Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Compuneri Sugestive

    Uploaded by

    valentin ududec
    11 views18 pages

    Original Title

    Compuneri sugestive

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views18 pages

    Compuneri Sugestive

    Uploaded by

    valentin ududec

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 18
    SUBIECTUL I b: Seriere despre textul ficfional/nonfictional Redacteazt un text, de 150-200 de cuvinte, in care si evidensiezi raportul dintre realitate si ficfiune, asa cum Se reflect in textul-suport De-a Delta Dundrii de Marin Sorescu. in redactarea compunerii, vei avea in vedere: - numirea a doua trasdturi specifice tipului de text identificat; - prezentarea raportului dintre realitate si fictiune, prin referire la modul de expunere predominant; - comentarea a patru secvente semnificative pentru raportul dintre realitate si fictiune; - adeevarea confinutului la ceringa. Orice opera literard este 0 opera fictiva. Ea reprezint& imaginatia sc Delta Dunarii, scriitorul porneste de la elementele care personalitatea sa originald in lumea ficfiunii. Asadar, pundndu-le in ipostaza unor doamne care ,, nisi fac ciocul cu raj clement expresiy oferd operei ideea de irealitate a peisajului, Pictorul suav al vorbei zugraveste prin cuvinte tabloul fictiv al Dun’ Roméniei, Astfel, opera este o descriere literari de tip tablou in prozd. Naratorul utilizeazA marci lexico-gramaticale ale subiectivitafii prin verbe si pronume la persoana intai ,,stiu”, eu”, ,cred", dar subiectivitatea este confinuta si in interjectia de la inceputul fragmentului ,,O,...", ce surprinde sentimentele de uimire care il cuprind pe scriitor la vederea bogs rului. Astfel, in opera De-a inconjoard, elementele reale, dar le transpune pi ictorul vorbei, Marin Sorescu, personific& pAsArile, 1 adunat in aceste locuri pline de vraja, ca sa faca plaja” si Scriitorul arati bogafia farii prin comparajia ,,qpa asta... e scumpdi ca aurul”. Fiecare comoara naturala a SUBIECTUL AL I-LEA — Practica rafionala si functionala a limbi Redacteaz un text, de minimum 100 de cuvinte, in care si-fi exprimi opinia despre petrecerea timpului liber in natura. in opinia mea, ag putea compara petrecerea timpului liber in natura cu o indeletnicire, deoarece natura, prin sufletele necuvantitoarelor, imi face sufletul s& tresard. ‘Natura a fost creat de o putere divina, iar dac& o injelegem cu adevarat, ne putem cufunda in lumea fictiunii odata cu primul pas ficut pe iarba de-un verde ca smaraldul. Fiecare element al naturii privit prin ferestre rimane doar o amintire vaga in sufletul nostru, dar privit de-aproape, acesta ne fascineazé mintea, Necuvantitoarele, oricare ar fi ele, imi transmit stari diferite prin fiecare reactie. De exemplu, primavara, pasérile, precum niste flusturatici fulgi de nea, care isi cauti cuibul pe ramuri, ne dezmiarda sufletul prin mladioasele lor triluri. ; of ae Soarele, centrul Universului, isi revarsi cildura sufleteascd in fiecare clipi a viefii noastre, Ungindu-ne sufletul cu armonie. Asadar, orice element al infelegem cu adevarat ce inseamna natura. | naturii ne provoacs stiri afective puternice, doar daci noi reusim si SUBIECTUL I b: Scriere despre textul ficfional/nonfictional Serie un text, de 150-250 de cuvinte, in care s& prezinji o semnificajie a textului poetic Pelerinaj sentimental de O {n redactarea compunerii, vei avea in vedere: - formularea unui punct de vedere despre mesajul textului poetic; - prezentarea unei semnificatii a textului poetic, prin valorificarea a patru secvenfe comentate; - ilustrarea ipostazelor eului liric in textul dat; ~adecvarea confinutului la cerinta. lesit din realitatea obiectiva, textul literar este un joc al spiritului, al sinelui ce cunoaste o suprarealitate. Fiecare opera comunica o viziune subiectiva asupra lumii, fiind unic& si irepetabila, iar mesajul textului iese din ansamblul universului sau. Acesta se suprapune perfect cu semnificafiile operei ‘Agadar, mesajul const in ceea ce ii transmite creatia cititorului. Consider c& opera Pelerinaj sentimental de Otilia Cazimir, un produs artistic, 0 alternativa construita prin jocul ficfiunii, are urmatorul mesaj: pentru a nu imbatréni niciodat’, este necesar si pastrim copiliria cu noi, deoarece aceasta ne va insuflefi uncle momente ale vietii de adult. Eul liric viziteaz& gridina bunicilor sai, un loc care ii trezeste o mulfime de amintiri. Constat, mai intai, c& eul liric, aflat in ipostaza de adult care se gindeste cu nostalgie la copilarie, isi face simfitd prezenta, iar vocea sa o intuim din urmatoarele marci: forme pronominale de persoana I ,, mea", mele”, ma” si verbele la persoana I ,,am fost”, ,incercam”. ‘Apoi, iesit din plasma afectivitajii eului creator, cuvantul poetic comprima murmurul vibratiilor intime ale acestuia. De exemplu, personificarea ,,usa ce se vaietd” evidentiaza idea c& eul liric era indecis, nw stia daca prefera sa stea induntru sau afard, asa c& usa era migcatt adesea. Din personificarea .,m-ajung/ Vechi amintiri” reiese ideea c& sufletul eului creator este invaluit de dor, fiindca igi aminteste de nazbatiile copiliriei petrecute la bunici. Prin seventele ,,Grddina noastrd... n-o mai recunosc” si ,,prin perdeaua de ciresi $i nuci/ Ma chemas.. casa pardsité” se subliniazi ideea c& gradina nu mai este ingrijiti si e de herecunoscut, Asadar, cititorul este implicat sufleteste intr-un proces similar trairilor creatorului prin lecturarea unei opere si are menirea de a-i decoda semnificatiile. SUBIECTUL AL II-LEA — Practica rafionala si funetionala a limbii Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si prezingi cartea copilarie a formulind doua argumente in sprijinul acestei alegeri. Cartea copilariei mele Carta lterari este cea mai importanta nascocire omeneasca si cea mai original gi flexibild dee de carte, Seria de clrji care mi-a schimbat radical modul de a percepe lucrurile si m-a motivat si citese exe Harry Potter de Joanne Katherine Rowling, iar in urmatoarele rinduri imi voi demonstra ipoteza eu nig argumente convingitoare. Harry Potter este 0 ficjiune fantastic8 in care orice este posibil. Este vorba despre un biiat, Hany Potter, care afld la varsta de unsprezece ani cd este vrajitor. Acesta este trimis la Hogwarts, 0 scoala de vrdjitori. Aici igi giseste cei mai buni prieteni, Ronald Weasley si Hermione Granger, dar igi face si nise dusmani, printre care se enumera si Draco Malfoy. De-a lungul anilor, Harry trece prin numeroase peripefii, iar in ultima carte il va confrunta pe Lordul intunecat, cel care i-a ucis parinfii. in primul rand, aceste romane te vor face s8 crezi in tine, s& fii original si si nu ifi pese de parerile celor din jur, prin intermediul personajelor, precum Luna Lovegood. Aceasta m-a inspirat de cénd eram un copil, deoarece ii place si fie diferita fata de ceilalfi si demonstreaza acest Iucru prin accesoriile 51 hainee viu colorate pe care le poarti. De asemenea, este nespus de curajoasa si ar face orice pentru prietenii si. in al doilea rand, esti implicat sufleteste atat de puternic, incat uneori incepi si vorbesti singur, creznd c poi interveni in conversafiile personajelor. in momentele ce provoaca suspans, vei fi coplesit de stres, aldturi de actangii operei. Numese aceste romane cdrtile copilariei mele, deoarece am crescut deodata cu personajele c&rfi si ‘data ce le-am terminat, copildria mea s-a sfarsit. SUMECTUL Ib: Seriere despre textulfieional/nonfiefional Redactearii un text, de 150-250 de euvinte, in care si prezinfi o semnificatie a textului poetic ‘unt un om vin de Nichita Stineseu, Creajia literara Sunt un om viu de Nichita Stinescu reprezinta, prin excelenfa, o opera liricd cu 0 deosebiti forfa expresiva care esenfializeaz, in mod paradoxal, firescul existential drept un impuls spiritual, relevand astfel ample valente ale orizontului afectiv-uman, jin primul rand, textul sincronizeazi, in mod abstract, dorinta de revelare a tainelor lumii cu o aventura liricd a cunoasterii, evidentiind incercarea de a patrunde in zonele liminare ale universului. Relevant in acest sens este versul ,,£ un spectacol de neuitat acela/de a sti”, esentializind astfel resortul alcatuirii launtrice in raport cu sentimentul euforic al dorinfei de cunoastere absolut. Motivul stelelor, al géndurilor, al pamédntului si al firului de iarbi, manifesta estetic repere ale unui univers inepuizabil ca substanga si sens, constituind 0 constelatie metaforic-simbolica a echilibrului spiritual: ,, Ma cutremurd diferenja dintre mine/ sifirul ierbii, E o fertilitate nemaipomenitd/ in pamant”. Secventa ,, Abia am timp sd md mir cai exist, dar/ md bucur intotdeauna cd sunt” concentreaza substan{a filozoficd a poeziei, transfigurand astfel firescul existential intr-o manifestare spirituala de inalta forj4 cognitiva, imbinand totodaté comuniunea fiinjei umane cu natura gi tainele acesteia cu sentimentul profund de euforie vital si liniste launtrica. in al doilea rand, autorul recurge la efecte poetice de ormamentatie stilistica, textul operand, astfel, cu termeni si determinanti abstracti, cu imagini obscure ce largesc ambiguitatea operei. Epitetul ,,om viu, Sertilitate nemaipomenité”, enumeratia ,,de-a sti/ de-a descoperi” reprezinti mijloace poetice de mare finefe, inchizind o filozofie optimist, ampla si degajand euforie vitald. Sintagma ,,md cutremura diferenja dintre ‘mine/ si firul ierbii/... dintre mine si insulele de lumind ale stelelor” abstractizeazi conexiunea paradoxala dintre fiinfa umand si universul crepuscular, cosmic, prin prezenfa stelelor ca find ,, insule de lumina”, aici Spiritualizate. Versul ,,am 0 idee din ce in ce mai bund/ despre viata” reliefeaza, drept 0 metafora a permanentei, Prineipiul de viata fundamental al autorului, acceptarea randuielilor firii si echilibrarea pe plan launtric. Eul liric se aflé in ipostaz& confesiva, discret meditativa ,,Nw md realizez deplin niciodatd, magnetic, timpul, clipita cu clipitd/ géndurile mi le-nala”, fapt ce plaseazd eul poetic in atmosfera existentialismului contemporan, Asadar, creatia literari Sunt un om viu de Nichita Stanescu esenfializeaza substanta filozofica de inalté fort cognitiva a fiinfei umane, acceptarea rdnduielilor firi, reliefind totodatd orizontul afectiv uman in intim gi Permanent raport cu absolutul spiritual, natura inconjurdtoare gi universul drept reper inepuizabil, a substanta si sens, ALILLEA - Practica rafionala si funcfionald a limbii de minimum 150 de cuvinte, in care si-ti exprimi opinia referitoare la bucyrg, ‘dei din cele doua texte si experienja ta culturala/de viata. they SUBIECTUL Redacteaz un text, fiom, valorificind i si de a resimfi in profunzime evolujia spirituala si sufleteasct reprezing Bucuria de a fi om rea orizontul absolutului si al infty excelent, una dintre amplele valenfe existenfiale ce contu spiritual, drept resortul alcatuirii fiintei. Consider cA, atét creafia literaré Sunt un om viu de Nichita Stanescu, ct si textul tin. Semimennul de a fi reliefeazk fiescul existential ca fiind esenfa absolutului, consttuind © ampli fiaafe fundamental de viata. in primul rand, fiinfa umand se afla intr-o permanent& comuniune cu planul cosmic, teluric si acvais, intrucdt acestea reprezinté metafora permanenfei, © constelatie simbolic& de elemente reprezentative existentei. Planul cosmic simbolizeazi atat infinitul spiritual, cdt si un resort al euforiei, al misterului sil vitalitatii, potenfate in textul-suport A, tn versurile: ,, Ma cutremurd diferenja/ dintre mine si insulele de lumind/ ale stelelor”. Asadar, fina umana se afla intr-o perfect comuniune cu universul crepuscular, abisi, resimfita in fiecare pulsajie a existenfei sale fragmentare, dar proiectata fn eternitate. Teluricul, prezent in textul-suport A, ,.E'0 fertilitate nemaipomenite/ in pamdnt, si-n pietre” reprezint& simbolul revitalizarii sia regeneriri, atat in plan launtric, cat si exterior. Reprezentind insisi originea alc&tuirii umane, spafiul terest este, asadar, un veritabil cmp magnetic din punt de vedere afectiv si spiritual, simbolizand regnul vege precum sufletul fiinfei umane aflaté intr-o continu comunjune eu natura si tainee in plina reafirmare, spirituale ale acesteia. in al doilea rand, fiinfa umand este vital influenfata de fiecare sentiment resimfit ]untri, nme substanja filozoficd fundamentald a viefii este insisi ansamblul sentimental-afectiv al fiin( ‘Asadar, intrucat fiinja umand se afla intr-un neintrerupt si intim schimb tainic cu Universuh, it plenitudinea sa, consider c& bucuria de a fi om reprezinti, prin excelenfi, esenta existenfial cae individualizeaza fiinfa umand gi o spiritualizeaza. Pa SUBIECTUL I b: Scriere despre textul fictional/nonfictional Redacteazk 0 compunere de 150-200 de cuvinte, in care si prezinti relatia cititor-carte, valorificind textele date: Biblioteca, Marin Sorescu $i Carfile au suflet, Nicolae Manolescu. in redactarea compunerii, vei avea in vedere: - evidentierea specificului relatiei cititor-carte, in cele doua texte; -comentarea a dowd secvente semnificative pentru relatia cititor-carte; - adecvarea continutului compunerii la cerinta. Cartea este un obiect cultural ce deschide noi orizonturi si creeazd iluzii ale mintii, este un lucru sacru si nemuritor, 0 legenda pe care o {ii de mand, un portal spre o alti dimensiune, plind de ciocolata gi vata de zahar, unde soarele nu apune niciodata si nicio creatura a intunericului nu poate intra. Cititorul este cel care igi imagineazd povestea, pe care o ecranizeazi in mintea lui, vizionand-o cu ochii minti, iar odata ce atinge cartea, acesta devine prizonierul ei si nu doreste si fie eliberat. Relatia cititor-carte este una complex, plind de aventuri, pericole si descoperiri noi, plink de minunafii si comori materiale si spirituale. Cele doua texte suport sustin si subliniaz, prin confinutul lor, relatia cititor-carte. in primul text, eul lic exprima, prin intermediul monologului interior si adresat, atractia sa fafd de cArti si dorinta de a fi cat mai multe crti pe pimant, fiind multumit ,,Bine afi flcut ~ le zic autorilor vechi $i mai noi” si fericit c& misiunea de a crea cat mai multe capodopere literare nu e doar a lui ,,Bine afi facut cat afi scris.../ $i n-afi lsat totul pentru mine!/ Ma uit la fiecare titlw..Parcd mi se ia o piatrd de pe inima”. Astfel, relatia cititor-carte este deserisé in opera suport ca fiind o necesitate pe pamént, o conexiune care trebuie impartAsiti cu toata lumea. sg in al doilea text, autorul igi exprima opinia asupra cdrtilor gi asupra propriilor stiri sufletest, prin intermediul monologului adresat gi al descrieri. El este trist c& oamenii au ajuns si fie controlati de timp, iar acum cdrfile suport consecinfele, ele find uitate si asteptind rabdatoare si fie descoperite si descitrate -Rabdarea cirtilor e infinit mai mare decdt a oamenilor. Ele s-au obisnuit sa vada chiar si secolele fewdndu.se unele dupa altele™. Asada, al doilea text reprezintd relatia imaginard cititor-carte, fiinta umana lisindu-se prada timpului si uitdnd de adevarata comoara, cartea. : ; ia final, ee mai multe feluri de relate cititor-carte. Totul depinde doar de fiinta umand si de alegerile pe care aceasta le face, dar orice s-ar intémpla, pentru prietenii loiali ai e&rilor, idee, trairile, imaginile surprinse in frumoasele lumi de hartie nu vor fi itate niciodata. -LEA — Elemente de interculturalitate A dintr-o biblioteca iti poate influenfa perspectiva asupra lumii. in redactarea compunerii, vei avea in vedere: = prezentarea uneiintémpléri, cu respectarea suecesiunii logice a evenimentelor, - valorificarea textelor date si a experienfei de lectura; - adecvarea continutului compunerii la cerinfa. Cartile pentru mine sunt ca niste pArinfi. Mereu imi spun povesti inainte de culcare, imi dau lecfii de viaja, mA ajuti si deosebesc binele de rau, ma inva ce inseamnd prietenia, loialitatea, iubirea si mi sfatuiesc cu privire la incredere, spundndu-mi & nu trebuie si o dau oricui. Realitatea este cruda si nemiloasi, plind de ura si furie, dar cirfile te ajuti sa vezi dincolo de aparen(e, iti dau ceva ce nu oricine poate si-fi dea, speranta la o viata mai bund, la incetarea rizboiuli, sperant la orice doreste sufletul nostru. Am citit o poveste care m-a emotionat si m-a facut si vid lumea cu alti ochi. fntr-o zi cu soare, cand cerul era dezgolit de nori, m-am gandit si-mi iau o carte de la biblioteci. Raticeam printre rafturile prifuite, uiténdu-ma de la o carte la alta. Desi stiteau nemigcate pe raft, aveam impresia c& toate ma strigau si ma indemnau sa le citesc. O singurd carte mica si inghesuitA intr-un col mi-a tras atentia cu adevarat. Nu m-am gandit de doud ori, am luat-o si, in urmatoarea secunda, m-am agezat intr-un loc mai retras, ferit de orice urm de om, intr-un loc perfect pentru mine, pentru gandurile mele §i Pentru confinutul magic al cirfii. Se numea Pamdntul cand, o carte a unei autoare britanice care a luat pare 12 Al Doilea Rizboi Mondial. Carjile despre rézboi m-au fascinat prin faptul c& prezint&i drame ale oamenilor aflati pe cdmpul de lupti. Protagonista este o fati de 14 ani, pe jumatate evreica. Tatal ei este plecat la Tazboi, asa c& locuieste doar cu mama si bunica ci. Povestea este despre incredere si tridare, iubitul ¢ denunjand-o la nemfi, cénd ca incerca s& se ascunda. O alté tema abordati de carte este iubirea adevaratl aes prin sacrficiul de sine al mamei gi al bunicii. Laitmotivul operei este supraviefuirea eroinei care ine dacliiwea cee on it ' ucise de insusi iubitul ei. Aceasta carte m-a sensibilizat prin tristele® metamorfozatd in lacrimile care, atingand paginle cAri,s-au transformat in trie pur Cartea a adus in planul realitiitcruzimea care incearea si dezbine lumea, dar si iubirea ce unes!® umplut de speranja intr-o lume mai bund, in cafe Print-un lant invizibil, familia, Totodata, povestea m-a ‘amenii nu vor repeta greselile care aproape au distrus-o, magineazi-{i c4 esti personajul Biblio din opera Spre vai de jad si sdlbafie de Veronica D. Niculescu. Redacteazi un text de 150-300 de cuvinte care si reprezinte un fragment din jurnalul acestuia, nnd impresiile lui despre intAlnirea cu prinjesa. Data redactarii jurnalului este 17 martie 2018. confi 17 martie, soare afar... si in sufletul meu... Daca e adevarat cA singurele paradisuri sunt cele pe care le-am dobandit gratie perseverentei, stiu ce amme si dau acestui lucru duios pe care-I simt acum in mine. M& ancorez in experienta lui Prometeu care, furind focul Zeilor, l-a redat creatiei sale indragite. Omul a primit focul ceresc, simbol al creatiei, ce sugereazA pathosul pe care-I interiorizam in noi insine. Desi consistenfa sentimentului se pierde in momentul asternerii lui pe hartie, nu ma pot priva de consemnarea aspirafiei implinite. Sufletu-mi palpit’ momentan in sfere albe ale beatitudinii, inundandu-mi raza vizuala cu stropi mari siproaspeti. Revelarea pasiunii mele cu a prinfesei ma exalt si acum. Conexiunea noastra nu se limita doar la schimbul de replici. impartigeam aceeasi dorin{d Muntric’ de excelare, de cunoastere. Abordarea temei Pitrunderii in tainele cele mai ascunse ale cuvantului, ale cArfii imi da fiori si acum. Limitati in fata nu dobandeste, integral, experienfele umane. De aceea, tot ce ne singurul in care ne transpunem voit spre a scpa de contingentul imi permite si destinului, existenta noastra nu acopera. Himane este taramul cArjilor, al lecturii mundan, Limitele lumii mele sunt limitele limbajului meu care, perfectionat de timp, decodific ceea ce scriitorul transfigurase artistic. Aceste taine i le prezentasem si ei, Patrunsi de fiorul cunoasterii, sesizam imediat misterul existenfei. Sclipirea inteligentei sale m& dezarmase. Neinifiatd in ceca © priveste creafia de pre{ a lumii, deduse cf exist ceva mai presus de noi, care asteapti si fie descoperit, asimilat si integrat in armonia minfii noastre. : i Am rimas precum Oedip, care si-a scos ochii pentru a se pedepsi. fn schimb, eu eram orbit suflteste, rednd totul acestei firave fiinfe care imi cerea sd-i infétigez secretele ascunse adine in carfi. Destinul domind ca o idee elard, 0 geometrie excepionald care imi oferise statutul de indrumitor 'mpletisem, astfel, ndzuinjele mele pierdute, in jpso ingenti animi, de a 0 cunoaste si deaci “a _ Eu sunt un muritor inghitit de timp, insa, cea ce scriu este ceva ce nu inceteazA SINUS, ee Niciodata. Este revolta mea impotriva curge! ‘impului, creafia purtandu-ma in eternitatea acestui univers. Redacteazi un text de 150-300 de cuvinte, ce urmeazi si fie postat pe blogul tu, in care Si te identifig cu o culoare, explicdndu-fi optiunea. fn textul tau, vei insera o secvenfa narativa, asocierea cromatica. i, relevant pentry Intimitatea acelor ziduri, a cdramizilor pline de funingine imbibata cu mucegai si rimasite de flicae, m-a cut sa realizez cu groaza c& eu, copilul, nu sunt altceva decat o umbra neagra care fuge de ea insigi, in mod frenetic, pe asfaltul incins si la capatul coridoarelor aruncate in nuanfé bolnavicioasd, aproape cadavericd, a penumbrei. Atat de negru imi este sufletul, incat am devenit vid. Oamenii tree pe Inga mine nebiinuitori, cu o inconstienta sete de a ajunge undeva, unde nici ei nu stiu. Nu mi bag in seama. Tot ce vid si este doar un féne cu salopeté de blugi si tricouri in dungi colorate. Poate... e mai bine asa, ins, eu stiu cf hu sunt in pericol, ci c& eu insumi sunt pericolul, negura, intunericul, negrul. Un soare absorbit de o gauri neagra, ce imi anihileazi gravitatia si ma trénteste de cupolele bisericii in care se ascunde ‘Sfiintul Graal: copildria si inocenja mea. MA rog, ma rog, mii rog, dar seva neagra, scrumul imi arde retina, iar ochii imi Sunt imobili. Sufletul mi-e atat de ingust si intunecat. Sunt claustrofob. Dac& incere sa strig, vocea mea seamin cu o incantatie psihedelicd a unui prizonier osandit. Mama! insi mama nu ma Poate vedea, fiindc& nu sunt intreg, nu sunt copilul ei, sunt doar un element din compozitia altor culori, un atom, o molecula pierduté undeva in Placenta. Sunt propria-mi iluzie, o esenti neagra si mizerabila. MA trezese infricosat, de-a dreptul terorizat din acest cosmar. Mama ma vegheaza din colful ‘avanului, iar manujele mele fragile nu gisesc intrerupitorul, supIECTUL 1 : Fs p. nul dintre colegii tii de clasi a citit fragmentul extras din Minunea de R. J. Palacio si te-a rugat si fiexplici de ce Auggie si-ar dori si triiasca intr-o lume in care ,,am Purta mitsti cu tofii, in permanenga. Neam plimba si ne-am cunoaste unii pe alfii fara sa fie nevoie sit stim cum artim sub misti”. Redacteazi un text de cel mult 20 de randuri care si confind explicafia ta, Pentru cei din zilele de azi, aspectul este foarte important, intr-adevar, prima impresie cind vezi pe cineva este realizata de modul in care aceasta persoana arat&, dar acest Iucru nu este intotdeauna cel mai bun. Auggie nu se considera cel mai frumos din scoala lui si probabil a suferit dupa operafa de la varsta de sapte ani, care i-a distrus fizicul. De asta ii place s poarte costume si masti. in opinia mea, Auggie are un motiv intemeiat pentru care ar vrea si traiasca intr-o lume in care am pura mast cu tofi, in permanenfa. Ne-am plimba si ne-am cunoaste unii pe alfi, fir i fie nevoie s& stim cum aratam sub masti. Esenta acestei dorinfe este cd lumea ar deveni un loc mai bun daca ne-am opri din judecatul oamenilor dupa aspectul lor fizic, iar in loc si facem asta, am deveni mai atenti la modul in care ‘cesta vorbese gi gindesc. CAnd o sé traim pe principiul c& aspectul moral este mai important decat aspectul fiz, ne vom putea numi oameni buni, Am uitat cd la inceputuri, calitatile si defectele morale nici nu contau. Oamenilor nici nu le pasa. Acum e greu sa fim noi ingine, fra s& fim criticafi, Nu ar trebui sé ne batem joc de aspectul niménui, pentru ci acesta se va schimba pe masur& ce crestem. CAt despre calititile morale si modul de gandire, acestea "aman la fel pana cénd decidem noi si ne schimbam. SUBIECTUL 1 D. Alege unul dintre personajele din fragmentul dat cdruia, dacd ai putea, i-ai spune pirerea ta despre rolul pe care il au prietenii in viata omului. Redacteaz 0 compunere, de cel mult 30 de riinduri, care si reprezinte mesajul pe care |-ai transmite personajului ales, justificandu-ti pirerea, Prietenia, pentru mine, reprezinti ceea ce inseamna si pentru tine. Cred c& tocmai de aceea te-am ales, dragd vulpe. Poate cd sunt precum esti tu: singurd, plictisita, nerabdatoare si gsesc un suflet care si-I tempereze pe al meu. Pénd la urma, asta inseamna s& fii prieten, nu? Sa p&trunzi in viata unui om, sé jl bafi usor pe umerri si si-i spui c& vrea s4 il imblanzesti, si ii iei durerile si s& le impartiti frajeste. in primul rand, am tot vanat si am fost vanatd, am tot privit cu inima si am fost privita cu o pereche de irsi nedumirifi. Abia apoi mi-am dat seama cat sunt de solitard in jurul unui amalgam de oameni i am avut nevoie de aceastd singurdtate ca s4 infeleg c& un prieten se uita Ia tine cu sufletul si ifi asculta trairile nevinovate, suspinele iubirii. fn viafa noastra ei apar incet, timid. Bat la usa sufletului nostru, se curaji de noroiul de afard. Nu-I duc induntru. Cénd intra, ei nu fac galagie, Se asazA in liniste Inga noi si, brusc, nu mai suntem singuri in singurdtatea noastrd si asta e de ajuns pentru a deveni fericiti, ifelesi. Banuiesc, drags vulpe, cd si tu asta iti doresti, nu-i asa? Nu vrei o existenfa fia regrete, fad vanatori, fra lanuri de gréw ist, care nu-fi adue aminte de nimic. Vrei o via pe care si o imparfi, nu pentru a fi totul mai usor de dus, ci pentru a avea de cine sd-i fie dor cand privesti spicele, pentru a aparfine cuiva, dar nu oricui. in al doilea rand, prietenii nu se ineaca alaturi de tine. Fi sunt colacul tu de salvare, cand valul te "pune in adancuri furtunoase. Prietenii sunt casa pe care nu o vindem, nu o renovim niciodaté, dar si casa ‘are nu se prabuseste, nu primeste alt chirias in ea. Oricat de liberi am fi, avem nevoie de o mana care si 0 uprindd pe a noastra de-a lungul timpului hain. Avem nevoie de cineva alaturi de noi. Cineva care sa fie brav in fata vicisitudinilor viefii noastre, cineva aldturi de care si nu ne simfim batrani, s& ne jucim, Asta ted eu, draga vulpe, ci inseamnai un prieten: o inima care bate alaturi de a noastra in acelasi ritm. Asadar, nu din egoism, ci din cunoastere stiu c& prietenii nu ne aparfin asa cum noi le apartinem lor. Poste cd acesta este rolul lor. Facem schimb de suflete cu ei, Noi fi vindecdm pe ei si ei pe noi. Sper, iubiti wulpe, Si gisim améndoud o asemenea fiinjd. Tu il ai pe Micul prinf, cel care se ascude in inima ta. il voi Giut8 Si.eu pe micul meu print, la fel cum poate ma cauta si el acum. Acesta este rolul prietenului: s& caute, “'asculte..Plec acum. Sa privesti lanul de gréu, sa fii fericita. Prietenii ne fac fericiti SUBIECTUL AL I-LEA oval B. Tu ce parere ai despre informafiile care apar in fragmentul citat? = Redacteazi un text de cel mult 20 de rinduri, in care si-fi exprimi opinia cu privire la 9 idg identificata in cuprinsul interviului. Dup& parerea mea, informariile fragmentului releva 0 cunoastere, o descoperire inftptuité de wy suflet. fn cuprinsul interviului am identificat 0 idee profunda, legaté de faptul c& uni oameni compers calatoriile cu un drum initiatic. in primul rand, ascunse prin labirintul nostru launtric zac taine si dorinte care respira, traiese, Pry cAl&torie, pasii nostri colinda intr-un descdntec intreaga lume si, prin grote ascunse, pesteri antice, piramide care cuprind atat viafé, cat si moarte, jungle dezlanuite sub ragetul fiarelor, oceane cu furtuni de coama albastra, castele si bolte de azur sacru ne gasim pe noi ingine. Poate o taind deslusita de murmurul vantulj prin desert sau poate o dorinfa implinita in varful unui munte, unde stapanim fiecare vuiet, fosnet. {n al doilea rand, in traversarea lumii, pe Inga descoperirea fiinfei interioare st si educarea rafiun noastre, indl{area spirituald, initierea noastra intr-un spirit crestin, care vede minunea razelor care danseazi balet cu panglica stelelor pe cer. Spiritul, care cerceteaza linistea si sufletul latent, devine una cu vantul, cv marmura dintr-un castel antic. Sufletul, care alaturi de Marea Creafie a lui Dumnezeu urc& pe scara de lumina existentiala si depaseste limitele profanului, patrunde in incremenirea celesta. Jn concluzie, calatoria ne stimuleazi spre atingerea apoteozei, cunoasterii culturilor plaiurle misterioase, vulcanilor, soarelui, ne inifiaz pe un drum catre deslusirea enigmelor $i gisirea rspunsurilo. SUBIECTUL I p. Tu gi colegii ti de clasi afi avut de citit un fragment extras din Orasu! de sticld de Paul Auster. pentru 0 ord de dezbatere la ora de consiliere si orientare scolari. Dezbaterea se indreapti ins jntilnirea dintre un scriitor si citito Pre sintre un se i sai, Redacteazi un text de cel mult 30 de randuri care si reprerinte intalnirea ideal dintre seriitor si publicul siu, poate ca in imaginafia lui Quinn. fn redactarea textului vedere. ei avea in vedere formularea a dowd argumente care si-fi sustin’ punctul de Cel care scrie are sufletul asemeni unui ocean: nemarginit, de o frumusete aparte, in care, daci indrizmesti si te scufunzi, te ineci. Este dens, te ,,umple” si renasti. Cel care citeste a inotat in multe astfel de oceane gi nu se teme de ,,moarte”. Explicafia este simpla: odati ce ai ci 0 carte, nu vei mai fi niciodaté deoarece scriitorii impart bucafi din ei oamenilor, isi ,golesc” sufletul in cea ce scriu, iar cénd acestia se inilnesc, ajung la concluzia c& se cunosc deja. Prin c&rfi ajungi si te cunosti atat pe tine, cat si pe cei din jurul tau, Un prim argument este c& un scriitor oferi mereu cititorilor prilejul de a-1 cunoaste: din interior spre exterior. O intdlnire intre un scriitor si publicul sau ar fi intocmai ca senzatia de déja-vu: nu stii cum, nu stii cand, dar ai mai trait 0 data acele sentimente. Un scriitor va insufla mereu cititorilor sai anumite calitafi pe cate el le posed. El di mai departe cfite 0 soapt pe care cititorii o inmagazineazA in sufletul lor. Cu trecerea timpului, acestea devin strigdte care izbuenese din adéncuri. Un scriitor este un mentor care schimba lumi, oferd perspective, inspira generafii, iar o intalnire cu discipolii s4i ar fi una armonioasa, deoarece prin prisma Cirjii, ei se cunose deja, Cartea este singurul mijloc prin care ajungi si cunosti esenfa sufletului cuiva. Al doilea argument ar fi faptul cd un scritor igi iubeste cittori, chiar dacd nu ii cunoaste, gi Te este Pe deplin recunoscator. O intalnire ideal intre acestia ar decurge in felul urmator: seriitorul ar zimbi, fericit Ci munca lui ajunge la oameni, iar el, cititorul, i-ar luda munca gi i-ar mulfumi din inimé, deoarece acea carte i-a schimbat lumea, i-a zdruncinat-o din radacini, Cu 0 privire profund recunoscatoare, cititorul a Spune: ,.Te cunose”, iar seriitorul ar infelege cd se referd la faptul cA a reusit st descifreze hoa p ‘scunse in spatele unor cuvinte cat se poate de obisnuite, dar care vin ain suflet. S-ar je eles ‘estuia un autograf, Ar merge pe drumuri diferite stiind ea se cunose, chiar daca nu s-au mai v S!poate nici nu o vor mai face vreodata. Cartea este cel mai nestramutat portal din toate timpuri Temuritoare. Aceasta va raméne si pentru generatiile viitoare, care acd acesta a trecut in nefiintd. Este puntea dintre lumi, i un scriitor ¢ Care le asazA pe foaie va riméne nemuritor odatd cu Iucrarea sa. Scriito dupa moarte, Je care transcend timpul si spatiul, dae! oe cunoaste sufleteste pe scriitor, ¢l a = a” sufletul in cuvintele pe itor care igi vars intele rul este unica dovada cA exist viata PARTEA III 5. intr-un text, de 20-35 de randuri, exprimi-ti opinia despre rolul cd in copilirie. Din punctul meu de vedere, este foarte important s& putem citi carte in timpul copilriei, deoarece copilului fi vor placea mai mult cartile, le va iubi, iar asta este foarte important, in primul rand, cartile ii ofera copilului o imaginatie foarte bogati pe care o poate folosi cand va deveni mare. Cartile au o mare insemnatate, find foarte folositoare. Ele trebuie Tespectate $i citite de toti copiii cu o mare dragoste, fiecare persoana are nevoie de o lectura, deoarece fara lectura oamenii nu ar mai fi asa destepti, asa de creativi. Prin carte, omul devine infelept, devine constiincios, puterea ca si citesti o carte inseamna foarte mult, inseamna dragoste, dar doar daca o citesti cu iubire gi interes. in al doilea rand, cartea ne ajuta s4 comunicam, ne oferi foarte multe expresii care ne pot ajuta foarte mult, Omul are nevoie de aceste elemente verbale. Cu ajutorul c&rtii, ne documentim. Un copil are nevoie de cirti de povesti care si-i capteze atentia asupra lucrurilor din ea. Nevoia de c&rti este foarte mare, in concluzie, c&rtile ne ajuta, ne ofera expresivitate si multe exemple folositoare omului si copilului. Carfile sunt singurul sprijin al copilului. Fiecare dintre noi avem nevoie de lectura. Deci, s& nu uitim un lucru foarte important: SA nu uitam cartile in urma! 6, Scrie 0 compunere descriptiva, de 20-25 de rAnduri, valorificand cele doua texte suport, dar gi experienta ta cultural, cu titlul ,,Unde fugim de acasii?”. Unde fugim de acasii? Unde fugim de acasé, cénd ar trebui si ne inchidem intr-o casi, ca s& citim toate cirtile pe care le avem in bibliotec4? Viziunile artistice pe care le are omul sunt foarte multe, sunt foarte reale, dar de multe ori, dac& nu vedem, nu credem, SA mergem intr-un pod gi sa citim toate cartile pe care le avem in fafa. Oare chiar © bine? Nimeni nu imi poate da raspunsul la aceasté intrebare simpla. Sa citese doar carti de povesti care imi ofera basme? Nici asta nu e o intrebare simpla. = : Fugim de acas& intr-o padure, unde se intalneste soarele cu norul, iar in mijlocul paduri, unde este cel mai frumos loc, neatins de nicio creanga sau planta. Frumusefea naturii poate fi chiar surprinzatoare sine Poate fascina, dar nu totul este perfect. Sa citim crti care nu sunt pentru varsta noastra ne face si ne simjim ciudat. O carte pe care sorie ,Adevarata parte din tine” este o carte dificil, dar nu imposibilé. ies ceo parte neagra a unei persoane negre, dar nu are sens. SA merg intr-un basm, poate fi 0 iat a As merge in locul Albei-ca-Zapada, dar s& pot si fiu si in locul celor gapte pitici. Basmele, ee ai indiferent de cum sunt ele, sunt niste simple c&rti care pana la urma ne lumineaza calea. Chiar dacé = Aoisprezece ani ar una vitoare fac treisprezece, viafa ne surprinde in moduri ncare nu ne-am 2S P% - Textele din acest exemplu simbolizeazA recunostinfa mea pentru tot, pentru toate Inerunle ‘are le-am invatat, chiar dact am facut greseli. PARTEA III 5. Exprim4-fi opinia, intr-un text de 10-15 randuri, cu privire la ceea ce reprezinta lectura. in opinia mea, lectura este un izvor al cunoasteri gi o cale spre un nou refugiu, o lume in care traiese alaturi de eroii mei preferati fiecare clipa si o lume in care prezenfa mea e oricand binevenita. fn primul rand, lectura constituie 0 descoperire a personalititii, o imbundtitire a caracterului intelectual si oferd o grimada de alternative pentru viata unei fiinfe umane. in viafa fiecdrei persoane, cartile nu ar trebui sa ocupe un loc prafuit pe raftul bibliotecii, ci acele suflete ruginite ar trebui descoperite zilnic. {n al doilea rand, lectura in viaja mea reprezint& un refugiu din lumea haina ce-ti répeste timpul cu lucruri inutile si prefer o ord si m& cobor in lumea magica si tainicd a lecturii, decat s& fiu captiva o viata intreaga intr-o lume imprevizibila si iminenta. {n concluzie, lectura este un lucru fundamental, un obicei care nu ar trebui uitat nici macar o clip, ci prefuit ca insasi viata. 6. Reflecteazi asupra mesajului primului text si prezinti intr-o compunere de 20-25 randuri ce reprezinta pentru tine ,,Cartea tuturor cArtilor”. In opinia mea, ,,cartea tuturor cdrtilor” reprezinta universul creat de noi ingine, un univers in care se imbina intr-un mod uimitor detaliile care ne-au coplesit prin miile de randuri citite. in primul rand, aceasta carte poate fi descoperita dupa o lunga cAutare, dupa zeci de sentimente neinjelese, de curiozitti neexplicate si de enigme nedeslusite, E 0 carte speciala, ale cArei pagini le poti isfojabia dupa ce incepi si infelegi viata, st realizezi cd esti pe punctul de a trai ce au trit eroii tdi prefer {n al doilea rand, ,,cartea tururor cdrilor” este mereu diferiti $i originala, ea are mereu un alt autor, iar emoiile si ac(iunile variaz& int-un mod deosebit prin virsta la care noi, autorii, am descoperit c& putem serie, noi avem talentul de a ne impirtsi sentimentele pe o coalé alba, apoi sd le ordonim si s& privim cu satisfactie cum viafa noastrd este citith print rindurile de cemeala. Aceasté carte este imbinarea perfect dintre spontaneitate, curaj, ambitie si sentimente impartisite. Ea este o deschidere totald a inimii in fafa lumii, o asumare in fafa cuvintelor gi a faptelor pe care ni le-am insusitde-a lungul viet. in concluzie, ,,cartea tuturor cdrfilor” ¢ un nou univers, 0 noua Perspectiva in care viata personala se impleteste armonios cu fictiunea si creeazi un mod de exprimare exceptional. Aceasti carte va reusi mereu sé se confrunte cu oricare alta, abundénd in situafii de viafa in care ma voi regasi eu si multi alfii, dar pani la ajungerea maturititii necesare in scrierea ei si exclusiv dupa, continuam si ne Iisaim mintea in acceasi stare de euforie la atingerea unei noi cari. pARTEA I Redacteazi 0 compunere de minimum 250 de cuvinte cu tithul Omul in cétutarea térémului banuit, pomnind de la semnificafiile mesajului transmis de textul Focuri de primavard de Lucian Blaga. Omul in céutarea térémului bénuit O flacara ce arde in nemurirea timpului neverosimil care im, inpliniri existenfiale, pulberi de fum ce au fost rascolite in praful inocenfei iluzorii ce ne ofera imboldul de a seduce i... 0 Mana care ne ofera cupa Graalului ce exprima destinul conturat pe aripile ecoului iscodit de iubire, reprezinté temeinic momentul in care fiinfa a fost creata de Atotputernic, doringa crescuti din durere, continua aspirate la Paradisul pierdut in vremuri imemoriale, aga cum se reflecté gi in mesajul poevii .Focuri de primvara” de Lucian Blaga. iprastie peste omenire Sperante de in opinia mea, tema omului in cdutarea taramului banuit a cernut si va cerne in continuare firea, acest ideal neputind fi alungat din constiinfa spiritului, asa cum se reliefeaza i in semnificatile textului Simfi mereu acele ,,albastre ruguri” care prezint& sentimentul de jertfA a lui Isus fafa de creatia sa, sacrificat pentru ca lumea sé aib& accesul la mantuire prin botez, si vom fi mereu prin anamnesis, ne vor aminti mereu de perioada cind am putut s ne armonizam cu natura, cdnd nu am mai fost fnfe ard suflet, ci spirite creatoare ce aspira la perfectiunea divind prin primirea harului, ne vom aminti mereu de Raiul pierdut, citat, vom acesta s-a »Prinsi de duhul inverzi Asemenea unei rasfrdngeri a realitafii, ne reintoarcem prin nuanfele ce inliturd echivocul spre fricrea deplin& care, in acest caz, o chemi cu un oftat si-fi rAspunde in surdina, ne alinim din now zbuciumul luntric sine ancoram pe coordonata dumnezeiasca in care ingerii zboara deasupra destinului, iar orgoliul devine bundtate si ura-iubire. Suntem din nou intr-un menuet cadenjat unde putem sa ne detasam de Frofanul acestei viefi si si pitrundem in puterea generatoare de veselie si vitalitate, ,,prin grddini nensufletim”, care ne ofera un statut privilegiat si un acces la un nivel superior al eternititii, ne detasim de “eisitudini si, asa cum afimma gi Lucian Blaga in mesajul poeziei sale, putem inlatura géndul durerii, al unui ‘ragism existential, stim din nou c& aura ce ne hrdneste fiinja frageda a ptruns in dorurile noastre nedefinite, Putem cénta din nou trairle din lira ingerului: pacea, bunitatea, grija si totodata freamatul intregului Univers 3184 fim in dreapta Mainii Sale. Acest intermezzo al vietii este indispensabil, in textul citat descriindu-se cel mai bine Bpatienenis ‘est la cele dou tardmuri: spirit $i materie, dar, dintre care, Mantuirea va fi mereu cAsufa din cel mai inalt Pom al vesniciei, ea va fi, este sia fost scénteia pe care o aprindem in tacerile graitoare. Prin versurile fing Primeivard/ un tram ce-1 bainuim” se surprinde continua cAutare a idealului, decorul paradisiac ind asemanat cu ,, Primévara” deoarece, la fel ca acest anotimp, el este pictat cu cele mai pretioase esenfe * devenirii elocul in care primim prin vis vesminte de credina impodobite cu o apoteoza de lumina care a wae Pamantul prin pecefile sale, e un ,tdirdm ce-l bémuim”” in cotidian, pe care vrem si-I regisim si s8 nttitilo, SU £422 Sfinfeniei sale, deoarece, desi intre Dumnezeu si om se afl o pripastie de natura ot ise repasese prin absoluta lor divergent. Vrem si regisim Paradis. fn final, eu cred ca fiinja va fi mereu foarte aproape de implinire, asa cum ni se spune $i prin mesajul Poeziei, va aspira mereu spre inedit prin clipa iluziei nestatornice, spre tirdmul banuit, dar niciodata nu se va amprenta cu puritatea acestui nepatruns prin gdnd, ci prin rugiciunea adresata Sfintilor Périnti. PARTEA A ILA Citeste, cu atentie, textul de mai jos: Dragostea pe care o revarsdm asupra oamenilor este ca o lumind care descoperd lucrurile aflate pnd atunci in intuneric. Prin iubire cunoastem si vedem pe celdlalt in adevdrata lui lumind. Numai inbirea este vaztoare, Dacdi cineva vrea sd stie ce inseamnd sd fii vazdtor cu duhul, trebuie sd stie cét asta inseamna Erie Savastie Bastovoi Redacteazi_o compunere de mi imum 200 de cuvinte cu titlul Numai iubirea este vdzdtoare, valorificAnd ideile desprinse din textul dat si din experienfa ta cultural. Numai iubirea este véizdtoare O pata rosie care a amprentat sufletul ce naste in adancul su enigma care trezeste pe chipurile oamenilor adevarate fericiri trezite din nemArginirea sufletului, siruta dulci care tree hotarele dintre amurgul nostru sau zorile altor lumi pline de greutiti existenfiale si... trairi ascunse care se oglindese pe coracolul bunatifii i se metamorfozeazA in cel mai tainic sentiment al clipei iluzorii — Iubirea, care, asa cum afirma Savastie Bastovoi, ,,este o lumina care descoperd lucrurile aflate pand atunci in intuneric” sie surprinsa prin cele mai tainice cotloane si in cartea mea preferata Lorelei de Ionel Teodoreanu. Cu gura céntind note ce izvordsc din murmurul intregii puritifi ce invaluie constiinfa tulburat’ de rautate, Iubirea e singura forfa ce alind sufletul iscodit si te poarta spre finalitate, e cea care iji vede interiorul plin cu esente ce se pierd printre apa albastra ce simbolizeaz elixirul viefii, printre virtutile devenirii ce ne amigesc pe parcursul labirintului nostru inifiatic, ,, prin iubire cunoastem si vedem pe celdlat in adevdrata lui Tumind”, aga cum afirma scriitorul Bastovoi, nu suntem pacdliji de exteriorul ingekitor ce reflect doar limita insurmontabilé a fiinfei, ce impune tema fragilitiji umane asupra treceri ireversibile a timpului, cunoastem zbuciumul, fericirea sau extazul, vedem din nou prima raza primordiala care ne-a desenat soarta diferita si unica, ,,Numai iubirea este vézdtoare”. Atunci cand iubesti, te ancorezi in alte dimensiuni nedefinite, veri tot farmecul prin prisma portilor sufletului, prin cunoasterea divind care te poarta peste intregul monoton, sti ci fi-ai gisit acel ideal dupa care intreaga viafa a reniiscut in parfumul ineditului, infruntat pana acum greutafile gandului incert. Dacéi vrem sa stim in adevaratul sens al Cuvantului, care este piatra filozofala ce exprima Adevarul, trebuie mai intai si valorificdm lubirea, dorul de floare rosie ce vegheaza de la portle infinitului, aga cum ne indruma si autorul ,,Dacd cineva vrea sa stie ce inseamma si fli vazdtor cu duhul, trebuie sd stie cd asta inseammii sa iubesti". E ca un ecou impletit in bucuria copliriei, dar care e menginut prin eredinfa ce ne-® Hisat-o mostenire lisus, e flacdra care arde in misterul pe care il atingi cu degetele fiinfe, la care aspit imuabil, e dorul de Paradisul pierdut pe care il regisesti prin rugaciune, prin mantuire. Situat la limita dintre natura si pre-naturd, efemer si etern, omul este intotdeauna o problema deschisa care nu poate vedea decat aparenfele atunci cnd nu stie cu adevarat sau deloc semnificatia celui mai puternic sentiment: dragoste, dor, inifiindu-se pe marginile colfuroase ce ascund invétaturile lui lisus sau poruncile dictate lui Moise Pe Muntele Taborului, ajunge s& stie miracolul ce te angie cAnd esti speriat, cfnd te simti neglijat,intead creatie devine leaganul sau, re Divinitatea fiind perfecta si putand intr-un final si regaseascé in spirit valoarea umand, toate trairile, supardrile, si revadi tablourile inca neterminate si juciriile ce is! ii redescoperi sinele ce a jase stapanul pit in nalucirile dit aap a 7 pierdut in nalucirile din amurg, sh stie c& i ea cal surpt is in pictura Gabrielei Cocora, intitulata evident P. = oo gee a intimplat ieri si m-a rascolit. Mi-a ff ri ae va = l . Mi-a facut sufletul ri

    You might also like