y ie 1, Uraniul Uraniul exist in seoarfa Pimintulai, pink In adincimea de 16 km, cu 0 abundengi medic de 2-10-* % dopisind astfel abundenfa, unot metale ca mezenrul, argintul, bismutul sou cadminl. .In apa mérilor si oceanclor sc gistste uranin sub formis de séruri solubile, ox Concentrapié cuprinse intre 0,4-10~" si 23-10% So disting troi oategorii de roci care pot confine uraniu, Primele dou confin minerale primare si, vespectiv, seoundare de qwanin; a teeia ontegorie confine uraniul ca impnritate inclust {in refele oristaline do ba’. Acestea din rm nu prezinti, deocam- dati, importangi din punet de vedere economic, De mare interes sint mineralele primare, produse in adineul Pamintului, lo formarea crustei, Mineralele seoundare s-au format la suprafag, ca mmare a fransformizilor chimice (de obicei oxidare) ale mnineraleloy primare. In mineralele primare, waniul se afli sub forma de oxizi, singur sau asociat cu alte metale, In mineralele seonndare, uraniul se intil- neste in stare hexavalent, Redim mai jos unele exemple de imine. rale primate si, respectiv, seoundare : minerale primare: uraninit, UO,; pehblendi, U,0,; torianil, (@,0)04;earnotit, K[UO,/VO,]: 1/sH,05 caleolit H minerale secundare becquerelit, CafUO,/POq]y + SHO; antumit, CafUO,]POs], * SHO; 1 200, - BHO. ‘Toate acest minerale se gitsese de obicei in amestec ou alfi ositi (PbO, ThO,, 204, CaO, 3fg0, AL,0;...) atfel inett eompozifia eb tniek poate varia de fa un ‘eyantion Io altul (2) Gonjioutul in uranin dispersal unorreei este dat in tabelul 3.1 (8). Tabet 31 CConghnuta_ in wranin foen —— | cat | | oa | See 8 ae % | aoe 8 cen | 8 pa |e Folosirea. uraninlui in energetien nuclear’, reprezintZ, incon. testabil, principala utilizare a acestui element, Oferind o imagine asupra necesarnlni de wanin In fabricagia combustibilului destinat diverselor filiere de reactori, figura 3.2 prezinti consumurtle esti- Fig, 3.2, — Consumucile Gatinate de urantu In pert | fonda 19752025 [4 i {ans who a5 S80 195 RAN ANOS 20H 20 2020“= MATEMALE COMBUSTIBLE 123 + ealoolit, ‘equevelit, mate de uranin pentra periouda 197)—2025 [4J. Se evidentinzii 0 economie de resutse in cazul cind se folosesto filiera FBR (reactori 20 eu albi tapiai reproduciitori) comparativ ou filiern LVR (resctori ou api ozifia chi- ‘usoarii), Pe aceeast figur sint prezentate limitele rerervelor existente, ale resurselor estimate si posibile. : ul3.1 [3]. Uraniul mai poate fi utilizab on mediu actiy solid pentra laser’ (Huorura de caloin-wanin trivalent —CaP, in prepararen de materiale Inminofore (sisteme cc contin U), ea material de adaos pentru coloraren sticlei eto. Obfineren weaninlut implick operafii de are gi reducere. Concenirarea are ca scop separarea uranintui ‘din roel Tn acest seop, roca este micinatt i apoi tratati cu reactivi ear dizolv’ uranitl ( hi sre). Urmeazi operafia de reouperare a nraniului din solutie, ce conduce la obfinerea wnei paste galbene (,,vellow cake") ce ‘confine intre 60 si 85% U,O_. Rafinarea este procesul prin care uraniul este adus la.o puritate ridicatt,, corespunzitoare ce- Vingelor nucleare. In aceastii etapi, se elimini mai ales impuritisile care au secfinne mare de absorbtie pentra neutroni. Odatzi cu aceasta, xe trausformi UO, in UO, si apoi UF, ~ dack seopul Final este obfineren metalaiui — san in UR, si apoi UF, — dack se urmireste imbogiifirea izotopiei. UF, este un compus volatil ce sublimenzi Ia 56°C si este apronpe exclusiv utilizat in etapa de imbogifire izotopiot. ‘Uraniul metalic se ponte obfine fie prin reducerea chimio’ 8 tetragnorarii sau a bioxidului de uraniu, fie prin réduoerea oloc- trotitiog 9 halogenurilor de uranin sam‘ bioxidului de aranin Detalii eu privire ln procesele de concentrare, rafinare si reducere, la tehnologiile de obfinere din minereuri a utaninlui si comprsilor sii de calitate nuoleari se pot glisi in anesa 13. ,_ineon- destinat wile esti 3.1.1. Proprietiti Starea fundamental a atomului de uranin este ‘Z, si eorespunde nei eonfigurafii elestronice (Rn) 57° 6s* 6p 6a 75%, Primele stiti exci tate ale atomului (in ordinen cresterii energiei) sint fa’s, fist, fils, Pr, Psp, fas, fap, frp ete Fig, 2.3. — Celala clementa {03} ‘etorombied raul Urania metalic are trei stiri alotropice (a, 8 si). Pana aU cristalizeazd in sistemal ortorombie (fig. 33) si este stabili: pind la 600°C, Faz €-U, eustruoturi tetragonal, exists in domeninl de tom 028 (4)a4 TiICA $1 TEHNOLOGIA MATERIALELOR NUCLEARE pevaturi 660—760°C, iar faza y-U, preentind o stmeturi enbick cu volum centrat, este stabili de la 760°C pint Ia punetal de topire. ‘Tabelul 3.2 prezint& uncle proprietZti fizioe ale wraniului [7, 8]. Tabelul 3.2 Peopritatle Haice ate oxentulal Densitate 19 190 kein? Panot de loplre 11a = rc Pant de flerbere 3.900" Reristivitate eestsied (28°C) (2—4)-10-7 Om Conduetibititate tonto fe 950K 25,85 Wim K 610K 32,05 Whn-K CCosfleient de dilatane termles intre 25 si 125°C a diceotia [100] fm dineetia (010) dinestia (001) 2 Goeficont de ilatare volumiek 45,8-10 ‘Transformiel alotropiee oo soe ct sere Structura ersten aU — ortorembie an 045 & 2.U — tetragonal a= 10,52 A = 3.478 A Analiza proprietiifilor fizice si mecanice ale o-U evidentiazd ci acesta este puternic anizotrop. In tabelul 3.2 se prezintis valorile coeficientului dé dilatare termici pe diferite dizectii cristalogratice jax figura 3.4 red dependenja de temperatur’ a parametrilor de refea [10] Dependenfa de temperatura conduetibilitifii termice a uranin- ni metalic este iustrat de figura 3.5 [9]. Th tabelnl 3.3 se redau citeva din proprietifile mucleare ale wnora dintre izotopii uraniului. Datoriti, anizotropiei, proprietiifile mocanice ale ursniului « sint puternice dependente de ovientarea, solicitiilor. Gradul de ordo- nate a eristalitelor este determinat de procedeele de fabricatie sau de tratamentele termice. De exemplu, in tabelul 3.4 se prezintd uncle proprietifi mecanice ale uraniului obtinut pria laminare In 300°C respectiv 600°C, sf supus apoi la diferite tipuri de tratamente ter-eh eubied de topire. ridengiaat & valorile alografic etilor de a uraniu- se redan uraniulai. aniulni de orao- ieafie som int unele Ia 300°C nente ter- gi mii- mico [10]. Datele ilustreacd seiiderea, rezistentot la intine rea ductilitifii, odati cu cresterea temperaturii de testare. Proprietitile mecaniee sint puternie afeotate prin iradier |, la iradieres wnei probe de uraniu la 120°U (grad de ardere Tig, Sd. — Best si = tpt ope SE oA amet ni su TF Be | ' — conaveti ‘ermicl a urs hiuinimetalle, a car- Dunit de uraniu gle foxiduloh de urantu a 0,035 %) rezistinta Ia in ade cu 27 9 fats de valoazea initial, rezistenta la curgere se dubleazi gi proba nw’ mai este ductilt (tabelul 3.5) [10]. Ua tratament temic electuat asupra probelor inadiate126 Pr2ica §1 TEHNOLO Tabet Je wranlulat (neutvoat termel) Constante myoloare notepal Sete efeace aserscpiod ae tstone (6) | sez | 582 absorbtie (b) Sectiune tte Namtr medla de neutron! rapiat emis par | 2,52 | 2.48 Nodal de neutront rapist per neutron | 228 | 2,07 1.37 Hermie absorDit Tabelul 28 Proprictajile movantew ale uranlutut Tempe Resistenla ratura a | Alungire Proba festare | tntindere | eurgere co) | ora | wea | Laminat to 300°C ocopt sare a! recopt 18 sare po jl, wecoacer 3) Feeonceren in stare 8, 12 ore la TOC, nheire Tenth (a 400°) evidentiazd reducerea in eontinnare a rezistentei la trac’ in timp ce alungirea nu este practic atectata, ‘Gdats ou iradierea se produce si 0 durificare a materiatului © probi de uranin @ obfinuti prin latninare are o duritate Viekensto 220 10, iar dup iradiere In um grad de ardere de 0,10 % aceasta eveyte Ie 315 + 20, Stivile principale de velenfi ale wranintui sint U(EEL), U(IV) a | gi U(VI). In solufie apoass cea mai stabil form’ este U(VI), de Tabelat 3.5 Efeetsle ieadtert{Jacupen propietiilor meennlee ste urantuut Varian in prosento a verstenfat Ia 8 Alungire Material tractiune | cungere t Iradiat In 120° rad ardore 0,035% radia, tealat 15 Alungire 400" obicei sub form’ de ion do uranil (UO,)#*. Uraninl metalic este extrem de reactiy, comparabil in multe privinje eu magneziul, Rea | fioneazs cu azotul Ia, temperatari inalte, jar en hidrogenal formea: : hidruni (VEL), care se descompune la 350°C. " Tabelsl 2.6 ae corodare «walla ‘Vitera de corodare ( os im code a iiehia in apa aeeaaee i Influenfa temperaturii asupra vitezei de corodave a uraniitui jalutui in unii agenfi de racire este dati in tabelul 3.6 [11, 12]. Uraniul Se icbow nu reaetioneas’ en sodiul san potasiul lichid.raica St THHNOLOGIA MATEMALELOR SvcneAne 328 itexn de worodare 2 wnat BEE GS mma mai mare dectt neces @ uranintai neiradint ounis de pulbere, este grew, TONG fe piroforie, oft TTenninl, mai ales sub int, art in canze prepriet Yui de 2 fi pute! ‘praniul atael fa pl Peale ridieate. special sine ait eaux toxicitit Goneentragia de rent, © dieratt, periculoash. Denon organist fate de 0,05 mghn’. Sab, apectal radionotavitiih, BET emisie «$1 i hi, wraniul prezintil wy ree corespumde ents fixarea Ini 18, oase, fic splits 31 Tink sapliment i aauist 10 & ifaten maint runei activitifi : ide tosicitate. Canti spoit1o-# — 3° 20°* wif 3.1.2. Procedee de prelucrare Preinoraren, vraniuiui metalic, ee complienti ae sauuniti factor relies care osidares rapids 19° combina. de a absorb! BidroEce ianizotropin propriety in ser mre, principalele, proved ‘de Feluerare se pot amintl , laminares, 62 je 13}, sinterisarea, pulberio watioe. ete, Tumaren este folosit’ im C8 ee peinenit_semitubricntoe ‘tingouri) destinate pretuerii veaeonre ; iuminarea, poStDi Fleet oele, tees #020 (8 Os Yr we praotiet mat ales 1 eal, i faaa o, a uraniulai “Pulberile de wranin find pt ‘ventionale din metatargia pulbes ter ie amendate im sensul aS iGivae manipulare of Drewe ‘adeovate, Produsele i multe oti, $i pirit mnor condi “tie uranin pe baz de pulben! Ty din no _compactare La Fece, WT compactare ame agar, TOpresaRe) TODOS finals ; presare 1a ould. Posibiltiqile de preluerare & ® gonial aepind foarte mult te bale aay ural are © DIAN itate foarte mare, dat “ttiere, deoarece iuxplich ‘femperaturi, ridiente, sota'ga general mai aust MAL feant acoit in celelalte a gu Brie vemperatura de ‘prekuerare Sint oaibite operat de laminar’ sti Jane, Pentru pretorares. WS Poster a 2 se Foloseyte © en ‘ii as procedee tebnologiee9.3.2, Fabricatia clementelor combustibile ceramice Majoritatea reactovilor nucleavi enengetici oe func! termici ow crept material combustibil UO, inteeuit in teci din slinje de siveonin : zirealoy 41s reactorii PWR 5i PHWR; ziteoniu—1%,Nb la reactorii VVER [35 —38]; zircaloy-2 la BWR; zirconin-niobiu la HPOR (reactor sovietic moderat on grafit gi ricit eu ap) [39, 40), Reactorii rapizi ricifi ou sodiu au drept material combuatibil (U; Pu)0, in teaca de ofel inoxidabil [41]. 0 solufie similarys se foloseyte Si la reactorii on neutroni rapizi nioifi eu gaz [42], unde existiy 31 Variante de elemente combustibile din carburi, nitruri eto. confinind plutonin [48, 44]. meazii eu neutroni 9.3.2.1, Procedee de fabricatie a combustibililor ceramici Combustibilii ceramici se obfin, de reguli, prin process de densifi- care a pulberilor, printre care se pot cits : presarea pi sinlerizarca, compactares prin vibrave, forjarea In matriti, topire $i turnare eto Metoda de topire-tumare se aplic& in special pentrn obfineres carburilor ; prin topirea in fasefeu! de electroni s-av obfinut combus- ‘ibili ou performange superioare [45], Presarea si sinterizarea materiaintni prozinté avantajul folosivii, unor temperaturi mai sedizute decit prin procedenl de topive-tarnare,ack, care eformare i EDP >speratii tmosfer -ormare liminart execntis, y— 200) 1 medin ailor in Ubustibil reactor. bustibil rudares, ssimpli- de tip eutroni valiaje 1%Nb ybitt In ineres, abus- losinié snare, SLOMENTE COMBUSTIBILE NUCLEARE 39 deci aproximatiy 2/3 ~ 4/5 din temperatura de topire » materialulai ceramic respectiv Densificarca pulberilor ceramice prin presare-sinterizare axe ce objectiv transformavea pulberilor cu densitate aparent cuprinss intre (1500 ~3500) kg/m? (pentru TO, de exemplu), intr-un corp rigid avind Gensitatea situatd intre (8 800 10 800 ke/m’, ceea ce reprezints 80 -98%din densitates teoretics, (DTT), Realizarea acastni obieetiv este conditionata atit de proprietifile fizice ale pulberii (forma gi maximes granulelor, distribugia granulometrick, suprafaja specific’, confinubml de impuritayi) oft si de condififle de Incra (presiunea si procedenl de Comprimare, temperatura §i timpul de sinterizare, atmostera in care 5e exeoutd sinterizarea ete.’ [46 —491), tn prealabil, pulberea se amesteo’ cu un lant. Liantul favor zeazli transmiterea solicitarilor mecanice introduge in timpul presirit ii confers comprimatulai o anumité rezisten}& mecanics. In unele cazurl se folosese agenfi de Iubrifiere pentru a reduce frecarea intre pulbere gi peretii matrifei in care se efeotueazs presarea. Acesti adi ivi trebuie sd ais propriet&fi care sk penmitd eliminarea ior din mate. ial in timpal procesalui de sinterizare, Ca Tionfi se foloseso do result aleoolu! polivinilic, paratina, kerosenul ete., iat ca material Iubrifiant —abidul stearic sat stearati In cele ce umeaai se vor desorie efteva etape mai importante in fabricatia, pastilelor din UO, pentra elementéle combustibile de tip CANDU. Inaintes. fabricafiei propriu-zise se efectueazs teste pentra fiecare lot de pulbere; acestea urmlireso s% analizeze modul fn care garactoristicile pulberii se incadreazi in specifieatil. Dup’ aceste teste fabricatia incepe cu operatia de granulare, care presupune com. Pactarea pulberii prin presare In 54—84 MPa’ [46], urmata de std smarea sl miicinarea blocurilor compacte rezultate. Materialul obtint’ cate treout prin site en dimensiuni geometrice controlate. Materiatul granulat, amestecat ou lianfi gi Inbrifianfi, este presat apot la. = 2 50 MPa [46] in natrife speciale, objinindy-se astfel pastilele yorude” cu densitates si dimensiunile speciticate. In aceasti faut se efectueags un control statistio al calitipii pastilelor ,crade”, Qperatia de sintorizare se realizeari im cuptoare ou atmosfor’ TeduoStoare (H,) si la temperaturi do (1 920—1 970)K (se poate folosi 51 amesteo de hidrogen si azot provenit din descompuneren, amonia- cului (60), Dup& operatia de ainterizare, so efectueazis controll proprietifilor pastilelor, analize chimice, éxaminarea metalognatica, ste, Diametrnl final al pastilelor se ajnsteazé prin. reotificare la Yalorile specificate de proiect. Dup’ spilare (pentra inléturaves agentului de lubrifiere utilizat la rectificare), pastilele ge usued, se gontroleari dimensional gi li se verifies din hou starea suprafetelor. Jn Zigura 9.20 0 prezint& schematio fluxul tehnologie de tabricafie & pastilelor din UO,, Cerestatile ofectuate fn fara noastr’ s-au materializat prin defi pitea si, tn tinal, prin omologarea tuturor proceselor teAmologice implicate in fabricafia pastilelor sinterizate pentru elementale computcaren reprorueti CPt, i ig, 0.20-—Flox tehno- Iogie de. fabreatls pastilelor de UO, tibile de tip CANDU-PHWR (51-55). S-a realizat, totodat®, tra puneten in statii pilot a telnologiet de fabricatie elaborate si verit tS acesteia, Procotleele utilizate in fabricatin pastilelor sinterizate pentrn elomentele combustibile destinate reactorilor PWR, BWR, FBR i L “aie unmeagé, in principin succesiunea de operafii desorise mai sus, cx unele diferenje tn parame tail de Incra, impuse de caracteristicile ugor dife rite ale produsului finit, Ip reactorii FBR se utilizeaz’, combustibili micsti (U + Pu)O,, de exemply, in cave caz operafiile deserise mai sus sint precedate de amestecnrea, de regul: meca- nied, a pulberilor de UO, (80%) gi PuO, (20%). Densificarea pulberitor cerarnioe prin vibra: re este un proceden utilizat mai mult in S.U.A., In Hanford gi Oalt Ridge [56] ‘ecile clementelor_combustibile, inchive la capktul inferior, se plaseazt vertical intx-an dispozitiv generator de vibrafii care iuncbio- neazi continu in timpul introducerii pulber! in teack. Distribupia granulometrie& a ‘pulberii este foarte lang& (0,1 um—1 mmm), pentra a se facilita operatia de compactare, Metoda este avantajoasi pentra combustibilii cé' ‘contin si plutonit, sau penta obfinerea de pose cera inige dense ew forme complicate, imposibil de realizat prin alte metode. ‘Materia prim& o constituie bioxidull de ura niu de mare dansitate, obfimnt, de exemplu, prin topire. Acesta este mileinat pind oe se obpine distribufis gramalometrich dorit8. ‘Materiatal se adaugh treptat in tuburile ce vibreags lent, la Inceput (acoelerafii incepind dela 10 g, unde g este acoeleratia gravitapionala), pentra ca Apol, pe miisara inokrodri, 64 ge imprime tabu rilor acesleratiidin ce in cemaimari (la uaplere deplini, acecleratin este de ordinul a (80—100 9). ‘Manpul’ de umplere gi compsctare prin vibrare pentru un element combustibil PRTR este de cirea 8 minute, Fabricabia de elemente ou densitatea uni- form distribmité este posibil& mumai dacd den- sitatea particulelor din pulbere este foarte PRTR—Plutonlum Recycle Test Reactor—Renctor pentra testaren procestlul de sesielare a pRotOnWNhd; Haniord, SUA,4, trans A veriti pentrn , FBR operagii sor dife- FBR se 1)0,, ae mai sus & meca- 2 (20%). ‘ne vibra 5.0.4, inchise intron rancfio- palberii pulberii bua se da este onfin gi @- cera sibil de de ura 1, prin obpine teriainl 2% lent, 4g, unde xtra a e tubu- umplere ~1009). vibrare este de veg uni sed den- foarte orocesutal MENTE COMBUSTIBILE NUCLEARE a mate, apropiatiy de densitatea teoretics. Bticionfa compsctirii de- pinde de distribufia dedimensiuni a partioulelor, deforma si orfentarea lor. S-a constatat c& atunci ofnd se utilizeans particule sferice ou trei clase de dimensiuni, se poate objine o densitate de compactare de 98% din densitaten tooreties (56). HBflefenfa compactiirii depinde i mare mAsur’ gi de goometria tecii gi de freoventele gi acceleratiile utilizate. In general, se pot realiza, compaotiri wniforme variind freevenfa intre 400-500 Hz [56], excitind astfel anumite frecvenfe de rezonan}’ ale sistemutui Compactaren pulberilor ceramice prin forjare poate realiza, simulfan, si tnteouirea combustibilulai, Folosirea acestui procedeu depinde ‘de densitaten doritd, de reproductibilitates caracteris ticilor produsului si de comporiarea la iradiexe. Parametrii impor tani care condifionea% procesul sint : caracteristictie pulberii ceramnice utilizate (0O,); compozitia chimio& ; grosimea peretelui si diametral exterior al tecii ; temperatura la care se desfiigoar’ procesul de forjare. Prin acest proceden 80 pot compacta pulberi de UO, pind la densitigi de 80-90% DT (forjare In temperatiir’ ambiant&) si de ~ 92% DP (forjare la’ temperaturi ridioate). Reproduotibilitates in densitnten finalé penton orice tip de eompacte de UO, este de + 0,5% [53]. Tnaintea tnesperli operafie’ de compactare, pulberea de UO, se introduce iu tubul metalie din aliaj de sirconiu, aluminin saw ofel inoxidabil, 08 va servi drept tence. Tubul se etangeazs, Ia capete on dopuri provizorii, pentru forjarea la vece, suu prin sudare pentra forjarea la cald. Hate recomandabili oompactarea pulberii hiaintes Zorjavii, intrucit se vor evita aatfel reduceri mari de diametra pentra obfinerea densitigii maxime. Forjarea se realizeazs Inta-o masini do forjatrotativs unde tenea, este supuid unor gocuri radiale oare reduc seotiunea acesteia, redmeeren de secjiune depinzind de densitatea aparentt a oxidului si de natura materiaiului de intecuire. In timpal forjarii, tubul metalic ce confine pulberea de UO, se comport inifial ca un cilindra gol, ca spoi, pe ntisura redueerii diametrului gi a densificdrii pulberii, tubul meta: io si devind din es tn ce mai rigid. Aceast® comportare influeneaaé reducerea grosimii tecii in timpul procesului ‘Densitatea final’ a materialulni compact depinde de caracteris: ticile pulberii. In general, se obfin densitSfi superioaxe pentra pulbori cu suprafefe specifice recuse gi dimensiuni mari ale particnlelor [57]. 9.3.2.2. Fabricatia barelor combustibile Barolo combustibile, componente ale fascioulului de elemente comb tibile, sint constituite in general dintr-un numiir de pastile combusti- bile introduse intr-o teacé. Dup& umplere, aceasta este otaniats, prin sadare, eu dow’ dopuri de cnpat.PIRICA $1 TEHNOLOGTA MA Procedent de obfineye a barelor combustibile depinde de rene toral in cate vor fi utilizate. Oricare ar fi destinatia barelor, fabricatia acestora implied uemtotea suceesiune de operafii: controll de receptie ol materialelor componente; pregitirea tecilor (téiere In lungimile specificate, degresare ete.); realizaren unor componente (dopuri, piese distanoare pentru clemente combustibile CANDU, re sorturi metalice pentra asignrarea unui volum de expansiune pentin gazele defisiune, in cazul clamentelor PWR 5i FBR) ; brazarea pieselor Aistanfoare pe suprafata tecilor (caaul clementelor CANDU) ; formarea neoloanelor” (seturilor) de pastile si incBrearea lor in teoi ; sadaren do. purilor de etangare ; tratamentesuperficiale ale suprafetelor barei fin! te etc. Majoritsten operabiilor menfionate sint insofite de controale pe ihus, in vederea asigurivii calititii elomaentubui finit. O descriere detali- até afazelor tehnologioe In Zabricafia tuturor tipurilorde elemente com. bustibile ceramice at depisi cadral htordrii de fat. De aceea, in cele ce urmeasi se vor prezenta unele aspecte specific ale. telmologie! Gefabricare a barelor combustibile de tip CANDU-PHWR [58 60). Pentru conteofionarea pieselor distanfoare (patine si distantiori) so utilizeard tabla din irealoy ; semifabricatal este supus, inaintea prelucrdrii, unor controale minufioase legate de dimensiund, defecte Superficiale, planeitate ete, Apoi acestn se prelucreazd, de regulls prin stanjare. Pe supratafa pieselor distanfoare se deptne, prin eva porate, berilin, material ce va asigura imbinarea metalurgio’ a aces. tora pe teoi prin operagia de brazare. Dopurile, din sirealoy se uzineast la dimensinnile speciticate, inaterialul find in prealabil supus wnor controale rigufdase de recep: ie (defectosoopie ou ultrasunete, verificarea proprietStilor meeanica etc.). Controlul ou ultrasunete urmireste sé depistezo eventualele golari in astfel de bare, standardele utilizate pretinzind paneren in evidenfis de goluri cu diametre mai miei de 0,025 mm [46] (vezi cap! tolul 11). Usinarea so realizeazd folosind tehnici conventionale, dup& cate se exeoutis controlu! dimensional de precizie si operatiile de inlk turare a impuritifilor superficial, degresarea, decaparea, spiilaren 51 uscarea [62]. Dupé titierea taburilor lo dimensiunile specitivate, piesele distan foare se fixeazi prin sudare in puncte, imbinavea realizindw-se prin bragare in vid prin induefie. Dupi operapia de brazare, se efeotuea, ‘wn control viausl gi un examen metalografio al oalittii imbindirii Dupa fnctiroares coloanelor de pastile in teoi, so realizeas’ etan- jarea barelor prin sudavea electrick prin presiune a dopurilor de capit, presumes de contact dop-teacS find realizati magnetic. ‘La sudare, barele sint umplute ou un amestes gazos format din helin si argon [46]. Integritatea sudurilor este verificaté metalogratic prin numetoase probe preliminare, pe baza cirora se definese parametrii procesului de sudnre cate va asigura 0 calitate cores- punsitoare imbingriide de reac- + fabricafio (tiieve In omponente ANDU, » tea pieselor 1 formaren radarea do- Darei fini ontroale pe ‘ere dotali nente com ea, In cele sehnologiei + [58-60] listenfieri) 5, inaintea We, detecte ‘egal prin prin eva- oA a aces peeiticate, de recep” mecanice ventualele ‘unerea in vezi capi sale, diy ale distan- ln-se prin feotuean’ ‘ants oan. urilor de nagnetio, ain helin talogratic definese te cores. Sudarea prin rexistenfi se realizeaad prin deformarea plastic a matorialalui teoii si dopalui, deformari care genereagd bavuri externe 51 interne; cele externe se ajusteaz’ prin strunjire, Barele f Tine reese ‘sce as 1 Fagen | [is eae enue ] = te T Tear | wna” | Ei ea EE Fig, 024.—Flux tehnologlede fabricate « barslot de combustibil CANDU, sbjinute se degreseaas, i apoi se controleazi etanjeitates prin testa! soungerilor de heliu (meted ce se va desorie in eapitolul 11) dup& care sint Gecapate, spilate si uscate. Suocesinnea aoestor operafil este prezentatit fn fhusul do fab cafie schematic redat in figura 9.21 [60}.34 FIZICA $1 TEHNOLOGIA MATERIALELOR NUCLEARE 9.3.2.3, Asamblarea fasciculelor de elemente combustibile Fasciculele de elements combustibile au diferite contigurafii, in funetie de reactorul pentra care slut destinate. Asa cum s-a vaeut, fascioulelo destinate reactorilor PHWR au secjiune circular’ i slementele dispuse pe trei cercuri concentrice unei bare centrale. Fascioulele pentra PWR au sechinne p&trats si conpin barele combus bibile in refele de 14X14 pinéila 17 x 17 element si bare de con trol, Pro- cosele tebnologice de asamblare depind de contiguratia fasciculelor. Aceste process an ca obiectiv fabricatin componentelor structurale ale fascioulelor (grile do captt, piese distanfoare ete.), 9i montarea barelor combustibile impreunit on aceste componente structurale intr-un ansamblu unitar ou rezistonti mecanicd adeovat’ si care s& asigure o evacuare optima a oildurii generate do combustibil. In cazul fasciculelor combustibile de tip CANDU, aceste obit tive sint realizate prin asamblarea borelor prin intermediul a dou grile de capit, fird a mai fi necosare piese structurale suplimentare. Positionarea barelor gi a iaseioululni in tubul de prosiune este asigurati de distanfierit gi patinele brasate pe ted. Grilele de capi se confectioneazt din tabl zirealoy, in conformitate ou dimen- siunile specificate, prin procedee convenfionale (stantare). Dupis uzi nate, grilele se conéroledzt vizual gi dimensional, dupa care se dogre- seaud, 80 decapeass, se spald etc. In vederes asamblii, barele se posifioneazd @é Fegula int-un dispozitiv de asamblare, dup cave se realizeazd imbinivile intre doprrile clementelor combustibile si grile prin sudare in puncte [46]. Dupa efectuarea tuturor sudurilor dop-grilé, fasciculal combus tibil este controlat vieual gi dimensional, Uneori se utilizeaz’ procedeui autoclavizrii pentra contyolul calitipii suprafefelor gi al sudurilor de imbinare, Autoclavizarea consti fn menfinerea fascienlului de ele- mente combustibile in autoclave, in condifii similaro celor de fun fionarein reactor inotilzitein apila aproximativ 570K si la o presiune de aproximativ 10 MPa}, Suprafetele ji imbinuwile au o calitate corespungiitoare olnd stratul de oxid resultat este de culoare neagris, aderent gi lucios. Tn fign’a 9.22 se red schema unui flux tehnologic folosit la asamblarea faseiculelor de elemente combustibile de tip CANDU [46, 60}. In tara noastri, fabricatia fascieulelor de elemente combusti- bile de tip ceramic pentra centrale nuolearo-electrice CANDU- PHWR se bazeack pe eforturile proprii do cercetare-dezvoltare, Gestigurate in Institutul de reactori nucleari energetic [68—62], Asamblarea fasoiculelor de elemento combustibile de tip PWR, BWR 9i FBE este mult mai complieat, dat find muméral mare de elemente, complexitatea formei gi numatul mare de piese structurale implicate,wucuEARE wrafii, in -a veut, cular gi centrale. combus- trol. Pro- ciculelor. cuetuirale nontarea cheturale i care si ‘il ‘be obiee- a douk ‘mentare, ane este rilele de a dimen- napii uzi- 10 degre- BLOMANEE COMBUSTIRIE NUCLEARE a cont 385 a] i | | ‘Atelodaare ~ |} —ef conta frat Degear mae ‘eombustibile de tip CANDU, Fig, 9.22, — Fhix tebmologic do asninblare a taiciculelor de elemento