Introducere fn 1995, Boutros Boutros-Ghali, secretarul general al Organizatiei Nafiunilor Unite, cu ocazia Zilei Internationale contra abuzului si traficului ilicit de droguri din 26 iunie, a miarturisit c& drogurile ilicite ameninf’ astizi pacea, stabilitatea si linistea intregii omeniri “Trebuie sd imbundtitim comunicarea, s& intensificdm si si dezvoltim schimbul de informatii, astfel incdt guvernele si-si poatd proba angajarea lor in transformarea ofensivelor nafionale intr-un front mondial impotriva abuzului de droguri."” Ay AS Dependenta de droguri este unul dintre cele mai profunde, cutremuratoare gi dificile fenomene ale lumii contemporane. Cu fiecare an ce trece, multime de persoane cad prada drogurilor, iar numérul este este intr-o continu’ crestere.* Consummul de droguri apare ca un fenomen profund cu implicatii de ordin social si uman, afectind atat individul cat si societatea.> Cosumatorul devine sclav al drogurilor, care pSrean solutia tuturor problemelor sale, Dispare tot ceea ce este in jural sin, drogul ajungénd a doua natu a sa. Responsabilitatile familiale, profesionale, sociale dispar si ele, el insusi disparénd moral, pentru ca in cele din urmi si fie acoperit de felul su care este drogul. ‘Motivatia ce determina consumul de droguri este subiect de reflectie gi de cercetare pentru specialigti, Variate multimi de teorii de facturd spirituald, sociologict, psthologic& si medicala stau la baza consumului. Expileatile ce Ie oferd consumatorii sunt variate, dar nu sunt problema de fond: tentatia, pofta de a ingera, intrarea in stadii avansate de dependent, marasmul sevrajului, recBderile. Drogurile interzise sau nu, au devenit veritabile industrii accesibile din cauza traficantilor, a dealerilor si implicit 2 consumatorilor. Parerile multimii sunt diferite, dar cei care sufera de stiri depresive, instabile, le considers normale de consumat, oferindu-le stiri de buna dispozitie, dar se uiti faptul cd tot drogurile adue marginalizarea si chiar exeluderea din comunitate.* Motivele pentru care o parte din persoane sunt atrase de drog sunt extrem * almanah droguri'96-Cartea morti albe, Ed. A.R.LILD, Bucuresti.1996, pag 5 * stelian Turlea, Bomba drogurilor,Ed. Humanitas, Bucuresti, 1951, pg.5 * Beatrice Gabriela loan, Consumul de droguri si tocxicomania. Aspecte bio-psiho-sociale, medico-legale $1 legislative, Ed. Junimea, 2003, pg.7-8 * Rascanu Ruxandra, Alcool si droguri: "virtut si capcane pentru tiner!: (abordare pslhosociala), pz.8 2Cap.I Drogurile. Clasificarea si evolutia lor. Plantele etnobotanice L.1 Definitia i evolufia drogurilor Barker R. defineste dependenta ca starea unei persoane care se bazeazi pe alt individ sau lucru pentru existent sau suport. Dependenta este o stare a unei persoane sau a unor grupuri de persoane vulnerabile, Starea de dependent se manifest’ fafi de o persoand sau un lueru pentru satisfacerea unor nevi. Termenul de «abuz de droguriy a aparut in anii 1950. Se refer’ la consumul de obiecte prin auto-administrare, a oricirui drog, intr-o manier neaprobati medical sau conform unui pattem social in cadrul unei anumite culturi sau subculturi. in prezent Organizatia Mondiali a Sanatatii a renuntat la termenul de abuz de Groguri, inlocuindu-l cu alfi doi termeni: a.) consum daunitor fiind pattern-ul de consum al unei substante psihoactive care dauneaza sinataqii fizice sau psihice. ,) consum riscant, reprezint& pattern-ul de consum al unei substante psihoactive care creste riscul aparitiei unor consecinfe daundtoare pentru consumatori. Vulnerabilitatea poate naste dependenta. Cererea de sprijin pe care o face clientul cltre serviciile sociale este semn al vulnerabilititii. Exist riscul ca persoana vulnerabild si devind dependent de serviciul accesat, astfel incat interventia asistentului social se orienteaza pe doua planuri: cel al depasirii gracului de vulnerabilitate si cal al prevenirii aparitiei stiri de dependent’. De multe ori este imposibil de eliminat starea de dependenta. Apar mai multe controverse data cu disputa orginii cuvantulu drog. Dupa unii autori, originea ar fi persan «droa », insemnénd in perioada contemporana, termenul de ,,drog”, este asociat numai substantelor interzise (droguri ilegale), desi in limba englezi aceeasi notiune este utilizati pentru a desemna diverse medicamente. Pentru aceasta, o parte mare din populatie nu consider’ alcoolul sau tutunul ca fiind droguri. in sens psihoactiv, alcoolul este un drog pentru ci este luat in scop recreativ, pentru efectele sale care influienteaz& psihismul individual. in contex medical, un drog este o substanta prescrisé de medic si care produsé cu scopul dea alina durerea sau a trata gi preveni boala. in contex juridic se referd la orice substant& chimic’ care afecteazé functiile biologice, psihicul, perceptia sau consiinta, fiind daundtoare pentru consumator si pentru intreaga societate."* / Chiar de la inceputul aparitiei sale, omul a consumat unele substante, nu pentru a se alimenta, ci pentru a tai o stare euforict si de comfort la nivelul psihiculuif Inca din perioada antichitaqii, omul a folosit bauturile alcoolice si anumite plante in aceleasi seopurt ca si ast. — Egiptenii foloseau maculipentru a extrage opiu} pe care fl utilizau ca si medicament, iar uneori ca otrava.'4)Canepa indian’ era folositl de egipteni in special pentru a uita suferintele, foamea, oboseala, dar totodati era utiizati si pentru a se,, apropia” mai mult de divinitate, sub randuiala unor preoti. 3 Asirienii (Bazinul Tibrului), foloseau canepa datoriti rolului foarte important in ritualul lor. Tofi cei care doreau a se inchina regelui Assur trebuiau sé o consume. Sumericnii cunosteau cu aproximativ 4000 en efectele determinate de ingestia sucului obtinut dint-o specie de mac. Textele sumeriene desoperite in oragul Uruk din § Mesopotamiei (azi Irak) confina date privin opiul. Ele deseriu modal cum se cultiva si se prepara opiul. Informariile au fost * bidem, pg.23 * bidem, pg.26 * Ibidem, pg.18. * Rascanu Ruxandra, op.cit. pg.13transmise apoi egiptenilor si persilor de citre babiloniei, urmasi ai sumerienilor. Un record al consumulu de opiu in Persia a fost inregistrat in dinastia Chazmovid (962-1186), in timpul invaziei mongolilor. Avicena si Rahazi au propus introducerea opiului in practica medicala datoriti proprietitilor terapeutice. in Egipt se folosea opiul in scopuri rituale. Dupa Pliniu cel Batran si Dioscoride, egiptenii obfineau anestezia generald folosind opiu. La randul lor, grecii, utilizau aceasti substanti. in Iliada gi odiseea se aminteste de .nepenteea”- licoarea care aduce uitarea surerii si a nefericirii.’® Este acel .pharmakon Nepenthes-impotriva tristetii intense gi a durerii fizice si morale.” Hipocrat fl recomanda in doze mici, in variate boli. in sec. al XVITE-lea, Le Matt introduce termenul de elixir palegoric”, datorita capacitifii de a linisti a opiului.fntre sec. X-XTI-lea a cunoscut o rispindire in lumea intreaga, Chinezii il wtilizau in scopuri medicale (adus de arabi in sec. al IX-lea). India, inainte de eliberarea de sub autoritatea englez4, opiul era foarte rispindit. Afganistanul, Iranul si Turcia s-au confruntat cu flagelul social si moral al opiului. Iranul avea o situatie foarte gravi, 20% din populatia farii se ocupa cu producerea opiului si peste 1 miloin jumétate sufereau de morfinomanie. Gu ocazia ceremoniilor religioase fimute in timpul aztecilor precolumbeni, nativii americani(indienii) care locuiau in Mexie obignuiau si mestece ciuperei halucinogene continand psilocybin. Cactusul fird spini ce confine mescalind ca drog psihedelic, era conservat de membrii a numeroase triburi indiene N americane, cu scopul de a atinge stiri si viziuni extatice.!” Razboiul civil din S.U.A de la sfarsitul sec al-XIX-led, a favorizat rispandirea constmulué de droguri, in special al morfinei si al substantiei pe baza de opin, care au fost folosite in tratarea victimelor cdmpurilor de lupta si a detinutilor din inchisori.’* Perioada postbelicd a debutat cu folosirea amfetaminelor de cftre studenti in special pentru a continua cu utilizarea marijuanei in cafenelele freoventate de memebrii gencratici * Beat’. Apoi existi si perioada de ample tulburari sociale si politice, asociate cu “libertatea sexual”, clamati de tinerii americani. * geatrice Gabriels loan, opt, pg.10 * Sorin R&dulescu, Cristina Damboeanu, op.cit., pg.18 * Ibidem, pg. 19Tot atunci, numerosi soldaji americani pe frontul din ietnam devin dependenti de droguri, iar ulterior, deceniile urmatoare consemneazA implicarea diverselor celebritati (actori, actrife in special) in subcultura drogului. in majoritatea farilor lumii, drogurile au devenit o “marfi‘’ ce ajunge usor la consumator, Globalizarea comerjului a ficut ca marea majoritate a drogurilor si devin disponibile oricdrui cetitean in oarte. In acelasi timp, prin sintetizarea ingredientilor farmacologici ai unor substante naturale, au aparut mari diversitifi de droguri printre care cocaina, amfetaminele, barbituricile, mescalina, LSD-ul etc. fn multe tari si mai ales in ultimul deceniui au aparut diverse misc&ri ale tinerilor asociate cu drogurile, cu uzul si abuzul de droguri, Ast8zi existi o nous scena a drogurilor, unde multe grupuri de tineri utilizeaza droguri in moduri noi si diferite, Astfel, ceea ce este depasit intr-o tara din Europa, este modem in alta.’? 1.2 Clasificarea drogurilor legale siilegale Drogurile au fost folosite legal sau ilegal de mii de ani si trebuie si Iuim in considerare de ce, cum si cénd sunt folosite. Dc la o etapa la alta a evolutiei sale, legalitatea s-a transferat de la un drog la altul, Dar dincolo de acceptarea sau respingerea drogurilor de catre societate, efectele lor negative asupra stirii de sinatate a individului sia relafiei lui sociale, sunt incontestabile.”° Varietatea chimic& a substantelor psihoactive ce produc o generare de dependenti, diversitatea lor originara, intensitatea efectelor lor fac dificila o clasificare a acestor droguri Sunt mai multe criterii de clasificare a drogurilor ilegale. Un criteriu vizeazA scopul lor. Astfel incdt drogurile ilegale se pot impérti in sedative si excitante (stimulente). Ca gi sedative au efect analgezic, ducdnd la incetinirea activititii mentale si fizice, relaxarea mugchiulara, usurarea durerilor, starea de euforie etc.”! In doze mai mari provoacd o stare de letargie , ducdnd in starea de coma si in final ,moartea prin asfixiere. Drogurile excitante au un efect stimulator, intensificind mai bine eforturile fizice sau psihice atrigénd dupa sine ® Hans Knutgard, New Trends in European Youth and drug cultures, in Youth studies, Australia, June, vol. 15, 1996, pe 123, ® Serenelle Dinu, Menelac Drigostin, Probelemele sec. XI: drogurile,traficul de persoane, violent2 in familie, culegere de materiale prezentate in cadrul simpozionului judetean “Problemele sec. XXI"-~ S& invitm s8 spunem "nu" drogurior,Prof, Elena Draculef, prof. Loredana Stroe, Constanta, Editia Id. Teocora, Buxdu, 2008,pg.89, 2 Sorin M. REdulescu, Cristrina Damboeanu, op. cit, pg. 69 8buna dispozitie si eliminarea oboselii. in excces, ele pot determina crize cardiace $i tulburiri psihice. O clasificare mai complex a drogurilor ilegale gi legale este atribuité lui Goldstein Avram,”ce imparte drogurile in 7 categorii, in functie de efectele exercitate asupra creierului, toxicitate(nocivitate) si influenta exereitati asupra comportamentului : a. nicotina b. alcoolul, sedativele(ex. barbituricele) si tranchilizantele(ex. diazepamul) ¢. narcoticele(opiatele) d._stimulentele (cocaina, amftaminele ) e. produsele din cannabis(marijuana, hasigul) £. cofeina g. halucinogene si psihedelicele Consumul de droguri a fost clasifieat pe 5 niveluri: 1.Consumul experimental. fn cazul folosirii experimental se manifesta mai degraba curiozitatea individului, dorinta de noi experienfe, incerearea unui sau mai multor droguri, find motivati de dorinta de a experimenta o stare de spirit noua 2.Consumul recreational. Etapa in care drogul este folosit in mod voluntar intr-un grup, individul nefiind inca independent; el poate renunta la drog 3.Consumul circumstantial.Consumul drogurilor este motivaté de ciutarea unor efecte noi, anticipate de subiect d solutii pentru rezolvarea unor situatii sau probleme stresante(ex. folosirea amfetaminelor de tineri in perioada examenelor ) 4, Consumul intensiv.Utilizarea drogurilor este zilnici, flind motivati de psihicul persoanelor, situatiilor stresante, datorits dorinjei de a atinge si menfine un anumit nivel psihic sau de performanfa(tinerii se orienteaz spre droguri ca sursé de senzafii noi). Cand comportamentul este intensiv nu mai exist capabil de detasare a individului fata de drog. Consunmul este integrat in societate gi activitatile sale. 5.Consumul compulsiv. Se caracterizeaza prin frecventa ridicat a utilizitii, interes marcat pentru obtinerea drogului si un inalt grad de dependent psihicd si fizicd fatl de drog. Astfel drogul domind existenfa individului si exclude alte preocupari O alt& clasificare este dupa criteriile: a.) dupa efectul asupra creierului uman -opiaceele(euforicele): opiul, morfina, codeina, heroina; * ticem, pg.69-stimulentele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, cafeinicele, steroizii anabolizant -sedativele: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana: -inhalantii si solventi. .) dupa capacitatea drogurilor de a produce dependenti fizic’ -cu potential puternic: opiaceele, cocaina, amfetaminele, benzodiazepine -cu potential mai slab: canabis, LSD’ Dupa Roxana $ipos substanfele psihoactive pot fi impartite in trei categorii: 4.) inhalatorii(deprimantele) : substantele care deprima sistemul nervos central si pot fi ‘impartite si ele in trei grupe : -opiaceele si opicidetheroind, opiu, codeina) -sedative(benzodiazepine) -alcool(bere, vin etc.) Ele deprima aparatele circulator, respirator i sistemmul muscular. b.) excitatori(stimulentele): substante care stimuleaza sistemul nervos central. Sunt incluse: amfetaminele, cocaina, cafeina, nicotina. Efectele majore sunt: cresterea energiei, senzatia de incredere, tahicardie si cresterea tensiunii arteriale c.) psihedelicele: substante care distorsioneaz4 perceptia si induc iluzii sau halucinatii (LSD, canabis, mescalina)"*. in plan international, drogurile se clasificd in functie de: 1.) efectul acestora asupra comportamnetului uman in : a.) depresive (opiacee) b.) perturbative (L.S.D, M.D.A, D.M.T) c.) stimulente (cocaina, anfetamina) 2.) originea acestora in : a.) naturale(cannabis, opiacee de baz) b,) seminaturale(heriona, cocaina) c.) sintetice(eestasy, anfetamina, L.S.D )° 3.) dependenta generat in: a, fizioa (posibila, moderata, inalts) Alina Bohus, Drogurile intre fantasma si realitate-ghid informativ pentru adolescenti, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca, 2008, pg.8 Roxana Sipos, opt, pg-18-19 * Octavian Pop, Drogurile un flage al lumii contemporane, Ed.Mirton, Timisoara, 2002, pa. 3-4 10b.) psihicd (moderata, inalta Cura de dezintoxicare se face in rgim de spitalizare, in unitii sanitare de profil. ce stabilese periodic necesitatea continwirii acesteia. Ea se realizeaz’ prin: 1. oprirea brusea a administrarii drogului 2. utilizarea metodelor nonsubstitutive simptomatice 3. tratament de substimie cu inlocuitor farmaceutic specific 4. psihoterapie Daci nu este necesari cura de dezintoxicare, persoana poate beneficia de supraveghere medicala intr-o unitate publicd sau privata. Post-cura de reabilitare psiho-sociala se realizeaza prin: -psihoterapie individual, familiala sau de grup ; -terapie ocupafionala si tratamentul tulburarilor psihice sociale Substantele psihotrope actioneszi in mod direct asupra sistemului nervos central. Miliarde de neuroni actioneaz’ aici pentru a transmite informatiile primite de la simfurile corpului uman. Anumite substamfe chimice (de exemplu dopamina, serotonina, noradrenalina), produse in mod natural de organismul nostru, contribuie la transferul chimic al acestor informafii. ia momentul cand se consuma droguri sau alcool, acest sistem complex de transmitere a informatiei este perturbat. Anumite droguri copiaz direct un neurotransmijitor si il inlocuiesc in sistem. Altele stimuleazi producerea de neurotransmifitori, iar a treia categorie blocheaz3 anumifi receptori de semmale chimice. Se pot distinge trei mari familifi de substante pishotrope © sedativele care incetinese activitatea sistemului nervos central © stimulantele care intensificd activitatea sistemului nervos central © perturbatoarele care dezorganizeazi activitatea sistemului nervos central Familia sedativelor cuprinde: aleoolul, solventii, tranchilizantele si somniferele, opiaceele, * Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgarcitu, Drogurile o realitate care poate ucide, Ed. Centrul de creatie Braila, 2002, pg.19-20 ” Etienne Gaudet, Drogurile si adalescenta-Raspunsur’ la intrebirile parintior,trad. Deliana Vasliu, Ed. Minerva, Bucuresti, 2006, pg.30-31 crSolventii(lipici, benzin§, dilvanti). Ei se prezint& sub formi lichida, solid’ sau gazoasi: tub de lipici, recipient cu solvenfi;sticlt de plastic cu benzin’, crema de ghete, tub cu spray .a. Anumite produse sunt populare cum ar fi lipiciul in tuburi miei, benzina de la masinile de tuns iarba, lichidul corector, dizolvantul pentru lacul de unghii, crema de ghete etc. Acestea se consumi prin inhalare, se concentreaza vaporii intr-o pungii de plastic sau de hartie si se inspira profund de cateva ori. Efectul este unul rapid cu stiri decamefeala, somnolen{é, senzafia c& esti fntr-un vis. Durata acestora variaz8 in functie de cantitatea si timpul de expunere la substantele utilizate, Daca tandrul se afla intr-o incapere bine aerisita , efectul va fi unul mai putin putemic, Toate aceste substante se gisesc in magazine si in ateliere.* ‘Tranchilizantele si somniferele Sunt aceesibile sub forma unor pilule (capsule, tablete). Cele mia populare sunt : Ativan, Halcion, Valium, Xanax, Serax, Lectopam, Dalmane, Restoril xce fac parte din’ categoria farmacenticelor benzodiazepine, Acestea se consuma pe cale oral, in funetie de medicament, efectul se produce Ia 15-20 minute dupa ingerare si se particularizeazd prin stari de relaxare, calm si linistire. Variazd in functie de cantitatea consumata sau dac& intra in interaefiune cu alt sedativ. Apar complicafii in urma consumérii lor cu alcoolul. Aceste medicamente se elibereazi doar cu refeti adolescentilor,insi sunt prescrise rar tinerilor, ele neconstituind un punct de atractie pentru ei. Se folosese in tratarea unor tulburairi mentale grave si sunt substante antipsihotice. Acestea diminueaza foarte mult activitajile ce necesita concentrarea si pot duce la agresivitate, Cand sunt ascociate cu alcoolul pot duce la moarte.Exemplu: diazepamul, medazepamul,meprobamatul, nitrazepamul, oxazepamul. Chiar si adminitrarea lor sub forma de medicament trebuie sa fie limitati in timp » deoarecedau dependenta fizicd si psihic Opiacecle Sunt recunioscute sub forma solid’ (pudri, tablete) sau lichida. Cele mai cunoseute substante sunt‘heroina(*hero", "smach"), condeina(din siropul de tuse) si morfina. Toate trei sunt derivate ale opiumului, care la randul lui este extras din mac. Etienne Gaudet op. cit, pe.33 * Daniela Bolos, op. cit, pg.28 13Opiul si derivatii sii Opiul este un produs natural ce se extrage din capsulele de mac din specia Papaver Somniferum, care ine& nu au ajuns la maturitate. Rezulti un latex alb care, in contact cu aerul devine brun si se intareste. la inceput opiul se manca sau se bea sub forma de infuzie, iar mai tarziu se fuma. Astizi majoriatea opiului produs se transforma in morfind, codeind si herion’. Ts 8 9 Din substantele ilicite mention: oO; Ciandu (chandoo, opiul rafinat). Foarte rispandit in Extremul Orient pentru brut. Cel mai valoros este cel colectat de la macul cultivat ih Jran si Taiwan. fumatul cu pipa sau consumarea sub forma de comprimate. Dross (cenusa opiului fumat). Folosit mai ales de opiomanii siraci, Dac’ are forma si mérimea unei tig®r, are diferite denumiri in funotie de zona geograficd. Nu are ‘aria celui rafinat, dar este suficient de putemnic pentru a provoca efectele tipice ale drogului. Dilaudid (clorhidrat de dihidromorfina). {nlocuitor al morfinei ca analgezic gi calmant, Laudanum. Este 0 tinctura de opiu continand 1% morfind, Unul din primele medicamente pe baza de opiu, dar mai pufin utilizat astizi Thebaina, Una din cele mai vechi opiacee, produce otraviri grave, uneori mortale. Papaverina, Are efecte miorelaxante pe musculatura neteda a organelor, de unde utilizarea sa ca vasodilatator si sedativ al colicilor renale, biliare ete. Nu produce obismuinta. Eukodal. Derivat al papaverinei cu efecte similare morfinei. Narcotic cu actiune rapida.” Morfina este un drog analgezic cu efect narcotic. Timp de peste 100 de ani a fost considerat ca reprezentind cel mai putemic analgezic din ume, Are un efect mai puternic decat opiul. Morfina se elibereaza fie pe baza unor refete cu timbru sec, sau pe baza unor condici speciale, Este prezenté pe piafa ilicita sub forma a mai multor tipuri : granule de culoare alba, bej, maro sau comprimate, solutii infiolate sau supozitoare. Administrarea ei produce aparitia unei senzatii de great, virsituri, * hetp://www.referatele.com/referate/diverse/online18/U2UL-SI-ABUZUL-DE-DROGURI-SUBSTANTE- referatele-com.php 14constipatie. Manifestirile constau intr-o stare de euforie, de disparitie a dureriior, a foamei, setei.. Morfinomanulse injecteaz peste tot, dar mai ales in partea exterioara 4 coapselor, pe antebrae, in zona abdominal 10. Codeina provine tot din opiu, ins8 are efecte mai slabe decait ale morfinei. Toxicomaniile provocate de codein& sunt rare deoarece este nevoie de doze foarte mari, administrate pe perioade lungi. Se folosesc in calmarea tusei si ca analgezic. 11. Heroina Se prezinta sub forma de pudra, substanfe granulate de culoare alba, bej, brand, maro, avand un miros asociat ofetului. in general se topeste pe o folie de aluminiu si se inhaleazd fumul. Aceasta poate fi si injectaté. Este cel mai periculos drog actionand direct asupra sistemului nervos central.*'Efectele heroinei gi riscurile sunt mai mari daca se ascociaz’ cu alte droguri cum ar fi alcoolul. Heriona poate cauza nebunie temporard, comportament violent si psihozi. Consumatorul crede & poate face lucruri extraordinare, astfel au fost cazuri cénd toxicomanii au sarit de pe cladiri crezind c& pot zbura. Exist’ o familie intreagi de droguri sintetice, de exemplu: "alb de China"(mult mai putemicd decat heroina, cauzand si multe victime), Heriona afecteazi memoria, perceptia, puterea de concentrare, judecata, declansénd un comportament violent, Efectele pe termen lung ai celor ce isi injecteaz heriona sunt: vene distruse, lipsa apetitului si constipatia severa. Femeile ins&rcinate ce consumi heroina risci si nascd bebelusi dependenti seu cu simptome determinate de abstinenfa- dureri, tremuraturim transpiratie.? Ceea ce este obignuit la cei ce se drogheaz folosind injectiile este faptul c& pentru injectare sunt folosite de cele mai multe ori in comnu acele si seringile, cea ce-i expune riscului de a se contamina cu virusul H.LV si hepatita B. Che géqco€ i de { é een Ly prt ft ~e0h.~ woes Famili ae stimulante'€S pot ctimulante minore: cafea, ceal, clocolati, bautnri carbogazoase, tutunul si stimulamttlemajore: cocaina, amfetaminele Pot fi stimulante minore: cafea, ceai, ciocolata-bauturi carbogazoase(cola), tutun. Daniela Bolos, pg 24 * Ibidem, pg 27 * Dr. Gavrile Paraschiv, Drogurile-ispitd ortévitaore, Ed. Cartea Universitar’, Bucuresti, 2005, og.29 15Toate acestea au un impact asupra sistemului nervos central, ele sporesc activiiatea neurologicd a creierului, persoana care le consuma fiind mai excitati, mai stimulata. O alta consecint este favorizarea stiri de veghe si reducerea oboselii. Tutunul Tutunul este o plant care creste in cantitate mare in America de-Sud-si de” Nord, fiind cultivata inc& din anul 6000 ¢Hr.** Populatiile precolumibiene, aztecii gi ineasii au folosit pentru prima dat tutunul in timpul cereminoiilor religioase, dar si pentru a inlocui hrana si eliminarea oboselii. Denumirea de nicotina provine de la mumele ambasadorului francez Jean Nicot. Aceasti popularizare a consumului de tutun a fost produst de diferiti aventuriei pe la mijlocul sec. al XVI-lea, Astfel, in Franta a aparut in 1556, in Portugalia in anul 1558, in Spania in anul 1559, in Anglia in 1565.*° Evolutia consumului si productiei de tutun in lume in perioada 1995-2000, in Roménia importul de tigari a scizut de la 22, 335 milioane bucaji la 3473 milioane, dar a crescut importul de frunze de tutun. Cu toate acestea, productia de frunze de tutun s-au diminuat in tara noastri mai ales datoriti reducerii loturilor de pamént destinat pentru cultivarea tutunului.?” Studiile efectuate in anul 1995 pe esantioane de oameni, arat& cA persoanele fumitoare cu varst’ cuprins’ inte 25-44 ani are un procentaj de 43,5%, de asemenea per ansamblu, s-a inregistrat un procent de 61,7% din ponderea barbatilor fumitori si 25% din ponderea femeilor fumatoare. Tendinge ale mortalitatii si morbidit4tii provocate de consumul de tutun S-a constatat faptul c& fumitorii au o rati de deces de aproximativ 3 ori mai mare decat nefumetori iar numarul de decese se ridicd la 4, 9 milioane pe an. De altfel, fumatul a fost considerat principala cauza a aparitiei bolilor si mortii premature si este bine de cunoscut c& tutunul ucide mai mult decdt S.LD.A, drogurile legale, drogurile ilegale, accidentele de circulatie, omuciderea, sinuciderea.** in Rom4nia, tutunul a cauzat decese cu diagnosticuri precum: boli vasculare, cancer geberal, cancer pulmonar, boli respiratorii.”” La toate aceste determindri ale consumului de tigiri, implicd si consecinte nefaste asupra mediului (eroziunea solului), desertificarea si desp&durirle. * Ibidem, pg.36 * Sorin M. Radulescu, Cristrina Damboeanu, op. cit.,pag. 55 * Ibidem, pg. 56 * tbidem, pg.64 **Ibidem, pg.66 ** Ibidem, pg 67 16convulsii, com si hemoragii cerebrale. Consumul regulat de amfetamine, duce la halueinatii, paranoia, boli mintale. Femeile insArcinate pot a vea o nastere prematuri, iar la nastere pot transmite drogu! copilului prin aliptare,° Familia perturbatoare cuprinde: canabisul, hasigul marijuana, eestasy, L.S.D, mescalina , ciuperci halueinogene , penciclidina, solventii, gaze volatile, inhalanti. Canabisul Are un efect sedativ ugor, ce duce la scaderea tensiunii arteriale, la cresterea apetitului, relaxare, intoxicafii si o comunicare mai usoari cu ceilalti. Cei ce fumeazi canabisresimt efectul in céteva minute pani la 3 ore. Efectul este intirziat daca drogul este mestecat, baut.| Consumatorul incepe si se simté confuz, stresat, nelinigtit, panicat si suspicios. in doze mari, poate duce la coma. Administrat vreme indelungata poate produce cancerul pulmonar, bronsite si alte boli respiratorii. Exist dovezi c& acest drog induce boli cronice precum seleroza multipla.*! produsele de canabis sunt droguri ce provin din parti ale plantei de cénep indiana sau din risina acestei plante. Cand este uscati se ruleazi in tigarete gi se fumeaza. Din canabis se extrage hasisul si marijuana, Hasigul este mai tare si se obtine din ragina acestei plante, iar marijuana din frunzele si florile plantei.*? M. G. Revill, psihiatru la Spitalul Butabika din Kampala, Uganda spunea ci acest consum de cannabis, marijuana, bhang, dagga, kif, ganga, hagis sau altele este un fenomen global si o reali problem’. Raporatele si cercetirile pe aceasti tem& au venit din Egipt, India, S.U.A, Maroc, Grecia, Africa de Sud, Marea Britanie, Indiile de Vest si Aftica de Vest si au estimat in 1971 c& sunt peste 300 milioane de utilizatori in lume. Ingredientul activ din cannabis (tetrahidrocanabinol-T.H.C) !variazd ca si continut in fiecare rola jorile din planta femel confine cea mai mare concentrafi de T.H.C, (tigareta). Franzele s cu r&sin& pur’ obtinandu-se hasisul, iar prin combinafia dintre frunzele uscate si florile masculine si feminine a plantelor formeaz4 bhang sau marijuana.*? “ Serenelle Dinu, Menelac Dragostin, Probelemele sec. XX: drogurile, waficul de persoane, violenja in familie- Sa invayam sa spunem "nu" drogurilor Prof. Elena Draculet, prof. Loredana Stroe, Constanta, Bailie LEd. Teocora, Buzau, 2009, pg.90 “idem, pz91 Daniela Bolos, Alcoolul si drogul-de le experiment le dependent -Repere speciale eu privire le tineri de farsi scolar, Ed, Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005,p2.20 cuvant rostit de M.G. Revill, consultant psibiatru la Spitalul Butabika, Kampala odati cu Adunarea asociatilor de psihiatrie ssupra temei drogurilor si alcoolului din Affica, Kenya-Naicobi, 1974 18Hasisul provine din secretii_ale plantei canabis ce sunt colectate, uscate si comprimate in diferite forme.** Marijuana Termenul de marijuana este folosit pentru a se referi la planta canabis si oricare alt extras al acesteia, Este 0 substanti ce scamin cu tutunul si se produce prin uscarea frunzelor sia terminafiilor inforescenfei plantei. A fost folositi de-a lungul timpului in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirita perceptici, cu alte cuvinte, pentru a atinge o treapt mai inalt& de constientizare. Ecstasy Se prescurteazi X.T.C, M.D.M.A si se gisesc sub forma de tablete cu capsule colorate.’® Consumul acestora determina stiri de euforie, urmate de cali. Consumatorii sustin ci fi face mai socialbiti si devin mai constienti de ceea ce ii inconjoara, Daca este luat intr-un mediu unde este cald gi este combinat cu dans, intervine deshidratarea ce poate fi fatala.Dozele mari pot crea panica, neliniste. Se crede ci ecstasy nu di dependenta. Efectele care pot aperea totusi sunt : great, gura uscati, depresia, tensiunea arterialé ridicata. Studiile arati cA persoanele consumatoare de ecstasy pe o lung durata pot ajunge s4 aiba probleme mintale, boli de ficat sau rinichi. Riscul aparitiei efectelor secundare este si mai mare pentru cei care sufera de epliepsie, tensiuni arteriale ridicate si depresie.“* L.S.D(dietilamina acidului lisergic) Se prezinta sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid, pudra casant& ori tablete subtiri, albe, colorate. Este un drog halucinogen, ce actioneazi asupra sistemului nervos central producand modificari ale dipozitiei si perceptiei mergind pani la iluzii senzoriale, halucinafii. Produce impdienjenirea ochilor, supraexcitare. Efectul poate duce pani la pierderea contactului reali schizofrenie.*” Denumit de catre orientali "laleaua neagri a dervigului" sau "compusul suprem al dezintegririi interioare, un fel de uraniu al drogurilor".® Consumatorul acestui drog devine un izolat, un negativist si un incoerent in tot ceea ce gindeste si ce face. Toxicomanul porezinté in timp deterioarae grava a sén&tatii sale, ce “ibidem, pg 21 Daniela Bolos, op.c.,pg.27 * Serenelle Dinu, Menelac Drdgostin, op cit, pe.92 © Daniela Bolos, op. cit, pg.27 “Dr. GavellParaschiv, op.ct, pg.37 igconsta in disfunctionalitati cardiovasculare, respiratorii, tulburéri de somn si de concentrare, reactii acute de anxietate, convulsii, dar si tulburari psihice profunde, manifestate prin tendinte de suicid.” Mescalina Este extrasd din cactus mexican Yin sudul S.U.A si Mexic, Se prezinté sub forma unei pudre cristaline, iar pe cale chimic’ poate fi objinuti sub forma de comprimate si solufie. Se consuma prin ingerare, injectare sau poate fi fumata. Consumul creeaz’ o anumiti stare de bun’ dispozifie urmatS de amefeli, varstturi, transpiratii, tahicardie, cosmaruri, psihoze.*° Ciuperci halucinogene Ciupercile halucinogene in stare silbatica crese mai ales in America. Pe cale chimica, prin uscare si sintetizare se obfine o pudra numitapsylocibin". Consumul creeaza o stare de vertij insofiti de alterarea senzajiilor spatio-temporale cu halucinafii vizuale si auditive, Efectul dureazd de la 2-6 ore. Penciclidina P.C.P sau Poudre D’Ange, Angel Dust, Pudra ingerului este un produs de sintezi descoperit in S.ULA si utilizat ca anestezic in medicina veterinara(denumirea medical Semylan) Se prezinti sub forma de pudra, cristale, comprimate, solutie, consumandu-se prin ingerare, injectare sau fumare. In prezent acest produs stupefiant se obtine numai in laboratoare clandestine fiind destinat toxicomanilor. Este un halucinogen foarte periculos care, dup creeazi o stare de bund dispozitie si dezinhibare antreneaz o psihozi toxic’, convulsii, halucinatii cu forme delirante, comportamente violente si periculoase si cAteodaté chiar coma sau moarte. Acest produs este foatte raispandit in S.U.A si folosit din ce in ce mai rar in Franta.*! Solventii, gaze volatile, inhalanfi sunt substanfe organice precum: benzina, toluenul, acetatul de etil, hexanul, tetraclorura de carbon, acetona, care existi in componenta unor produse casnice sau industriale: cleiurile, solventii, carburantii, gazul, precum si gazul care este folosit in umplerea brichetelor. * Ibidem, pa. 39 “ Almanah droguri’96-Cartea mortii albe, Ed. A.R.L.I.D, Bucuresti.1996. “Wbidem, pg.115 20Aceste substanfe au compozifii variate in acord cu tara de origine. Totusi, in toate tipurile continutul acestor substante sunt hidrocarburanti obtinuti din pentan, hexan, heptan si octan.Clinic, aceste gaze sunt imflamante pentru c& sunt solventi grasi gi asadar tind ca aceste grisimi si se dizolve in membrana mucoase conducand la hemoragii.“*Simptomele pe care le are 0 persoana consumatoare a acestor gaze sunt : confuzii, distorsionare a timpului si a spafiului, halucinatii vizuale si auditive, dificultafi in gandire, tulburari a imaginii vizuale, seziluzii si idei de a fi persecutat, anxietate, depresii, eforie, excitare sever, greafi, chiul scolar, furt de benzin si bani, agresivitate, minciuni, absente la munc’.>? Absorbia se face prin ingerare, dar in majoritatea cazurilor, prin inhalarea nazala a vaporilor degajati de aceste produse. Ele afecteazi sistemul nervos central provocand efecte halucionogene. Primele senzati sunt de euforie si de befie, apoi degenereaz4 in greapi si migrene. Adesea consumatorul are perceptii temporale deformate precum gi impresia de depersonalizare. in schimb, consumul de astfel de produse afecteazi grav circulatia sanguin’, ficatul, rinichii, inima, precum si sitemul nervos. in Romania, din pacate, circuitul acestor produse nu este controlat, ele ficdd parte din uzul gospodarese si industrial. Efectele sunt de relaxare, euforie, stare de bine, desprinderea de realitate, de putere, inliturarea senzatiei de foame, ftig. Poate si apard inflamarea gatului, alergii cutanate in jurul gurii, nasului, obrajilor, alergii la nivelul c&ilor respiratorii manifestate prin tuse, strut, greafi, varsaturi, dureri de cap. fn acelasi timp se poate prezenta o lipsi de coordonare mottica si in vorbire, holicinatii, confuzii mentale, lesin, sufocare, deces. ® association of pychiatrists in Africa 1974 Workshop- Alcohol and drug dependence, Nairobi, Kenya, september 1974, Edited by Do tt Now Foundation, Pheonix, U.S.A, 1974, pe.32 © Cuvant rostit de Hassan Has Ali Ibrahim, Departamentul de psihiatrie de la Universitates din Kartoum, Africa in 1974 “almanah droguri’96-Cartea mortilalbe, pg.116 aPlantele psihoactive folosite in multe produse legale sunt inofensive, dar in combinatie cu anumiti alcaloizi si extrase devin psihoactive, actionfind ca stimulative, halucinogene, depresive, sau afrodisiace.“* Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare unor droguri usoare, au ajuns s& se regiseasca printre produsele de baz ale unei petreceri intre tineri. Pentru cé fi elibereazd de emotii, inhibitii, tristete sise simt in al noualea cer”, din ce in ce mai multi tineri au devenit clienfi fideli ai magazinelor de plante psibotrope. Numeroasele cazuri de intoxicare si chiar decesul unor consumatori de astfel de ierburi au reprezentat un semnal de alarma pentru autoritafi care au recurs Ia adoptarea misurii celei mai drastice: interzicerea prin lege a plantelor psihotrope. Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbétri in ceea ce priveste modul de gandire, de a percepe Tucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaza. Aceste plante inhib emisfera cerebrala stngé unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeazi emisfera cerebral dreapti a carei functie este inmuitia, Plantele halucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba pana la instalarea halucinatiilor, adicd la modificarea realitafiiFolosirea plantelor psihotrope a crescut puternic in societitile occidentale moderne. fn trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi in scop magic, religios sau terapeutic, considerandu-le un dar de la Dumnezeu. Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic in societaile occidentale modeme. in trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi in scop magic, religios sau terapeutic, considerandu-le un dar de la Dumnezeu. Cea mai cunoscuti dintre aceste plante este soma din India veche. Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legaturd intre om si supranatural, iar soma ajunsese la un asemenea nivel de percepere a divinitatii. Cel mai celebru halucinogen sacru era peyotl-ul, un tip de cactus. Pe de alti parte, ciupercile considerate sacre in Mexic au 0 lungé istorie in samanism (eligia primitivilor). Aztecii le numeau came divin’ si fe consumau in timpul ceremoniilor sacre. Mayasii din Guatemala utilizau ciuperci in cadrul cetemoniilor religioase, * http://www mehedinteanul ro/blog/sntate/1354-plantele-etnobotanice-psihosctive., ora 19:47 231.13. Substante interzise:4;- Nymphaea alba (lotus alb) are efect aftodisiac si narcotic. E folosita in Egipt pentru a intra in stare de meditatie. Nymphaea caerulea (lotus albastru) are efect hipnotie. Este folositi in Egipt penta inducerea transei samanice. Pedicularis densiflora are efect afrodisiac. E folosit’ in India in practicile ceremoniale budiste, Leonotis leonurus este un drog cu efect asemAndtor canabisului. In doze mari produce intoxicafii grave. Canavalia maritima are efect halucinogen. Este folositi in Mexic in loc de marijuana. in Affica si in America de Sud este utilizata in practicile magice.©° LSA (AMIDA ACIDULUI LISERGIC) — Tabelul III (din Legea 143/200), se pedepseste cu inchisoarea de la 3-15 ani. Ketamina- Creeazi dependenté, au fost inregistrate pana in prezent dou’ decese - Tabelul TIT (din Legea 143/200), se pedepseste cu inchisoarea de la 3-15 ani Derivati din piperazina - produce halucinafii - Tabelul I (din Legea 143/2000), se pedepseste cu inchisoarea de la 10-20 ani, Sare de baie (Mefedrona) — au fost inregistrate cazuri de deces - Tabelul I (din Legea 143/2000), se pedepseste cu inchisoare de la 10-20 ani.” * http://apologeticumn wordpress.com/2010/02/19/nericolul-drogurilor-sub-numele-de-plante-ctno- botanice/, ora 19:29 *Tinttp://sanatate.acasa.ro/bol ora 18 :55 .ctele-nocive-ale-plantelor-etnobotanice-Interzise-cle-cuvern-11674, html 25Aceste produse se comercializeaza in special sub forma de tigiri, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate in plicuri, sub diverse denumiri, prequrile de vanzare variind in functie de gramaj, de exemplu: -Special gold- sare ~ 0,25 g-40 lei, 0,75 g-90 lei -Pulse — pulbere 0,5 g~ 30 lei, 3 g-119 lei -Fly Agaric Mushroom — ciuperci uscate 12 g -60 fei -Spice Diamond- fragmente vegetale 1 g~ $0 lei “Spice Gold Spirit — pulbere 3 g- 90 lei Central European pentru Monitorizarea Drogurilor si Dependenfei de Droguri (EMCDDA) a analizat componenta celei mai des intdlnite game de produse, vandute sub numele de ,.Spice”. in urma unor cercet&ri care au decodificat structura molecular’ si biochimied a ierburilor, cercetdtorii au descoperit cA efectele halucinogene descrise de consumatori sunt cauzate de niste substante sintetice, adaugate de catre producatori, care poarti numele de canabinoide. Cei mai intélniti compusi chimici sunt JWC-018, HU-210 si cp 47, 497.8 Acestia sunt receptori canabinoizi care se fixeaz pe o celula si declanseaza activitatea acesteia, generdnd un efect psihoaetiv, Substantele pot fi de sute de ori mai puternice decat THC, elementul psihoactiv din canabis. Pentru # masca adéugarea componentilor chimici sintetici, producdtorii completeazi amestecul cu 0 cantitate mare de substanfe care nu prezinti niciun rise, precum vitamina E, cafeind sau mentol. De asemenea, unele dintre amestecuri pot avea chiar reziduuri de metale grele, periculoase pentru organism. Aceste produse se comercializeazi in special sub forma de tigari, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate in plicuri, sub denumite denumiri ca: Spice Gold, Genie, Pulse, Spice Diamond, Wild Opium Mix, Mojo, Shunk, Smoke, Hummer, Fly plante celebre ca zorele, salvia, comul secarei, mitragina, keraton, ete: Agaric Mushroom, sau http://www asociatia-profesorilor.ro/Soune-Nu-drogurilor-tipuri-de-drozuri-plante-etnobotanice.him|, ora 2183 26