re __\ *Publicatt initial in 1924, integrat’ spoi in ciclul Uvedenrode * 2 F din volumul Joe secund (1930), Riga Cypte 1 lapona Enigel, vy oy Prin problematicd si mijloace artistice, anunt& dezvoltarea ulte- : > | Figar’ a poeziei lui Barbu. . «4 IPOTEZA -* " Riga Crypto si lapona Enigel este subintitulati ,Balada”, : fns& ristoam’ conceptul traditional, realizandu-se in viziune modem, ca un amplu poem de cunoastere si poem alegoric. a _, ARGUMENTE - YTEMA * 2 | "Poemul pare un cinteé batrénesc de nuntd, dar este 0 po- ; veste de iubire din lumea vegetalé (asemenea altui poem al . -etapei, Dupd melci), o balada fantastica, in care intdlnirea are loc in plan onitic (ca in Luceafarul). Structura narativa implich ' interferenta genurilor. Scenariul epic este dublat de caracterul f dramatic si de lirismul de masti, personajele avand semnificatie « simbolic&. ~ *** “ se “~ »Luceafir tntors”, poemul prezinti drama cunoasterii gi * incompatibilitatea dintre doud lumi/ regnuri. «5 DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR . . itll baladei trimite cu gandul la marile povesti de’ # dragoste din literatura universal8, Romeo si Julieta, Tristan $i Tsolda. insé ta on Barbu, membrii cuplului sunt antagonici (fac ” parte: din regnuri diferite), personaje romantice cu calitafi exceptionale, dar negative, in raport cu norma comund (Crypto € wsterp” $i ndravas/ Ca ny voia 8a infloreascd”, iar Enigel € wprea-cuminte”). | — |. aba atvel formal, poezia este alcdtuita din dowd parti, /? fiecare dintre ele prezentand cAte o nunt&: una consumata, impli- : , cadru al celeilalte nunti, povestita, initiatic’, modificaté in 203v¥ PROLOGUL Y PARTEA ATI-A Y IMAGINARUL POETIC 204 yifle imagini atmosfera de la ,,spar- strofe constituie rama nunfii po- strelului ew yruntayul fruntas, ae dl | mene: “fet> vestite $i reprezinnd OF edieval, un bard, caracteristic spafiu- ‘Menestrelul Pee) e imbiat si cdnte despre nunta ratata, dintre [ui romantic apuse® j a doud regnuri distincte, ,,Enige! doi parteneri inege’» jl roaga sa zicd incetinel” un cdntec sirriga Crypio”. Na ee ‘9 vara. Repetarea sugereaza », pe care I-a zis ‘ : ; a zicerii unei povestl exemplare, dar cu modificarea to- i = ste fixat prin trei epitete: itayii. Portretul menestrelului - poet este f i epi ana aburit ca vinul vechi”, mult indarditnic”, iar aa catia este repetatd de trei ori, ceea ce determin’ ruperea It de lumea cotidiand, intrarea in starea de grafic necesara zicerii ace- lui ,eantec larg”. Partea a doua, nunta povestitd, este realizatd din’ mai multe tablouri poetice: portretul si imparatia rigai Crypto (stro- fele 5-7), portretul, locurile natale si oprirea din drum a laponei Enigel (strofele 8, 9), intilnirea dintre cei doi (strofa 10), cele trei cheméri ale rigai si primele doud refuzuri ale laponei (strofele | 11-15), réspunsul laponei si refuzul categoric cu relevarea rela- tici dintre simbolul solar si propria condifie (strofele 16-20), in- cheierea tntdlnirii (strofele 21, 22), pedepsirea rigai in finalul ba ladei (strofele 23-27), Modurile de expunere sunt, in ordine: descrierea, dialogul si naratiunea. in debutul partii a doua (expozitiunea) realizate prin antiteza portretele membrilor cuplului, deo elementul care va genera intriga. Numelé vinimd, ascunsa”, sugereazd apartengnta 1a (criptogame) si postura de rege (riga) al fapturilor inferi din regnul os Numele Enigel are sonoritate aondicd qIine originea ci, de la pol si trimite probabil la semnific din limba Suedez singer” (din latinescul ,angelus”); apo ae } ¢ de reni spre sud, stipana a regnului animal; ea reprezinta Fre and, cea mai evoluati a regnului (omul — ,,fiard “itrand"). Riga Crypto, ,inima ascunsd”, este craiul’ bureti chruia dragostea pentru Enigel, ,lapond micd, linistire?”, ti este fatal. Singura lor asemanare este statutul superior in interi Propriei lumi. Spatiul definitoriu al existentei,"pentru Crypto, este zeala perpetua: in pat de rdu si humd unsd”, Spatiu is amestecului elementefor primordiale, apa si pamantul, in od vine ,.din jari de gheata urgisit@”, spatiu rece, 4 iPOEZIA INTERBELICA * MODERNISMUL explica ag; Piratia ei spre soare gi lumina, dar si migcarea de trans- Saas Ccazioneazs popasul in fRtegst: fh now! a crud! La Coy Prin cer ud, tot mai la sud Ea popost pe muschiul : "ypto, mirele poienii”, El este barfit si carat de su- Push; Pentru ca e ,.sterp”, .ndrdvay” si ynu voia sd infloreased”, in timp ce ea igi recunoaste statutul de flint solara: ,,C& dacd-n larna sunt faicuta/ $i ursul alb mi-e varul drept,/ Din umbra dea- sd desfacutd,/ Ma-nchin la soarele-njelept”. Membrii cuplului nu-si pot neutraliza diferentele in planul teal; comunicarea se realizeazi in plan oniric. Riga este cel Care rosteste descantecul de trei ori. Povestea propriu-zisd se do- vedeste afi fantasticd, ea desftigurandu-se in visul fetei, ca in Luceafarul, dar rolurile sunt inversate. . in prima chemare-descintec, cu rezonane de incantafie magica, Crypto igi imbie aleasa cu ,,dulceajd” si cu »fragi”, ¢le- mente ale existentei sale vegetative, dar care aici cap&t& con otatii erotice. Darul lui este refuzat categoric de Enigel: Eu md duc sa culeg/ Fragii fragezi mai la vale”. Refuzul laponei il pune ‘intr-o situatie dilematica, dar opfiunea lui e ferma si merge pana la sa- ctificiul de sine, in a doua chemare: ,,Enigel, Enigel’’ Scade noapted, ies lumine,/ Dacd pleci sa culegi,/ Incepi, rogu-te, cu mine”. De- pagirea situafiei dilematice ramane apanajul laponei, cé refuzi nuntirea dorité de Crypto ,,in somn fraged si rdcoare”, opunan- -i argumentele modelului ei existential. a Primul refuz sugereazA tentatia solar’, prin indicele spatial mai la vale”, adici spre sud. Al doilea refuz este sustinut de enumerarea atributelor lui Crypto: ,,bldnd”, wldpand”, necopt. Opozitia ,copt’s,,necopr”, reluata in al treilea refuz prin antiteza soare-umbra, pune in evidenja relatia individualé a fiec&ruia cu universul, incompatibilitatea peste care nici unul dintre ei nu poate trece fra sA se piarda pe sine. Imaginii de fragilitate a lui Crypto; lapona fi opune aspiratia ei spre absolut (.Ma-nchin la soarele-njelept”), cu toate ci tentafia iubirii este coplesitoare: © wRigd Crypto, rigd Crypio,/ Ca o lamdi de blestem/ Vorba-n ini- méd-ai infipt-ol/ Eu de umbra mult md tem”. Soarele este simbo- jul existentei spirituale, pe care riga o refuza in favoarea existen= fei instinctuale, sterile, vegetative. Pentru a-si continua drumul c&tre soare gi cunoastere, lapona refuz4 descAntecul rigdi, ce se intoarce in’ iméd brutal asupra celui care |-a rostit si-1 distruge. Faptura firava € distrush | de propriul vis, cade victima neputinfei si indraznelii de a-si depasi limitcle, de a incerca sa intre intr-o lume care fi este inaccesibilé. Atributele luminii despre care vorbeste Enigel au efect distrugator asupra lui Crypto. Oglindirea ritualiead produce degradarea: De zece ori, faird sfiald,/ Se oglindi in: pielea-i cheala’, Finalul este trist, Riga Crypto se transforma intr-oMODERNISMUL ¥ SEMNIFICATI! ¥ LIMBAJUL SI EXPRESIVITATEA TEXTULUI POETIC i degradate z eA nunteasca cu ipostaze te ciupeare’ otravitoare, obligat alaurul/ Sd toarne-n lume ey ale propriului Si Ponts iasd,/ Cu masdlarifa-mireasa / aural / SI ene ca’. incercarea fiintei inferioare de-a.sj Sa-i fie ae itd cunebunia. ca limi pee iaimentale de origine greacd sunt valo- ‘| in. a poetului: al ‘soarelui (absolutul), alymumfii si al rificate fn Pal ul spre sud al Japonei are semnificafia unui drum oe oi iar popasul in finutul rigdi este o proba, trecuta prin ee untii pe 0 treapta inferioard. In Ritmuri pentry ae este infafisata inaintarea sufletului prin trei eta- ile necesare, Sone daha tre Coa trepte ale initierii, pana Le spirituala, nuntirea in ,,cdmara Soarelui/ Marelui”. Itinerarul eee prin arcu! Venerii (jubirea ca yenergie degradatt ue omul la i inta instinctiva), apoi sufletul trebuie s& mal urce o Se nt Mercur, mai pur, al intelectului, al cercet&rii, Dincolo de inflic&rarile impure ale dragostei si de atmosfera mai cufatd a inteligenfei, inifierea completa are log prin. adevarata jnunti” a trupului si spiritului cu insusi focarul viefii, Soarele (cunoagterea absoluta). Aspiratia solaré a laponei sugereaza faptul cA aceasta se afld pe treapta Jui Mercur, iar chemarile per- sonajului alegoric, riga Crypto, sunt ale cercului Venerii. Frigul tinutului polar, perfectiunea geometric a apei cristalizate confi- gureazi treapta rafiunii pure, in timp ce impuritatea din cercul Venerii e sugerati de spafiul in care se amestecd elementele primordiale: whumd unsa”, ,aer ud”. B | Roata reprezinté refractia soarelui in fantdna sufletului, crescdnd pe mdsur& ce cdldura data este mai mare. Trairea sufleteascd va fi cu atét mai completa, cu cat aceasta «roatd se marester. «Laumbra nu crese afectelen, ci doar «carnea», simbolizdind aici'materia vegetativd, necolindatd de florii emoriei umane”’.-Impactul’ dintre’ratiune (Enigel) givins configurat prin cele doua simboluri — ,fiard batrand” si fapturd mat firava”, se soldeaza cu victoria rafiunii asuy fs Primul conoteazi sensurile rafiunii ale carui ‘sunt ySoarele-ntelept” si ,sufletul fanténa”; lapona Enigel intruchi- peazi gandul eliberat prin aspiratia spre lumin& si cunoastere de ispitele instinctuale simbolizate de somn siumbra. — Z _ Sub raport stilistic, prezenfa inversiunilor dardinic”, ,zice-l-as”) si a yocativelor in prima part evidentiaz oralitatea textului. Menesirelul este po intermediul unei comparatii, ,mai aburit ca viru?" d epitet, ,.vinul vech, care sugereaza’starea de gratieae poste: Aceasta este insofith de masca decorativi sugera- jignaa S reamerati, «pug panglici, betell cu funta”, simbo- pr Oarea estetic& a unui text poetic/ cdntec. i Portretizarea celor dou’ personaje ale baladei este iat epitetul: Crypto este ,,sterp si ndrdvag”, ,rigd span”, la- Pona ¢ ,micd”, ,linistitd” gi ,prea-cuminte”. Se observa superla- tivele absolute expresive realizate prin adverbele mult gi prea. _ Dialogul dintre riga Crypto gi lapond se desfigoari in regim liric gi este constituit pe baza unor asonante interioare gi repetifii: Eu md duc sd culeg/ Fragii fragezi mai la vale./- {...] Dacé pleci s& culegi/ Incepi, rogu-te, cu mine. {.../— Te-as culege [.../ Lasd.- Asteapté de te coace./ - Sé mda coc [...]”. Limbajul dialogului dintre cei doi este construit pe baza antitezelor, prin intermediul c&rora se contureazi drama rigdi Crypto: soare/ umbra, intuneric/ lumina, uscat/ umed, somn/ veghe. Este de observat si abundenta metaforelor, mai ales in finalul batadei: CO sufletul nue fantdnd/ Decdt la om, flard bdtrand/ lar la (fipturd mai firavi/ Pahar e gandul, cu otrave’. CONCLUZIE. . fn opinia lui G. Calinescu, amestecul de regnuri din bala da Riga Crypto si lapona Enigel este de fsctur’ romanticé gi are rol de cunoastere a unui alt univers. Accentul in aceasta balada cade pe antagonismul slab — puternic. Prin intermediul acestuj poem, Barbu neagé 0 intreaga traditie literard: inlocuind ideea impusd in literatura c& dragostea este un miracol in sine, poetul prezintA drama incompatibilitapii gi legea nemiloasé a jubirii (supraviepuicgte cel putemic, iar cel slab este sacrificat), ————