RECENZIT 803 datare pentru anumite scrisori, adnotari de texte, ca si alte operatii migaloase, marunte la primA vedere dar necesare si bine venite pentru cel care patrunde miezul chestiunii si adinceste astfcl studierca unui aspect sau altul din viata si activitatea lui O. Goga. Aparut deosebit de oportun si sub auspiciile accleiasi edituri, mereu recep- tive la validarea In practica a ideii_ cu privire la editazea unor instrumente stiin- tifice pentru istoria noastra literara, lucrarea de fatA constituic pe drept cuvint © realizaze de proportii, asemanatoare altora de acclasi gen, la fol de bine intoz- mite, si dovenind un ,memento", prin exemplul sugerat, pe seama altor biblioteci universitare, — cum ar fi Clujul, care detine fonduri de corespondenta valoroase —, posesoare de materiale documentare apartinind uno valori a'e trecutului politic si cultural romAnesc si necesare ayadar sa fie integrate circuitului stiintifie sub forma eclaborata a cdifici critice Am situat deliberat in conexiune cu volumul amintit mai sus, selectia de studii, articole, prefefe si cuvintiri, poezii si corespondenté O. Goga pentru epoca dintye luna februarie 1917 si_martic 1919, iatocmiti pertinent de istoricul Stelian Neagoe, din intentia neascunsd de a intrezi efectiv, pe accasté cale, demersul resti- tutiv fata de personalitatca poctului, in anul care marease aniversarea celor 65 de ani de la unirea cea mate. Studiul introductiv amplu trateazA despre Goga ca si partizan al realizarii unititii nafionale in epora de pira la 1914, apoi pina la intrarea Roméaniei in razboi, utilizind fragmentele autobiogratice, articolele din presa vremii, ca si jur- nalul intim, intitulat sugestiv .Faramaturi dintr-o psabusire* (nov.-dec. 1916). Acti- vitatea ziaristicd iesean’ a lui Goga, suita de poczii din Gazeta Ostasilor", .Ro- mania", .Romania Mare", .Romania Nova", ..La Roumanic", opiniile despre’ aliati si inamici, viziunea sa fata de starca romanilor din Transilvania, refugiul ta Europa occidentali si activitatea intensa din cadrul emigratici de la Paris se ilustreazé de autor prin patrunderea laboratorului de czcatie a omului_ politic subjugat intrutotul ideii nationale. .Actul de cultura si de dreptate*, realizat in- tr-un criteriu cronologic, insumeazé 42 de articole. — 9 dintre acestea. identice. cu cele din editia S. Urdea puteau fi mentionate in note! —, 10 poezii, 7 scrisori, 2 discursuri, 2 alocutiuni, 2 cuvintari si 1 proces verbal, care pledeaz’ la unison pentru utilizarea sursei edite si inedite in actiurea de recompunere a unor aspecte de viata si de gindire a poetului si patriotului O. Goga. Demae de subliniat ramin perieghezele f&cute de autor fn fondurile personale boxate ca si in cele de stat, care ar putea fi adincite in viitoarea covcetari. Cum ar fi cazw) arhivei O. Ghibu, de exemplu. Fara s& solicite un efort comparabil cu cel incorporat de realizarea cuplului M., Bordeianu si St. Lemny si urmarind devenirea lui O. Goga pe durata unui spatiu limitat Ia numai doi ani de zile, Stelian Neagoe releva, in cadrul selectiei prezente, o alt& contributie de referintd despre poetul si militantul national aflat la rascrucea unui timp istorie crucial fn existenta poporului si p&mintului ro- manesc. STELIAN MINDRUT Alexandru Lapedatu, Scrievi alese. Articole, Cuvintari. Amintiri. Editura Da- cia, Cluj-Napoca, 1985, 448 p In opera de recuperare si redescoperite a unor valori ale civilizatiei roménesti, editura clujeana a cont~ibuit substantial prin Iucrari publicate ta cadrul colectiei ajunsi de referin{& si intitulaté sugestiv Restituiri". Volumele aparute pind tn prezent de peste 15 ani depun mirturie veridic&d in acest sens, In dese rinduri st proceda corect si onest din punct de vedere slintifie atunci cind prin resti- tuirile tn cauza, autori, npere si aspecte anatemizate ca delicate” intr-un interval de timp nefast pentru ‘dezvo'larea spiritualitatii romancsti, crau_scoase din ,conul de umbra si redate in intregime circultului stiintific istoric sau Titerar. Domeniului restitutiv amintit i se cadreazi si lucrarea de fati despre viata si activitatea lui Alexand:u Lapedatu, edifie prefatata, ingrijilé si adnotata deB04 RECENZII Ioan Opris. Volumul respectiv survine altor incerciri temerare in accasta directie care au luminat momente fnsemnate cu privire la alti istorici renumiti ai culturii noastre: N. lorga, V. Parvan, St. Bezdechi ete, Consistentul cuvint inainte alcituit cu priccpere de catre editor trascaz’ citeva din liniile directoare in vederca studierii epocii in care Alex, Lapedatu intrushi- pase in plan politic, stiintific, cultural-artistic si academic, figura intelectualului multilateral, a istoricului de Vocatic si spccialistului competent si nu in ultima instanté pe cea a omului politic ajuns si diriguiasc’ destinele culturii noastre interbelice. Se opiniazi in continuare cu indreptitire c&, prin activitatea sa in- treaga care insumeazii mai cu seama posto 450 de titluri de tinuta stiintified deo- sebita, apoi calitatca de organizator de institutii si asezdiminte, de sprijin ncostoit pe seama tincrilor doritori de perfectionare si specializare in strainatate, ca si de aparare, cercetare, valorificare si inaugurare de monumente istorice, omul do cultura distincta, dublat de politicianul cu simt realist inn&scut, ramine ‘un repre- zentant demn al celui de-al doilea val din evolutia cultural-spirituala a tarii dupa 1918, Nu intentionim sa detaliem asnecte privitoare la viata si activitatea istoricutui pentru intervalul cuprins in amintiri si relat in rezumat de catre J. Opris. In- cercAm s& punct’m numai arumite laturi din memorialistica sa, redati hirtiei la o virsté inaintata, fuadamentaté pe materia’e documentare valoroase. Se mentio- neaza atit de autor cit si de c&tre editor cA jurnalul scris in Rusia este contem- poran evenimentelor narate si de aici rezulté probabila opinie prea personald a memorialistului vizavi de everimentele traite acolo intre julie 1917 si ianuarie 1918. Selectia de articole si cuvintari, realizata cu judiciozitate Intr-o ordonare cro- nologica, inglobeazi materiale cuprinse intro conferinta_tinuti In anul 1901 si raspunsul la discursul de receptic al lui Gh. Bratianu din 1943. Studiile si arti- colele in cauzi, dincolo de cadrul lor initial de adresare si existenta, relev& cali- tatile specialistului si dascdlului universitar de tinut& academicd, ca si pe cele ale omului politic si totodata cetiteanului devotat intrutotul intereselor tarii sale. Inclin&m sa credem cA aceasté parte previminaré ar fi trebuit s& fie mai extinsa si mai variata, avindu-se In vedere naleta largi a materialelor publicate de Alex. Lapedatu si inregistrate pind in 1936 de bibliografia realizata de I. Crciun Fragmentele selectate de editor din totalitatea amintirilor si memoriilgr lui Alex. Lapedatu, manuscrise pastrate cu .piosenie« de familia dr. Ana si Joan Macavei din Cluj-Napoca, constituie partea de rezistentA a cArtii, Marturiile scrise lasate astfol_posteritatii favorizeaz zugravirea imaginii mediului romanese pentru 9 fntindere in_timp de peste o jumatate de secol, Se evoc’ anii de scoala liceald de la Tasi si Brasov, sci universitari din Bucuresti, activitatea din primele dou’ decenii ca si existenta si actiunea Ini Alex. Lapedatu in timpul celui dintii razboi, Jurnalul de la Moscova permite intelegerea cotidianului trait de autor in calitate de martor ocular. Ultimele pagini din .memorial* trateaza aspecte legate de parti- ciparea lui Alex. Lapedatu ca expert la Conferintele de pace, contributia sa la inaugurarea Universititii Daciei Superinare de Ja Cluj, activitatea ministeriala si pe trim cultural, actiunile de la Academie dintre 1935—1948 Nu putem sa incheiem insemnirile de faté firA sa nu relevam bogatia notelor de subsol alc&tuite de T. Opris si_utilizarea in decumentare a fondurilor pezsonale pastrate la familia Maior si la Biblioteca Academici. Ne-am fi asteptat totusi la mai multa grijd si atentie Ja redactarea si la nuanta acordat& unor note explicativ din finalul c&rtii, unde apar citeva explicatii cave nu_acoperd intrutotul real tatea istoricA si creazi dificultati pe seama citito-nlui de istorie care nu posedd baza necesarA discernerii si distingerii limitei admise in intelegere si interpretare. Consideram ca Ja acest fragment al lucrarii ar fi trcbuit s& se fi consu!tat opinia citorva specialist in materie pentru ca sd se fi flAturat dia start anumite afir- matii trunchiate istoriceste, Nu intram in detalii din lips, de spatiu si lsam cer- cetatorilor latitudinea si admita ori infirme opinia noastrA criticd. Si desigur edi- torului lucrarii sd judece $i regindeasca partile incriminate din partea terminald a notelor explicative. Meritul autorului si a_realizarii intreprinse ramine decisiv in actiunea de redescoperire si redare in circuit stiintific a unor personaje marcante ale istoriei noastre. Faptul ci manuscrisul a zibovit indelung pind si vada lumina tiparuluiRECENZII 805 si cé exemplarele tiparite au dispirut rapid din librérii concura la plusul de greutate acordat cirtii si ingrijitorului ei. SA speram ca si in viitox editura ,Dacia* va acurda gir si spatiu adecvat unor lucrari ascminéitoare care sa apari ia cadrul scriei_ restitulive si sd tmbogdteascd patrimoniul valorilor culturale romAnesti. STELIAN MINDRUT Nicolae Josan, Muzeul Unirii Alba Julia, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1983, 240 p. + XXXV ilustratii color. Importanta orasului Aiba Iulia in devenirea neamului nostru, valoarea vesti- gillor si monumeantelor sale istorice sint universal cunoscute si 'recunoscute. Pe drept cuvint, cu ocazia vizitei sale din 1966, tovardsul Nicolae Ceausescu numea aceasti strdveche asezare ,unul din simbolurile cxistentci milenare_a poporului roman“, Reorganizat in 1975, Muzeul Unirii din localitate este menit si oglindeasca istoria local si regionalé in context national, sa ilustreze importanta de exceptie a acestui colt de tara in destinul poporului roman, Si isi Indeplineste cu stralucire acest rol; stau mérturie numarul mare de vizitatori, amploarea actiunilor culturai- educative in care muzeul este implicat, renumele su in tara si peste hotare. O prezentare scrisi a acestei valoroase institutii de stiinta si culturé nu putea fi decit bine venita. Ea era oricum necesara, atit pentru atragerea unui numar cit mai mare de vizitatori, cit si pentru orientarea lor intr-o expozitie deosebit de bogati si remarcabi! organizata, Este sarcina pe care si-a asumat-o sia indeplinit-o excelent autorul volumului de fata. In pagini relativ putine, el izbuteste sé ofere un istoric al muzeului, un ghid de vizitare si o prezentare argu- mentata a valorii culturale reprezentate de acesta, Un ,,Cuvint inainte" al academicianului Stefan Pascu deschide volumul, Dupa ce subliniaza ratiunile si insemnatatea acestei prezentiri, jlustrul profesor salutd initiativa editurii Sport-Turism de a edita 9 serie de ghiduri muzeale, pe care !u- crarea lui N. Josan o inaugureazi. Remarcim, la rindul nostru, conditiile grafice excelente ale prezentului volum si formatul de buzunar, care ingaduic utilizarea comoda de catre vizitatori si turisti Prima parte a cartii (p. 7—20) constituie un istoric succint al institutici mu- zeale din Alba Tulia. Sint surprinse perioadele de avint ca si cele de stagnare ori rejativ declin, evidentiindu-se mereu rolul unor carturari inimosi care, adesea {4rd sprijin oficial, au mentinut interesul si efortul pentru salvarea marturiilor trecutului. Un capitol aparte (p. 21—34) este consacrat dezvoltarii spectaculoase a muzeului dupi 1965, Tot aici, autorul insereazi o prezentare a diferitelor categorii de activititi cultural-stiintifize in care se ilustreazi Muzeul Unirii (depistarea si trarea vestigiilor istorice, expozitii, cercetare stiintificd, schiml de publicatii, activitatea de restaurare si conservare etc.). Partea a treia, cea mai ampla (p. 35—192), se intituleazd ,Prin sdlile expo- zitici de baz’ si constituie de fapt un ghid detaliat si comentat al sililor expo- zitiei, Este paztea principala a cértil. Autorul a descris expozitia urmind riguros circwitul de vizitare. Salile au fost numerotate si existi planuri ale fiecdrui etaj {p. 35, 45, 94) cu indicarea numarului salilor si a sensului de circulatic. Expunerea este impartiti pe mari perioade istorice si, in cadrul ucestora, pe sili. Detalicrea nu ajuage pind la descrierea fiecdrei vitrine si fiecdrui exponat; nici n-ar fi fost recomandabil, c&ci 0 expozitie muzeald este ceva viu si perfectibil. Calea aleasd de N. Josan'ni se pare cea mai buna: sint prezentate principalele catesorii de exponate ale fiecdrci sali si orientarea lor general (pentru a indruma_privirea vizitatorului), apoi se discuti semnificatia cultural-istoricd a acestora, Doua co- lectii speciale cu. specific pronuntat sint lapidariul roman si Sala Unirii; natural, beneficiazi de subcapitole corespunzdtoare, Dacia in cazul lapidariului_mate~ vialul s-a pretat la o mare detaliere, pentru Sala Unirii ponderea cea mai insem- nati o detine istoricul acestcia si semnificatia aparte de care se bucura. O atare prezentare, analitici fara a deveni excesiva, deserveste foarte bine re turist si vizitator, chiar pe cel putin ori deloc avizat. Lectura este insa tot atit de utili si specialistului. In amplul edificiu care gazduieste astézi Muzeul Unirii, numeroasele sali disponibile au fost utilizate extrom de eficient, expozitia — desi foarte vasti — cistigind mult in atractivitate, Istoricul si muzeograful poate admira