Scoala de magie Pentru ca sunt sigur ca tinerii mei cititori manifesta un interes arzator fata de tot ceea ce ¢ legat de scoala (sau poate ca nu?), o s le povestesc acum despre felul in care se desfasoara orele de clasa in {mparatia Doringelor. Imparatia Dorintelor este acel tram despre care se spune in multe povesti si basme cA acolo ,inca ajuta si-ti doresti ceva“. De altfel, tara asta nici nu e chiar asa groaznic de departe de lumea noastra de zi cu zi, cum cred multi oameni. Cu toate astea, e destul de greu s& ajungi la ea. Poti sa mergi acolo doar daca esti invitat personal, caci locuitorii din Impararia Doringelor nu-si doresc defel si aiba un turism de Scanned with CamScanner16 Michael Ende masa. Acest lucru li se poate parea unora regretabil, dar, in fapt, este foarte bine asa — dupa cum isi vor putea da seama curand toti cei care au citit relatarea mea. Majoritatea magicienilor din vremurile stravechi erau originari din aceasta tari. In zilele noastre, ei prefera sa rimana acasi, cu foarte putine exceptii. Se poate chiar afirma ci in Imparatia Doringelor fiecare poate face putina magie. Dar ca sa o inveti corect $i conform exigentelor domeniului, trebuie si urmezi © scoala. A trecut deja mult timp - mai multi ani decat cei de cand majoritatea dintre voi sunteti pe lume — din clipa in care una dintre numeroasele mele calatorii lungi m-a purtat in acea ard legendara (cum spu- neam, cu invitatie oficiald, se intelege). $i pentru a studia temeinic traditiile si obiceiurile locuitorilor ei, am ramas acolo ceva vreme si, cu aceasta ocazie, am cunoscut doi copii cu care m-am imprietenit. Erau gemeni, un baiat pe nume Mug si o fata pe nume Amalaswintha, pe care, pentru a fi mai usor, o strigau Mali. Amandoi aveau aproape noua ani, ochii albastri si parul negru; el runs periuta, ea cu breton. Era vorba despre fiul si fica gazdelor de la care inchiriasem 0 camera, o familie deosebit de prietenoasi. $i copiii erau cu adevarat draguti si mA ajutau la studiile mele Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 17 atat cat puteau. Asa se face ci din cand in cand mi se ingaduia sa asist la orele lor de la scoala. De cele mai multe ori stiteam in spate, in ultima banca, si doar ascultam in liniste, pentru ci nu yoiam s& deranjez. De altfel, nu oricine poate merge pur si simplu la 0 asemenea scoala, ci numai copii deosebit de inzes- trati, adicd aceia care au o capacitate extraordinar de puternici de a-si dori ceva. In mod normal, togi copii sunt in stare sa-si doreasca foarte tare una sau alta, dar la cei mai multi dintre ei dureaza doar foarte putin si apoi imediat uita ce si-au dorit. Pentru a intra la Scoala de magie, trebuie si-ti doresti ceva cu perse- verenta si de-a dreptul arzitor. In privinta asta, te testeaza inainte. Clasa pe care am cunoscut-o avea sapte elevi, dar nu vreau si-i prezint pe fiecare dintre ceilalti cinci pentru cA ar dura prea mult. De altfel, cum am aflat mai tarziu, trebuia sa fie intotdeauna un numar impar mai mic de zece, deci minimum trei si maximum noua. Daci la ore erau inscrisi mai mult de noua copii, atunci se facea o clasa separata, iar dacd numirul era par, atunci trebuiau s& astepte pana mai venea unul. De ce era asa, asta n-am putut s4 cercetez, dar asa era. Scanned with CamScanner18 Michael Ende Pe profesor il chema Rozmarino Argint gi era un domn rotunjor, de o varst4 nedefinita, care purta o pereche de ochelari mici pe nas gi un joben azuriu pe cap. Deseori zimbea viclean si, in general, arata de parca nu putea fi scos din sarite prea usor. In prima zi cand a intrat in clas4, toti elevii erau deja asezati in banci (cum spuneam, eu stateam in spate de tot) si-l asteptau cu interes. S-a prezentat, i-a salutat gi l-a intrebat pe fiecare cum il cheam, asa cum se obignuieste si la noi. Dupa ce a terminat, s-a asezat intr-un fotoliu cu speteaza inalta, lang tabla, si-a incrucisat mainile peste burta, a inchis ochii sia tacut. — Va rog, domnule Argint, a spus Mug, un pic cam indraznet, cici era deja un pic nerabdator, cand incepem cu magia? Si pentru c4 profesorul tacea in continuare, a repetat mai tare intrebarea. Domnul Argint a deschis ochii si La privit ganditor prin ochelarii sai mici. Apoi a zambit si a raspuns: — Nu trebuie s4 tipi, baiete, nu sunt tare de urechi. Ai putina rabdare, c4ci mai intdi trebuie s4 va explic un lucru important si tocmai ma gandesc cum sé o fac. Dupa ce a mai tacut 0 vreme, profesorul a zis: Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 19 — Suntegi cu tofii aici pentru ca vreti sa invagagi si faceti vrdji. Ia explicati-mi cum va inchipuigi voi asta. Mali a ridicat mana. — Mi-am inchipuit ca probabil trebuie si invat pe dinafara tot felul de ziceri si formule, poate si unele gesturi si semne pe care le faci cu mainile. — Pesemne e nevoie de multe dispozitive si apa- rate pe care trebuie si le cunosti, retorte chimice, sau cum le zice, si recipiente speciale, a spus un alt baiat. — Si tor soiul de ierburi si prafuri si preparate, a strigat o feti — O bagheta magica, a propus un altul. — Sau cirti scrise codificat, si-a dat cu parerea un biiat, pe care poti si le descifrezi numai daca stii smecheria. — O sabie magica, a strigat Mug incAntat. — $i poate o mantie lunga si frumoasi, a spus Mali visatoare, din matase albastra, cu stelute, si o caciulita inalta cu varful ascutit... — Toate acestea, i-a intrerupt domnul Argint, sunt doar mijloace ajutatoare externe, care pentru unii sunt importante, iar pentru altii, nu. Ceea ce este cu ade- virat necesar ¢ mult mai simplu si, in acelasi timp, mult mai greu. E in voi insiva. Scanned with CamScanner20 Michael Ende Tofi au tacut incurcati. — Este vorba de puterea de a-ti dori, a continuat domnul Argint. Cine vrea sa faca vraji trebuic sa-gi controleze puterea dorintei si s4 0 poata folosi. Dar pentru asta trebuie s-ti cunosti dorintele adevarate si sa stii cum sa te porti cu ele. Din nou a facut o pauza inainte sA continue. — De fapt, trebuie doar si le cunosti foarte bine, deschis si sincer, si toate celelalte vin, ca sA spun asa, de la sine. Dar nu-i aga de usor si-ti dai seama care iti sunt cu adevarat propriile dorinte. — Dar de ce anume trebuie sa-ti dai seama? a vrut Mug sa stie. Daca imi doresc ceva, atunci imi doresc ceva. $i-ncd cum! Numai cA doar prin asta nu pot nici pe departe sa fac vraj — De aceea v-am vorbit despre dorintele adeva- rate, a explicat domnul Argint. Ne dam seama de ele doar daca ne traim propria poveste. — Propria poveste? a intrebat Mali. Fiecare are 0 poveste? — Nu, nu fiecare, categoric ca nu fiecare, a suspinat profesorul, cu toate c4 la noi, in Imparitia Doringelor, stim relativ bine. Dar afara, in lumea de zi cu zi, majo- ritatea oamenilor nu-gi traiesc niciodata propria poveste. Nici nu pun pret pe asta. Ce fac sau ce li se intampla Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 21 poate la fel de bine sa faca altcineva sau sa se intam- ple altcuiva. Nu-i aga? Si cu asta gi-a indreptat privirea catre mine, care sedeam in ultima banca. Tosi copiii s-au intors spre mine, Am dat din cap putin incurcat si am rosit. — Side aceea, a continuat domnul Argint, nu ajung niciodata sa-si cunoasci adevaratele doringe. Majo- ritatea oamenilor doar cred ci stiu ce isi doresc. De exemplu, unul crede ca ar vrea sa fie medic celebru sau profesor sau ministru, dar dorinta sa real’, pe care nici n-o cunoaste, este s& fie un gradinar simplu si bun. Altul crede cA i-ar plicea sa fie puternic sau bogat, dar dorinta sa adevarata este si fie clovn la circ. Multe persoane cred cA tsi doresc cu adevarat ca tutu- ror oamenilor din lume sa le meargi bine, ca toti si poata trai fericigi si mulumiti, ca fiecare si fie bun cu celalale, ca adevarul si invinga si ca pacea si dom- neasca pretutindeni. De multe ori asemenea oameni s-ar minuna daca si-ar cunoaste propriile dorinte. Doar isi inchipuie c4-si doresc toate astea, pentru ca vor si creada despre ei cd sunt oameni buni si virtuosi. Dar a dori nu inseamna ca vrei cu adevarat. Deseori dorin- tele lor reale sunt indreptate catre cu totul altceva, in unele cazuri tocmai catre lucruri contrare. De aceea, ei nu sunt niciodata cu adevarat si pe deplin impacati Scanned with CamScanner2 Michael Ende cu ei ingisi. $i pentru ci e vorba de doringe straine dintr-o poveste striina, nu-si traiesc niciodata propria poveste. $i din acest moti, bineingeles, nici nu por face vraji. — Asta inseamna cA cine e impacat cu el insusi gi igi cunoagte adevaratele doringe, acela poate s si facd yraji? a intrebat Mali suspicioasa. Domnul Argint a dat din cap aprobator. — Uneori nici nu trebuie si faca ceva ca dorinya si i se indeplineasca. Torul pare ca se intampla de la sine. Copiii au cazut o vreme pe ganduri, apoi Mug a intrebat: — Dumneavoastra chiar puteri si faceti vraji? — Bineingeles, a raspuns demn domnul Argint, alefel nici n-as fi profesorul vostru, O sa va invar totul, caci aceasta este dorinta mea. — Atunci afi putea si ne aratagi o vraja, asa, de distractie? a vrut sa stie Mali. — Toate la timpul lor, a spus domnul Argint. Va veni si asta. Pentru moment nu am aceasta doringi. Copiii s-au aratat putin dezamigiti. — Afi Ricut vreodata o vraji adevarata? s-a inte- resat Mug, in speranta ca va auzi macar o poveste. Scanned with CamScannerScoala de magie yi alte povestiri 2B — Bineingeles, a rispuns domnul Argint, de exem- plu, mi-am dorit ca voi toti sa veniti la mine la scoala gi acum sunteti aici. — Aha, a zis Mug tirdginat si a schimbat repede o privire cu sora sa, dar daca nu am fi venir? Domnul Argint a clatinat din cap razand: — Dar ati venit. — Dar am facut-o de bunivoie, au strigat tori copii unii peste altii. — Liniste, va rog! Incetisor! a potolit domnul Argint clasa. Cu siguranga cA agi venit de bunavoie. Caci un magician bun respecta intotdeauna libera vointa a altor oameni. Nu obliga pe nimeni. Dorintele voastre si doringa mea s-au completat. Acesta ¢ secretul. — Dar atunci nu exist si doringe rele si magicieni rai? a intrebat Mali ingrijorata, Chipul domnului Argint a devenit serios. — Dragi Mali, asta e o intrebare foarte impor- tanta, Ai perfecta dreptate, exista si magicieni rai - dar foarte rar. Pentru ca cineva de genul Asta trebuie si fie de asemenea perfect impacat cu sine insusi, numai cin rautate. $i asta nu reuseste aproape nimeni. Nu ai voie sa iubesti pe nimeni gi nimic, in fapt, nici pe tine insugi. $i, in plus, un astfel de om are putere doar asupra celor care nu-si cunosc propriile doringe gi care Scanned with CamScanner4 Michael Ende sunt neimpacati cu ei insisi. De aceea, este important sa va straduiti si si invitagi sirguincios, cici magia este o treaba serioasa — chiar si dac& o faci pentru a-i distra pe ceilalti. Sper cA acum ati inteles cu totii asta, Copiii au ticut, ganditori. — Si acum, a continuat domnul Argint, 0 si va invat prima si cea mai important regula a puterii de a-ti dori. S-a sculat in picioare si a scris pe tabla: 1. Poti st-ti doresti cu adevirat doar ceea ce crezi ca este posibil. 2. Poti sd crezi ca este posibil doar ceea ce apartine povestii tale. 3. Povestii tale ii apartine doar ceea ce iti doresti in realitate. — Regula aceasta, a spus domnul Argint si a sub- liniat randurile, va rog so retineti i sa va ganditi la ea, Chiar daci acum poate nu o intelegeti in totalitate, incet-incet o sa va fie clar. — Asta inseamni ci daci cred c4 pot si zbor, atunci pot sa zbor — chiar asa? a tntrebat Mug entuziasmat. Domnul Argint a incuviintat din cap. — Da, poti. Mug a sarit in picioare. Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 25 — O si incerc asta imediat! Ma urc pe acoperisul scolii si incep sa zbor. A alegat catre usa, iar domnul Argint nu a facut nici un gest si-l opreasci. Mug a ezitat si s-a intors spre el: — $i daca o si cad? Domnul Argint si-a dat jos ochelarii si a inceput sa-i stearga. — Nu esti sigur ca apartine povestii tale adeva- rate? a intrebat el, uitandu-se iscoditor prin lentile. — Habar n-am, a recunoscut abatut Mug. — Inseamna ca nu crezi fara urma de indoiala ca e posibil? a continuat domnul Argint. =P. — Atunci poate ci nu esti impacat cu tine insuti? , a zis Mug si a ridicat din umeri. s-a interesat domnul Argint. Poate ca in realitate ai complet alte dorinte? — Se poate, a raspuns Mug. — Atuncio saai o surpriza neplacut’, dragul meu Mug. Bineinteles ci nu o sa zbori, ci o si cazi gio si-ti rupi un picior, Cu magia nu e asa simplu, cici altfel n-am mai avea nevoie de scoala asta si mai apoi de gimnaziul de magie si, in final, de universitatea de magie, Dar poate ca stii mai bine si vrei totusi sa incerci? Scanned with CamScanner26 Michael Ende — Mai bine nu, a murmurat Mug si s-a agezat din nou Ia locul lui. E mule mai greu decat mi-am inchipuit. — Bine ci ti-ai dat seama, a spus domnul Argint si si-a pus din nou ochelarii pe nas. $i cu asta, lectia noastra de astazi s-a incheiat. La revedere, pe maine. Impreuna cu Mug $i Mali, am plecat spre casa. Erau amAndoi adanciti in ganduri si nu voiam sa-i deranjez. In urmitoarele trei saptimani am fost prins cu alte treburi. Respectiy, am fost invitat de ministrul pentru fabule si povesti din Imparatia Dorintelor intr-o cala- torie prin tara, cu ocazia cdreia am putut sa vad multe lucruri interesante. Dar despre asta nu vreau sa vor- besc acum. De indat& ce m-am intors, bineinteles c& m-am dus tintd la scoala de magie ca sf aflu ce au invatat intre timp copiii - in special prietenii mei, Mug si Mali. Tocmai atunci clasa exersa cu mult entuziasm prima lectie care consta in a face si se migte diverse obiecte fara a le atinge, numai prin puterea vointei. Mug avea in fat un chibrit si Mali o pani, iar alti copii incer- cau cu ace de cusut, creioane sau scobitori. Domnul Argint le arita mereu copiilor cum se face lasandu-si, de exemplu, jobenul sa pluteasc pana la cuier si aducdndu-si-l inapoi pe cap sau facind o bucati de creta sA scrie ca de la sine ceva pe tabla. Scanned with CamScannery soa de magi sae povesir Copiii, asezati in bancile lor, se con- centrau grozaVv pana se ficeau rosii la fata dar tot nu le iesea. _ Poate ca nu gisiti o legitur’ directa rile pe care le-agi ales, a sugerat pro- cu lucru fesorul. Alegeti altceva. Copiii au schimbat obiectele si incercau acum a de sters, cu céciuli sau cu bricege. Mali + cu gum: avea in fata ei o minge de ping pong, iar + « oe. Mug incerca si conving’ o mica stropitoare + ¢ : 2 sa ude un ghiveci de pe pervaz. jn zadar. 2 . aexplicat _— Trebuie si va inchipuiti din rasputeri, ck Iucrul acela va apartine precum Nici in cazul lor nu stigi cum de putegi sa Je miscati — pur si simplu o faceti pentru cho faceti din interior. La fel, trebuie sa va strecuragi ei in obiectul vostru pana cand degetul sau nasul domnul Argint, miinile si picioarele. cu ajutorul imaginati 41 simgiti din interior, de parci ar fi hai, la treaba, e foarte simplu! Si, ca pentru a exemplifica, 4 [asat un caiet s4 zboare de parca ar fi fost un fluture mare. ului lui Mug si la atins nul Argint. inacel sus, dar nu a yostru. $i acum, prin incApere, ‘A batut din aripi in jurul cap usor, apoi a plutit inapoi spre dom! toarea a sarit brusc in moment, stropit cideasupra domnului zburat citre ghiveciul cu flori, Scanned with CamScanner28 Michael Ende Argint, s-a rasucit si a varsat toata apa peste el. Apoj a cazut zdranginind pe podea. — Hopa! a baiguit Mug speriat. Va rog si ma scuzati, domnule profesor, nu am vrut. Toara clasa a izbucnit in ras. Domnul Argint si-a sters fata cu o batista mare, albastra, a zambit si a spus; — Bineinteles cA ai vrut, dragul meu Mug, altfel nu s-ar fi intamplat. Numai ca nu stii cd asta era dorinta ta. Nu ma supar — c& doar nu-s facut din zahar -, ci mé bucur ci ai reusit s4 faci primul pas. Asadar, vedeti cu totii cd nu poti sa fii niciodat& suficient de atent cand e vorba de magie. Nu stiu care ar fi explicatia, dar odata cu succesul lui Mug parea cA tori copiii, unul dup altul, desco- perisera ce trebuie sa faca. In scurta vreme, zbarnaiau plin clas tor felul de obiecte. Dupa o siptamana am putut si ma conving cA toti copiii erau capabili nu numai s4 miste obiecte mici, Precum creioane sau mingi de ping pong, ci puteau chiar sa invarté mese si scaune sau sa suspende in tavan un dulap doar printr-un usor semn al mainii sau chiar prin puterea privirii, Pentru ci, aga cum mi-au explicat, toate astea nu aveau nimic de-a face cu greutatea obiectelor. De altfel, spre bucuria parintilor lor, Mug si Mali tsi foloseau de multe ori recent dobandita abilitate Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 29 exersind - cum ar veni, in chip de tema pentru acasa — ca prin puterea doringei si puna masa si, dupa ce mancau, si stranga farfuriile, Cutite, furculige, linguri si farfurii marsiluiau ca de la sine in sir indian spre sufragerie sau se intorceau din nou la bucatarie pen- tru ca imediat sa se spele gi si se usuce singure, Normal ci pentru parinti era ceva deosebit de practic, iar ei se aratau foarte mandri de gemenii lor cei talentari. Cea de-a doua lectie era evident mai grea si unii copii au avut nevoie de o luni intreaga pentru ca stra- daniile lor sa fie incununate de succes. Tema consta in a chema sia face s apard pe data obiecte pe care nu le aveai sub ochi si care se aflau la o distanta mai mic sau mai mare de tine. Domnul Argint a adus cu el un magnet si o pungura plina cu pilitura find de fier. A imprastiat-o cu atentie pe o bucata de hartie. — Aici puteti vedea o simpla grimajoara de fier pilit, a explicat el. In sine, nu are nici o ordine. Dar fiti atenti acum! A pus magnetul sub foaie si imediat pilitura de fier s-a aranjat dupa un model anume. — Vedeti? a spus el, pana acum obiectul pe care L-ati avut in fara, si anume magnetul, a fost cel care Scanned with CamScanner» Michael Endy v-a orientat doringa intr-o anumita directic. Dar acum, cAnd obiectul se afli in alt parte, trebuie 4 reusig, asta prin propria voinga. Pencru asta era necesar sa-ti inchipui lucrul Tespec. tiv acdc de limpede, de parca |-ai fi avut in fara ochj_ lor. In acest proces nu trebuia sA te lasi distras de nimic $i nici sa te gandesti la altceva. Chiar $i cel maj mic detaliu era important, altfel experimentul ny reugea. Sau se putea intampla ca, din gresealf, s& fac o vraja si sa apara altceva, cum a patit, de exemplu, Mali, careia in timpul orei i se facuse foame si care s-a trezit brusc cu sandvigurile lipindu-i-se de tilpi, in loc si-i apara sandalele pe care trebuia sa le cheme la ea. Mai intai, toti copii au trebuit s4 exerseze cu lucruri pe care le stiau bine, obiecte pe care le foloseau in fiecare zi, precum Piepteni sau curele sau ciciuli. La inceput, duceau obiectele doar in camera aldturati, apoi afard, in faga scolii, si, la final, din ce in ce mai departe. Dupi care se intorceau in sala de clasa si doreau ca obiectele si vind la ci, Cand, in sfargit, tuturor le-a reusit acest exercitiu, domnul Argint a trecut mai departe, punandv-i s4 cheme ceva ce inci nu Cunosteau si despre care nici macar nu stiau unde se afli. Pentru asta aveau nevoie Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 31 de o fotografie ale carei detalii trebuiau sa le retina cu precizie sau doar de o descriere, ceea ce era si mai dificil. De exemplu, era vorba de 0 anumita floare care crestea pe varful unui munte sau altuia ori de o anumita piatra de pe fundul unui lac sau, in cele din urma, chiar de un inel pretios dintr-o comoara ingropata. Cel mai greu era si faci ca lucrurile, prin dorinta ta, si ajunga la final inapoi de unde prove- neau. Domnul Argint, care de obicei era mai degraba rabdator si vesel, punea foarte mare pret pe asta si nu tolera nici o neglijenta. — Numai incompetentii si oamenii necinstiti iau lucrurile de care nu au cu adevarat nevoie si pun astfel lumea in dezordine, obisnuia s4 spuna mereu. Cine incalca aceasta regula nu putea avansa niciodata gi astfel era dat afara de la ore. Normal, nici unul dintre copii nu voia asa ceva si, de aceea, toti se striduiau din rasputeri si fac lucrurile corect. Scanned with CamScanner32 Michael Ende Asa cum am spus deja, in timpul acestor exercitii elevii nu puteau si ram4na mereu in cladirea scolii, ci, deseori, trebuiau si se indeparteze destul de mult, In cele mai multe dintre aceste expeditii mergeam sieu cu ei gi, astfel, aveam ocazia si cunosc cele mai frumoase regiuni din imparagia Doringelor. Dar ade- sea trebuia si-mi indeplinesc propriile obligatii si, de aceea, nu pot sa confirm, c4ci nu am vazut cu propriii ochi, daca elevii reuseau de fiecare data si facd 0 vraja sis trimit rotul in locurile de unde provenea. Dar pentru ca domnul Argint era mulrumit de perfor- mantele lor, presupun ca lucrurile chiar asa stateau. Intre timp, s-a instalat toamna in Imparatia Dorin- telor, sufla un vant vijelios $i aproape in toate zilele ploua. Pentru ca sunt predispus la raceala, preferam s4 riman in casa. In afara de asta, primisem sarcina de la directorul bibliotecii regale s4 scriu un raport detaliat despre marile dorinte din lumea de zi cu zi. Cu toate ca aceasta lucrare melancolica nu prea mi-era pe plac, ca oaspete al fri, n-am putut s4 nu dau curs solicitarii. Urmatoarea lectie o cunosc doar din rela- tarile lui Mug si ale lui Mali, care mA vizitau in fiecare seara, dupa ce ziua de lucru se termina, si-mi dadeau raportul despre progresele pe care le faceau la scoala de magic. Scanned with CamScannerSS Y so a de magie#? alte povestiri 8 pomnul Argint trecuse deja la urmatoarea lectie. ; anime lat pin cite am yorba if fiecare caZ, de sarcina de a construi ,o punte magict ‘Asta insemna si ghicesti ce aveau in comun. goud obiect mediul acestei aga-numi deplineasca transformarea. r care trebuia transformat intr-o rta de a transforma un obiect in altceva, ingeles de la tinerii mei prieteni, era ¢, ce le ficea si fie inrudite. Prin inter- ite punti, puterea doringei tre- puia S4 inc {n cazul unui ma minge> Jucrurile erau inca relativ usoare. Oricine isi da seama imediat ci amandoua au 0 forma sferica, rudirea vine cumva de la sine. Mai greu era, s transformi 0 furculita intr-un mar. Trebuia s4 procedezi in felul urmator: 0 furculita - asa trebuia si te gandesti - rimane mereu furculita, indiferent daca este mare sau mica. Daca o furculiga lac este de fier sau de iar in de exemplu, ¢ mare, atunci nu conteaza di Je de lemn de diferite mirimi se pot pac, in fapt, se poate spune furculiga mare, cu lemn, Furculige! gisi in fiecare creang’ de co cAun copac nu este altceva decat 0 clucru este valabil si pentru mar. re ca este doar o parte z de mar se mai multi dingi. Aces Fructul sau, respectiv marul, pal a pomului, dar, de fapt, in fiecare mie’ pom. Se poate afirma astfel, gaseste din nou un intreg, o farculiga. $i dacd pe drept cuvant, cd un mar este Scanned with CamScanner34 Michael fy, id le asa stau lucrurile, atunci se poate afirma si opusul, o furculiga este un mar, $i daci se foloseste magia. puterea dorintei corecta, atunci poti, prin aceasty, Punte s& transformi un obiect in celalalt. In acest exemplu, puntea este relativ scurti, ajungi repede de la una la alta. Dar exista legaturi logice mult mai complicate, care au nevoie de douizeg, cincizeci sau, uneori, de mai mult de o suti de etape intermediare. Deseori, Mug si Mali trebuiau 5% cS gandeasca zile ineregi inainte de a rezolva anumite Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestiri 35 teme. Cine nu crede s incerce singur sa Baseasca pun- rea intre 0 magina de cusut si un acvariu, intre o nucd de cocos si un acordeon sau intre o pereche de pantofi gi niste ochelari de soare. — Stii ce ¢ minunat la toate astea? mi-a spus Mali jntr-o seara, foarte incAntata. Ca in intreaga Imparatie a Dorintelor, cel mai probabil chiar in intreaga lume, nu existé doua lucruri care, intr-un anume fel, si nu fie legate intre ele. Intr-o maniera misterioasi, toate sunt legate intre ele si, de aceea, totul poate fi trans- format in altceva. Daca poti s-o faci, vreau s& spun. — Siastae posibil, a adaugat Mug, luand o expre- sie inteleapta, pentru c& in realitate toate sunt una. Cel putin asa ne-a spus domnul Argint. ‘A trebuit si reflectez indelung la cele spuse de cei doi si, sincer, nici acum nu m-am [émurit pe deplin. Lectia care a urmat, cea de-a patra, se pare cd a fost rezolvata de toti copiii destul de repede. Era vorba despre aplicarea aptitudinilor dobandite pan’ acum nu numai pe obiecte, ci si pe propria persoana. O sap- timAnd mai tarziu, cand am trecut din nou pela scoala, toti elevii erau preocupati si se transpuna cu viteza gandului in alte locuri si apoi sa se intoarca. Fireste, si in acest proces a aparut din nou un inci- dent neplacut - de data asta neplacut pentru sarma- nul meu prieten Mug. Scanned with CamScanner36 Michael Ena in cadrul acestui exercitiu trebuia s4-ti inchipuj th detaliu locul unde voiai s& ajungi. Mug si-a ales locul lui favorit din padure, dar a uitat s4-gi inchipuie si unul dintre numerosii copaci care se giseau acolo, Cand si-a dorit si ajungi acolo, s-a izbit asa de tare de un trunchi, de a vazut stele verzi si a cizuc lesinat la pamant. A durat destul de mult pana si-a revenit, sidomnul Argint incepuse si-si fac griji serioase din cauza lui. Cand |-am vazut din nou pe Mug, avea un cucui mare in frunte si un ochi vanat. A rimas cy semnele acestea pentru urmatoarele paisprezece zile, cu toate ci mama lui fi Ppusese acasa, imediat, com- prese cu plante medicinale. in orice caz, aceasti expe- rienta a tinut loc de avertisment si de atunci incolo toti ceilalti se puneau pe treaba cu mult mai multi atentie. Un alt exercigiu al celei de-a patra lectii era zbu- ratul, Nu era acelasi lucru cu a te transpune, intr-o clipita, dintr-un loc in altul - ca si zic aga, fara si faci un drum -, ci era vorba si planezi prin aer ca o pasire. Cum clevii invataser deja si ridice obiectele in ae si si le faca si pluteasc’, acum exersau acelasi lucru cu ei ingisi. Cand luai startul, trebuia si respiri intr-un anumit ritm, apoi s4-ti tii scurt respiratia, si ridici coatele in lateral si, cu cateva ,batai din aripi*, sa te Scanned with CamScannerole de magie si alte povestiri 37 idici deasupra solului. Odata ce erai in aer, puteai si jncinzi bratele si, prin migcari foarte atente ale mai- nilor, s& dirijezi zborul. Era nevoie de oaresce exer- cigiu, tar cei mai multi dintre copii faceau tumbe prin aer, pentru c& se miscau prea smucit. De aceea, la jnceput, exersau in sala de clasa pana cand reuseau s& zboare pe sub tavanul inciperii, in deplina siguranga, fara si se loveasci de ceva. Numai cand toti au putut face asta, cursul s-a mutat in aer liber. Acolo era mult mai greu, pentru cA, aga cum spuneam, era deja aproape iarna si vantul batea cu putere. Cea mai mica pala de vant era suficienta pentru a-l scoate pe unul de pe traseul siu si a-l sufla in alt parte, pentru ca nu puteai site tii de nimic. Dar copiilor parea ca tocmai asta le place, tipau si chiuiau cand erau suflati de vant de colo-colo, ca intr-un montagne russe invizibil. Domnul Argint, care bineingeles zbura cu ei, ti ruga in zadar si faca liniste si si mengina ordinea. Numai cand s-au izbit unii de algii cam brutal sau cand au ramas agatati in varfurile copacilor si-au venit in fire si au inceput sd exerseze cu seriozitate gi disciplina. Sederea mea in impirigia Doringelor se apropia incet-incet de sfargit. Intr-o sear’ domnul Argint a venit Personal si ma viziteze. Nu ficuse asa ceva niciodata si Scanned with CamScanner38 Michael Eng, am presupus cA are un motiy important. La rugimin. tea sa, ne-am retras in camera mea ca s& putem § singuri. — O si vi intoarceti curand tn lumea de zi cu 2i, dragul meu prieten, a inceput el, si, presupun, 0 relatati acolo despre scoala noastra, nu-i asa? — Fireste, am recunoscut, aveam de gand sa scriy ceva despre asta. — Bine, a fost de parere domnul Argint, nu e nimic de obiectat la acest fapt, doar pentru asta v-ati aflat aici, Dragul meu prieten, sunteti binevenit, cat mai stati pe la noi, s& asistati in calitare de observator la orele noas- tre, dar ag vrea si va rog ceva din inima. — Si anume? am intrebat. — In ceea ce priveste exercitiile de la lectiile care maj urmeazi, a spus domnul Argint, puteti si descrieti ce invara elevii, dar vi rog s4 renuntati la indiciile despre cum o fac. — De ce? am vrut sa stiu. Exact asta i-ar interesa cel mai mult pe cititorii mei. — Vedegi, mule stimate prieten, mi-a explicat dom- nul Argint ganditor, nu Poti sd stii niciodata in mainile Cui ajunge relatarea dumneavoastra. In cadrul exerci- tiilor pe care le fac copiii nostri, am mereu grija.ca totul sa mearga, bine si s4 nu se produci nici o nenorocire. Scanned with CamScannergi alte povestiri 9 Ja de magiC Seoat poate ca printre cititorii dumneavoastra exista Dat oameni nu vor putea 0 scamatoric sau esti coameni sau pentru altii. iresponsabili, superficiali sau slabi din fire, care rezista tentatiei sa incerce de unii singuri alta. $i asta ar putea avea urmiari grave peneru ac ‘Am inceput sa rad. _ Figi fara grija, preastimate Maestre, |-am linistit, jn lumea noastra de zi cu zi, magia dumneavoastra oricum nu functioneaza. In afara de asta, majoritatea cititorilor mei nici nu 0 sa creada ce relatez eu. _— Cu toate acestea, a insistat foarte serios domnul Argint, se poate sd va ingelagi. Va rog s4-mi indepliniti aceasta mica rugaminte. — Daca asa sunteti mai linistit..., am raspuns eu, sovaind. — imi promiteti? m-a intrebat. — Bine, va promit. Normal ca acum trebuie sA respect aceasta promi- siune, chiar daca nu mi se pare necesara. De acum inainte 0 si povestesc doar ce invata copii, dar nu o sd mai spun cum o fac. : Cea de-a cincea lectie consta in a invaga si te faci invizibil, [i x + sek . ibil. In aceasta stare puteai nu numai si mergi est 498 fli sap ii Peste tor fra sa fii observat, ci si — la fel ca in lectiile > Scanned with CamScanner40 Michael Endg anterioare ~ sA te transpui in orice loc doreai say sh zbori prin aer, Mai mult, puteai si treci prin usi inchise si chiar prin pereti foarte grosi, de Parca ar fost ficuti din ceagd. Cand Mug si Mali au putut, in sfarsit, si stapaneasca aceasti arti, mi-au explicat cx a fi invizibil avea si un dezavantaj. Percepeai lucrurile care te inconjurau foarte neclar, ca prin valuri colo- rate. In aceasta stare nu puteai sa citesti o scrisoare sau 0 carte, pentru asta trebuia si devii din nou vizi- bil. In plus, senzatia pe care ti-o dadea in tot corpul era destul de neplacuta si exista si un peticol real, Daca din greseala deveneai vizibil in timp ce te aflai incr-un perete gros sau intr-o stancd sau in ceva simi- lar, atunci ramaneai prizonier induntru, fir si mai ai vreo scapare. Dar asa ceva nu is-a intamplat nici unui copil, de asta avea grija domnul Argint, In orice caz, am inceput si-mi dau seama ci Promisiunea pe care mi-o smul- sese profesorul nu era chiar asa de neintemeiata. Cu toate ci sunt la fel de convins ca inainte ci toate aceste lucruri nu sunt posibile in lumea noastra de zi cu zi, totusi mi se face pielea de gaina cand ma gandesc ci situagia ar putea sta altfel, Masura de pre- cautie mi s-a parut ins pe deplin justificata in timpul ultimei siptimani a sederii mele in Impiritia Dorintelor, Scanned with CamScannerScoala de magie si alte povestivi 41 cAnd s-a petrecut acea nenorocire care a pus serios la indoiala promovarea lui Mug si a lui Mali in clasa urmatoare. Dar sa o luam pe rand. Lectiile a sasea si a saptea, intr-un anume sens, se ingemanau, desi, sub aspectul dificultatii, se deose- beau considerabil. In amandoui era vorba despre a crea ceva - ina sasea lectie trebuia s& creezi lucruri, iar in a saptea — de altfel, ultima lectie a anului scolar - trebuia si creezi 0 fiinta vie. Da, intr-adevar, elevii-magicieni din Impiratia Doringelor invari deja in scoala pri- mari sa-si inchipuie obiecte si fiinte care nu au existat inainte niciieri si pe care si le transforme in realitate prin puterea dorintei. Asa cum la noi se picteaza, se deseneaza sau se modeleazi, Mug si Mali exersau crearea de obiecte din nimic sau, mai bine zis, din inchipuirea lor. La fel ca mai inainte, si aici era absolut necesar sa iti inchipui totul in cel mai mic detaliu, de parca obiec- tul s-ar afla in fata ochilor tai. Numai cA in acest caz era vorba si-ti inchipui ceva complet nou, fara si ai un model din amintire. La inceput, cei mai multi dintre copii reuseau cu mare greutate si duci la bun sfarsit acest exercitiu; dura o ora sau dou, in deplina concentrare, pentru Scanned with CamScanner42 Michael Ende ca inchipuirile cele mai simple sa se materializeze si sa fie vizibile. Unele lucruri se concretizau doar partial, aparand incomplete: o jumatate de papusi, 0 pipa fari mustiuc, o bicicleta fara roti... Dupa cateva zile insa, Mali era deja atat de avansata, incdt reusea sa creeze in aproape un sfert de ori un pahar plin cu suc de zmeuri, din care se si putea bea. Apoi toti au progresat cu repeziciune. Dup’ inci o séptamana Mug reusea, in unsprezece minute, sa materializeze in sala de clasa, prin magie, 0 locomotiva intreaga, care scotea fum si aburi. Pe toti i-a apucat tusea $i a fost cat p-aci sa se sufoce pana cand a reusit sa 0 fac& sa dispara din nou. In afara de acest incident, cra o 2 cutii reala placere s4 vezi ce mai produceau copi muzicale si candelabre, patine si sobe de teracota, armuri de cavaleri si ocheane, palarii de cowboy si rachete pentru focuri de artificii - pur si simplu de toate! Cea de-a gaptea si ultima lectie, crearea de fiinte vii, era mult mai grea si a durat mult mai mult. Mali a avut nevoie de doua zile intregi pentru prima sa lucrare, un minunat pestisor colorat care lumina in intuneric si care inota prin acvariu. Era arat de mandra de ce realizase si fi placea atat de mult, incat a acceptat cu greu si fac& si dispara din nou micuga creatura. Dar domnul Argint le atragea Scanned with CamScanneri) magic ti alte povestiri 4B won cent cu seriozitate si fermitate, cd € de cea eu elit lt inate jmportanta si-gi dea silinga gi si faca si : Be prin magie tot ceca ce creasera - in special is . ; kelaps iP wie Pentru Ch explica el, de indata ce o astfel gisele ; ¥ fined devenea In! sibs consecinte nebanuite ast ovestea ci doar cand era n 4 bine cantarite. ecare creatura igi schimbé crea- pireau si aiba propria dar nu o net nai dependent, acest lucru putea sa supra modului in care se eatorului sau. $i asta trebuia si se inciple eapirat necesar si dupa ce Jucrurile fuseser: _ Tineti minte: fi rorul, reper e] mereu. Copiii despre importanta acestei chestiuni, parere voce tate $i se conformau ascultatori indica- spunea al jilor profesorului. Mug $i Mali incepuse! ri un fel de concurs in care imaginau. Pe pat- cursul zilelor urmatoare, 2 a facut si apari prin magic o pasare paradis, minunati la vedere si care fluiera jei Doringelor, iar el un micut animal un calug in miniatura, violet e, spunea ora exact imnul Impara fantastic, care arata ca silucios ca matasea si care, lacerer ita din fata. La asta Malia raspuns 4 ce sarea de colo-colo $i n omules cu dowd si si care a prin lovituri cu copi creind prin magie o ciuper¢ cinta la trompeté, iar Mug a facut ul capete, care se certa permanent CU el insu: Scanned with CamScanneri Michael Eng, protestat atac de mult impotriva proprici existente, pana cand a disparut prin magic. In final, Mali a creat © marioneta aproape la fel de inalta ca ea, care Puteg dansa baler gi care se pusese pe plans cu sughitur; de-ti rupea inima cand a aflat ca trebuia si disparg kh loc, Mug a facut un spiridus mecanic care sustinea sus gi tare ci el e adevaratul Mug si care chiar ameninga sal faci pe Mug sa dispara prin magie daca il maj contrazice mult. Bineingeles, Mug i-a venit de hac si La facut sa dispara. $i apoi a venit acea ultima dupi-amiaz’ farala sederii mele in Imparatia Dorintelor. intre timp era deja iarnd, iar peste fara se asternuse un strat gros de zapadi. $i spre a ma bucura pentru ultima dara de frumuserile peisajului, am mers pe schiuri pana departe, de-a lungul malului ingherat al unui rau, ajungand in final iner-o padure. Cand am coborat un deal, am taut asa de neindeminatic, incat mi-am scrantit glezna. M4a durea groaznic de tare, iar durerile deveneau mai puternice de fiecare dara cand puneam piciorul in pamant. Mi-era clar ci A-aveam si reusesc si m: 4 intorc singur la pazdele mele, Am strigat cat de tare am purut, iar $i iar, » dar era un finut pustiu si nu ma auzea nimeni_ Scanned with CamScanneralte povestirt 45 mage! wot ; aza incepea deja si alunece cAtre seari gi j-amii i ; uP mere ai adanc in oase frigul care devenea sanseas serunzit0r Incepusem sa obosesc din ce in “ eS dar lupcam cu oboseala, caci stiam ca daca ai on siguranga acesta ar fi fost sfarsitul meu. ador™ __ on ridicat privirea spre cer, care era deja infa- Mee 1 rrandafiriu ce se intuneca cu repezi- ie adh dincr-odata, am vazut, la mare inaltime, joa pidurii, doua minuscule siluete negre zbu- rand de parca ar 5 am scrigat din rasputeri. In sfarsit, cei de sus m-au i ee si s-au apropiat iute, aterizand lang’ mine. fj cAucat ceva. Le-am facut cu mana Erau cocmai tinerii mei prieteni, Mug si Mali. Marcu- risesc cinstit ca rareori in viaga m-am bucurar de pre- zenta copiilor ca in acel moment. Le-am explicat repede situatia in care ma aflam, iargemenii mi-au spus cA isi inchipuiser ca s-a intam- plat ceva si de aceea plecasera si ma caute. — Daca vrei, au propus ei, te ducem imediat acasa. — Dar cum? am intrebat. — Ei, prin aer, aga cum am venit. Cu siguranga ca in doi reusim, Sufi de vertij, iar gindul ci voi zbura prin aer ‘ws deasupra pamancului, tinuc doar de pacru minuge “lcate de copil, a ficut si ma treaci transpiragiile, in Ciuda fri, tt a frigului patrunzator. a Scanned with CamScannera Michael End — Oare nu existi si o alta varianca? m-am interesap umil, — Bineingeles, a rispuns Mali dupa ce s-a gandit putin. O si-ti fac prin magie un animal pe care s3-| pori caliri. — Mai bine mi lasi pe mine, a zis Mug. Ma des. curc mai bine decat tine. — Adici cum? a intrebat Mali gi si-a pus brarele in sold. Mai bine ca mine? — Adica la tine ar dura o vegnicie, a raspuns Mug, — Vrei sa spui ca poti sa o faci mai repede? — Cu sigurang4, surioari dragi! — Nici tu nu crezi asta! — Ba bineingeles ci da! — Si fii inchipuic e gi asta o inchipuire! — Ba wu esti inchipuita! Gemenii au inceput si se ia la har’ serios si, dupa cum i cunosteam pe amandoi, stiam ci puteau s-o find asa ore intregi, inere timp, piciorul ma durea ingrozicor. — Auzifi, am gemur, nu puteti pur si simplu sa faceti o vraji impreuna? (O, de n-ag fi spus asta!) S-au oprit din cearta si m-au privic miragi. — De fapt, nu ¢ 0 idee Tea, a fost de parere Mug. — Oare merge? a obiectat Mali, Aga ceva - 0 lucrare in comun ~ n-am facut niciodata, Scanned with CamScanneragie pale povestiri wee . ” __ Poare ci in doi merge de dou’ ori mai reped § ., le, _ Bines si incercam. i au inchis ochii pentru a se concentra ‘Amando! cal, a mormiit Mali, _ Va fiun ~ Da dar deosebit de mare si de puternic, a adau- git Mug, ¢4 sa AE pee purta pe tofi trei, _ Poate cu aripi sau aga ceva, a propus Mali, asa at prinde mai mula viceza. — Bine, ce culoare? — O culoare inchisa! _ Nu, 0 culoare deschisa! __ i, nu conteaza! Important ¢ si fie focos. — Ai reusit? a intrebat Mug. — {ncd nu complet. — Hai, grabeste-te, prosturo! — Acum am reusit! — Siincepem! Pentru citeva minute s-a fac copii stiteau lang mine in zapada, strans inchisi i pumnii inclestagi. Se vedea c un zgomot inspaimancitor uit cut liniste. Cei doi isi gineau ochii A se con- centreaza stragnic. Brusc, sa cresarim. Era ca un hurt ne-a facut pe togi crei ca.un fipat ascugit. Mug puternic si, in acelasi timp, si Mali au deschis ochii, iar eu m-am incors cu greu. La numai cagiva metri de noi statea © creatura cum au mai fi ch lu mai vazusem in viata mea. Scanned with CamScanner48 Mich, ely Era cu adevarat gigantica si diforma, ca un hy i balan tt 0. potam de marimea unui elefant. Pielea ij era tn cay, alb-negre. Din graba, prietenii mei uitaserg sikj fgg a Ochi § » Ci Pateay iar in locu lipite doug la fel ca la libe. ule sau la muste. Monstrul batea din groase, de forma unor carnati, coama si coada, in capul de forma patrary, ardeau ca dou’ faruri, dar nu aveau Pupile doua mingi de foc. Avea doar o ureche, celeilalte se casca o gaur’. Pe spate avea aripi ridicol de mici, transparente, Picioarele sale siincepea si se cabreze, Se putea vedea astfel c4 in Partea de jos pielea ij era incheiat’ in nasturi, semanand cu un palton prea strdme, Forniia furios, iar pe narile mari cat 0 Saleati ian it doug flacari rosii-albastrui, Apoi dintr-odati a tipat — cici nu puteai si Spui ci necheaza — si si-a deschis gura. Nu avea nici dingi, nici limba, — E vina ta, a soptit Mali. — Sau a ta, fas a raspuns Mug furios. Dar acum nu Important e si ne duct acasi, am intrebat ckinginind din dingi, Credegi ca ma ure pe aga ceva? — Din picate, trebuie, avem alta optiune si, mai conteazi, — Cum? a spus Mali, Acum nu mai in definitiv, ¢ mai bine decat nimic, Scanned with CamScannerie gi alte povestiri » demas si $ us dund-te, ma incurajat Mug. Curaj, batrane fai, - jet Jpuiau si se desfagoare altfel. Cand n. i f Jucruile ere! * Dal jar de monstru ca sa-l incalece, acesta s-a ferit 0} i sia gncercat S avea potcoave, sa auzit de parca doua atice s-ar fi izbit unul de altul. 4-1 loveasca cu piciorul din fata. 1p eoate anu sm: izibil speriat, dar se straduia s4 nu lase Cl jocane PREM Mug era VI gucvadl Scanned with CamScanner50 Michaey Endy — Ei, bestie, macar asculta-ne, a strigat e] CU seve. ritate, dar vocea fi tremura. Dac nu faci lucrul Ben tru care te-am creat prin magie, atunci imediar oy te facem sa dispari. Cand starpitura a auzit asa ceva, a ricnit la ci, jal. nic si inspaimncator in acelasi timp, sia zbughit- de acolo asa de repede, incat a ridicat ZApada in urma lui. In acelasi timp, incerca si se inalge in aer cu aripile lui mult prea mici, dar n-au rezultat decat niste sirj. turi ridicole, absurde. Pentru scurti vreme am maj auzit cum trosneau si se rupeau tufisurile $i copacij din padurea Prin care isi croia drum monstrul, apoi s-a asternut linistea. — Vino inapoi, strigau Mug $i Mali, vino imediat inapoi! * Dar totul era in zadar, Creatura ratata nu-iasculta, _ Creasera un monstru siacesta devenise independent. De-acum inainte, mergea pe drumul siu, Mug si Mali au schimbat Ptiviri lungi si ingrijorate. — Ce-o s& spuni domnul Argint despre asta? a mormiit el. Tar ea a lasat s4-j scape un oftat adanc. Sincer, nu-mi mai amintesc exact cum am ajuns totusi inapoi la gazdele mele, Intre timp, eram pe juma- tate ingherat si ‘proape lesinat. Cred ca, in ciuda Scanned with CamScanner51 Jor mele anterioare, gemenii au zburat cu stcl0 ine Febact i er, caci fm amintirea mea apar niste ima- ae prin a e ‘ fai Ee Jare in care ma balansez la inaltimi ame- j nec’ 5 cael deasupra unui pels s de guler, din spate. re ci am avut febra mare mai gin! jroare ma fine strans Dupa aceea, S€ Pal aie : multe ile, iar piciorul imi era amortit si nu-l mai gimgeam Cand cin patul meu, tner-un chip sau altul fusesem transportat aj de iarnd nocturn $i cineva toate astea au trecut in sfarsit, m-am F din nou in lumea de zi cu zi. Se rez parea ca aici din Imparatia Dorintelor. Primul lucru pe care Lam facut a fost sa ma asez criu o scrisoare domnului Rozmarino Argint, sisd-i 4-i descriu intregul incident. Intr-un fel, ma in care s simeam vinovat pentru c&, in definitiv, prietenii mei produsesera dezastrul din cauza mea. De aceea, m-am simpit foarte ugurat cand, dou’ saptamani mai tarziu, am primit raspunsul profesorului in care spunea ca, intre timp, chestiunea se rezolvase. O vreme, promo- varea lui Mug si a lui Mali in clasa urmatoare a stat sts sub semnul intrebarii, dar, rinand seama de te speciale si de talentul deosebit al celor ° cu totii au cazut de acord sa treaca lucrurile cu Yederea, Profesorul insusi luase urma produsului ratat al magiej agi ch : Fj Sici comune gi, cu ajutorul sustinut al celor doi a Scanned with CamScanner52 Michael Ende clevi, il Ficuse si dispara de pe lume. Ceea ce Pro. babil fusese cel mai bun lucru gi pentru nefericitg creatura. Darorita acestei experiente, Mug si Mali se Mmaturizasera mult si imi trimiteau salutarile lor, Cu aceasta veste minunata vreau sa-mi inchei Tela- tarea. Asa cum am spus la inceput, toate s-au Petrecut acum multi ani, iar cei doi Prieteni ai mei sunt acum de mule la universitatea de magic. Pentru a evita orice neingelegere, as dori si mai adaug doar ci eu insumi nu am invatat si fac magie in aceasti calatorie — cuvant, nici macar putin! Dare drept ci nici nu nascut in Impirdtia Dorintelor, pe unt Scanned with CamScanner