: Multi me convexa V dacd Qwawd ovicare a punctt oh sale visxa eM segmental de dreapta care le uneste opartine multimir dole’ x(a - 2m rCi-d dota eM pentru + erred Loe acd Foe ay eR" ,n20,8eR Multimea: Me {ol we - 04 = jolZ aimee + @ formeaxs un hiperplan Semi spatiile { vile be lite 204 Sa st St + foe lata 204 Multimile 1, 5”, 5* gant "convene. C stealer wg Si tES las ey > 3 c= Ft) 2 ary $320 (pated oes {e3~ “LE Se us 6-50 FOD= £0, = 0 2-3 2 am PH Yeogalaeyes = 4, Shey alarseres} J st =LisyD i m+y sxe) cS Fee Ao matrice de chmensitnile man 2 CER” cor SER” muh, ye fo law «8h “ela aij my 6 LCF 4a, mj troson y ex: tt + 20 + Say 24 2 3) ca 4 2 = a £3 a sto | Joe] mal , @- | 5 om, +23 £6 ot as a as £10 1 tu! 0. oo ekspuncte extreme 5k + gy e168 vo tay 8 me 20 5420 Sargy 28 2020 gre gr id oe=8 3 ad tay 7& 70 gre yes ae a + & z1 + an Fn es c Ob eSB ane 2) ao-syty “a epurde extreme, + Pie T deQuit de = am -m% £4 (ey) +e 25 - &1 £0 - 6a 20 7 Mourile, am - ta =u 2 3 bal me 4 K=O owen na — 0, oa Ma = 4 Br O Ht he #5 20 wa zo wa oe ep a determina Vargurle ) ps wo) mr 45-92 gh 2S- oie fta! ejars ne rs alS-aa)-o2 A* ge Osh Fagan cn Q wi) vedorul , componenthe cadruin sunt derival®s pastiale se numegk gralientud Runchrei L! Q2a>. On TRH =| Ad ce agcxn Qn sMatricea Hesse ated O* Sed) | e ee x Van | — matvicea Hesse / se vat we = noreext ed 2% ; Qa9q Aaa” Ho) aon 9" (2) ee. ism + a) 3% (x)” e@ = [5 - gle)”+ Criteriu de convexitate Y eunctia digereriliali 2: R"->R ook eonvera pe multimea corexa ™M dacd si mimai daca: een aD 2 WS) + HUY Ca-d) + dacd Sunclia 9c), eR” are deri- 4) + PCB) (X ~' sated, vine ae ordinud dor continue in Rr Fa) FES) alin ganctia 2c) eo convexa dood gf numsi| dood matricea Hesse ivi2 td) leole posh semicleGuils gentry ¥ ER” eh. RG) = oh ome + Boy + Boe td eho) = [ao - or +5 rx + ere #2 cx) = @ iD 2 He det Ha@)= aie - Cl): 3a-1+ 8120 aro ¥ SHG) = portly semidegrits + Race ¢ wider’ convera +Functie gatrotica 20m) + 4 @r,D = 4 othe A a y Lt ts - forma patrated pe R car Ganctia 20) = 4 ex 1G, +c = AT ix Toe ee. Sunctie, patvaties «grec etal une Sancti patrodce! REQ? AT Ane Tare, rhea) = Ant tor Hi <= *en. Ren) = | xt - cure + Sor + hace +8 v Rx) = (3 - mts 3 *Rcs) = ( * “2 +10 <1 16 ‘Tandia @ - poak 3 world adel 4 ed é yD ) ma) +8 207 Am premhowe CB - 799, 2. Probleme de optiwisare neconditio mila consta Tn minimizgarea san moximizarea unei Runctii ReKigney % -- KN) > min (Mar Jn obserta restrictor qupra osteulelon 9X25 0+ Bn *Ranclia core urea a % rinimdkaotd, se numese | * Ranchi _wop pontey at! ER” pentru core exisks €20 ase £a penta ¥ ne =) xillc-oA] ce} Thunct ce minim lo, in cazul functiilor f(x) de o singura variabili, conditiile necesare si suficiente de extrem se stabilesc prin intermediul primei derivate f(x) si a celei de a doua derivate f(x). D20 on ¥* 50 - feed ‘winiam, Conditia nesesaré pentru un extrem (maxim sau minim) este [B29 Sr 8" 20" Incal max anularea primei derivate fx) = 0 Deo ~sadde fe (panct de #9) Pentru un maxim, conditiile necesare si suficiente sunt fx) =0 impreund cu conditia de concavitate fa) <0, iar pentru un minim conditiile necesare si suficiente sunt (x) = 0 impreund cu conditia de convexitatef"(x) > 0 Pie ot un punck de minim pontry Bay Fi Se Senctia Pad odmile eke partic de ond 4 siereriac et 2) ‘ st punetlad 2% in core reas 0 |" eRx*) co tse mimesk punct slokionor od £ Ranchi &. 4‘ a mai orice purck sletionar 2 fanct de mim, p. p@ si _p de maxim Rood som _p- de 38.dacd Qc) eck o Lunctie — convescd gi admire dorivalt yartioke de ord Anldd conte , ck un y sletionar eo p de witim gQobal. MUG - semipor der decd are ce) - emtime #20) 20 poatn deRinild dooe (7? a4) 9,4) 20 5 7 Purch de vinm locod ek 4 at pos +23'- 05 are -uss 2 avem cx) 20 dowd gi mama doew Aka) - xj-4 aint Qa wRe= | 2ap-2 ags-4 O20. 20-2 Qn Okay _ aes -u On =1 70 xe Qt1-aztO wea 4 ax3-4 =O ary R= Head = | oF 2) det He)= wo ae ky ot hy when at = C115) > punet_ de minim a) 2)- 4x6 3 +) 2) fxr + 48 Aga) - («t+ x2) an vos) z TRO> nisms) (ar 1) 2 z Ket x2 20 yae-ne haene fi +a ro ope 2D ols “rx {29 7 = oy ee (-1,-)"wed = HA = (= 4) + ary penta x! (0,0) Ha: fo 4 4 det His 0-0- b= 4.0 det HD <0 2- > gunct de sq adet eo gente (12 RO: (3 +) = MELEE 30) a gimet ge marin lo of 4 v “azo be >° fx cO 4 PON — probleme de optimisare, neconditionald > conska “y sopsinien uni gin de pune Cyornind de la un yunet criti ol «Metoda gradiertulul Yok nai vimpla wed de a chhge directia a’ ook A. - ee) d®- 0 divectie de oregtere maxim a 2 “n punctal a Saat nod de dagere a diveckiei _genereona _metode de grodient eet _ a ee Rays arr + acy + 5y-ae-3y 4H — 0,388 as Xo - 0am HUN -Qued\ . -0,666 (= esp «(SS RRS) © OE reea)= fy tay - 2 [0666 are toy -b 1,535a 0,2 oe = (ogee) + 03 | ~0,666\ - / 01383 1,395, 138 0, 2666, mr 9536 és e084 Teed (-9 S386 0, 0634 Ae og /09:0,% si) ra owa( 0.9386 eee <9, ae) (ses -MEMRD td) = 8a ad) ats Hae + a) 422209 0,133 8 gh ee emeloda de groslient tn care lungimea pons ac se alege oct Se, Y (ay ~ a nm £0) Sema Algoritm: Daw: 2 eR" Step0: set A=0 Step 1 if VF@™)=0 stop, lsc, compute search direction d® = —¥f (x) Step2: compute the step-size ay € argmin x) + a-d®) ee ee eA Pea) + 4 ctr Hin a Be #2 (4) <0 g(a) =2ca rad’) ds - 98a) = (4 -a ae sR= (x, - {x g wits) 3) eontinnowL. elds aitaae (: et (2-4) ale 4 s oy ome rebate (aayyd) = dt (ras t- aay 7 ( J@-4a wad) cali) +o “4 te-aa= -543K = gh-5 of z| se wate ()): oe s@= aye tay + cP y 3 Ete ey epee { i 4 $) ART wR 3 = a& L x x (u/s - 8)" 2 eo. 3 = £(08- visa) + (110 taba) & Peaoned yy EI) the 2 2 Ql ory ty = 047 4 ot (1-2) tHE -QXst Oe THB ax t+ 4 mm 1 (2 Thar [- a tam 03] = © we: lo = £2 + acy +] 1 4 d= f-4 ° gud) = et ded? = (3 [ ~(3)" () lige 8(a)= Ea} Hag #0 -0 + (-8)"F CA) © anakdel. ule av eee as] -Metoda gradientulun Ww Reodtignaree Metoda gradientului cu fractionarea pasului * se alege o valoare arbitraré a (una si aceeasi I fccareiterafic), se determing punctul rex. a fit) si secaleuleazs 2); * se verified condita fle) = fie) 5 -Bal foe), a ea 1 unde 5 este o constanta arbitrara in intervalul (0,1); —— © act este indeplinta incgalitatea (1), atunci valoarea a este acceptati si —_—— se va lua ,=a. in caz contrar se fractioneazd a prin inmulfirea lui acu tiv gi 7< 1, Procesul se continu pant cind este ____satisfiicutd conditia (1). Metoda gradientului cu fractionarea pasului ‘Algoritm Criteriul de oprire WFD) — FE)| < ey IwFe®)]| < ee . Forme. patratice, Vedteulata ox gyulonl enprede Gd = & Ar 2 2 ig 04, A- matvicn ametricd natn ex fe % = Be. Zen’ gtx) ~ ax d (3)y@= (a 5) (s 3 6) J @ x2) ( ey =) don + onl” vr ke mE &O@-e9CRue my ($) -859)+ sal-actie esd) = saP- Qouoy -adtaay +9 a°© SrP- uae aad aay Rp. o & eed Exemplu 2 lox = xa 5-2 o aera ee asi : ' (Geo ~Ki tom + 8x3 a(x) =22? 8x2 tHas ant t0n | 3) : : aaron oefamat ef BOLL aD whe IEHE a ets rine t - Ox, + 4x, + 2x3 | Vq(x)=?7? Retin A vah godiha Va(x) = 2Ax] |_V?q(x)=24 Auld sokicet oa Sx —4x: +02 a= ae Thee bi eB] Fx tan tas] 10-1 9 vg@)=|-1 6 8|-24 Ox, $40 +25 o 8 4 ) = Sef +309 + 2x9 — x2 + 8xxx5] Exemplu3 (x) =2x? —3x,x, +2x? CT a1) a oO. 177 me gk per va) =Ha =[4, BJ. m=4>0. m=|4, Bho t-A 3 |e Roe gg bl=%- 8447-004 = 142-7 Valorile proprit:|A ~ ar] = demovohore We convexst = f(x) este strict convert -meloda de directii cong, Ae 4 eslon cone geteo matron metrics poe eink de dimensiunile MxW . Vectorii nenwli u siv © Me wmese conjugsti tm re- pert os wotriaa A. does (ad 20 (buf) =(@ al ve atATy= uTAve vifuco Pu iv ality x= 3 lu) = 3 wad - way B mar mimes 4 - orlogonali ded wx |! 1 mr = ot - ‘a He, $x 78) Gs tie yrOhk Q a2 Rc) (s -x2 ) ee: (i *2) oD -O + axe -% 4 2 “Vom congas 2 Yeekor! conjugers wav TM cogort on malriaa Hesse Hethgen ou = (0) lc petther vc efal) 97 % ey. = vtAue® a wa | I _ ove ota pk DECIR aM Yes 0 =¥22 ay ve [i does y=! a za + Yeehorit ony wa sat DeXve wiv apiver Can wood une fd alee ophmivare Voluncd coud x Crorema cv V conrgaki pened porigile- ex. doch mnmwoSe%am & consideratG : Less) = cat= sista t ab - BOR dea Cungsd divectia, u = Q) pleauel on ¥° (3) Q)= Fore da) + fag f -(o)° “4 ‘) £ 4 a aec)? Qi) * 41 (a-ld) + tal gtk = a? sad dg@. 2-3 » aZ aA a fa a mi mw madi 2 dexivem minirisavsk Qrenedla Lido RgQ © core plored din x, we wie ot Ao = (4 a] Lv 2 + 4()) 14 {t {\o 4 a z el xa - veri fuse \ peas on eat tet Diallo? + dole © “a (3): @ (4 a)” L yo@atia opines deternindm core 2 08 oplimd prin Trarren TH grodiat yi egdloree. eu! cud ve si 2c) = (a +o Z =H + 222 -¥ poche yi (S poke nae g)-* pied Raprtru Hesknes - She gt loboretor «Metoda Qui Newton ophmizarea necondi- \ tionota . bbe 3 2 un Sgua- ans seas a 7 ee RDO core ami. o sys S& preszpanem tn plan eS deriva gx) +f B"Cad pasheosc wn. inn ener ae a,et fo wee &eeuatia tongenti in punckl Ao (xe , Rc) luau wero , eee: ye Sead+ godin (x “0) oetinem Cx) Cie Go Lx9) niin 20) > $1 -0 5 (x8 eels ore fie Gens oee- Lee)! 8 Cae) rmeloda _newlon - rap sn + redupahaln cH 2D) zeX” aye dorivalh partich de ord a corre 2 RY pel moh presxgumem 5 25) ople dick convexd xf od HO 70 at i for. 4 Metoda Newton-Raphson Fie eR" un punct arbitrar si V/w)40, Deoarece matricea Hesse este pozitiv definiti, rezulti ci ca este inversabila si [V2x)}! este de asemenea o matrice pozitiv definita. Atunci directia a0 = = [V4] Vf) care pleaca din punctul x“ este o directie de descrestere a functiei fox). Metoda Newton-Raphson Metoda x) = x04 ad, k= 0,1,2,... unde directia d' este definita prin a = — [V3] Vf) se numeste metoda Newton-Raphson. Lungimea pasului c pe directia d se poate alege ul descrise in mai sus. De exemplu, putem alege cy, astfel ine a)= minola)= min f(a") +d". procedcel ex: 2% 0d) + + eg aytics enetoda elonicd Newln akg over . initicle #"=6) gx):oe) = &) ohe)= ( 2) (gem)! = 2 «end £ BOE eh. D. 2c oa) = core omar At - 80)~ 202 am. newly Roricd = @) 2X, Res) = (a Ce 73) Fk) “(: ) 2 8cx) e-( de (eee) +8ce))) D-@) ©) We Pecado - 98 cx?) ED @)--) > fase las meee OG) +P C8) =/0 ao) (8) Observatie importantit 4 In cazul ‘minimizirii funetilor pitratice cu ajutorul metodei Newton se obfine a $a ottind yoatia off en ran nt cer en fO)=$n) +x) te tema Wl)=Artb=0-00=—A"b, Pf) =A, 0 = x00) [2px] v(x) = 200) — A-H(Ax" +b) = — At rezultd x = x"5. PPL - probleme de yrogramowe \iniard Problemal. Un atelier de mobita dispune de 61 m” scdndura de nue si 74 m° scandura de fag, iar restul de materiale sunt in cantitati nelimitate. in atelier trebuie si se producé doua tipuri de gamituri de mobila 4 si B. vans | a | Bipot "Pentru tipul A sunt necesare 1,2 m* de nuc si 0,8 m’ de fag, a ee iar pentru tipul B sunt necesare 0,5 m’ de nue si 1 m’ de fag. Cele ye | 12 | 05 | 61 7 tee_| 08 | 10 | 14 dou tpuri de gamituri 4 si 8 adue cate un benefciu de 4gy respectiv 700 lei. ‘Sa se determine cantitatile de garnituri ce trebuie ficure 4 baaaey mae | he fiecare tip, pentna a realiza un beneficiu maxim, in ———— Podeon we 1,201 + 0, Dota 26] Lex s2)- LOOK + FOCKA, > may J 0\80C) + 4 C2 £94 Gone Rony on &y KL BR A Exemplu: In cadrul unei destinat lade teren pent ‘a se cultiva doud feluri de plante (ib) » Investifiile necesare pe hectar sintTéspectiv de 2000 lei st 5.000 | far estigul ne ar este de 30 000 lei, respectiv 60000 lei. CA P-ul dor in cultura celor doud feluri de plante. Pe clte hectaretebuie cultivate fiecare din aceste plante pentru ca si lobfind un beneficiu cit mai mare? ‘Notiim x; cu x; si respeetiv x, numarul de hectare teren pe care se eultiva, cele doud feluri de plante A si B Castigut ce se obtine Consangerle Sle x_) =30000x, + 60000x, max 2000x, + 5000x, = 25000 Vatiabilele nenegative: ee x;20,x,20 Si ludm un caz simplu doar de mere si banane Vitamine Pretul Hi yous caller: 3 a) Fanta de Cost ‘ Cost = 25x, + 10x, Aout Mae 2 (00 bund nutrifie meniul trebuie sf alba Fanci Cnsiringerilor 100 de unitati de calorii si 90 de unit co Bx, + 30a 250 Scopul unui client este de a cumpira fructele intr-o C2: 3x, + 3x, 2 90 3 . 1 Ga tisaners ae aoe aera : door yj jomi@ asigure o bunt nutrifie xnm20o BE:3) of) -G) EES) 6) 0) robles Een de pourri pe es F(8)=(¢2)—max (sa min) Definitii de baza Tefeem|arcb, ax=5 420, keK } ‘Muljimea Tse mmo domentu de solu admisiie ale probleme Domeniul sliloradmisbile ese o mule convex F@) = (G.x)—max Conditile Ax Hea Sema slonded | QO= - 4 + Qaote - oe +25 roy we rertichiiee ZL Oix Katoy- gy +o% =8 Ai - 302 + Su oS @ oc ot aD W620 ks Vaguyseacl x max Form standard Ax = pi x20 Forma canonicd cx max c?x min Ax pi ee Ax > A x20 x20 Orice problema de programare liniari poate fi adusi la forma standard, sau ta forma canonica. oe OPT eamr ICR RI ale unei probleme de programare lntaré ‘Se spune ed o problema de programare liniari are forma standard daca este de forma F(x) = (cx) max Ax=b, x20, unde xR" ,cER",bER™, A este o matrice de dimensiune m x n, ,rang(A) =m was $m sass 70 +Pa- (Ae v2ee{ee +ane <3 gir Br ge KR 4@ ar RO + 2 = | also tar=3 @- 22-32-38 >) ths = MOG 8 $i te eel erie L AKBL VA F couiderst door £CNS 2) = “45 -O eA. a ae maxz = max( 5x; + 3x2), mmaxz = max(Se, + 3x), mtn <4, nth <4, 5x, + 2x2 < 10, 5x, + 2x, $10, x 20,x220. x 20x20. Or +02. > 4 Sout axe “10 mo mF Y 270 mu 22 LeU 70 2» 5 x2=0 Pca) = ¢ xe er? (5 D &: = BA + SAL 2 Of rol. £4 ° 5 otra 20 oe4 o ¢10 ton =4 e o alk 504 rawaslo ie + 10/2, g(als, 1018) = wld Y etatia. opting’ reoink de wer - et pemergerY TM Sip soeatfitSotutji muh ple (es RA)= 824 to he 7 mow Kt € 62 Sap adi -$0% £6 “ay +5902 = a0 am: -302 26 Heo ged Hed x 8 M24 m= AQ A290 (esi ih) vez [a\ 70 19, xr TKS ©) my Bx HOA » qo 4582 £20 aw ~3%2 £6 rudhibdine dp sce — op’ Od), od afusiir3 ale) (0,4) = 8-O+r 10-% sun fai) seedie mabiplg £( 465 Eh) = 8 9S +10: B= 40 = Cas a) = 8-ast aso i . F » Font wet eo weophed