le —*8naje din basm: Serintei: b, asm Ml cult Povestea lui Harap-Alb a ar Lae Povesteq lui om cate ti Harap-Al (Publicar in Convorbirs theron FORMULAR | EA ARGUM EN: CIE Basmu RGUMENTEL Personaje py Plicand fat Ton Creanga este un basmt in 1877), OR farativa ampla, cu numeroase ream Culosul supranatraul si supust ner sense rien ge ental, Care infaitiseaz parcurgerea drumului matu- " €rou. Conflictul dintre bine $i rau se incheie prin Victoria fortelor binelui, Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii ) ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atributele ex- terioare si prin limbaj. Reperele temporale si spatiale sunt vag nedeterminate. Sunt prezente cliseele compozitionale, numerele si obiectele magice. In basmul Cult, stilul este elaborat, se im- bind narafiunea cu dialogul si cu descrierea. I cult este © Specie ni: urtatoare ale unor valo ;GUMENTELOR Dee eis inpa lizaté de un narator Naratiunea la persoana a IIl-a este realiz: = au refle ; soon ore deosebire de basmul popular, unde predoming ba RIDE i esupune imbinarea nara| oe fiunes, sat oo Tu da narariunii sale simp! a forma A icu deseriere® ci topeste povestirea in dialog, reface eveni punerii epice, ci topes! irea faptelor di- . ex] iri i e in povesti 0 q iri sau introduc i aie mentele din come Narafiunea este dramatizata prin dialog rsonajeror * ; alogul pe PECTIVA VA i 965. mand, Bucuresti, E.D.P., 1 —— aide iteraur 0” ianu, Studii de Jiteratura -BASMUL CULT * ION CREANGA are ritm rapid, realizat prin reducerea digresiunilor gi a descrie. rilor, iar individualizarea aciunilor si a personajelor se reali- zeazA prin aminunte (limbaj, gesturi, detalii de portret fizic), Diatogul are o dubla functie, ca in teatru: sustine evolutia ac. fiunii si caracterizarea personajelor. Prezenja dialogului sustine realizarea scenic a secventelor narative, ,spectatori” ai ma. turizarii_feciorului de crai fiind atat celelalte personaje, cat si cititon ¥ TEMA . ‘ema Basmului este triumful binelui asupra raul, Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, cAla. toria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacato- rului ec tareea: cAsitoria, ¥ CONSTRUCTIA ctiuneh se desfisoara linear; succesiunea secventelor DISCURSULUL narath ‘oadelor este redata prin inkintuire. Coordonatele NARATIV actiunii sunt vagi, prin atemporalitatea si aspatialitatea conven- fiei: Amu cicd era odatd intr-o fard un crai, care avea trei v INLANTUIRE Seciori. $i craiul acela mai avea un frate mai mare, care era impdrat intr-o alté fard, mai depdrtata. [...] Tara in care ¥ TIMP $I SPATIU impdrajea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamdntului, si crdiia istuilalt la alté margine”. Euziunea dintre _si fabulos lizeazi incd din incipit. Reperele spatiale “Sugereazh dificataten spent sooo eee trebuie si ajunga -Tuitate Ta maturitate), El paraseste lumea aceasta, cunoscutf, §i trece dincoto, in Tumea necunoscut’. a Y FORMULE TIPICE ) ———fn-basm-sunt-prezente cligecle compozitionale/ formule tipice. Formula inifiald: Amu cicd era odata” si formula finala: wi a finut veselia ani intregi, si acum mai fine incd; cine se uce acolo be si méndncd. lar pe Ta noi, cine are bani bea gi méandncé, iard cine nu, se wité si rabda.”-sunt conventii care marcheaza intrarea si tesirea din fabulos. tsa naratorul inoveazd formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva: cicd, adic& se spune, fri a nega ca in basmul popular (a fost odata ca niciodaté), iar formula finala include o reflectie asupra realitafii sociale, alta decat in lumea basmului. Formulele me- -diane, i merg ei o-2i, si merg doud, yi merg patruzeci si noua”, ngi_mai_merge el cat mai merge”, ,Dumnezeu sé fie fie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este”, realizeaza trecerea de la 0 secventa narativa la alta si intretin suspansul/ curiozitatea cititorului. ¥ CONSTRUCTIA Parcurgerea drumului maturizirii de c&tre erou presupune SUBIECTULUI un lant de actiuni conventionale/ momentele subiectulul’ Y ACTIUNI (modelul structural al basmului): o situatie initial de echilibr CONVENTIONALE/ | (expozifiunea), o parte pregititoare, un eveniment care dereglea- MOMENTELE 2 echilibrul initial (intriga), aparitia donatorilor si a ajutoarelor, SUBIECTULUI acfiunea reparatorie/ trecerea probelor, refacerea echilibrului i = SaaS 358i a descri F se reali. 4p ALE tret fizic), ypu! rolutia ac- fc! ui Sustine (lrgRUL DE ‘ feu i yGSROMAN 2 raului, lui, cala- jufcato- ventelor lonatele -onven- a trei re era ” care gine a dintre >afiale junga “ima- "STuATIA mn, NTALADE pal: SAUIBRU e se site (FACTORUL 'RTURBATOR "PARTEA HEGATITOARE Jin ursul de la pod. al : : Carace retire SH unas eee ldangsroman a beam traseu al deve, Protagon x venirit spirituate- (Con aestul SIO) si modifcaes mascot! Utilizeada cedeul, a eazy trplicarea, impuse de fe roa gag ues Pro. d i} bi — perit —“oyaTORILOR § ul si TytOARELOR te i lena a de urtea /ACTIUNEA este ggPARATORIE/ fea rRECEREA ‘pe »ROBELOR Y REFACEREA ECHILIBRULUI $1 7 Ros, om T Mecestg peSUPUNE 0 aly ues re. Drumul spre imparatul | ines pra ePASi, trecerensePe CU trecerea altui pod. | li : Probatg i? este laing Pt a intr icon Marap.. © alta etapa a maturizarii, furnicitoe Pent bunateese acum initiativa actelor sale. | TBiasa albiner nee I dar de La crdiasa Gee gttUticaty, iy) MlOE 9 atips. De asemene, find Lungitg, "S'S, Flimanzita gee ‘toate in_personajele a ZHI, Setili, Ochila si Pasiri-Lati- .. La curr Pree ea im ; ea de Probe, fing a Ros, Harap-Alb este supus la doud Puteri supranaturatos ot o® Petsonaje himerice si animaliere (roba focului’), S.casa de arama — cu ajutorul lui Gerilé belsug: ..12 har aboot Pantagruelic cu mancare si vin di OIA ow i tom PEP ARE, 12 ialovie fripte si 12 bufi pline Sia apei9, alegeren nd FLamazila si Seti (proba pamantului ‘Alte 196 ea macului de nisip ~ cu ajutorul furnicilor. rind Se leaga doar de fatd: pazirea nocturna si roses ‘ansfoma tapas, spn ajutorul ‘i I i-Lati-Lungila, ghicitul fetei — cu ajuto- By bins (motivul dublului). Fata impiratului Ros, ,o farma- Cumplita” (are puteri supranaturale), impune 0 ultima proba: Sept ul Harap-Alb si tuturica ei tebuie s& aduea frei Smicele de mar dulce $i apa vie si apd moarta de unde se bat muntii in capete”. Ajunsi 1a curtea impiratului Verde, fata il demascd pe >, Span, care il acuzA pe Harap-Alb c& a divulgat secretul si ii taie capul. in felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiatd, iar rolul Spénului ia sfarsit, Calul este acela care distruge intruchiparea riului: ,zboard cu dénsul in inaltul ceriu- Jui, $i apoi, déndu-i drumul de acolo, se face Spénul pana jos i pulbere”. eee? py. apitarea eroului este ultima treapti si final initirit nd senmifca coborarii in Infern’/ a morfii initiatice: ,A eamnd a cunoaste 0 moarte initiaticd, o i ih ins aed RAspLATA EROULUI | cobor? in Infern bila de a intemeia un nou mod de existe (DE2NODAMANTU 3 A Vasile Lovinescu, Créé Ser, - Florin toniga, coment . ) experienta e avierea este realizatl de farmazoand, cu ajutorul (Mircea Eliads), use de cal, Eroul reintra in posesia palosu- obiectelor maser r pensa: pe fata implratului Ros si imparitia. Iui si primeste rerOT™ eutului social devite impérat) confirm Nunta si schimbet® | ezoddmantul const in refacerea ech is eroului. Dez Jata eroului. de aur, Ba Rosmarin, Bucuresti, 1996. fe aur, ridin copii, Povey Ed, RAI, Bucuresti, 1998. inth 2 Amit tari 1 Zon Crean i rang si creane™BASMUL CULT * ION CREANGA V PERSONAJELE in basm, sunt prezente numerele magice: 3, 12, 24, semne ale totalitatii. 7a Personajele (oameni, dar si fiinfe himerice cu compor- tament omenesc) sunt purtitoare ale unor valori_simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine §j rau se incheie prin victoria fortelor binelui. oo. Harap-Alb nu are puteri supranaturale $i nici insusiri exceptionale (vitejie, darzenie, istetime), dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale/ valori etice (mila, bundtatea, generozitatea, prietenia, respectarea jurimén- tului, curajul) necesare unui impérat, in viziunea autorului, Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfanta Duminica: »Cand vei ajunge si tu odata mare si tare, fi cduta sa Judeci lucrurile de-a fir-a-par $i vei crede celor asuprifi $i necdjifi, Pentru cé stii acum ce e necazul”. Numele personajului reflects conditia duala: rob, slug& (Harap) de origine nobila (4/6), iar Sugestia cromaticd alb-negru, traversarea unei st&ri intermediare (inifierea), intre starea de inocent’/ naivitate (negru) si ,invierea” svirituala a celui ce va deveni imparat (alb), Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul ititiatorului, este ,,un ru necesar”, De aceea calul nazdravan nnurl ucide inainte ca initierea eroului s& se fi intcheiat: S$ unii ¢a acestia sunt trebuitori pe lume cdteodata, pentru cd fac pe oameni sa prinda ta minte...”. Nu doat naratorul, ci si perso- najele par a avea cunostinté de scenariul inifiatic pe care trebuie si-l traverseze protagonistul, Eroul" (protagonistul) este sprijinit de ajutoare si dona- flinfe cu insusiri supranaturale (Sfinta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor si a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) gi se confrunté cu réuffiedtorul/ personajul antagonist (Spanul), care are si functie de trimitator. Personajul cdutat este fata de impirat. . Specific basmului cult este modul in care se indivi- dualizeazi personajele, Cu exceptia eroului, al c&rui caracter evolueaza Pe parcurs, celelalte Personaje reprezint& tipologii umane reductibile la o trasatura dominant’. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului, se ironizeaz& defecte umane (frigurosul, mancaciosul etc.), dar aspectul lor grotesc ascunde calitai Sufletesti precum bunatatea si prietenia, imparatul Ros si Spanul sunt rai si vicleni. Sfanta Duminica este inteleanta[IMBAJUL PROZE] —— i ypATIVE P ne deste oy, TONajey, Fon ct adevayer indivi Foarte yi erat n dividual cee, cu unt FabyjePlici (acters 24 Prin limbaj. Spdnul : Per ” 2 faceae tovaray oe Sunt combnfionale). /MODALITATILE lind gat en in casa ee rum ai eroului si céteva «on in Recor cli ‘ama, sunt memorabile.(~-] Povestiss alittle ated wml lin schematismul, lor, isd “ovestirea le mardrit sunt seme de viasa™ os i" a (/REGISTRELE bolice, MMi si este sneer ee reprezentarea. ath reflectile/ comenta- ee a Retr sty le un plan al semnificafiilor sim- u lin slistice Specifion| mPaiulu, care Popular, oral si re astfel de integrarij difera de al n ea eee asifel de mijloace, Creaney or at 04 ae Eo Spa milloace, Creanga lului de exprimare. Pri audiitive, care este de a se nin viene on ene ean se de ove ng povesirea, functiunei ei este~ Braiutut ier J cucerit prin a a nu unor cititori, ci unui a te elementele de sugestie ale nalisme fonetice orrinde: ferment si mln ene nad te (ieeven , ipice/ eruditi i to ee ceri ti ruditia paremio- coca tera cee). lor, a zedtorilorintoduse in text es cerea ziceri / et sovialt nee , verva, jovialita in mij cle lings de rene» um tea se reflect in mijloa- eal Cat jorului, precum: exprit a (84 trdiascd trei zile cu cea de-alalta ri ionia Doar unu-i Impdratul Ros, vestit pene ee pentru bundtatea lui cea nepotn Fe aoe Rat aioe pee Pare eel epotnenit $i milostivirea lui cea 5 gi apelative caricaturale (Buzild, farfasifi); diminutive cu valoare. au eae ‘bauturicd); caracteriziri pitoresti Sea alGnintocnd Netc.); scene comice ou e Oana “i Saree : precum cearta dintre-Gerilé si ceilalfi, in c&sufa de arama; expresii populare (,Dd-i cu cinstea, sd peara YORALITA’ rusinea.”). cn STILULU TEA , Oralitatea stilului (impresia de zicere a textului scris) se I realizeaz& prin diferite mijloace, precum: expresii narative tipice (gi atunci, si apo, in sfarsit, dupa aceea); $i narativ; exprimarea Gi ius Gmplicarea_ subiectv mastons) roporit interogative (,Cd ald cepot s4 ‘ic? ”) i exclamative (,.Ma rog, foc de ger era: c& ‘5a vd spun mai mult!”)> dativul etic (,5i odatd ‘mi fi-l ingfacd cu dinpii de cap”); inserarea “de froze ritmate (portretul Jui Ochila) sau versuri populare (,,De-ar sti omul ce-ar. pag! ‘Dinainte sa" pazil”). Spe cr HEPICE + BASMUL CULT LIMBAJUL YUMORUL Infidel, iva pentr Literatur, creas inv Lee fl gente Manolescu, Recitind . 1966. —epmani, Editure penta ee 363 ooLT * ION CREANGA CONCLUZIE Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca parti- cularitati: reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, uma- nizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului. fns&, asemenea basmului popular, pune in evident idealul de dreptate, de adevar si de cinste, fiind ,,0 oglin- dire... a viefii in moduri fabuloase” (G. Calinescu). UL OPERATIONAL t ERIZAREA PROTAGONISTULUI DIN BASMUL CULT NTA DE EVALUAT ‘Principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj 1i narativ (personajele, modalitati de caracterizare a personajului, tipuri ntarea unui punct de vedere privind textele literare studiate. osibile: 1 eseu, de 2-3 pagini, despre evolutia personajului principal ilustrata t studiat. z4 un eseu in care s& prezinti modalitati de caracterizare a protago- ul cult Povestea lui Harap-Alb de lon Creanga. ea eseului, vei avea in vedere: