Cuprins (Cuvant-inainte (Constantin Cucos). ....-- see eee ee eee eee eee eterna iu Partea I FINALITATI PRIORITARE {N EDUCATIA TIMPURIE Capitolul 1. Educatia estetica in invagiméntul preprimar. Important, fina, ‘modalitii de realizare (Constantin Cucos) . 15 1.1. Preliminarii justificative 15 1.2. Curriculumul de factura estetic Statut si caracteristici . -7 1.3. Argumente pentru o educatie esteticd timpurie . .. 219 1.4, Principii ale educatiei estetice corelate cu formarea timpurie. 12 1.5. Tipuri de activitati specifice nivelului prescolar de instruire . 2 1.6. Probleme deschise si sugestii fe +29 Referinge bibliografice 231 Capitolul 2. Dezvoltarea comportamentelor de autonomie personala si social ale prescolarilor (Genoveva Farcas).. . +232 2.1. Autonomia ~ preciziri semantice si clarifictri conceptuale . . aid 2.2. Autonomie si dependent’ la varsta prescolard . 134 2/3, Studiu experimental privind dezvoltarea comportamentelor de autonomie personalé si social& a copiilor prescolari de 5/6 ani. a6 2.4. Analiza si interpretarea rezultatelor . E 14d 2.5. Constatiri si concluzii ale cercetarii. 24 Referinge bibliografice +44 /capitolul 3. Stima de sine si dezvoltarea ei la copil (Cristina-Corina Benjea) . . +. 46 3.1. Ce este stima de sine? . A 246 3.2. Evolusia stimei de sine . -47 3.3. Factori care influenteazii dezvoltarea stimei de sine la copil . 48 3.4. Evaluarea stimei de sine 1a copil ~ 530 3.5. Cai de dezvoltare a stimei de sine la copil. i Referinge bibliografice 58 Capitolul 4. Pregitirea copiilor pentru scoali (Georgeta Diac).........+ 00-000 00e 56 4.1. Educatia timpurie — context si factor ale pregiti copilului pentru scoala . . 37 "4.2. Dezvoltare timpurie - educatie timpurie + 58 4.3. Importanta educatiei timpurii si a pregitirii pentru ome dovezi i eperinenie - 6 4.4. Cum pregitim copilul pentru scoala ?. . 64 Referinge bibliografice - 66 Scanned with CamScannerCapitolul 5. Argumente in favoarea educatici interculturale pesca (Ande-Luclan Marian) ia conceptelor de culturd, ras Converstile pe marginesrezuaelorunice - evdenierea - ilor cesitne de Ia relagia gee Referinge bibliografice .. Partea a Ia INSTRUMENTE $I CONTEXTE ALE INVATARII COPILOR DE VARSTA MICA SRaRE Beess Be = instrumente pentru formarea reprezentirilor lor matematice (Constantin Petroviel). .-- - - Reerinye bidliografice .. 8 16 uw Scanned with CamScannerPartea a NOI PROVOCARI SI SOLUTH IN EDUCATIA TIMPURIE Capitolul 20, Eduearea se 120.1, Formarea identi vocational (Ana-Maria Tepordei) eee BE Bee 2 ASPECTE DEZIRABILE $1 INDEZIRABILE IN ACTIVITATEA CADRELOR DIDACTICE Scanned with CamScannerpens cop pee deontol Roxana Ghiatdu) Cuvant-inainte eee su, potenfindu-se elteodath reciproc, irk ea unul ite 4 cunosti condi- Soponara, Daniela Muntele Hend or $i Carmen Cre vteazi provociri contemporane $i oleta Enea, Nicoleta Laura Popa, Maria Nicolet ‘Ana-Maria Tepordei, Mariana Momanu, Venera Scanned with CamScannerCapitolul 1 Educatia esteticd i Importanta, final invatémantul preprimar. i, modalitati de realizare Constantin Cuco’ 1.1, Preliminarii justificative jonard presupune o deschidere a persoanei citre orizontul frumosului din arti, naturi, comunitate, Un asemenea proces puriv, sf se deruleze in mod stadial, progresiy, primelejaloane Educaja pentru frumos duce la poate contrabi spre bagaje scientste sau pragmatic Tnvagimar ‘are menirea de a-1 ice const in faptul c8 educatia la aceast varstt are 1-S¢ sau coreldndu-se cu alle componente educative Cualtecuvinte, nu ave Profesor universiar doco pentru Pregdirea Personal y Scanned with CamScanner“ INALITATI PRIORITARE IN EDUCATIA TIPURIE sul se afldo atent formare, punere la treabl, rafnare respectiva Intrupare a frumosuiui vine citre noi [EDUCATIA ESTETICA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR ” 1.2. Curriculumul de facturd esteticé pentru invayamantul preprimar. Statut si caracteristicl dimensiuni majore ta nivel temelor specifice relevante pentru grupul de pregcolari si pentru contextul lor de vial in care igi desfigoardactivitatea. Programul anual de studiu se ona injure mar ene negrtre: Cie ‘experimentiin ceea ce si in Scanned with CamScannerIA TIMPURIE " ERE EDUCATIA ESTETICA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR » inalityjile acestet Iaturi ori re atingerea mai mu 5 taste Pinal ess Re 9 ee cane emai itor geeastt operariune punting la inercare profesionalismal, tactul si creatiitatea didactic ale educatoarei. seturi de obiective (ef. MECT, 2008). Astfel, domeniulestetc si creativ are dreptobig. tive-cadry tele). Valente estetice au gi dezvoltate circumstantial de edueatoare, precum cele de formarea capacititilor de exprimare prin muzcd ‘eunoasterea marilor valori ale creajei muzicale nationale si universae. Obiectivele de referin ale acestui domeniu sunt: specifice desenului; 7 1 spontane si elaborate prin tchnci specifice pict ‘ehnice specifice madeljulu in redarea unor teme plas baju plastic gis diferemize forme si culor in mel proximitatea Sociocomunit De foarte mule ori, faptul artistic nu este structurat doar pe o singur di pentru ao recepta se cere si instrumemte de lucru, si cunoascd si pune o anumitl specifi- ‘opere sau contexte sprituale cu care se coreleazS. Acest sineretism premist metodologicd ce trebuie luatt in seam’ atunci eind se pro- Jumul pentru educaja estetcd timpurie. st compund in mod origina si personal diverse alese de ‘exprimind sentimente estetce ; fcului de v 1.3. Argumente pentru o educate estetica timpurie sunetelr in medial apo stata suneteor din mediulapropiat sia sunetelor muzicale; | w fnotdeauna putem 1, in contemporaneiate, argumente pentru 0 interne~ smbioarele temeiuri, valabile aranjamente armonico-polifonice elementare ; le sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia ; care doar acum se manifest in forme ee ae agi, dar cu siguranié tof tree printe-o au secventl de activitate, aceste finalitji generale se pot deduce obiecti le, concrete, misurabile, in epSturd cu fieca Scanned with CamScanner‘Aceste ipostaze nu devin valoi dact i fn seam, nu le recepte boucurd de ele, Or, aportarea la simul presupune © minim punere in tema ‘Nu poi mizui ta ai ceva ide despre evolu alectivd ce uebuie sl se consume fundamen yi defineyte ‘sti (evident, decintresat) este specific doar omulu, care euyest s8 se despritnll Scanned with CamScanner2 FINALITATT PRIORTTARE IN EDUCATIA TIMPURIE le educatiei estetice corelate cu formarea timpurie Pentru a asigura suocesul in ducati e gust ~scrie A. Moles ~ mn proces de puri suece 67), Credem insi ch acest -gust nu se face in contrasens Pornind de la premise ale s evolu de structurare a noi repere, care st [EDUCATIA ESTETICA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR, » (au al copartciparit ‘presupune un efort par- patrulea element este spritul creator, ales a activitati- pura", nu pleact doar de ‘Aun cin vizim 0 oper de art de pil, trebuie leazA pe un motiv (adesea extraartst rioare sau coprezente, se insti sau actualizeazi si alte date sera le cunoasteri sau ale + unl de supra (al re produc experiene de Scanned with CamScanner[EDUCATIA ESTETICA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR. B ‘oj, constelatia de valori pe care o purtim fecare. A armoniza unversaitatea frumo- plexsleompl Pot fi identificate mai multe piste actionale care se pot profila la nivelul gradi temporand si pe producerea de compori educa ‘este una dinte efile importante de recepare, de apr Scanned with CamScannerInterpearea oo {ridin de coi tive multiple, de [EDUCATIA ESTETCA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR revede, ptr activiatea de educaie muzica, atingerea unor obi es Senniinrea lumi inconjuratoare cy ajtorl aural fi improvizareaunor seevene muricale apropiate Scanned with CamScannerv A [INALITATLPRIORITARE IN EDUCATIA TINPURIE | [EDUCATIA ESTETICA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR » festare a liberi de glndire, de a descoperi ris lai, Arta dramatic va contin jor de comuicare care va integra experi- rprevindu-le impreund cu cent, Baka pn : se cer materializate in in (¢f Quen, 2004, 15 ovcegti", de sonare a unei prezene i 2 unui redere comaniatonal, ASerivitata, ata argument, capacitatea de rel tommpetege ce pot fi stimulate prin intermedialteatrlui, deopotrivd in ipostaza tick sca refered rceptare, de studi, de valoizare | | te proximf, in funtie de amprenta cultuald a aceseia (omogent, clerogent, culturi minortare, ale imigranilor ete); 4) dca pets frumos ose ee ee ee ctligaora, om a serail jolre,proictleeduetionale,viitarea muzeelor gig * ie muni, viionareaorgaizat de spectacole, cercuile i concursurie inclusiv in per egituri inte ceea ce copill inva la scoal gi ceea ce informal in timp shu liber ice la perimetrul artistic si deavolarea unor activiti/prac- tii subseevente in scoaldtrebuie sX duc a noi modifi fn teresul,angajarea gi educative. Insusieduca- une ree productive valor, ci pe unatrenament st un consum specifi Esperia exed a copii nu ve acumalead numa in yeoald, Mediu informal abun instil exes car, inert d profesor in cara cir, se pot consti inr-9 Scanned with CamScannerEDUCATIA ESTETICA IN INVATAMANTUL PREPRIMAR a Referinte bibliografice "tducation artistique a U'école Pais: tour, |. Alexenberg, Educating Technology and Culture | descoperirii de cre | formelor, culori- presopunind vit de mesaje (verbal ‘La création des valeurs, Paris: Libraires Philosophigue The Anist as Educator Examining Tate Papers Issue, dispun de cu opera dear sau cu cadrul de emergent a operelor com de formare a recepivitit sau de sensitilizare a copi + Curriculum pent invstimdnul prescolar (2008). Bucuresti: Didactica Publishing House ta, dela 0 experientd Scanned with CamScannerDDEZYOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALK S{SOCIALA... 33 Gapitolul 2 Dezvoltarea comportamentelor de autonomie personala si sociala ale prescolarilor Genoveva Farcas’ \utonomia - precizari semantice si clarificari conceptuale bpgrectiert ester fn ctu ‘cum este cazu celui pedagogie, folosese logath ca flind ,auto- ivi sau fir a se preciza domenit sau fata de cine este neinfluengabild $i Este influenjaté de exprimare a deciiitor Scanned with CamScanner4 [FINALITATI PRIORITARE IN EDUCATIA TIMPURIE sponsabild a acetora concomitent cu AccePtarea, Asuna, omportamente auonome cu se idetim ed sintagma comportamente autonome se poate adapta my, ‘adrul acjunilor umane legate de procesul de ey, lui stu, heteronomia. 22, Autonomie si dependents la varsta prescolara lependentS, cu referie Sci doul element adic cel care nu pigese pe tren sigut, Ea corespu maximum autopomia i care sunt retice b / a ‘Ocnofilia 5 flobatismal Pprezeth a fiecare om (apud Lelord gi And, 2003, de dependents sau chi ee la nevola de depen DEZVOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALK SISOCIALA... 35 Dependenja nu este In sine negativi, ci este 0 necesitate umant intrinsecd devenirit fiecdruia, Nol toti am avut nevoie de prezena cua cares ne sustind, sf ne Incurajeze, ‘fe ajute a4 mergem pe calea dervoliriindividuale. Aceastd dependent trebuieInce- tul eu incetul 8 se transforme in autonor ini si Indeosebi mama, la nceputul rh copilul, satisfac toate neoile primare ale acestuia, devin empatici,adicd coboar In acea ralilate care nu este numalfiioloicd, de sigurani, de securitate pe care copitulo simte si fird de (© mam care reujeste 4 rispundt nevollor copillui st ti |: wAtitudineaafetivi a mamel este fundamental pentr cB, dact este , di senzajia ch a veni pe lume este stare de normalitate ceducatori si pring coreetd autono- tient, Studie re ‘medial social furn Scanned with CamScannerDDEZYOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALA §1SOCIALA.... 37 Cie near derot manifest compara auonome ale peso ioe. Rlmin ca eda fee eportiiie iteractunile sociopeago. | i conporaneniclorawlonore. Copll ae nevoie de interven Comportamentele de autonomie personala 1 | La vista prescolar, putem distinge in funfie de raportareac 23, Studiu experimental privind dezvoltarea comportamentelor de autonomie personal } sisocialS a copillor prescolari de 5/6 ani ea a fost prota eh neil 23.2, Obiectivele si ipotezele cercetari ca urmare a implementrii unor interven educational de cate educatoare si prin. 232.1. Scopul 2311. Premisele teoretice ale studiului Autonomiacopluui se poate dezvola in mod natural dact sunt create contexte socioafec tive adecrate, Prin urmare, chiar dacd exist o orientare natualé a copilulu ‘omie,formarea comportamentelorspeifie presupune un demers educativ de stimulate 2 injatvelor, de creare a unor situa de afirmare, de problematizare sau de gisire 2 ‘nor solu Putem vorbi despre o educate pentru autonomie incepnd chiar inainte de vrs preycolariuigi, care tebuie sf ofere oporwnityi i pentru dezvoltarea ‘comportmentclor. ‘rogram educativ auloome ale prese ulonomiei prescolaru Scanned with CamScannerTATI PRIORITARE IN EDUCATIA TIMPURIE ire a comportamentelor auton0me la pre, le APS) 8 presclaity, ‘program de intervene dy. ervolre a APS mal rida, ‘mai mari dup8 inte. independent principald: program educativ de sr ome personal i social deere educator dul de exersare a comportam 4 APS la prescolar, evaluat de educator e autonomie pet (CAP), nivelul de autonomie socials (CAS) 2332. Lotul de subiecti | Structura lou de subiecti euprinde= de preyolari de gen masculi ) de subiect din grupa mare 2333.lnstrumente | Petru a eas nivel de dezvoare a comportamentlor autonome in eapee antinte ‘engi si postinervenije, at pentru copii din lotl experimental, cit gi pentru cei yw DDEZVOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALA §1SOCIALA... 39 de dervotare a com- portamentelor autonome pente fiecare prescolar in parte, comportamente operatio- nr prin a ava in vedere de asemencaidentfcareaapreci- 2 comportamentelor autonome ale copluui aestea find opera- Pirin care au participa la ‘misurain care au observat anumite comportamente ale copillr in activin ‘Trebie sf precizam ed cele doud instrumente urmlrese acel th cercetare au fost rugati sf evalueze In afara acestorinstrumente, In etapa de formare a educatourelor si a uilizat dou’ ghiduri practice, unt pentru edueatoare, Curriculum-suport pens pentru pling ~ Aju piri: prima include o serie de informatii omie personal irument practic care descrie modalitti concrete de in exersarea comportamentelor autonome ale pe tre cadre de referin&: informatii Scanned with CamScannerI [INALITATH PRIORITARE I EDUCATIA TIMPURIE | tun alt instrument construit avand ca Scop facllitarea tog, [DEZVOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALK §1SOCIALA... 4 mul incur exeea spinal cOmportamenice —_aizareaunsl med fae stimuli, a pail de desire a activiiilor cu Practic, paringii copi in grupul experimental ., fiecdrei sSptimdni dintre sh evalueze pring pecifice de dezvoltare a comportamentelor APS in cadrul in care au reusit sh exerseze comportamentele Copiilor py acti lor de educatie pentru societate, in grupd, dar o atentie mai mare find ‘por eu caracter individual cxlor sunt alese de educatoare in considers de educator dn grisivia, educa onganizarearatinelor slnce; ~ tlizaea nor tehnici de icunjare a comportarentel imeragiullor dine edseacae yi cop, ait In sonformale; Datele au fost pret Scanned with CamScannercomportamente dé autononie vipie a aestora pte, ceducatoare remarc’ dorinja copiilor de destinatl exersini progrese mai mari in ceea ce priveste comportamentele de lor side imteriorizare a alimenare sacle de imbricae Stil a perms imvestgaea la preyolari dn act ne perspectva eficienei ‘mit cea mai bund exersare a comportamentelor de autonome persoralA, DEZVOLIAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALA S'SOCIALA.. 8 Sub aspect eélor ma cep metode didactic fe nr cu cele dou8 dimensiu ears Pentru formarea AP, F comporamente autonome. O posiild expli- fi aceea ef, pentru asemenea comportamente, programa scolard nu prevede ice, orientate eleologic cltre dezvolarea auto- toarele nu isi propun decit sporadic star cf acesia au un.rolfundamen- ‘Dacd in primul caz demersul a fost ctor, acest airman ete Bee In azul pring, interven a fost dite- nor influenge educationale venite i constant, centrate explicit pe dezvoliarea aces- le educajionale desfgurate in contextul gridiniet Scanned with CamScanner» DDEZNOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE AUTONOMIE PERSONALA $ISOCIALA... 45 tomar de puibologie. Bucurey: Humanitas determin In medial universtar Resa de Puihlogie Scolard, utonemeaclevalu - dreasiune aproietuli educa, lor. nviiindncalPrimar, 13. obietv prioriar pentru interveniaistructv-edu- Scanned with CamScanner'STIMA DE SINE $1 DEZVOLTAREA EI LA COPIL ” spectului de sie al persoanei, in aprecierea integrald a valo- te pe baza ar i perind cu valoriziri de sine particulare pe anumite 13 ohotels 2001, 23), In acest context pare diferemerea inte sima stima de sine si dezvoltarea ei la copil Cristina-Corria Berye inr-un domeniu al vie vel stm de sine gi performanga In atvitate exist o inluen reciprocd= 0 stimi de sine crescutd au un i mare de Incredere in propria conseeinj, reuyese mai bine, sine selzutd se ‘negativd si vor dezvolta © tf Va avea un mod realist §i de criti sau dezaprobar 199), Stima de sine reflects ‘ieauaprsireside{nrede, 3-2 Evolusia stimel de sine Bazleoningenctie ale frm me de snes configura in copia inpui, pt avind loc in jurul varstet de 2 jutonoma si cu manifestrile de ne tracarare a efortrilor adujior de jungind 34 se cunoascd mai ‘wisiturile lor pozitive si negative, * Conferenarunivensitar dovor, Faulutea de Educate Fizca Sport, Deparamentul pest bine pe sine, st ste mai multe despre capaci PreghiteaPenowalului Didactic, Universita ,Dundrea de " Scanned with CamScanner{catia TIMPURIE cevaluind toate acest pe eli sip respect 3.3, Factori care influeneaza dezvoltarea stimei de sine la copil se) supra dev si Patenon, 1955, apud Mi, 201, 129) In raport de cele dows dimensiun, els Scanned with CamScanner34, Evaluarea stimei de sine la copil tive ale cclorlal, manifestind tendinga de a zimbi mai ropri, mulzumii de propria persoant si mindri de © atitudine poi yi opimisl. La STIMA DE SINE $1 DEZVOLTAREA I LA COPIL 1 sfc", ae ce 34 mai incere,oricum nu fac nimic bine”), tnd 3 fe tnsingurati psimist si dezamiiti de eisisi (.nimeni ma mi place”, .nu pot fava niciodatd sd fac asta” et) ceducatori ual, ern0- Scanned with CamScannerSTIMA DE SINE S1 DEZVOLTAREA EI LA COPIL Ja erearea unui mediu preditabil in care copill sf se simti in 'siasume riscuri si responsabilitii personale (Young fi integrate in programe variate de educatic | coo caetoaacel tea ne copil st care isi va pune toare 1a modalitiile prin care = denvolare prin activi specifice a al Primard in care are loc formarea identi de sine acopfului prin mecanisme de inv3are Scanned with CamScannersmanent, doptind predominant 0 aitdine fe coreti 3 de obietiva deoaece Ia vrstele mci copii are © nevoie inereafectivi pentru ase dezwla (Vrasmas, 1999, 166) mai ales ceea ce a ficut bine si mu cen c sau la ceart, ci abord ajutindu-l s8 treack SSTIMA DE SINE $1 DEZVOLTAREA EI LA CoP s incheiete, merit subliniat ct in procesul complex de constructie ident iment de continvtate gi coeeny intrape (ai Edita Diactis si Pdagosi imeria Ardea ‘Gilden, New York: Crossroad ".(208). Stina de sine cela per itor copia tx. Bucur: Elena Francie Sinele si cunoasterea tu. Teme actual de prhosocologle. Iasi: Pliom. , a André, C. (1999). Cum sd tibet pe tne penta a te inflege mai bine cu cella Gala. )- Educaja copilululprescolar. Bucuresti: Pro Humanitate mann, L. (2004). System in Children : Sreteies for Parents and Educators. [NASP hp: /wwwwcnasponline.orp/communications/spawarenes/selestem_ho pal Scanned with CamScannerCapitolul 14 Pregtirea copilor pentru scoala Dincolo de aceste ambiguitt i derue legislative, credem ci raman de actuate sion lacs a cae special dia omen educa webuie s ofere rispunsu psiologci deroliri, in stdile recente de neurobiologie,sociologie sau economic. Lewin de. asta Pole Sine se Eases, Deparment ea PrepicaPesorlaai Dalat, Uivenaatn -Alandr loan Cura” din ly PREGATIREA COPMLOR PENTRU SCOALA s 4,1, Educatia timpurie - context si factor ale pregatirii pentru scoala i economie de ena eal il reducer ech care prezintt perioada copiliriei ca un construct social, ie timpurie” a cunoscut o amplificare de sensuri gi sem inja Mondiald de ta Jontien (Thalanda, 1990), prin la concept de ifelong learning. Drept urmare, eg eacajldrae pe wt parca In care sun antenate persone ga institu, n context fil pUSauextrafamiial ce Scanned with CamScanners INALITAT PRIORITARE IN EDUCATIA TIMPURIE trebuie sb asigureeresterea, dezvoltarea si educatiacoplului de la nastere pnd tain, a oe dt ceed efrturile educative cojuzae, adeciate,profesioiste ale persar ‘nu este doar un concep, ci devine Curriculum per 677 ani si 0 serie de a are a copii de la naylere la 7 educative in demersul preconizat. Aceste mitsuri au fost le inserjie profesional” - UE, 2013, 4) nth aceasmiscare de ie, poli, acia,pregdrea copii penru yell sige am aeleasi muti, eiminind deplete grantee rool $i polialenl~ aspecte care in persistent, Felevate de studile psibologice prezentate mai jos. 42, Dezvoltare timpurie ~ educate timpurie | , dupa nastere si pe de felul in care sunt int } 1 genera uman de dezvliar este considerat suma taturorschimbrior cate, produc in plamlbiopstosccil pe tt paren vei nsemnind .o erestere a comple ‘onganizi, ce muse realizeaAprint-o spl insumarecantaiv, ci presupune 0 ci ‘em, prin cre onganizareafunconi ao anu vars este pret de organi? PREGATIREA COPILOR PENTRU SCOALA » Dezvoliarea este determinatl de condiionarea reciproc torilorbiologci gia celor de mediv, prin .procese suceesive de asimilare si acomodare" {important al celor dout eategori de factori ai den ‘complementar .determinirilor genetice s sminaat Ia varsta cop ineversbi, asigurind apa competente in functionarea {nvijaea este conditional de eeser si de maturizare, producind modifica 24) influenjind intregu organism serie de pincipii care guver~ ani de vai nu este matur, dar unegului organism, care poate fi valorizath prin expe- tiene adecvate, Scanned with CamScanner4, economicd, vale de comunicarea, relsie schimbirile pe care le nae cae au leplturd cu timpul. Se st llnprocesul deol pot aptreadiferee ine cele nate informapi pet neegerea specific exo prin voile bi conditional de intraciunea dite fa oni ‘vin care fiecare moment al dezvoltiri Fase ieca confluent | ‘PREGATIREA COPILOR PENTRU SCOALA ine preg pentru ycoalf la virsta de $ ani decit cei din grupul-martor Scanned with CamScanner7 'REGATIREA COPILOR PENTRU SCONLA o ani (61% fay de 385%); De peste 20 de ani cercetiile au demonstrat fe bard la 14 ani (499 emotional ae copii- intre copaciaile i ear prescolart S-aconsaat experimental pretin intro proportie mai mare (Comnel i Prinz, 2002) care se pot ma ale. De aceea, se apreciazSimportania yp Scanned with CamScanneracd un copil era say moneda” = eo a spect mai restlag are se formeazd abil 1) denoliarea fied, 0 bunt stare de stndtae prin asigurare igienei personae gi pr formarea wnor deprnderi spcifice PREGATIREA COPIILOR PENTRU SCOALK “ sf asigure pentru fiecare copil rare valoroase, adc’ atingerea acestor ob lia trebuie si tsi asume in mod Scanned with CamScannerSchool Readiness, How Fonilies Conbuig is Group, Tnepaing Conon ant Emotion in a Newobiologc a Schon En. American Prychlogst 57), M12), “Te Impact of Childcare and Parent-Child Interactions og pment for Low Income African American Children, 193 : lompulo “The Etet of Age at School Entry on Educational Atuinment in 3). Educa timpurie. Ghid metodic pentru aplicres Servis, LJ. GOIN). Outcomes ofthe High/Scope ery Preschool Staly and Michigan Schon Reads Program a ME. Yung. & LM. Rcharson (Eds), Early Child Development Fon Mesaremeto Ation. Prior for Growth and Eu gp 87-03), Wishiogion: The Word Bask. Swot, AL. Egeland B, Carson, EA. & Collis, AW, 2008) The Development ofthe Prion. New York: The Guild ‘Woodhead, M. 2006). Changing Perspectives on Ealy Cilbod: The International Journal of Equity and Ineation in Early Chldhod. 42). Capitolul 5 Argumente in favoarea educatiei interculturale a prescolarilor Promovarea discursului intercultural la nivel educatie voltaea ontogeniel si natura ar trebul proteatl gi prelungtt ‘Andre-Lucian Marian’ e fapt modelele universale privind Scanned with CamScannerpwioRITARE IN EDUCATIA TIMPURIE |ARGUMENTE IN FAVOAREA EDUCATIEI INTERCULTURALE A PRESCOLARILOR 6? sine sau pe cll, doveding o Ineegee radimentrd a concept de asd pe baza « notes ed Tae ud care definete grupul etic; recu- fe membrii altor grupuri culturale, femice; Fecunoaslerea cl etnia rimne constant de-a tungul timpului recum varsta i mediul. Autoarea susjine eX anumite componente precum gene- falwzarea, organizarea si constana soicil capactii cognitive care le exced pe cele ale ‘mai putin in mast fundamen instinct i nop. Prin unmate, cop cexprmindu-se gin termeai | gga eee pnt la visa de 5 find fa 3 ani copii sun incapali Pate, sunt tal egocentc, capil sf vail rue din pe istenga unui pattern al dezvoltd dupt cate desreste. B ide propria ras, etn epte, Controvesee actu i clnd este vorba despre ras Neror dezvoltl clasificdri pe hidat de categorizare, conerete eum sunt pal 5 vetbali, discursivi despre rast decit 2 Horowitz (193%), pe aza tesco care misart prefers rail a pe i selhate, see (asus, auorepigse" eu pve eco 1 sensul gi puterea diviztri oamenilor in grupurlinainte sf dezvolte un Sel porcdea. ‘epertoiu de seme particulare, exterioare ea membri ai unui grup cultural sau rasial Scanned with CamScannerrt pnroRiTanIN EDUCATIA TPR |ARGUMENTE IN FAVOAREA EDUCATIEIINTERCULTURALE A PRESCOLARILOR 71 sa deri Bsn nual observe cam proce const nosing exe ite, de cadrul de refering sau de perspectiva fo sere de expecta UP oe eexpetane fat estructura ski (1972) in explicarea modlyj neazh conceptele de rash tn dere fe acest sens, rezliatele nu Ei mu conintizead conceprl de rash vot ch on vat Limba form al treilea peresp ma calturalt. In cele din urd, la constient cultural ii dezvoltlo prspectvl nou asupracopi decdt ait, povegtiledezvolt un puternc sim al comunitii si uneori pot avea (2004), reducerea prejudeejilo, se sl idactie gi nedidactc Hered mpreund pentru a prejudecile ence grasa prezeme in coal i pentru. spori autor vorbese despre existenga tunel foarte mici, Conceptul de prepreudecatdreprezint un inceput al ale copilor cae se vor dezolta ulterior intr-oprejudecatl reat accentuare a biasurilor predominante in societate. Conform tui Derman-Sparks (2004 a dezola cini dimer calturale, contuetiacuns i dn diverse cuturi pentru a susjne concepte-cheie, si genrliziri Procesul se produce cind currculumul conjne elemente care apart yr rispunsuri prompte, simple, promovind verbal si nonverbal respectul faph de ind poate clrifica ne lor sau oferindu-e cop ineleag modul in ext i orice experientt nou linea dine edweaiainercluals $i eduaya multicultural,

NKTENERIATUL CU FAMILIA IN EDUCATIA TIMPURIE i este procesul prin care pro dobindesecunoy Scanned with CamScannerTARTENERIATUL CU FAMILIA IN EDUCATIA IMPURE ” ‘os INSTRUMENTE CONTEXTE ALEINVATARI COPULOR DE VARSTA Mich ce aa (© efi euprinitare a parteneriauluicolborav cu fail este oe « fn somal ae Ed ch LLyshyn gi colaboratori si (2002) ~ rela reciprocd In care membri fai ip, wet ie bent leme tmpreunt. Model ogy J+ Pe ie plsing eg seal, mai make oporuni de a ura cu prt ind tere toviarea aca aces ma lag a ese bjt prin paeneriatledcaiona sun: ame- cilia gclae,fecven i cla mai bun a efecri temelr peta sas, ‘tone nredei se anelonra reir In fii. i ia peinata eta ting end cop ured dist probleme fs eal pin ; uel panera educational webie get dinero . pe prin uneletebnick pentru ai jut cop, piel esta ni nu ete consi de instr, ede oxi, dbl auo- spin teil respecve ia familia (Tubul,Trivi . ptr experi solaidi, Experi inert ln fie {a edcaia inp, rele posive gi eomuicarea eursul neg existe copii Crachon yi Grey, 20; brn practic cae st ereeeo bul prime familie, ore fai fel ev ailile (Sou Manning Swick, 2006). Adevirata ‘chin e valor ince paren (Austin, 200) apeirea unor perspective dif scr ch percep aun peel ale der tee aoe i olen opi ob sigur de pe sioncze eva (Aasworth a, 1978; Pll, Sujinra dn pana ai 83, Benefici ale parteneriatului educational ae ee ‘areneriaul efciectpromoveazd in general o educaje de mai bun caliat petra elev si fail lor formaea profesor entra acu care comunitit (ust si Blakemore, 1990; Dimmack ea, 1996). Lu e benef ale partneriatelor pens jol, profesor, pi e lnviimday, prncipalele wane ale drut parteneritlor comunicare inte pile implicate, ‘ace tinftuenfeze negati evoluta copillr (Coley 201). lor, mai pune probleme de dicplins, cevi mi receptii,scSderea = a yey Scanned with CamScanner