Lucrarea 10 AMPLIFICATOARE OPERATIONALE 1. Aspecte teoretice Amplificatoarele operationale (A.O.) sunt amplificatoare de curent continuu care permit obtinerea uncr amplificiri mari, realizarea diferitelor ‘operstii matematice sau indeplinirea de functii speciale tn echipamentele electronice. Termenul de operational provine de la utilizarea initial’ 2 AO. in circuitele electronice de calcul analogic pentru a efectua operatii matematice, cum ar fi: inmultire, adumare, scidere, derivare, integrare, logaritmare, ete. in prezent domeniul de utilizare este mult mai larg, insa denumirea de A.O. se pastreaza. Un A.O. este un circuit integrat constituit din mai multe etaje. Primul este ctajul de intrare de tip diferenfial, cu o impedanga de intrare foarte mare Urmeaz ctajcle intermediare care asigura o arnplificare foarte mare gi etajul de iegire cu o impedanti mica, ceea ce croeazi posibilitatea de a furniza la iegire un curent relatiy mare prin sarcina (10...20mA e.c.). Prineipalele proprietéyi ale unui A.O. ideal sunt urmatoarele: = amplificarea infiniti si independent de frecventa semnalului aplicat le intrare; = rezistenja de intrare infinita;, ~ curenti de intrare egali cu zero; ~ rezistenta de iesire egal cu zero; - tensiunea de iesire egald cu zero atunei ednd tensiunea de intrare este egal cu zero; ~ tensiunea de iesire urmareste instantaneu variagiile tensiunii de intrare. Simbolul folesit in schemele clectronice pentru A.O, este prezentat in figura 10.1 123 Deoarece tensiur pozitive cat gi negative pozitiva) si U" (tensiur alimentare este simetric si =-15V. AO. are dow’ bo © borna neinversoa © borna inversoare Tensiunea difere rebtia Tensiunea obtinutd la ic Denumirile de be cA tensiunea de iesire 1 ++ (bora notat cu * aplicati bornei notate © Notand Ay ar bbucld deschisd (f8r8 realificatoare de curent realizarea diferitelor ale in echipamentele a initial a A.O. in | operatii matematice, 2, logaritmare, ete, in enumirea de A.O. se ulte etaje. Primul este intrare foarte mare. verte mare ji etajul de a furniza la iegire un itoarele: semnalalui eplicat Ta de intrare este egala iunii de intrare, ©. este prezentat in Fig. 10.1. Deoarece tensiunile de intrare gi de iegire ale unui A.O. pot Iua valori atat pozitive cat si negative, A.O. necesita sursi dubli de elimentare: U" (tensiune pozitiva) si U' (tensiune negativa) fat de borna de masa. De obicei, sursa de alimentare este simetrica si valorile de tensiuni cele mai utilizate sunt U" = +15V. siU'=-15v. ‘A.O. are doua bome de intrare: © boma neinversoare, notaté cu“+", Ja care se aplica tensiunea uy: © bora inversoare, notat cu, le care se aplica tensiunea 1). Tensiunea diferentialé uy aplicaté la inrarea amplificatorului este data de relagia ty = yy (10-1) ‘Tensiunea obfinuta la iesirea A.O. se noteazi cu uw. Denumirile de born’ inversoare gi bom neinversoare sunt Iegate de faptul cl tensiunea de iesire uo este in faz cu tensiunea wy aplicat& bomnei notate cu +7" (borna notati cu “* fiind legati la masa) gi in antifaz cu tensiunea u; aplicata bornei notate cu “(bora notald cu “+ fiind legatt la masé). Notand 4, amplificarea diferentiall de tensiune sau amplificarea in bucla deschisé (fra reactie) a amplificatorului avem: My = Aus hy = Aaa (6st) (0.2)Principalele proprietati ale A.O. ideal se modificd pentru un A.O. real (spre exemplu circujtul integrat BA 741) dupa cum urmeaza: © amplificarea diferentialé de tensiune in bucli deschisa este finiti, valoarea find Ay = 10°; (© rezistenia de intrare este finita, avénd valori de ordinal sutelor de kO; (© curentii de intrare In A.O, au valori foarte mici, de ordinul nA; © rezistena de iesire are valori cuprinse intre 1000 si 2kO. Amplificatoarele operationale sunt concepute si functioneze stabil numai into bucld de reactic negativa. Amplificarea de valoare mare mentionati pang ici constituic aga-numita amplificare in bucks deschisa (fra reactie) a A O. Reactiile negative asiguré o funcjionare stabild, dar _micsoreazi amplificarea. Valoarea amplificdsii poate fi stabilité la o valoare dorité cu ajutorul cireuitelor de reactic. Reactia negativa se res e iesire si terminalul inversor al unui A.O., corespunzitor scopului urmarit, De zi prin conectatea unui cireuit intre terminal asemenea, intre sursa de semnal si intrarea amplificatorului se conecteaz un alt circuit care face parte tot din circuitul de reactic. Alte informatii despre amplificatoarele operationale pot ff objinute consulténd [1,2,3.4,5]. 1.1. Amplificatorul inversor Schema unui amplificaior inversor se prezinté in figura 10.2 Amplificatorul operational este inchis in bucli de reactie negativa si astfél smplificares circuitului depinde numai de circuit exterior. Rezistorul Ry prin care se conecteez borna inversoare la masa se alege de © valoare Ry aay si serveste la reducerea influonfei curentilor de intrare + 7 asupra tensiunii de iagire, Semnalul de intrare este introdus pe boma inversoare a AO. prin intermediul rezistenjei R. Deoarece curentul de int. Kirchhoff si legea lui Ohm se ol inlocuind in (10-4) si (10-3) seo Tinird seama de relatia (10-2) re Deoarece A.O. ideal are 4, 2 reiese © wy —u, =0 sau uy =u, msi, potentialul ei este zero si avpentru un A.O. real Leste finiti, valoarea sutelor de kOQ; sinul nA; ko. fioneze stabil numai ware mentionaté pani ireactie)a A.O. & dar_miesoreaza © valoare dorité cu reuit intre terminalul scopului urmarit, De se conecteaza un alt ale pot fi objinute i in figura 10.2 € negativa si astfel 2 la masa se alege de curengilor de intrare rsoare a A.O. prin Fig. 10.2. Deoarece curentul de intrare in A.O. este zero, aplicdnd teorema inti a lui Kirchhoff si legea lui Ohm se obtine: uti 0 (10-3) (10-4) Inlocuind in (10-4) si (10-3) se obine: ey eae (10-5) R Re ‘Tinand seama de relatia (10-2) rezulta amplificarea de tensiune diferentiala, uy iy — Uy Ag (10-6) Deoarece A.O. ideal are 4,y —> 0, sau A.O. real are 4,, = 10°, din relatia (10-6) reiese ci uy —u, = 0 sau uy =u,. Cum insdi bora neinversoare este legati la ‘masé, potenfialul ei este zero gi avem uy =u) =0. 126Tinand seama ca w, = 0, din relatia (10-5) se objine (10-7) (10-8) A, = = (10-9) si relatia (10-8) se poate serie (10-10) 1.2. Amplificatorul neinversor Schema unui amplificator neinversor cu reactie este prezentatd in figura 10.3. Semnalul de intrare se aplica pe borna neinversoare a A.O.. iat reactia este asigurati de divizorul rezistiv R, yi Re care aduce pe toma inversoare o parte & tensiunii de iesire. Amplificatorul neinversor se va trata aseménitor cu amplificatorul inversor. Pentru A.O. amplificarea de tensiume diferentialé 4,,=-—“e— sec. Acest uy uy lucru este posibil numai dact numitorul fractiei care exprimél amplificarea este egal cu zero, uy—u,=0, sou ay i» Cum ins& pe boma neinversoare se aplica semnalul de intrare 1, si pe rezistenja de intrare @ A.O. nuavem cadere de 127 tensiune (curentul de Uy =m, = =a, Caderea de tensi divizorului de tensiune in care se obtine tensiui Amplificarea circuitului si relatia (10-12) se poate(10-7) (10-8) (10-9) (10-10) prezentat in figura A.O,, iar reactia este inversoare 0 parte a * cu amplificatorul na amplificarea este ma neinversoare se - mu avem cddere de tensiune (curentul de intrare al A.O, este nul), stunci se poate scrie dy =u, u << i aaa . ae | 2 i >—4+— “n, | R Fig. 103 Cadetea de tensiune pe rezistenta R, se calculeazi cu ajutorul regulii divizorului de tensiune R, 4. 10-11 ORR, oy din care se obtine tensiunea de iesire din amplificatoral neinversor 7) 14+ |-u, (10-12) 3 Amplificarea circuitului cu reactie se noteazi, Apel (10-13) si relatia (10-12) se poate scrie astfel: (10-14) 1281.3. Repetorul de tensiune Tie i Pornim de ae onli neinversor din figura 10.3, in care Canoapeses ent se efectueaz3 urmitoarele modificari: aes ale amplificatoarelor o| o Rezistenta R, dispare din circuit (R, > «} si schema electronica este cea Rinalni denen, din figura 10.4, a), Din relatiile (10-12) si (10-13) reiese eX Douabdiea. dep electronice cu A.0. Aa (40-15) 3. Montajul pl o Reristenta R, dispate din circuit, (R,—>20), rezistemta R, se scurtcircuiteaz’i (R, = 0) si schema electronics este cea din figura 10.4. 6). Platforma experi De asemenea giaici 4,,=1, «, clectronice este prezent ". Suis de tensiune continues roglabil Fig. 10.4, Montajul electronic din figura 10.4 poarti numele de sepetor de tensiunc, decarece tensiunea de Ia intraro este repetati Ia issire (tensiunile sunt egale). Factorul de amplificare este unitar, Repetorul de tensiune se utilizeazd in montajele electronice ca adaptor intre diferitele blocuri componente zle montajului. Semnificayia reper1 figura 10.3, in care a electronica este cea pe ch (10-15) rezistenta R, se va din figura 10.4. b), vepetor de tensiune, siunile sunt egale). uroniee ca adaptor 2. Scopul ucrarii Cunoasterea amplificatorului operational, a celor mai importante eplicatii ale amplificatoarelor operajionale gi a posibilitajilor de uiilizare in aparatura de misurd electro Dobéndirea deprinderilor practice necesare realizitii de montaje electronice cu A.O. 3. Montajul platformei experimentale si aparatele utilizate Platiorma experimentald din laborator pe care se vor realiza montajele electronice este prezentatd in fotografia din figure 10.5, Surst de tensiune contiaua [ mess Fig. 105. Semnificatia reperelor din figura este urmatoarea:1 — transformator de refea pentru alimentarea amplificatorului cu tensiuni simewice; 2 — intreruptor pornit-oprit pentru alimentarea de la rejea a pletformei ‘cxperimeatale; 3—LED pentru indicarea prezentei tensiunii de alimentare; 4—punte redresoare; 5 —bornele sursei care ofera tensiunea simetrica de alimentare a A.O.; 6 —bornele Ia care se aplicé tensiunea de intrare in montaj de la sursa de semnal; 7- bornele la care se culege tensiunea de iesire din montajs 8 —rezistoare care se folosese in schemele de montej: 9—cireuit integret A741 cere confine un A.0.: 10 ~ bornele de intrare inversoare si neinversoare ale A.O.; 11 ~ borna de iesire din A. 12 —bornele A.O. pentru alimentare cu tensiune simetricd de la sursa dubl&: 13 — potentiometru care poate fi folosit ca rezistenti reglabila in locul rezistenfelor Ry sau Ro, pentru a se obtine diferite valori ale fectorului de amplificare. Pe lénga platforma experimentala cu amplificatorul operational mai sunt necesare urmitoarele aparate: © sursd de tensiune continu’ 0 + 7,5V reglabild, folositi ca sursi de semnal pentru amplificare; + voltmetrul V, pentru misurarea semnelului aplicat la intrarea amplificatorului; + voltmetrul V2 pentru misurara semnalului obfinut la isirea amplificatorulvi. 4, Modul de lueru Se efectueazi montajele electronice pentru amplificatorul inversor (fig. 10.2), amplificatorul neinversor (fig, 10.3) si repetorul de tensiune (fig. 10.4). Se va analiza experimental caracterul inversor sau neinversor al fiecirui tip de amplificator. 131 Se aplica la intra astfel ineét emplificato statice (s8 nu apara sat de amplificare pentru 6 determinate experiments de In paragraful 1 (Asp citese de pe corpul rezi potentiometrul, atunci v unui ohmmetru La intrarea ampli cu voltmetrul V). Pent voltmetrul V; tensiunea fiecSrui amplificetor. 5. Rezultate ob Amplificarea_per Ay sin care tensiut u Pentru trasarea gr inscrie in tabelul 10.1. plifiea TV) ) UelNyrului cu tensiuni yjea a platformei aAOs 8 sursa de semnal; asursa dublis reglabilA in locul ale factorului de verational mai sunt Nosita ca sursa de plicat la intrarea voginut la iegirea torul inversor (fig. siune (fig. 10.4). inversor al ficedrui Se aplica la intrare o tensiune continua de o valoare suficient de micé astfel incat amplificatorul si functioneze tn regiunca liniaré a caracteristis statice (sa ma apara saturafia) si se vor determing experimental valorile factorilor de amplificare pentru fiecare montaj sealizat. Valorile factorilor de amplificare determinate experimental se vor compara cu cele calculate cu ajutoral relatiilor de la paragraful | (Aspecte teoretice), in care valorile rezistentelor R, si Rz se citesc de pe corpul rezistorului. Daci in locul unei sezistente fixe se foloseste potentiometrul, atunci valoares la care a fost fixat acesta se misoara cu ajutorul unui chmmetru La intrarea amplificatorului se aplica diferite tensiuni continue mésurate cu voltmetral V,. Pentru fiecare valoare a tensiunii de intrare se citeste la voltmetnil V; tensiunea la iesire. Astfel se va putea trasa caracteristica statica a fiecarai amplificator. §. Rezultate obtinute din masurari Amplificarea pentru fiecare tip de montaj se determin’ cu relajis y, , Inccare tensiunile sunt citite la voltmetre. Ae Pentru trasarea grafica a caracteristicilor statice, valorile misurate se vor inserie in tabelul 10.1. Tabelul 10.1 “inpliicaior veer | Ampllicararnelnveror | Repetoral de tense UM) ULV] ULV) UV] CIV) UAV] 1326. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute din misurari MASt Amplificirile 4,, calculate cu ajutoral relatilor (10-9), (10-13) se vor compara cu cele masurate experimental Se vor trasa grafic caracteristicile statice u,=flu,) pentra fiecare 1. Aspecte teo’ amplificator. ‘Tranzistoarele 7 intrebari electronice, deoarece ¢ funetionarea tranzistoru purtori de sarcing ele justifick deaumirea de ¢ > De ce apar diferente intre valorile amplifictrilor calculate si cele determinate experiments!? > De ce valoarea experimental’ a amplificdrii se determin’ numai_ in regimul de functionare liniara? 1.1. Principiul dt > De ce apare fenomenul de saturatie la amplificatoare? eu joncfiuni > La intrarea amplificatorului se poate aplica un semnal sinusoidal? Un tramzistor e conductibilitate diferita Bibliografie succesiumea pnp (fig. constituie doua jonctiun 1, Toneseu C., Larioneseu S., Popescu D. ~ ,.Masurares mirimilor electrice”, curs pentru © borna pentru legatur seudenfi, 266 pas., Universitatea Tehnich de Construeit Bucuresti, 1997 emitor (E), bazii (B) sic 2, Clément 5, ~ .Peti: manuel d'elecronigue. Inttoduction 4 "électronique analogiquen, fin figura 11.1 see 128 pages, ISBN 2.09-190333-7, Edition Nathan, Paris, 1997. Granjon Y. - « Electronique, Reppels de cours, question de réflexion, exercioes Centrainement », 204 payes, ISBN 2 19 003854 0, Edition Dunod, Pari, 1998 4. Bistrizeana Gh. E.~ ,Introducere in electronicé gi aplicatille ei”, 2 volume, 455 pag, ISBN 973-9254-25-X, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 1996, © Fy~curental prin 5, Sauojanov 1, Vasile A, Constantinescu I. — ,Circuite integrate liniare 3i di ©. Ic~eurental prin findrumar de laborator, 43 pag...Universtaies Politehnica Bucureyti, 1908 {in prezent tranzis schemele electronice si circuli: © Z:~ curentul prin este folosit din ce in ce1 133