IPOTEZA Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, este ,probabil singurul roman obiectiv”' al scriitorului si aduce o formula romanesca inedita in peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii, adic& ,,amestecul de roman realist gi narafiune arhetipala grefatd pe un scenariu politist”. ol ses C4 Minerva. Bucuresti, 1993.ARGUMENTARE, Romanul este o creatie epich In proza, de mari dimen- siuni, eu nctiune complex, desfigurata pe mai multe planuri, in timp gi spatiu precizate, antrenind un numar mare de personaje puternic individualizate, Prin multitudinea aspectelor infaigate, romanul oferd o imagine ampla asupra vietii Romanul Baltagul prezint& monografia satului moldove- nesc de la munte, lumea arhaicd a pastorilor, avand in prim-plan cAutarea si pedepsirea celor care I-au ucis pe Nechifor Lipan. insoyita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru elucidarea adevarului si sivargirea dreptatii ‘Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadove- niene se regisesc aici: viata pastorald, natura, miturile, iubirea, arta povestiii, inelepeiunea, Arhitectura complexi conferitA de polimorfismul struc- turii (sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul Polivalenga necesard) si de Jesitura de teme si motivera ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretari ale romanului, unele chiar contradictorii: roman antropologic si politist (G. Calinescu), ro- man mitic-baladese si realism etnografic (Perpessicius), reconsti- tuire a Miorifei (E. Lovinescu), roman demitizant (Ton Negoitescu), roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman initiatic, roman de dragoste si o anti-Miorita (Al. Paleologu). Relatia ro- manului cu balada popular’ Mioriga, sugerata chiar de scriitor prin motto (,,Stapdne, stdipdne,/ Mai chiamé $-un céne...”), consti- tuie un aspect controversat in receptarea critica. Contestarea rolului genetic al mitului mioritic merge pana la teza sustinuta de Al, Paleologu c& subiectul romanului se suprapune cu un alt mit, universal, mitul lui Isis gi Osiris (in lucrarea Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu). Romanul este structurat pe dou coordonate fundamen- tale: aspectul realist (reconstituirea monografica a lumii pasto- rale si cdutarea adevarului) gi aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include mo- dul de infelegere a lumii de c&tre personaje, traditile pastorale, dar §i comuniunea om-natura gi mitul marii treceri, ‘Ciutarea constituie axul romanului gi se asociazA cu motivul labirintulut, Parcurgerea drumutul are diferite semni~ ficaji’. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei (intriga polijist), cea ce se transpune fntr-o dubla aventurd: a cunoasterii lumii i a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghits, c&latoria are rol educativ, de inifere a tandrului (bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezen- tat indirect, apartine planului mitic. Céutindu-l, Vitoria par-= Speci price + ROMANUL mult Nan down lumi: spatial real, comcret 9b comercial, Ja" #1 IPSeINNe W minum", al cor sens en wie a descifreze Pentru op eMkerea Tahini este 0 Icercare exeniald rare moralas™ ig lil fir chiar proba de renagtere renee, Action henge Ottval tnbrintul ne concrtizeaza ta nivel a ivelut arse diferitele popasur), dar este semnificatv # obicct sin titlul: Baltagul (toporul cu dou taigur) este uh ui use oe ambivalent amd acrimei gi instrumental act (al ta it f8PeAtor. De remarcat cin roman acelagi bales Gheenita Indeninete cele dowd func Baga indrul aa Mi Se plistreazd neatins de singele ucigasilor. Criticul Marin Mincu asociaza baltagu cu labo, securea ‘dubla cu ie dobordt minotaurul, monstrul mitic. Chiar numele Pro- lor ar avea semnificatii simbol desemnand victoria dreptati i lice, deserm _ Narafiunea se face la persoana a Il-a, iar naratoral omniprezent si omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient este unic, la paras- ‘asul sofului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligentd gi caleu- lata, ca un Hamlet feminin”, ea reconstituie crima pe baza propriilor deducti si o povesteste veridic celor prezenti, ceca ce F determin& pe criminali si-si recunoasc& vina in fafa satului gi ‘Seeventele narative sunt legate prin inlantuire i alter- antl, Naratiunea este preponderents, dar caaeulee ae fixeazA diferite aspecte ale cadrului sau ae a individual (de exemplu: portetul eae ai en ni iv (muntent, .ocuori de sub brad”), Nanas es si Yligeventele dlalogate sau de replici ale Vitoiei, rnuanyatl dF motivul rostit de femeie tn eAutarea soqului, a cum este lati sa oprit cumva.. asté-foamnd un om cu un fiecare POPBS ot inte? Mie semi spunef cine afi vdewt wm dela 1 ealare, pen cal near fiat frunte gin cap cu ie" amér : + actiunii este vag precizat, prin repere el = ‘Andrei, fn Postul Mare, wld ea ‘anit este satul Magura Tarcdului, zona Cadrul act gi cel de clmpie, Crstet, in Balta Bistro, pent verdict, traseul urmat un OA rghit, pe urmele Ini Nechifor, (eV Or i ipo Mag i tt i ipanilor, ura congine topemnancienl insé im arr ieNTERAEL MINA SA archutui, 44 utilizen2A topdnime simbolice (satul Doi Meri, rl Neagra) ul exteatrucrurn apltole cu actiu- cronologic, urmArind momentele subjectulu Prima parte (capitolele 1 ~ al Vitea) ~ frémintérile Vitoriei tm agteptarea sofulul si pregitirle de drum - include expocijune nan : In expozitiune se prezint® satul Magura Tarcaului i schita portretuluifizi al Vitoriei, care este surprinsd torcind pe prisp® 41 géndindu-se la intrzierea sofului sau plecat la Doma 88 cumpere oi Intriga cuprinde frim@ntirile ei, dar gi actiunile tntre- prinse inainte de plecarea in cAutarea sofului: fine post negru doulsprezece vineri, se inchind la icoana Sfintei Ana de la manastirea Bistrija, anunfa autortitle de disparitia. sofului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasi Ia Manastirea Varatec, iar lui Gheorghifa fi Incredinjeaza un baltag sfinfit Partea a doua (capitolele al VIl-lea ~ al XIII-lea) con- fine desPisurarea actiuni gi relevi drumul parcurs de Vitoria gi fiul ei, Gheorghita, in chutarea lui Nechifor Lipan. Ei recons tuie traseul lui Néchifor, ficind o serie de popasuri : Ia hanul lui Donea de la gura Bicazulu, la crdgma domnului David de la Calugaeni, la mos Pricop si baba Dochia din Farcasa, la Vatra Domei (la han si la camfelarie, unde afl de actul de vinzare a oilor), apoi spre Paltinis, Brosteni, Borca, de unde drumul pari- segte apa Bisttife, ,intr-o fard cu totul necunoscutd". De ase- ‘menea, intdlnesc o cumetre, ta Borca gio nunta, la Cruci. Suece- siunea acestor mari momente din viaja omului, da de gindit Vitoriei si anticipeazd inmormantarea din final Intrebind din sat in sat, ea isi d& seama c& soful stu a displrut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cAinelui regasit, Lupa, munteanca descoperd intr-o rép& rimasifele lui Lipan, in dreptul Crucii Talienilor. .___ Partea a treia (capitolele al XIV-lea ~ al XVI-lea) pre- Zinta sfargtul drumului: ancheta polifiei, inmormantarea, paras- tasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigagului, Coborirea in ripé si veghea noctuma a mortului mar- cheazi maturizarea lui Gheorghiff, dovedité in inf’ptuirea actului de dreptate la parastas, Punctul culminant este momentul in care Vitoria recon- stituie cu fidelitate scena crimei, surprinzindu-i chiar gi pe Uucigasi llie Cufui gi Calistrat Bogza. Primul igi recunoaste vina, ‘ns al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghiti cu bal- tagul lui Nechifor si sfasiat de cdinele Lupu, f’cdndu-se astfel dreptate,PECHLEPICE * ROMANUL rH Femeti my "rtulue wa inde pe Hoga, care-i cere iertare ody Feeurnongte fata ot peer lc pe Ndividuatiane W) tn telaie eu lumen arhaics, dar $i 0 halite, me wp" insusitle sale: tn coutaree Gabeira Vitor jonit de vendetta yi aplicaue de aa ee! ea cx dn Mt feminine na ee Zt dart Dune la cae eprezemaiun wadaioare 08rd dovada sq Mt, drum razbundrit®. Sun’ © femele puterict, Notte (.V-am 34 mai Cum ware pardul Tarcdului ‘pan 'ce I-01 gasi pe ine sun oes Lucida. Inteligenta nativa si tap ang Site sunt evident ‘be drum, dar mai ales la parastas, nd demasca ui sing Pinang Tumi arhaice SoPiilor respectul adi ite , patiarhale, Vitoria ans ul wadiilor siete refactard la noutile civil Zatici: In tren esti olog, mut $i chior™. Ca mamé, ti cman rgtote 8 se indeparteze de waite (lit ard ew coe, val i luz! Nici eu, nicl bunt nit busied mene at de acestea ~ si-n legea noasird trebuie +3 trait 9 Contribuie prin calorie la maturzarea li heer, Rex esi obese de cumetrie ide nun (ya prim plosca Ficut framoasi ware mieset) si vegheaz a ndepliniea rad ielilor din ritualul inmormantis: veg dual ini, Docitul, sluja religioess, pana, prazniul, : Sof boar pone hue clutarea barbatuh: ragasiea ed bine de fusese sera apse he dud ma ai rag in ined in, ai era dog cama, end eveou seo mont ca i pl Sie coboriri coscugul g oe i deri sop: Cu concentreaziiubirea si durereapierderit soquli: Se osc iniea Nad wilco ec ae mur, Sa dardnal in gemnch, ra rezomtfrantea de marge murs Sa drdat in genunch ea siriul 7 tealizat prin tehnica basore- Personajul complex este india pin cana det nde in fap, vorbe, atin, gest, Peon name (orn FP el fc eleva RumUssea personal pen hate Postel tindrd, dar avea 0 frumy- ial sernificaiv: Nu mai era : i tn prvire. Ochi fi setters contr seoiaige hg ati a er eatarn sulla: la Dora, arg le Cre Le cel bun, indeumind ul anni ch eal pe crumul .. sienilor.¥ dar, Cheorghi, eprerint generaia Tanne locultatlui disparut. Romanul poate f trebuie $8 ia care in pin in precen, 4 Minerva, Bucur . a origin’ pn Se a alae ay eneeen Ore a i, 1986.|i Gheorghi Nochifor Lian este caracterizat in absentd, prin retro- spectivi gi remorare gi simbolizea7A destinul muritor al oame. itor. Numele stu ycel adevarat $1 tainic", de botez, este tot Gheorghitt, dar primise numele Nechifor (in gr. Nike-phoros, purtator de victorie), in al patrulea an al viefii cdnd se imbolng. vise, potrivit unei superstifi: ca sd mul mai cunoascé bolile qi moartea". Vorba lui Lipan ,.Nimene nu poate sdri peste umbrg ‘uf” anticipeaza destinul acestuia. Personaje episodice sunt: Minodora, fiica receptiva la ‘outatile civilizatiei este trimis& la méndstire pentru purficare, mos Pricop (ospitaitatea), parintele Danila (autoritatea spirk, {wala in satul arhaic), baba Maranda (superstitile) - personaje ‘eprezentative pentru lumea satului arhaic. Romanul are earacter monografic deoarece infiiseazd viafa muntenilor, ocupatile traditile, obiceiurle si principalele lor trisituri: muncitori, veseli, iubitori. Trasaturile pers colectiy, muntenii, sunt surprinse incd de la inceput, in legenda Pe care obignuia si 0 spuné Lipan, rememoraté de Vitoria. »Viaja muntenilor e grea; mai ales viafa femeilor. Uneori stau vdduve inainte de vreme, ca dénsa. Munteanului ici dat ssi cdstige pdinea cea de toate zilele cu toporul ori cu caja. (.} Cel mai vrednici intemeiaza stani in munt. (..] Munteamul are rrédaicini la locul lui, ca si bradul.” Un alt portret colectiv memorabil este al ,Jocuitorilor de sub brad”, tinutul strabatut de Vitoria, care ,sunt niste fjpturi de ‘mirare. Iufi $i nestatornici ca apele, ca vremea; rabditori in suferingi ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca sin arsiile lui cuptor ...] ~'mai cu sama stau ei in faja soarelui c-o inimé ca din el ruptd; cel mai adesea se dismiarda si luceste —-de cdntec, de prietinie. Asa era si acel’ Nechifor Lipan care acum ‘ipsea’. Familia Lipanilor este parte a acestei colectiviti: imagi- ‘nea lui Nechifor pastrata in memoria celorlalfi, portretizarea ampli a Vitoriei, ca exponent al acestei lumi arhaice gi tinerii receptivi la noutijile civilizafiei, Minodora si Gheorghita. CONCLUZIE Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine realis- ‘mului mitie. Criticul Nicolae Manolescu aratd 4, desi Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada popul doi ciobani ucid pe al treilea ca sd-i ia oile”, autorul Sacri- Sled marele ritm al transhumanjei pentru un fapt divers, pentru tun accident; demitizeazé situatia originard, privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual. Baltagul este wn roman realist in sensul cel mai propriu”* » deoarece prezinta drumul spre maturizarea a °