utem injelegestrategile de reglare emotional interment de intligont3 emotionalA. Salovey, Mayer, Golman, Turvey Palfai (1995) presupun cd emofile au rolul de surst important de informati sic abilitatea indivizilor de a procesa aceast Informatie ders. Aceasts procesare presupuine copacitatea| dea gestiona emofile side ale intolege gi regla. De exempt, ‘apacitatea de a deduce indicii emofionale de pe faa sau din ‘vocea cuiva diferi foarte mult de la o persoand la ata (Baum: si Nowicki, 1998; Nowicki Duke 199) si aga cum # obser- ‘vat ma sus difera gi precizia sau grandaritatea (specicitaten gh ‘complestatea) prin intermediul cieia oameni Is percep autor ‘mat propria tie a emotici. ROLUL ATASAMENTULUIIN REGLAREA AFECTULUL {n general siguranfa atagamentului,senzaia de conectare la calla, facliteaza strategie si procesele de reglare pozitva a afectulul (vezi discutia din Capitolul 2) O ase de siguran {ncurajeazAechilibrul emotional. Persoanele care ato senzatie permanent de siguranfa sunt mai capable si-i mentini ech Nibrl in fiecare moment intr- experienti emotional, Sunt mal ‘greu de provocat,avind tendinfa si interpreteze Iucrarile in {termeni mai benign’ gi si tolereze mal bine ambiguitatea, Ele pot atribui evenimentele indezirabile unor cauze temporat controlabile gi dependente de context. Au infeles ci distresul teste in general gestionabil In termen de rispuns Biologic, ele tind sf tdiasc sau si tea mal putin prince intro hiperexctare ansioas gi nici nu devin insensibile sau se inchid emotional Se pricep mai bine la explorarea infelesului unei tir, au Incredere gi pot foloiinformatia adusi de emotie casi navi- 93 heze prin propria lume, asupra cireia i aibefect. Ele sunt ‘psbile si reflecteze asupra proprielexperiente emotionale ‘vo ordoneze ~ o ablitate cel mal probabil dervoltat ca rez ol experienfel din copia, cénd au benefciat de contactal ‘0 figurd de atagament iubitoare. Aceasté persoan de tngi- © fost capabilé si reflectezetriile mentale ale bebelugul is Te reprezinte ,traduse in limbajul actiunilor pe care un le poate injelege:Bebelugului ise furnizeazA dct uzia cS ves de reflectare a procesclo pathologie = petrect inte Hinitle ming ui. Acesta este fundalul necesar penta evolutia ‘nu sine reflex fem constitu” (Fonagy, Stele, Stele, Moran ( Hixgit, 1992). Feira or emofional i face pe indivi cw nmentsecuszant mai putin nclnai spre negares,distorso- ‘ren sau exagerareatriilor emotionale (Shaver si Mikalincer, 2007) Bipot fi apo deschigi la emotil lor sa ale altoa, le pot exprima gi comuniea gi le pot folosi ca ghid pentru acini Vrin contrast atasamentele de ip evitant sau anos spins uderea defensiv8" sau reprimarea emote! Bowlby, 1980) vw intensiicarea sow acivarea cronich a emofiel. Reprimares, va cum sa constatat deja, tinde #8 declangeze o revenire 2 simptomelor. Aceasta este 0 strategie frag, care de obice se Jace praf in stuafi de stres'intens. Activarea cronick poate fi ‘bservat a persoanele cu atasament anxios, care se prin in nofie ca int pinza de plianjen, ruminnd ameninfie reale potentiate gi goneralizind talele negative, astfelincit ln indicia poate declansa un torent de alte indi, avind ca lat confusia $f incoerenta, Este upor de vizut de ce par- lonerif eu un atagament neseeurizant sunt mult mat inclinai ‘asamp + nevertsspre ure, ostlitate si viokeng acest compartament este adevi- rat mai ales in cazul cloreare au un atagament de tip anxios, dar fal persoanelor evitant, in ciuda incercirlor lor de ai nega vulnerabilitate. Ete fn special interesant cin fata unei _ameninfiri real, care include imagini si ginduri despre moart, ppersoanele anxicase devin prizonierele ruminatil si ale une frici pronunfate, in timp ce persoanele evitanteixi reprimé fica, dar prezins o reactivtate implicit/inconstients crescuts Ja indict ale mori. Ambele tipuri de indivii cu atagament ‘nesecurizant tind 58 devind mal crite i mai zbunstort — in| ‘contrast cu persoanele mai socurizant atagate, care tind 28 ges tionezefrca de moarte prin directionates energie spre gindurk ddeimortalitate simboic, aga cum arf crearea nel mogtent si ‘resorea dorinfi de conexune int cu cx ‘Acum, ci ne-am extins infelegerea despre emotie, sh ne {ndreptim atenfa spre un sumar al proceselor de schimbare in| EFT, ca intervene orientata spre alagament. PROCESUL EXPERIENTIAL DE SCHIMBARE IN EFT Cereetirle despre procesul de schimbare ssocat cx tratamen- ‘ul de succes indica in mod repetat spre doi factri principal aprofundareaconectiri la emofe si crearea unorinteractuni de flere ca figure de alagament (Greenman si Johnson, 2013). ‘Aceste descoperrisustinteora formald sschimbirit in mode bul EF, ‘Terapeutii experiential or serio credinfa Ini Bowlby in puterea emote, Scopul fecrei sedinge este si schimbe modul in eare clientul se conecteaza susan 0 experienta Iu emotionals. Terapeuti i ajuté pe clients sonecteze Ia Infelepciunea emofilor lor si ste foloseasca pont a gist un scop in vats fScindu-tcapabili sisi puns In ordine sau sii regleze emotileintrun mod mai ficient, ‘ig identfcenevoile gi 88 ineleag modurile specie fn care ‘osstructia activa experiente! lor emotional le modeleaz3sen- \inental de sine gi tiparele-cheie de nteractiunecu ali. Aceasti purte a capitol va putea sf expice cum anume se IucreaS ‘sv emofia pentru atinge acest obictve. Terapeiifit rebuie sf fe capabili si dterenfieze nivelurile vie implicare emofionala, in aga fl incit si le poati evoca gi ecunoagte sistematic,atunci cénd client lor le manifest Missle folosite in cereetare ne pot ajuta sk identifies fono- tnenele eine in studi EFT, Scala Experiential (EXP; Klein, DMathiou, Genin si Kiesler, 1969) a fst folosité pentru a sur- pone acest concept denivelur de angaare emotional 9 pen In identiea ce seam’ adncizeacontactlul. EXP masoar \icplsarea cientului prin gapte stadi de contact. fn stadile Incipient, deni au niveluri scizute de contact eu emofile lor; [oc somentart impersonal, saperficiale sas abstract discursive shspre trea lor. Ukeror cient incep sh recunoascl explo rove si sil explice mal car senzatile corporal. Apoi, in sta- ‘le mai avansate, role tii corective convingitoaretaseaz cadre de sens, iar client folosese activ emofia, ea ghid i duce in noi tertori. Pe misurd ce adanceste tlirea ‘motional gi se exprim prin aceste sta, legatura interper- sonal In interacfiunile dintre client gi terapeut, in figuri de "tosamentimaginate evocate in terapie (in cup iin erapia “i familie) nite igure de atagament din incipere devin s ele sdeschise smal auntie ‘Teotenmpmnsan pata « onesJames care oe plinge de depres nt spune into pind ¢edinf el tof cameni sant nares se nt in ‘cauza situatiei economice gi politice. In mod clar, el a folosit ‘est dsr nant iar fltre a este tngenfalé di tent, Acast conver ma cured Inpesoalé af ctal= tilt dept Staal Tsou Ma tty, pe morc ataantl i propresea, ce matin Stade 3 explrindtt rai ‘mana cae ete pe moar Vorb despre evenimente spe Stic de la vrei dt, cnd simi fas sett ap cum Sa smi cand era copl aot igi toate aun pe cae Je feat es confnd impact acestor incident cum fi ‘unc la cell gale pun la indo inten pov Insure terapiaprogresen James int in Stacie 45. D ‘interpreta na personal actor evniment,prezentinde Supoctil in aia peroonale detains. Acom fi cond atenie emotilor tance si vlnerabile i i edinoe observ fap ise simte mic” pe lng mama Tei gk wien eb piste ermar a8 ve ascundl charg cu, cid en ete att de fails In ee in umd, cnd inte in Stadile6 7 James exloreaz it dcopert fe medite gt dueren ht st nicodat bitin li ipsa de pera nepatinja pe care ligt Ete capable evidniese impact pe care la avut as {ut scent ttre emefionald, Acum oie vie core © prezitInean mod care imi tezeteo patie pling ompasune James poate acum toler gi poste psa tral invulnerable Eat tl pres, Note velar ‘Contin devin tranbalind spre nol str motvaiorle {nflegeripostare existential In spune cS mur! poste nama: petra ck na avtriiodal una cu adevieat Ping ‘na fost iio acolo pena mine. Cred ca put 0 inc Am eescut sing, rend cSecva in neeguls cu mine. Ata pote — pemicul James care va simfit alt de ee de Inc lume Stn mma acund. gre sper din nou. In ‘est moment mi ult a tine vi eet tat penta mine ‘si md econorteaz, dat am nevoie 8 pling o vreme. Pot ai fac eva sh ses ceva ce ream avutniciodai” Janes srpest pin mult mai deshis la tires echipat tru emovinal incredere in wire li emergent ca ent afar ita. interment de stagament cada: ‘ss ela etre mai malts Compasiune pent eins Jentru ali eapactata de arise, dase conecta ide a> Pde in eaite apropate "ste pois prezenton elements emotilor fi James in lnvrventa de asamblare pt aprofundare a afetal (discus tn tras) adunind tee emoponale intro manierS ordo- hots cerent fa acest mod, cient ca James sunt spit 8 ‘© nsctze mai profi atin lor intron nlc 20 vit sou =o reprime. En cursulprocesul alta emotional el Svuli se diversi noi elemente apa, caatunc ind fara (ncn congenial perder dure. (Vom incu mai r- fs ae afte cenit intgreze acest now nivel lor lor deope sine gi despre celal gt chiara personal x,atagamentl lor deveind mal secuiant Aga cum suger certo stagement iin 9 Shaver (2016 Reusind si gestioneze evenimentele care suscit ematie sau "eevluindu-letntermeni pei, pereoanele cu un atajament securzat rusunt obligates schimbe sau reprme ae pt le procul emotional: Ele sunt capable 8 scutcreultene amerinjre" vtind aspectledisuncionle 9 inererente ale emotii benefcind totedaté de calitile lor adaptative funeonale. Ele pot rine deschice i emote lor, pot exorima yicemunica sentimentle mad deschisi precise ott riage fr lstrsonil Cu atat mel mult else Potagepta ca exprimarea emoflior alba fect spurs benefice de a cela fn EFT, noua muzici a emotiei se transform’ fn noi pasi dans sin noi nivelur de contac cu cil, Pe parcial ace “Tangoul este folositca 0 metafora pentru che un dans perm rent fluid sl improvizat, pe muzicd emotional. Acest das poate fi derlinat gsi abi ea urmare distanfarea,dezacordul ‘einjelegerea, dar poate sabi ca rezulat armonia a nizarea iiologci i psihologicd Din eauzanaturi sale improv zat, calitatea tangoulu rezid aproape in totalitate in acorn si conectarea dansatorior. In tango, cind un dansitor este in {ntregime conectat cu altul, devine greu de deosebit dansal de -sussuatonnson \Jnsstor. Pe masura ce creeazi un now dans cu altsineva, James Ip construieste © noua perspectva despre sine (CERCETAREA ASUPRA CONTACTULUT EMOTIONAL IN TERAPIE Cene spun direct ceretirle asupra ezultatull si procesu \Jeschimbare despre roll pe cae joacacontactul emotional in otorapia experiential de succes? lin coca ce priveste terapia de cupl, nous studi despre EFT. su descoperit cS profumzimea emofionalé gi interactunile mai “schist, mai angajate si mai receptive, codate ca lind ,mai sitive” in Analiza Structurals a Comportamentslsi Socal (AS; Benjamin, 1974), prezic sucesul (Greenman si Johnson, 2013), Evenimentele schimbiri din stadiul de restructurae al [OFT cum a fost define de scoruile la EXP gi la SASB, au fost In mod conseevent asociate eu schimbarea portiva la sfacsital ‘oropoi gla evaluarea ulterior fllow-up). Aceste evenimente slcschimbiri survenite in stadt mai tell EFT sunt deserise in versiunea de cuplu a EFT ca emotent, din moment ce, in acest ‘veniment, partenerii mai revendicativi pot deveni mai male- obi in relia cu partenerul, dezvdluind fis cerdnd i Ki se ‘otifaed nevoile de atagament.Astfl de evenimente nu sunt ‘nat tn gel dacpartenerl mat etras ni a tect print-un proces similar — respectiy, daci mu s-areangajat emotional si ‘lncd ma este acum mai prezent si mai receptiv. Despre acest proces de schimbare in EFFT nu au fost ficute cerctie, dar ‘nul ani ce observaicinice ne araté i aceeasi procese care vpar inte partner adult apar 9 inte pcing i copExit, desigur, alte ipui de eveniment ale schimbiri, dar le pars includ intotdeaunao profunds conectare emofionala De exemplu,introducerea de trliri no, ierbinji" in amintrle despre evenimente trecute, aja cum se declangeaz’ in timpul fsedinfel transforms acest aminle, nu contacarindule, casi rilind material nou in povesti din trecu (Schiller gi al, 2010). ‘Aga cum au sugerat Alexander gi French (1946), retrirea vechi- Tor dificult fn timp ce le croiesc incheer diferite, att la nivel intrapsihi, cits interpersonal, poate fi secret tuturor schimbisilor semnificative din trapie. CCercetarea aduce doveri gi pentru Impactul lucrului eu ‘emmofa in terapia ndvidalS. Stale aupra PE/ER, cares au ‘originea tot in eora experiential gi deci sunt similar, deg! sunt 1 iferite de EFT, mal sstemici gi mai orienta spre atagament ‘in general arts rezultatesimilae cu TCC, pentru probleme de anvietate si depresie, Ele a descoperit ci profunzimea tri Client in terapie, misuratd cu ECR-R, este sernifiativ core Jat cu rezultate positive. Cu ct este mai mare nivelu try att este mai bun rezltatel (Eliot, Greenberg si Lietaer, 2008). (© metaanalis recent formats din 10 studi a descoperit cin timp oe nivelurle de tire sunt mal ridicate in PEVEF deci in _modelele de terape interpersonal sau in TCC, nivelurile mai ‘dicate sunt asociate ca rezltate poztive in toate aceste tel ‘modele (Pascual-Leone i Yeryomenko, 2016). O erstere a nive- Turilor de trite ale clientulu, dela stadiletimpuri le teapiei la cele tral, pares fc un indicator mai puternic al rezutatue Jul decit alana terapeutic, iar exctarea emofionalé rica, combina ca reflctarea exiieil espective, este ea cane Mtn balanfa spre un rezulat poaitiv,E logic 0 trite mai profund’ pe scala triilor nu doar c& misoars exciarea, cl masoari i ‘usu onson svltatea persoanel de a inflege aceasta excitare.$.a consatat 1 ‘1 abiltate timpurie de procesare emofional (care se prest- prune of reflects capaciiie innscute) ns influenfeazs rezulta- Tul, In schimb trecerea spre o mai mare profunzime in trapie ‘onstitaia Gn factor predict. In confruntarea imaginari cu Cwiali din PE/EF (0 tehnich de baz gi in EFI, gi in PEER), (olosites lurului cu seaumal go a prezis 0 mai bund ange lin terapie a clientului sa put sf contribue la reducerea pro- blemelor interpersonal. Mai mult deedt ati, exist dovesi specific ci profunzimea swcentului pus pe trite aj cieni 88 obj experiente mai prrofunde, Empatia terapeutulul, acordarea st explorarea au ‘ovluenfat sf profunzimea tail centull, si complestatea cu 1a Fost procesaté (Gordon gi Toukmanian, 2002; Eliot al, 313), Nameroaselecercetiri eztmate aii confirm oat forta rundert active in experienfa emotional prezenta moment de Inoment sa proces acest, “Meritt remarcat cin toate terapile experientiale, proces schimbiit este colaboratv. In cercetrile care folosesestudiul NIMH despre datele pe margines depresiel (Coombs, Coleman. + Jones, 2002) att in TCC, ct in modelele de terapie inter yetsonal, explorarea emofionald colaborativ a fost asciat cu ‘i rezultat de succes, in timp ce un proces dreciv, mal orienta spre coaching, care ride accentl de pe emoties se orienteaz spre teme cognitive sl sfatur nu a ost asociatcu un rezultat de ‘cts Rezultate similare au fst constatate gi ntr-un study mai ‘ch, al fu Jones g Pues (1999). ‘Cercetirile despre proces une! terapil de succes canstituie unghie util pentru procesele care se coreleazd cu schimbarea ‘i dec, pentru dizectia de urmat in seenarial mobil ageing “easement peti» nesoe Aceastiscurt trecere in revista concentra in special pe roll ‘emotie in schimbae, din moment ce ea este ait de important In EFT, Est in mod special ut i observim evenimentele-chele ale schimbcti sa momentele incireate emotional, atunctcind poate apirea o cascada de schimbe. Ca terapeut, pot Iucra in ‘igecia acestorevenimente, le pot dja si pot ajuta client 8 Integzeze schimblile pe care le provoac invite lor Refine i exis un curent in psihoterape care pu simp ‘onsiderd modelele, progesele specie de schimbare stencil ‘a find itelevante gi se concentreazi, in schimb, pe aga-numii factori general sau comuri, cum ar i alianfaterapeuticd. Pentru ‘cr interesati in mod special de aceast problem sau care dorese ‘8 tease un rezumat al elementelor considerate necesare pen tru orice terapie ficient, vezi Anexa 2, care discuta aceste puncte, in contextul relevantei lor pentru confinutul acestel ‘inj Pe scurt, pozitiaabordat in aceasth anexi este aceea cl factor general nu sunt aga de generalls ci, desi trebuie sii ‘cunoastem 4s udm in calcul ef nu sunt suficienti pentru a ghida ointerventie ficient NUCLEUL INTERVENTIEI DE TIP EFT: TANGOUL AA sosit momentul «8 subliniem setul de interventii de ’bazi, pe care terapeutal il foloseste mereu, in toate stad formele de EFT. Conceptualizarea unel psihoterapt orientate spre atagament duce in mod natural Ia prioritizarea anumitor procese in sedinfa cu clini si necesita succesiune specials de interven din partea terapeutului, pentru crearea acestor proces. Orce set de interverti intro teapie experiential este, lesigur, improvizat s folosit cu un anumit ritm gicu o anu- 20) ‘nid intensitate, in diferte stad gi in anumite geine. Acest ‘ct de interven i procescle de schimbare asocat, ale clentu- Jui se numese Tangou! EFT (vezi Figura 34, pagina 104) si sunt \Jescrse cel ma simple can set de cnc niger, respect: 1. Oglindirea procesului prezent. Terapeutul se conecteazi, fheteazt in mod empatic i clarifick Glurile de reglae a afec ‘lu (e exemplu, comutile blocante in frie, care se dizolvi in rugne gn camuflae) si ciclurile de interaciune cu cella in timp ce ma ascund, tu imi ti predic, far eu te resping 51 ‘ai mult, provcind o crestere a agresivitii tale gi aja mai spate). Ai, atenfia este la cam sunt confi in prezent, cel nai adasen ipsiti de eongtlentizare,construindu-girealitsti interactional interpersonale gi emofjonale interioare tn cicuri one se autoperpetueaz’, 2. Asamblares i profiendresofetulu. Terapeutul insoeste l= cntal in descopertea si asamblarea elementelor emotes pla- area lor int-un context interpersonal care le face coerente intro, adesea cu rezultatl nei extinder| a infolegeri in ele- ‘hen sa niveluri mai adn ale moti. ‘3. Coregrafieeeconfruntilor angajate. Realitaileinterioare tng gl aprofindate sunt dezvuite in interaciuni structurate, thidate de terapeut, astfelincit nolle procese interioare si "ievin noi ei de interatiane si de rlatonare cu persoane reale ow imaginate, “4. Provesresconfruntri, Noi fspunsurl interactional sunt cxplorate 91 integrate si conecate eu problemele exstente. fn ‘erupia de cupiu gi de familie orice rispuns blocat saw negativ| tuia este confimut su procesat mai ‘ofa stamens = Inserts30 departe,mpreund cu terapeutul fn terapia individual un r= ‘puns negativ, de neacceptare, poate ven din alti part a sine. 5. Integra oidare. Noi descoperis nol interactiuni poz ‘ive sunt sublniate gl reflectate, fr validarea este ofertS pen tua dezvolta competent incredere. Acest proces subliniaz slexperienfa interioari, modul in care ea modeleazS tiparele de interactiune intro manier’ de autoconsolidare gi modu in| ‘care natura aceste conexun interpersonale modelea24 reiproc ‘experienfainterioar gi sentimental de sine. w ke reggie Tenge = Ads posterepenet 4 “ote pesand magn ‘erie ptr de eri meme ao ‘wo oat FIGURA 3.2. Cele cnc mig de bars din EFT ‘ss ron ‘Ss privim acum acest pasi mai indeaproape. vs Pasul Lal tangoului EFT: Ogtindirea procesulul prezent Apare in contextul une! aliante terapeutie in dezvoltare Primal pas al terapeutulal este si ofereclientului o descri ‘re simpli gi adaptats a procesuli care apare in moments respecti, in prezenfa terapeutul. Aceasta presupune urmi- ‘rea gi descrierea colaborativi a procesclor experienfiale si ‘nteractionale care apar att fn interiorl cliontului, ct gi in| 'ntoractailedintre cient gi terapeut sau o persoan reall sas ‘maginatl, Este crcal ca aceasth interactiune se fachint-o| ‘manier’ descriptiva, cu efect de normalizare si eocstoare (fir3 ‘omental de evaluate), care Incurajaz3 explorarea angajat ‘sce mai inal caltatea tril unei persoane, a congtientizii tipatelor de interactiune, mai curind decit fnte-un mod ‘intelectual discursv sau raionalizant. Exprimfrile sau mesa- cle emotionale ale lentului si gindurile, senzatile, actiunile ‘Sl migcirle gi poziileinteractionale asoiate sunt urmiite reflectte ineepsind eu cee dela suprafat(menfionate explicit ‘de etre cient) apo ceroetindu-e in profunzime pe cle care ‘unt implicate Interactiunile, chiar daci se petrcin imaginatia ‘ientli au aunt pase fn send cu terapeutel st cu 0 Figs de atagament in gedinga de terape, sunt descrise intra limba} simple $i ineadrate ea avand propria lor fortS dramatics s1 tun caracter independent. Fiecare client este autorul si victima ves care este prezentati gi distill pind in cle mai simple ‘lemente,Terapeutal surprinde gi reflects drama pe misurl ce se desfgoarS,invtd client si se dea un pas inapai sis pri- ‘ease dela distant incadreaz3 ca avind via’ propre. Tote seamen pc «nee