2. Reactii de aditie 2a, Adifia hidrogenului Ex. Hidrogenare a benzenului (Ni la 180°C sau Pt la 250°C) Ex. Hidrogenarea naftalinei (Ni la 100°C — pentru aditia a 2 molecule de Hp si Ni la 180°C pentru aditia urmatoarelor 3 molecule de Ha) 2b, Aditia halogenilor Ex. Adifia clorului la benzen ( in prezenta luminii) 3. Reacfii de oxidare ‘Benzentl este destl de stabil la oxidare. Oxidarea are loc la 500°C in prezenti de V20s, Rezultd acid maleic, care ‘rece in anhidrid maleic’, Oxidarea benzemului: Natalia se oxideaza la 400°C in prezenta de V:0s, rezultand anhidrida falc’ Oxidarea naftaline: Antracenul se oxideazi la 300 °C in prezenfa de V20s sau cu soufie oxidanta K>Cr20;/CHs-COOH rezultind antrachinona, 55I La catena lateral: 1. Reactia de substitutie: halogenarea la catena lateral (fotochimic) Halogenarea areloc la lumind (fotochimic) sau Ia temperatura, Se folosesc, ca sila alcani, doar Cl2 $i Br2 gi se cobfine un amestec de compusi mono- si polihalogenati in pozitie benzilici. Pozitia cea mai reactiva este pozitia benzilicd (atomul de C vecin nucleului benzenic) de aceea substitufia se mai numeste substitutie benzilicd Ex, Halogenarea toluenului si etilbenzenului in conditit fotochimice 2. Reactia de dehidrogenate La catena lateral Ex. Dehidrogenarea etilbenzenului si cumenului 3, Reacfia de oxidare la catena lateral + in prezentd de agenfi oxidani (permanganat de potasiu si acid sulfuric) cu oxigen atomic [0] (reacfia cu ‘permanganatul de potasiu poate fi considerati reactie de recunoastere pentru arenelecu catené lateral deoarece prin oxidare, se decoloreazé solufia violetd de permanganat) - _ in prezenté de catalizatori (V205) cu. oxigen molecular 02 Reguli 1. Pentru carbonul legat de nucleul aromatic (din pozitie benzilica): a) Daca in pozitie benzilicd exista H, se rup toti carbonii vecini si riméne o grupare COOH legata de nucleul aromatic formandu-se acizi aromatici. b) Daca existimai multe catene, se vor obfine compusi policarboxilici. ¢) Daca in poritia benzilicd a catenei laterale nu existd hidrogen, oxidarea cuagenti oxidanti nu poate avea loc deoarece un carbon cuaternar sp3, benzilic este rezistent la oxidare. 2. Pentru carbonii vecini pozitiei benzilice: a) Un carbon primar (CH3-) vecin pozitiei benzilice se va transforma in CO2 gi H20 b). Un carbon secundar (- CH2- ©). Un carbon tertiar (-CH-(CH3)2 ) veein pozitiei benzilice se va va transforma in cetond Exemple; Oxidarea toluenului, p-xilenului, etilbenzenului, secbutilbenzenului, 2-p-tolilhexanului, I~ til 4-terfoutilbenzenului, tertralinei H3) veein pozitiei benzilice se vatransforma in COOH formfnd acizi 56Probleme Scrie si denumeste formulele izomerilor care corespund formulei moleculare Ci2Hiz 2. Unamestec de CHs si CaHs-CHh contine 8 % hidrogen . Determinati compozitia in hidrocarburi a amestecului . R ; 69 % CoH $i 30,6 % CoHs-CHs, 3, Se clorureaz benzenul si rezulti un amestec de mono- si diclorbenzen care contine 45 % clor Determinati compozitia in % a amestecului de derivati clorurati R 80,3 % Coble $i 19,7 % CoHlsCl 4, 20,94 g hidrocarburd A ocupa un volum de 1,12 L, la 5 atm. si27 °C, si contine 91,3 % C Determinagi ) formula hidrocarburii A ; bb) cantitatea de CH, utilizata ca unied sursd de substanfa organicd la obtinerea a 368 Kg hidrocarbura A R: a) Colts; b) 448 Kg CH 5. Determinafi formula moleculard a hidrocarburii in care raportul masic C: H= 15 : 1 si are densitatea in raport cu aerul 4,43 . R: naftalina 6. Benzenul si toluemul se obtin si din gazul de cocserie . Dintr-um m* de gaz. de coeserie ( C.N.) se objin 30 g de benzen si 10 g de toluen . Determinati compozitia in procente de benzen si toluen in gazul de cocserie daca 1 L de gaz de cocserie cantareste 0,75 grame . R 4 % benzen si 1,33 % toluen 7. La distilarea uscaté a c&rbunelui se objine gudron cu un randament de 4% fai de cérbune Determinati cantitatea de naftalina si antracen care se extrage din gudron obfinut dintr-o toni de hula , daca naftalina si antracenul se gisesc in gudron in procente de 6 % si respectiv 1 % . R: 2.4 Kg naftalind $i 0,4 Kg antracen 8. HCH. ul se objine prin clorurarea fotochimica a benzenului . Determinafi raportul masic intre benzen si Ch ce trebuie introdus in procesul de fabricayie , pentru a obfine un continut de 20 % HCH in masa de reactie final R: 85,4 Kg Calle $i 14,6 Kg Clz si raportul masic 5,85 : 1 9. Arena A cu formula molecular CsHo suferd urmitoarele transforma 1) lanitrare formeaza doi compusi izomeri X si X ° cu formula moleculard CyHsNOo ,care prin oxidare formeazi compusii izomeri Y si Y ‘, cu formula moleculara CsHsNOs ; 2) Ia oxidarea lui A se obfine compusul Z cu formula moleculara CrH«O> Determinati compusii A,X‘, Y, ¥ +, Z si scrieti ecuatile re 10, La alchilarea benzenului cu propena , se obtin intr-o faza de separare a amestecului de produsi de alchilare , un amestec format din mono si diizopropilbenzen . Daca rezulta 100 tone de amestec si S-au utilizat 61,63 tone benzen , determinafi compozitia in % a amestecului rezultat R : 80% monoizopropilbenzen si 20 % diizopropilbenzen 11, Laalchilarea benzemului cu etend se obfine o masé de reactie cu compozitia : 57 % CoHs ; 35 % etilbenzen ; 6 % dietilbenzen si 2 % trictlbenzen . Daca se objin 184 tone masa de reactie finald , determinati )__masa de benzen introdusd in procesul de fabricate ; 'b) cat benzen s-a transformat in fiecare produs de reacfie in parte in % de masa ; ©) raportul molar initial benzen : eten R a) 160,45 tone Cable; b) 29,53 % in etilbenzen ; 4 % in dietilbenzen ; 1.1 % in trietilbenzen si 65,37 % CaFls netrasformat ; c) 2,44: 1 12, La tratarea a 4 em? CéHs cu 150 g de solufie Br: de concentratie 3 % se obfin 3,32 g bromurd de fenil. (Prez 0,9 g/cm” ), Determinati: a) randamentul reactie; b) volumul de HBr degajat in reactie Re a) 9 = 75% ; b) 474 em HBr. 13, Se aditioneaza Cl; la 1,5 L CaHe cu obtinere de HCH . Determinafi cantitatea de hexaclorciclohexan obfinut, la un randament al reactiei de 40% ( Pteaso= 0,9 g/cm’) R: 2014, g ICH 14, Benzenul si mesitilenul (1,3,5 trimetilbenzen ) se obtin la polimerizarea C2H si respectiv CsHls, Determinati cantititile de CH. si mesitilen care se obfin la polimerizarea a 12 L CaHl. si respectiv 12 L CsHy Re 14 g benzen si21,4 g mesitilen 7COMPUSI ORGANICI MONOFUNCTIONALI ALCOOLI alcoolii sunt compusi organici care contin in moleculd gruparea hidroxil -OH, legati de un atom = denumirea hidrocarburii corespunzatoare + sufixul -ol: metanol, etanol: - indice de pozitie cate indica pozitia grupei hidroxil in catend + denumirea hidocarburii corespunzatoare+ prefixul care indica numarul grupelor hidroxil + sufixul -ol: 1,2,3 propantriol; ~ cand sunt mai multe functiuni organice se utilizeaz& prefixul hidroxi- pre hidroxi-propanal; ~ alcool + denumirea radicalului hidrocarbonat de care se leaga grupa hidroxil + sufixul ic : aleool metili alcool ctilie ~ denumiri specifice: glicerol sau glicerina ~ gruparea hidroxil are prioritate, inaintea legiturii multiple; - ordinea prioritatii functiunilor 1a compusii cu funcjiuni mixte: t de poziia lui in caten’: 2 Ex. “H—COOH i i OH OH ay acid 2-hidroxi-propionic 2-cloro-1-propanol acid lactic Clasificarea alcoolilor: A). dupa natura catenei hidrocarbonate: a). alcooli saturati Metanol Etanol (alcool I-propanol (alcool | 2-propanol Ciclohexanol {alcool metilic) etilic) propilic) {alcool (alcool ciclohexilic) izopropilic) 6), aleooli nesaturati CHs- CH= CH a -CHs CH, OH 2-propen -1-ol (alcool alilic) 2propin -1-o1 (alcool propargilic) ¢). aleooli aromatic HO—C mH) ‘Alcool benzilic difeil-metanol 58B), dupa numarul de grupari hidroxil din molecula: alcooli monohidroxilici si polihidroxilicis a). alcooli monohidroxilici b). alcool polihidroxici 1.2-elandiol (glicol) 1,2,5-propantriol (glicerina) 14-butandiol ©). dupa tipul de atom de carbon de care se leagi gruparea -OH: Completeaza tabelul, dnd in considerare: - in moleculele alcoolilor gruparea OI nu se leaga de atomi de carbon implicati in legaturi duble (enoli, instabli) + in moleculele alcoolilor gruparea -OH nu se leaga direct de nucleul aromatic (fenoli) Formula ‘Alcooli primari Alcooli secundri ‘Aleooli tertiari moleculara CaO Structura alcoolilor: Unghiul dintre legdturile C-O-H este in majoritatea alcoolilor 109° Legaturile C-O-H din alcooli sunt polare: pe atomul de oxigen se gaseste o densitate de sarcin negativ pe atomii de H si C apar densitiji de sarcina pozitiva. intre moleculele de alcool se stabilese interact natura fizic’, numite legaturi de hidrogen. Moleculele de alcool formeazi legituri de hidrogen intre ele, cu moleculele de api, sau cu moleculele altor compusi care contin atomi de oxigen Proprietiti fizice Culoarea | Stareade | Punctele de fierbere si de topire | _Densitatea Solubilitatea agregare Alcoolit | Alcoolii Sunt anormal de ridicate ] Alcoolii au | Alcoolii sunt solu- sunt inferiori sunt | comparativ cu alte combinatii cu | densi- tatea mai | bili in api_ca compusi | lichizi, cei | structur’ aseminatoare si mase | micd decdt a | urmare a formarii incolori, superiori sunt | moleculare comparabile. in stare | apei, dar | legaturilor de solizi. lichida si solida, aleoolii formeazi | superioara hidrogen. asociatii moleculare _ datorita | hidro- Solubilitatea scade formarii legaturilor de hidrogen. | carburilor © dat cu marirea - Pt si pf. crese cu cresterea | cores- radicalului hidro- ‘masei moleculare; punzitoare. carbonat gi creste 0 + aleoolii primari au p.t/p.f. mai dat cu inmulti- rea ‘mari decat alcoolii secundari numirului de grupe hidroxil., * Ciji izomeri cu formula moleculard CoH1:OH existé? (Pir izomeri geometrici) *Cati au grupiii de alcool primar , secundar sau tertiar ; 59ALCOOLI CU IMPORTANTA PRACTICA SI BIOLOGICA METANOLUL Metanolul sau aleoolul metilic este cunoscut gi sub numele de alcool de lemn, deoarece a fost obfinut prima data prin distilarea lemnului, Metanolul se mai intalneste sub forma de urme in fumul rezultat la arderea lemmului si in vvinul nou, Serie formula structurala a metanolului . Obtinere ~din gaz de sinteza (amestec de CO si H2) in prezenta catalizatorilor ZnO, Cr.Os la 350°C si 250 atm. Serie cecuafia reacfiei chimice. “-inedlzirea la 400°C sub o presiune de 60 atm. a amestecului de metan si oxigen. Scrie ecuafia reactici chimice. Proprietiti fizice ale metanolului -lichid incolor, volatil,cu miros usor dulceag; -usor solubil in apa si in alti alcooli; ‘cu apa 5 Actiunea biologic a metanolului -metanolul are actiune toxic asupra organismului uman (in cantit{ai mici provoacd orbirea, atacdnd nervul optic, iar consumand cantitati mari provoaca moartea, doza letala fiind de 0,15g/kg corp; introdus in organism, metanolul se transforma in metanal (aldehida formica) si acid metanoic (acid formic), sub actiunea unei enzime (alcool dehidrogenaza) produsa de corpul omenese; Serie formula structurala pentru metanal si acid metanoie inolul in orice proporfe. -acidul formic (formica=furnica in limba latina) este unul dintre constituientii Venimului injectat de furiei si de unele omizi Arderea metanolului Metanolul este foarte inflamabil si arde cu o flacdra albastra — deschis, aproape invizibila,transformandu-se in ‘C2 si apa. Serie ecuatia reactiei de ardere a metanolului. Aplicatii practice Metanolul se foloseste tot mai rar ca solvent si combustibil, din cauza toxicititii. El constituie materia prima pentru sinteza altor compusi organici,utilizati pentru obfincrea de mase plastice, coloranti, rasini sintetice, ete. ~ utilizarea sa drept combustibil este limitata din cauza toxicitatii sale si a pretului ridicat; = alcoolul metic este utilizat ca dizolvant pentru grasimi, lacuri, vopsele, la obtinerea unor materiale sintetice, a colorantilor ETANOLUL Etanolul sau alcoolu! etilic este cunoscut sub denumirea de alcool, el se mai numeste spirt alb, crie formula structurald a etanolului Obfinere -fermentatia alcoolic’ a compusilor dulci (zaharide) din fructe sau din melasa sub acfiunea unor ciuperci din drojdia de bere; -din produse naturale bogate in amidon: ceriale (porumb, grdu, orez) sau legume (cartofi, sfecla), care printr-o prelucrare preliminara conduc la compusi fermentabili. in urma fermentatiei aleoolice se obfine o solutie apoasi de alcool de concentratie 12-18%, alaturi de alfi compusi chimici. Prin distilare se poate ajunge pana la o concentratie de 95-96 % ‘Se mai poate objine etanol prin adiia apei la etend. Scrie ecuafia reactiei chimice. 60Actiunea biologicd a etanolului fiume depresiva si actioneaza ca anestezic; -stimuleaza producerea unor hormoni diuretici gi apare o senzatie de deshidratare; -provoacd dilatarea vaselor de singe, conducdnd la inrosirea unor portuni ale pielii sila senzafia de c&lduras, -prin metabolizarea in fica etanolul se transforma fntr-un produs toxic etanal (aldehida acetic’) Scrie formula structuralé a etanalului -consumul de etanol timp indelungat este toxic si produce dependents; intoxicatia cu alcool provoacd demen{d etilicd si poate provoca moartea; -etanolul se administrea7a ca antidot celor care au but sau au inhalat metanol; enzima alcooldehidrogenaza actioneaza asupra ctanolului, astfel incat metanolul rméne netransformat eliminandu-se din corp. Realizeaza un scurt referat despre aplicafiile practice ale etanolului. GLICERINA (GLICEROL) Glicerina este numele wzual al triolului 1,2,3-propantriol. Scrie formula structuralé a glicerinei Gicerina este un lichid incolor, fara miros, are gust dulce si vascozitate mare, este usor solugila in apa si alcooli Prin reactia dintre glicering gi acid azotic se objine trinitratul de glicerind si apa. Scrie ecuatia reactiei chimice. Trinitratul de glicerind este un lichid uleios incolor, care explodea7 foarte usor. El se descompune prin autooxidare, din cauza contimutului mare de oxigen din molecula. Scrie ecuatia reactiei de autooxidare stiind ca se formeaza dioxid de carbon, apa, azot si oxigen. Pentru a impiedica explozia sub actiunea unor socuri, lovituri sau freciri, trinitratul de glicerin se amestecd cu un material anorganic inert si se obfine dinamita. Trinitratul de glicerind, sub numele de nitroglicerina este folosit si ca medicament in boli de inima Glicerina apare ca produs secundar in procesul de obtinere a sapunurilor din grasimi. Industrial, se obtine din propena, Glicerina este folosita ca dizolvant in cosmetica, in medicina, la fabricarea sapunurilor speciale, la prepararea lichidelor antigel, la fabricarea unor rasini sintetice ete utilizare importanta a glicerinei este ca materie prima pentru obtinerea dinamitei Prin esterificarea glicerinei cu acid azotic se obtine trinitratul de glicerina numit impropriu si nitrogticerina ‘Trinitratul de glicerina explodeaza puternic la incalzire brusca sau la lovire. Aprinsa arde cu flacara linistita, Dinamita obtinuta prin imbibarea trinitratului de glicerina in materiale absorbante este mai stabila, nu explodeaza la lovire, explodeaza sub influenta unei capse de fulminat de mercur. Realizeaza un scurt referat despre aplicafiile practice ale glicerinei. 6Aplicatii 1. Se considera compusul eu structura de mai jos: CH; CH,OH HC’ “CH; Denumiti alcoolul si alegeti eafirmatiile adevarate: 4. confine patru atomi de carbon primari 'b. confine doi atomi de carbon secundari ©. confine doi atomi de carbon terjiar 4. confine doi atomi de carbon cuaternari ©. confine cinci atomi de carbon hibridizati sp3 £. confine sase atomi de carbon hibridizati sp3 confine trei atomi de carbon hibridizati sp2 hh. confine patru atomi de carbon hibridizati sp2 2. Alegeti aftirmatiile adevirate, Se poate obtine 2-butanol prin: a. aditia apei la I-butend b. adifia apei la 2-butena ©. hidrogenarea butanonei d._ oxidarea blanda a 2-butenei Justificafi rispunsurile corecte gi false prin scriete ecuatiilor reactiilor chimice. 3, Indicafi structura alchenelor care se formeazi_ prin deshidratarea urmatorilor alcooli a. L-pentanol b. 2-butanol ; ©. metil-2-hexanol ; d. 2,2 dimetil-3-hexanol Justificafi rispunsurile corecte si false prin scriere ecuafiilor reactiilor chimice. 4, Un alcool monohidroxilic saturat confine 64.86% carbon, Care este numérul de izomerilor de constitutie care au formula molecular a alcooolului? a4 bs © 6 47 e, Nicunul D 5. Din 235,$ g clorura de alchil rezulta 144 g alcool cu un randament de 80%, Numarul izomerilor alcoolului este: al b 2 «3 a4 eS. Rc 6. Compozitia gazului de api este : 45 % CO ; 45 % Hz ; 5 % CO> , CH gi restul Nz. Determinat a. hidrogenul necesar objinerii CHsOH din 1000 L de gaz de apa cu compozitia data; b, cantitatea de CH:OH obtinuta Ra) V~450L Hz; b) m= 602,68 Kg CHsOH oaCOMPUSI CARBOXILICI (ACIZI ORGANICI, Definitie: acizii carboxilici sunt compusi organici care contin in molecula grupa functionald carboxil, -COOH. Denumire: denumirea se formeaza din cuvantul acid urmat de numele hidrocarburit cu acelasi numar de atomi carbon, la care se adauga sufixul -oic. Completeazi urmatorul tabel: Denumirea acidului Formula structural ‘Acid metanoie (acid formic) ‘Acid etanoic (acid acetic) ‘Acid propanoie ‘Acid Z-metilpropanoie ‘Acid 2-etilbutanoie ACIDUL ACETIC Este cunoscut si folosit din cele mai vechi timpuri sub numele de ojet, deoarece se formeaza prin fermentatia natural’ a vinului, si se numeste ofet de vin Fermentafia acetici Un lichid care confine ctanol, aga cum este vinul, in contact cu acrul, este supus actiunii unor bacterii (Micoderma aceti) existente in are care, prin enzima (alcooloxidaza) pe care o produc, catalizeaza oxidarea etanolului la acid acetic. Serie ecuatia reactiei chimice, Acidul acetic de uz alimentar se obtine numai prin fermentatia enzimaticd a etanolului din vin, Acidul acetic obfinut industrial este toxic pentru organism, Proprietitifizice Acidul acetic anhidru, numit acid acetic glacial, este un lichid incolor, cu miros infepiitor, punct de fierbere si topite ridicate, este volatil (p.f.=118°C), trece in stare solida la temperatura de 16,5°C. Acidul acetic este usor solubil {n apa si formeaza un ames Proprietii chimice Caracterul acid Acidul acetic este un acid, el poate ceda un proton (H’) si se transforma in ion acetat. Protonul poate fi cedat apei in reactia de ionizare, sau altor substanfe din categoria bazelor Reacfia de ionizare in solutie apoasi Serie ecuatia acestei reactii +c omogen in orice proportie, ca urmare a formarii unor legaturi de hidrogen ‘Acidul acetic este un acid slab, ionizeaza partial, astfelincat in solufie cocxisté molecule de acid acetic cu ionit proveniti din ionizare. Reaetia cu metale active Serie ecuatia reactiei acidului acetic cu zincul Sarurile acidului acetic se mumese acetafi; cei mai mulfi sunt solubili in apa. Reaefia cu oxizi ai metalelor Serie ecuatia reactiei acidului acetic cu oxid de caleiu 6Reactia eu hidroxizi Serie ecuatia reactiei de neutralizare a acidului acetic cu hidroxidul de sodiu Reacfia cu earbonati Serie ecuatia reactiei acidului acetic eu carbonatul de calciu ‘Acidul carbonic este un acid mai slab decat Reacfia de esterificare Reactia dintre un acid si un alcool, prin care se elimina o molecula de apa gi se formeazi un ester se numeste reacfie de esterificare, Reacfia are loc in prezenja unui acid tare, (HCI sau H:S0,) of Nok acidul acetic, fiind pus in libertate de ctre acesta. Un ester are formula structurald general R. sau R—COOR' Serie ecuafia reactiei acidului acetic cu etanolul Denumirea esterilor se face in mod asemindtor cu denumirea sérurilor gi anume: se inlocuieste sufixul -oic (sau—ic) din numele acidului cu sufixul at, se adauga prepozitia de si apoi numele radicalului hidrocarbonat din alcool ‘Acetatul de etil, ca si multi alti esteri, au miros placut. Esterii se gasesc in multi compusi naturali; de exemplu contribuie la aroma fructelor sila parfumul florilor. Esteri se gasesc in natura sub forma de grasimi si uleiuri. Grasimile si uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi. Acizi gragi -acizi carboxilici care au catena liniard si un numar par de atomi carbon (n > 4); -pot fi acizi grasi saturafi ce contin numai legaturi covalente simple sigma si acizi grasi nesaturaji ce contin cel putin o legatura dubla _zasese in principal sub forma de esteri cu glicerina, in grasimi si uleiur Acizi gragi saturati acid butanoie *acid palmitic acid stearic Acizi gragi nesaturati *acid oleic APLICATIL L.Alegeti rispunsul coreet 1.1 Acizii organici au gruparea funcfionala: a)-CH-O; b)-COOH; ) 1.2.Se dau urmatorii aciz: HCOOH; CH:=CH-COON; CH: I Neo. 7 00H; CsHs-COOH i mm Vv Acizi saturafi sunt: ) I si IV; b)IL gi IV; 6) I gi IIL 1.3.Denumirea compusului cu formula CH Hz-CH2-CHz-COOH este: a)acid etanoie; b)acid pentanoic; c)acid propanoie. Acizii grasi contin in molecula lor: a)2 atomi C; b)minimum 4 atomi C; ¢)11 atomi C. 1,5.Acidal oleic confine in molecula sa: a)doud duble legituri gi 8 atomi C; bo legiturd dubla si 18 atomi C; e)nu contine legituri duble. 1.6.Se dau urmatoarele formule moleculare: CsH4O2, C:H«0, C2H«O, CsH«Ox, C4HsO2. Formulele ce corespund unor compusi carboxilici sunt: a)CaHsO si CsHsO2; b)CH:Or si CHsO; €)CHeOo, CsHsOr si CaHsOr 64Sapunuri ‘Sapunurile sunt siruri de sodiu (sau de potasiu, calciu) ale acizilor grasi ie formulele pentru: *stearat de sodiu *palmitat de Sodiu enn ssn a Sirurile de sodiu sunt spunuri solide, sdrurile de potasiu ale acizilor grasi sunt sApunuri moi, sépunurile medicinale contin si substange antiseptice. In solutie aponsi un sipun lonizeard astfel: -R parte hidrofoba insolubila in apa, ea poate si patrunda in picaturile foarte mici de grime, sau si le inconjoare izoliindu-le R-COO -COO™ parte hidrofila solubila tn apa Astfel apa cu spun aduna si izoleaza grisimile si murdiria din apa si de pie suporturile solide murdare, deci spali, Moleculele care au caracter dublu si pot fi in acelasi timp hidrofobe si hidrofile sunt numite agenfi activi de suprafata sau surfactanti, pentru ed se acumuleaza si actioneazi la nivelul suprafetelor de contact. ‘Sapunurile se obfin prin hidroliza grasimilor animale sau vegetale cu baze tari, reactie numiti saponificare. ¢ amestecd cu o solufie concentratii de NaOH; amestecul se fierbe la foc mic si dupa un timp se adauga sare de buciitire. Solidul objinut prin ricire este spun. Detergenti Detergentii sunt agenti activi de suprafata de sintezd, Moleculele detergentilor confin ca si cele a spunurilor © grupi hidrofila si o parte hidrofoba voluminoasé, Partea hidrofoba poate fi o catend alifaticd (radical alchil) , aromatica (radical aril) sau mixta, Partea hidrofilé poate fi asiguraté de diferte tipuri de grupe functionale ionice sau neionice, astfel cd detergentii pot fi: ionici si neionici. {in detergentii comerciali se gisese diferti aditivi care le confera proprietat si calitati suplimentare. Dezavantajul detergentilor obisnuiti este faptul cd ei nu sunt biodegradabili ca si sapunurile. Au apirut astfel detergenti biodegradabili care au molecule cu catene liniarecare pot fi distruse de bacterii in conditii aerobe Detrgentii neionici au drept grupa hidrofils grupa — 0 — CH: ~ CH: — OH, care se ataseazai la apa prin legaturi de hidrogen, Acesti detergenti pot fi utilizati in magina de spalat la temperaturi mai seazute, GRASIMI Griisimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micsti ai glicerinei cu acizi gragi saturafi sau nesaturali, Toate grasimile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi grasi, adica trigliceride. Scrie ecuatia reactiei de formare a 1,2,3etributanoileglicerolului din glicerina si 3 moli de acid butanoie. upd natura resturilor de acizi grasi pe care fi confin in molecul4, triesterii glicerinei pot fi: trigliceride simple si trigliceride mixte, La temperaturd obisnuitd, grisimile se pot gisi in stare solidi sau lichida. Grisimi saturate ‘Tristearina obfinutd in urma reacfiei dintre 3 molecule de acid stearic si o moleculd de glicerind. jafia reacfiei de objinere a tristearine, 65