Professional Documents
Culture Documents
Etica Si Deontologie Juridica
Etica Si Deontologie Juridica
Ethos in latina prin mores este Cicero. Mores reprezinta moravuri, obiceiuri,
Pe parcurs s-a stabilit o distinctie, si anume, ca etica este disciplina teoretica prin care
se studiaza ideile de Bine, Rau, datorie, dreptate, etc. In general, aceastea sunt
denumite etici filosofice.De asemenea, studiaza atitudinile,caracterele, datinile,
obiceiurile, in ansamblu, moralitatea oamenilor.
Termenii de imoral si anetic sunt sinonimi atunci cand descriem acele persoane
rele sau cand spunem ca actiunile lor sunt imorale. In mod curent s’a stabilit ca etica
generala sau filosofia morala.
A:eticile de gradul 1, sau etica valor normativa (studiul marilor teorii si doctrine etice)
B:eticile de gradul 2, sau meta-etica (studiul limbajului moral, atat al celui utilizat de
eticile de gradul 1, cat si al limbajului comun)
C:eticile aplicate (analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare, cum ar fi
avortul, eutanasia, clonarea sau problemele mediului, afacerilor etc prin intermediul
criteriilor si teoriilor propuse de eticile de gradul 1 si/sau de gradul 2.
Un alt punct de vedere in literatura de specialitate, mai nuantat este cel care considera
ca totusi morala si etica nu pot fi disociate cu totul . Autorii respectivi propun sa se faca
distinctia intre etica si morala si sa fie desemnat prin morala tot ceea ce, in ordinea
binelui si raului se refera la legi norme imperative.
Ceea ce apropie si leaga etica de morala sunt: intentia si scopul etic . Acestea preced
notiunea de lege, de imperativ moral . In realitate vom numi scop etic scopul unei vieti
bune, cu si pentru celalalt .
Relatia dintre etica si morala este una perfect aplicabila mediului, in general,
inclusiv mediului de afaceri, astfel incat fiecare individ care este incadrat/ angajat/
salariat, pe de o parte reprezinta o entitate autonoma, dar pe de alta parte , fiecare
individ va trece prin adecvarea proiectului sau la cel al institutiei de care apartine.
Din acest motiv se spune ca, prin raportare la mediul sau extern, orice
organizatie orice institutie poate fi considerata autonoma dar in acelasi timp, ea trebuie
sa se asigure de concurenta sau de cooperarea celorlalti indivizi, respectand aceasta
adecvare la cerintele mediului in ansamblu.
Trebuie sa ne intrbam ce se intelege ,in mod curent, prin cuvantul etica, in limba
romana, spre a face anumite distincti .
IN CONCLUZIE, in sensul sau propriu, etica sau filosofia morala este o interpretare
teoretica a ethosului si a fenomenelor morale.
Codul deontologic ale celor mai importante functii publice intr-un stat.
1.Magistratii
Motivul pentru care vom face aceasta analiza se releva din faptul ca cele 4 functii
publice interactioneaza intr-un grad si intr-un mod diferit cu cetateanul.
Aceste documente oficiale au servit cercetarii noastre pentru o definire mai clara
a termenilor si a ideilor expuse pentru o analiza comparativa intre cele 4 functii publice.
Literatura de specialitate contine urmatoarele:
-Legea 188 din 1999 privind statutul functionarilor publici republicata in Monitorul Oficial,
partea 1, numarul 365 din 29.05.2007
-Legea 53 din 2003 privind care s-a adoptat codul muncii cu modificarile si completarile
ulterioare
-Legea 303 din 2004 privind statutul magistratilor
Conduita magistratilor.
Paragraful 3, judecatorii si procurorii nu pot sa acorde niciun fel de sprijin unui candidat
la o functie publica cu caracter politic.
ART 5 paragraful 1, judecatorii si procurorii nu se pot servi de actele pe care le
indeplinesc in exercitarea atributiilor de serviciu pentru a-si exprima sau manifesta
convingerile politice si nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.
ART 17, judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau
fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si societate.
ART 19, judecatorii si procurorii isi pot exprima public opinia privind exercitarea
dreptului la replica in cazul in care, prin articole de presa sau emisiuni audio-vizuale, s-
au facut afirmatii defaimatoare la adresa lor
ART 20, judecatorii si procurorii nu pot desfasura actiuni care, prin natura lor sau
modul de finalizare ori executare, ar putea in orice forma sa impieteze indeplinirea cu
impartialitate, corectitudine, si in termenele legale ale obligatiilor profesionale.
ART 22, judecatorilor si procurorilor le este interzisa participarea directa ori prin
persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc, sau sisteme de investitii
pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.
ART 23, judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina, potrivit legii, de la orice
activitate legata de actul de justitie in cazurile care presupun existenta unui conflict de
interese intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a
intereselor generale ale societatii.
Vom vorbi astazi deontologia magistratilor, iar in cadrul aceste teme, un prim subpunct:
Magistratii apar practic in secolul XVIII cand se impune teoria separatiei puterilor
in stat. Atunci se cristalizeaza conceptia moderna potrivit careia activitatea
jurisdictionala constituie o functie fundamentala a statului, independenta de celelalte
avand rolul de a impune suprematia legii prin solutionarea litigiilor deduse judecatii.
Este evident ca pentru a-si indeplini, in mod credibil, misiunea, judecatorii trebuie
sa se remarce prin competenta profesionala si tinuta morala ireprosabila. Asa se face
ca profesionalizarea, in sensul instituirii unui invatamant de specialitate s-a produs inca
din perioada justitiei legale, si odata cu cristalizarea conceptiei moderne privind
magistratura au aparut corpurile de magistrati si regulile de conduita specifice.
Din cele prezentate rezulta ca, in cazul magistratilor ne aflam in prezenta unei
deontologii in sensul strict al termenului deoarece profesiunea este
organizata prin lege, organelor profesiunii le este recunoscuta capacitatea de
a stabili reguli deontologice si de a sanctiona incalcarea lor.
Putem afirma fara nicio retinere ca in Romania, ca de altfel si in alte tari, magistratura
este profesiunea cu cea mai stricta reglementare si care impune exigente deosebite
membrlor sai.
Acest fapt este lesne de inteles daca avem in vedere importanta sociala a misiunii
judecatorului intr-un stat de drept.