 =T 3 V 2 V 1
γ −1
=>( T 4 −T 1 ) =V 2 ( T 3−T 2 )

( )
γ −1
T 4−T 1 V 1 1
= = γ −1
T 3 −T 2 V 2 ε

Pentru randamentul ciclului Otto rezultă:

1
η0 =1− γ−1
ε

5
2.Motorul Diesel:
In timpul 1, în cilindru pătrunde numai aer, care îşi creşte temperatura, fiind
comprimat adiabatic. In acest moment, cu ajutorul unei pompe de injecţie, se injecteaza
combustibilul care se aprinde datorită temperaturii ridicate a aerului comprimat. Arderea nu
este foarte rapidă, astfel încât, practic, destinderea are loc la presiune constantă. După
terminarea arderii, gazele continuă să se dilate adiabatic şi apoi urmează răcirea la volum
constant şi, in final, evacuarea.
Motorul Diesel este mai robust decât motoarele cu aprindere prin scânteie. Avantajul
constă în faptul că foloseşte combustibil ieftin (motorină, ţiţei sau praf de cărbune) şi are
randament mai mare.
V1 V3
Rapoartele de compresie sunt:ε = si ρ=
V2 V2

Deoarece în alcătuirea ciclului intră două adiabate, pentru exprimarea randamentului

se foloseste relaţia:

|Q2|
η=1−
Q1

Căldurile schimbate la sursa caldă şi rece sunt:

Q23=v C p ( T 3 −T 2 ) >0 ;

Q41=v C v ( T 1−T 4 ) <0 ; ¿ Q41∨¿=v C ( T −T )< 0; ¿v 4 1

η=1−
ν C v ( T 4 −T 1)
=1−
T 4 −T 1
=1−
T1
( )
T4
T1
−1

( )
ν C p ( T 3−T 2 ) γ ( T 3−T 2 ) T3
γT2 −1
T2

Scriem în coordonate (T, V) ecuaţiile transformărilor pe adiabatele 1  2 şi 3 4:

( )
γ −1
T1 V 2 1
T 1V
γ −1
1 =T 2 V
γ−1
2 =¿ = = γ −1 ;
T2 V1 ε

T 3 V 3 =T 4 V 1
γ−1 γ −1

T 2 V 2 =T 1 V 1
γ−1 γ −1

T 3 γ −1 T 4
ρ =
T2 T1

6
 T3
Din ecuaţiile termice de stare scrise în stările 2 şi 3, se gaseste raportul:
T2
:
p2 V 2=νR T 2

p2 V 3=νR T 3

T3 V 3
⇒ = =ρ .
T2 V2

T4 γ
Atunci: =ρ
T1

înlocuind expresia randamentului se obţine:

γ
ρ −1
η=1− γ −1
γ ε ( ρ−1 )
Dintre cei patru timpi, timpul 3 produce lucru mecanic.
In general, autovehiculele sunt echipate cu mai multi cilindri, care sunt grupati intr-
un anumit mod, astfel incat unul dintre cilindri sa se afle in orice moment in timpul 3.
Mecanismele bielă-manivelă au manivelele cuplate pe acelaşi ax, numit arbore cotit.
Numărul de cilindri variază de la 3 la 12.

3.Ciclul Carnot:
Transformarea ciclică bitermă şi reversibilă formată din două izoterme şi două
adiabate se numeşte ciclul Carnot.
Lucrul mecanic este obtinut prin intermediul transofmarilor unui gaz ideal, care este
implicat într-o transformare ciclică, bitermă și reversibilă. Ciclul Carnot este un construct
teoretic sau idealizat sau experiment mental, nu un exemplu care să funcționeze în realitate.
Este un ciclu în patru transformări:

1. Destindere izotermă reversibilă a gazului la temperatura sursei calde, T În

această transformare destinderea gazului este determinată de absorbția de
căldură la temperatură constantă de la sursa caldă, iar gazul efectuează lucru
mecanic asupra mediului. Cantitatea de căldură absorbită de la sursa caldă
este notată în lucrările în limba română cu Q.
2. Destindere adiabatică reversibilă (izoentropică) a gazului. În această
transformare gazul continuă să se destindă efectuând lucru mecanic asupra
mediului. Deoarece transformarea e adiabatică (fără schimb de căldură), prin
destindere gazul se răcește până la temperatura sursei reci, T0

7
 3. Comprimare izotermă reversibilă a gazului la temperatura sursei reci, T0. În
această transformare mediul efectuează lucru mecanic asupra gazului,
determinând evacuarea căldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea
de căldură evacuată la sursa rece este notată în lucrările în limba română
cu Q0.
4. Comprimare adiabatică reversibilă (izoentropică) a gazului. În această
transformare mediul continuă să efectueze lucru mecanic asupra gazului.
Deoarece transformarea e adiabatică (fără schimb de căldură), prin
comprimare gazul se încălzește până la temperatura sursei calde.

Randamentul Ciclului Carnot:

Deoarece în componenţa ciclului intră două adiabate, pentru exprimarea
Q1−|Q 2|
randamentului se alege: η=
Q1
V2
Q12=L12=νR T 1 ln <0, pentru ca V 2 >V 1
V1

Se inlocuieste în expresia randamentului:

V2 V3 V2 V3
νR T 1 ln −νR T 2 ln T 1 ln −T ln
V1 V4 V1 2 V4
η c= =
V2 V2
νR T 1 ln T 1 ln
V1 V1

Se scriu ecuaţiile transformărilor adiabatice, în coordonate (T, V):

γ−1 γ−1
23 T 1 ⋅V 2 =T 2 ⋅V 3
γ−1 γ−1
41 T 1 ⋅V 1 =T 2 ⋅V 4

( ) =( )
γ −1 γ −1
V2 V3 V V
V1 V4
=> V 1 = V 3
2 4

Expresia randamentului valabilă numai pentru ciclul Carnot este:

T 1−T 2
η c=
T1

Rezultă că randamentul ciclului Carnot nu depinde de natura substanţei de lucru

(teorema lui Carnot) ci numai de temperatura sursei calde, T1, şi temperatura sursei reci, T2.