Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Img 03307

    Uploaded by

    Liceul Tehnologic Carsium Harsova
    5 views25 pages

    Original Title

    img03307

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views25 pages

    Img 03307

    Uploaded by

    Liceul Tehnologic Carsium Harsova

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARI, TINERETULUI SI SPORTULUL , CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A iNVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC Anexa nt. 2 Is OMECTS ns, 4463 din 12.07.2010 CURRICULUM pentru CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUL FILIERA TEHNOLOGICA Domeniul de pregittire de bazi:. MECANICA Domeniul de pregitire general: 0B 7INEREA $I PRELUCRAREA METALELOR 2 Aria curricular’ TEANOLOGIL Cultura de spectalitate, pregitire practicl siptimanali si pregitire practic comasati 2010 Chan a2 {lino a eeu, ere enologis Donal de preguie de bart: Mecanies Domes de preg seers: Obiee prebcarea mealelor AUTORI: ing. Vass Petra, profesor grad didactic I, Grup Scolar Industrial Metalurgic, Galati ing. Stroe Doina, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic “Henri Coanda”, Tulcea ing. Cartacuzeneu Blisabeta, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic “Hlensi Coanda”, Tulcea ASISTENTA C.N.D.LP-T.: ANGELA POPESCU - profesor inginer, expert curriculum, C.ND.LP-T. asexe 2 ‘Geb terior a eeu, era wold Donen de peste cao Mest Domenie Presire grea Obra prelorars metallor Oo Domeniul de pregatire de bara: MECANIC! Domentul de pregitire generali: OBTINEREA $1 PRELUCRAREA METALELOR — conditie ‘eacees pentru ealifcarile profesional: Furnalist Ofetar Metalurgst neferoase Laminorist Trefileortrigitor * Constructor cuptoare metalurgice 1. Cultur8 de speci te. pregitire practichsiptimdnal Modul I. Cuptoare industriale ‘Total ore/an: » din are Laboratortehnologic 35 Instr practict : ‘Modul I. Automatizariindustriale Total ore/a 10s din care Laboratortetnologie 35 Instrure practic - ‘Modulul 11. Metalurgie generals ‘Total orelan: 15 din are Leboratortehnologic 38 Insti practic 7 Total ore/an = 10 ore/siptimand x 35 sAptiméni/an= 350 ore/an IL Pregitire practica comasati CDL” ‘Total orelan = 3 siptimfni/an x 30 ore/sdptimans = 90 de ore/an ‘TOTAL GENERAL: 440 ore /an Nota: In clasa a X-a, pregitiea practicd comasata CDL" se poate desfigua cu preponderentl la agent economic cu cate unitatea de fnvaimnt a incheiat conventie de practic, * Dentmirea gi confinutl modulaluifmodulelor vor fi stabilite de cite unitatea de invipimént fn parteneriat cu agentul economic, eu aprobarea inspecoratlui geolar, in vederea dobindint tuniatlor de competenje cheie: “Lucral in echipa", ,Pregdtirea pentru inzegrarea la locul de ‘munca 9 Transiia dea scoala Tocul de munca” din standard de pregtie profesional Cina ae (ill fra Kee, ie eos Domenie presi co bark Mech Domenie prepsire penalty Obfere ¢preuearea maelor oO LISTA UNITATILOR DE COMPETENTE DIN STANDARDELE DE PREGATIRE PROFFSIONALA PE CARE SE FUNDAMENTEAZA CURRICULUMUT, UNITATT DE COMPETENTE CHETE, + COMUNICARE $1 NUMERATIE + LUCRULINECHIPA ‘+ PREGATIREA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA ‘+ TRANZITIADE LA $COALA LA VIATA ACTIVA, + ASIGURAREA CALITATIL UNITATI DE COMPETENTE TEHNICE ‘> AUTOMATIZARI iN METALURGIE © MASURARIN METALURGIE + CUPTOARE METALURGICE ‘+ METALURGIA ALIAJELOR FEROASE, + METALURGIA METALELOR SI ALIAJELOR NEFEROASE. METALURGIA PRELUCRATOARE eller ace, Sia oneal depressive de baz omen de presine pena: Ceres prelurre metallor S) MODUL I: CUPTOARE INDUSTRIALE 1, Notd introduetivi ‘Modulul “Cuptoare industriale” face parte din cultura de speiaitate ferent domeniulut de prepitre general Obfinerea si preluerarea metalelor,clasa a X-2, cicll inferior al liceului, Silieratehnologicd, sare alocat un numar de 70 ore conform planuei de invajmnt, din care: ‘#35 ore—Isborator‘ehnologie. ‘Modul se pareurge eu un numar de ore constant pe tteaga duraté& anulul scolar, nefiind Finals Realzst print-o Ivete eu caracerspicatv gi inept la siya procesuli de preare fvijre gi cre infomeazs asupraindcplini cterlor de reazare « unogineor,ailitilr satin, Propunea: umatoarle instrumeate de evaluare continu 1 Figede observa; Fig test Fig de Inens Fie de autoevaare; Teste de verifemes cunoginjelor cu item cu slegere mulipl, item slogere dus, item de completa item de tip prehe, emi de ip inbeb8a sirasuate sa item de tip rezovare de prebleme. Propunen unaitoarele nstrumente de evaloae iat + Procctul, prin cae se cvlueazk meindele de Tuer, ufliarea coespunitoae & bibliografl, metrlelor i echipamestelor,acurateea thc, modu de organza & idesor gi mateialelr ft apart Poa abordat individual sau de eee un grup de lev + Stuiul de exz, care const im deseiree unui produ, a une imagini sau a une Incest elecironice eae se refer aun anumit proces tehsaogi. ‘+ Ponofolel, cae ofer intormasi despre rezltstele scolar ale cleviler, activtile cexvageolare ee In pecurgeea moduli se va liza evalua de ip format gla inal de ip surat pentru verfiares atingeritcompetonclor. levi webuie evalu uma in cea ce priveste Aobindirea competenfelor speificte in adel acest mah. O competes va eval 9 singuek 8 valuarea scoste in evident misur in care se formeavs eompetegele chee gi competenele tehnice din stndardal de prevtie profesional 8. Bibliogratie 1. Cio sehnotogt tn metalurgi, manvl pens clase aX-a ice industale eu roi etalurgic, ED.P, Bucuresti 1987 2- le Buta’ ali Procese i Yenolog tn metalurgaexractiv A, Tebaict, Bucuresti 1595 3. Buzea Oanea, ndrundor frnaleportea 1, $C Als, Cala 1997 4.E, Cazinivovic, M, Poi, Mater prine si materiale lose to metlurgie, EDP, Bucuresti 19 Chan a8 10 ‘Ge ferraHeeu,era enologis Domes de progsive de bat Meares omen de presaie peers: Obit Oo MODUL Ii: AUTOMATIZARIINDUSTRIALE 4, Noli introduetivs Modulul “Automatizari industriale” face parte din cultura de specialitate aferenti domeniului de pregtire genecalé Obfinerea si preluarea metalelor, clase a X-a, cell inferior al liceau, filer tchaologiea i are alocat un numar de 105 ore conform planului de invayimént, din ‘© 35 ore laborato thnologic. ‘Modul se parcurge eu un numar de ore constant pe tnteaga dural a anului scolar, nefind condifonat sau dependent de eelelalte modal din euiculum. ‘Modulul "Automatizlri industriale” vizeazi dobindirea de competenje specitice domeniului de pregitire generalf, in perspectiva folosii teturorachiziilr fn continurea pregtiit {nto calificare din domeniul de progitze generals. 2.Unitatea/ unitate de competente la care sereferé modulul + Misurdri in metalurgie * Automatiziri in metalurgie chs axe n Cet feral Hei ies hnsogst Domentl epreate de baz: Mecmict omen e peeve geal: Oba pelo etaleler 1 a HOYEATAT POMONA Fe HBVEAM MIEN #8 outigo aogmods AOPTEIOO VaTEISnTAAT WE asouibgo a say saU aNCiNaN aA SOUNT NT HMOPT AT AAR TC SEHTEAS 9p ETT T epundoa L ‘sTunsouniy ‘WIVNILSAGNT RIYZILVWOLAV "aTAGOW a ‘yas smn sopoluouoyalwaneszat « Vals trun sjefueuuoyod wae HNP] » “auoauoo op yn99x0 ap ‘areonaid ap “aiesedwsoa ap sqmeuodion sojqu=Wo}> [BION « ‘SFENTEAG 9p TET ‘popu. sfunsoun WAVRILSAGNI RIYZILVNOIAY “TTNGOW ° Oo 4. Continutal format Se recomandl umnitoaresordine de pareurgee # moduli 1. Mijloace de misurare specie obtneri i prelueriri metalelor -Loatiljespsifceobjineri sl prelucrst metalelor pena care se fc mister: 11.1. euptoae de topie; 112 euptoare de incazire 1.2 aparate de masur: 1.21, temocople; 122. pirometre; 123, manomete; 124, sond de nivel, 12.5, malizator de gaze 2. Misuritori in metalurgie 2.1, temperatura; 22. presume; 23. nivel 2.4 comporitia gazslor, 25. salinitates 256. debit, 227 wi 3. Introducerea in automatic8 si replarea automats 3.1. lementele unui SRA: terminolope, lasiticre, cher funtionalis 3.2. performanfele SRA: eroare stations, supraregij, eed de automtizare, durata ‘egimull tmnzitrn inp decree, impaling primal main, mpl ating 4. Blemente de bazi ale SRA 4.1. traductoare— schema funcfonar,cauze, defect i remediers 42 elemente de exeeuie- schema, funetionare,cauze, defect gi remedie; 43. reguletoare automate schema, funtionare,cauze, defect gi remedier 5. Masurdri automate eu SRA Sl. temperatura; 5:2! presiune, 53. debit, 5.4 nivel, 55 umiditate 6.Controlal,verificarea si repararea aparateloreletrice de misurat. CConimutarie former cuprind teme care pot ft abordate si practic prin desfisurarea de luerdri de instrirepracted '. Resurse materiale minime necesare pareurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomand& uilizarea urmitoarelor resurse materiale minim + Materiale didactie (piromete, termocuple, filme didactice eu procese tehnologice si smdsurar din metalurge, fige de ucr,fge de evalua) © Soft-urieducationale + Caleulator © Videoproiector cusiexe “ Gil terior a Hee, Sie boli Donen de pepe 6 brs ecncs Doreen de rege general: Obie peslcaves meteor Oo 6. Sugestii metodotogice Continutuile programe! modulului ,Automatiaiei industiale” tcbuics8 fic sbordate ito maniers flexibild,dferenlat, snd cont de particulaitfilecolectivului cu cae se uote yi de nivel iniial de pregatire. [Numarul de ore alocat flectrel teme rimine la latitudinea cadrelor didactice care predan conjinutal modula, a une de dfcultates emelor, de nvelul de eunostinf aterioare ale colestivuli eu care leteazS, de complexitatea materilului didactic implieat in strategia Aidactic 5 de rumul de asimiare a cunostinelor de cle colectivu insiruit. ‘Moduul ,, Automatizari industrials” poste incorpor, in orice momint al procesului edvcativ, nai mijloace” sau resurse didactice, Orele se recomandé a se desfigura in aboratoare sau/3i in cabinete de specaltate din unitatea de invayimant sau de Ja ageatul economic, dotste conform recomandirilor precizate in unitjile de competenfe menfonate mai sus. Pregittea practic in laboratoaretehnologice sav Is agentul economic are important deosebits In dobidirea competenjelor de specaltte Pentru achcijionarea competenelor vizate de parcurgerea modulului ,,Automatiziri Industrial’, incontinuare se reccmanda citeva exemple de activi practice de faze: ~ exerci aplicative si practice de idetificare si grupaesistemelor de misurare ‘exerci aplicaive de comparare a misurtorlor manuale gis celor automate execuiate ca SRA + exerci de identficare a elomentlor unui sistem de relare automata = exert aplicative si practice de identifcare si grupare a elementelor zidirietreftactare, & ‘sratrilor et. cexerciti eplicative de comparare a estnaja acestora ‘exerci de identifcarea clementelor constrective, a produstlorretactare, termoizolante lementslor constructive cuptosrelor, fn funeie de ‘Se recomanda abordarea instru centrate pe elev pin proiectarea nor ativiti de tnviare variate, prin cae si fe lst in considerate stlurileindvidule de invare ale FecSui elev. “Acestea virearA urmatoaree aspects: 1 aplcarea motodolorcenttate pe elev, pe ativizarea strucurilar cognitive $i operator ale elevilor, pe exersarea potefialului psiho-izic al acestora, pe transformarea elevalui in coparticipan Ia propria insure gi educa ‘+ Imbinarea gio allernan sstematicd activtiilor bezate pe efortul individual a eleva (ocumentarea dupa diverse surse de informaze, observaia propre, exereitul personal, Instirea programati, experimental gi lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu acivtile ce solicits eforulcolectv (de echipa, de grup) de genul ciscufio,assltuli de idei, ete; * folosires unor meiode care si fivorizeze relajia nemijlocit a elevului cu obiectele ‘cunoasteri, prin reurgere la modele concrete; '*insusirea unor meiode de informare gi de documentare independents, care oferkdesehiderea spre autoinsrure, spre invijare contin, Peni aingetea obiectvelor si dezvolarea competenelorvizae de pareurgerea moduli, pot fi deruate urmdtoarele activi de tnvajre: laboraves de referteinterisciplinare; Exeriti de documentare; Navigare pe Ineret tn scopul documenta Vizioniti de materiale video (cases video, CD — wri; Diseuti cla ake 15 Cell atric ie enon Doren epreptie de ba: Mech Domenie prezatie ger: Obata preluoare meallor Oo Se considest ed mivelul de pregatire este realizat corespunsitor, dacd poate fi demonstrat lecaredintre rezltatele Ivar. 7. Susesticu privire Ia evaluare Evaluate reprezing& pares final a demersulu de proicctae didetica prin care profesoral va misucaeffienja intregulsi proces instractiv-educativ. Evalusrea urmaveste masura in eareelevii si-mu format competejele propuse in standardle de preptie profesional Evaluarea poate f 4) ntinpul parcurgerit modululu prin forme de verfcare continu’ aresultatelor Ivar ‘+ Tnstrumentele de evaluere pot fi diverse, in functc de specifcal modulului i de ‘metods de evaluare— probe orale, serie, practice ‘+ Planfiarea evalu webuie sf ib loc int-an medi rea, dup un program stabilit, evitindu-e aglomerarea evaluator in access perioad de timp. ‘Va realizati de cite profesor pe beza uno probe care se refer explicit la eiterile de performanfs i la condiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evalua specficat in Standardul de Pregatre Profesional pent fecarerezultat al vai 2b Finals + Realizatlprint-o lucrare cu caracter aplieativ si integra la srsital procesulut de predare! Snvijare si care informeazd asupra indeplinnil exterior de realizare a cunosinelor, abilitiilor gi attadinior. Propunem urmatcarele instramente de evaluare continu 1 Fige de observe; Fig teat ige de emu; Teste de veriicarea cunostinjlor cu itemi en alegere multpl, itemi alegere duals, itemi de completa, item de tip pereche, tem de tp Intebint sructurate sau itemi de tip rezolvae de problem Propunem urméoarel instrumente de evaluare final ‘ Proiecul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utlzarca corespunzitoare a bibliograiei, matralelor gi echipamentslor, curatefea tehaic, modul de organizare & idellor si matrilelor fne-un rapor.Poate ff abordat individual sau de cite un grup de levi © Stuiiul de caz, eate consti tn deserieres unui produs, a unei imagini sau a unei “nregistielectronice care se refers la un anumit proces tehnologi. © Portofolil, cae ofer8 informatii despre rezultatele scolar ale elevilor,activitiile extrageolare ete. {nparcurgecea modululu se va uiliza evalua de tp formaty gia fel de tip sumativ entra verifiarea stinger competejelo. Elev tebuieevaluajinumaiinceea ce priveste Aobindirea compctenelor specifica tn cadel acestui modul, O competen se va evalua o singurd ats, valuarea scout in evident misura i cae se formeazs competenelecheie si competentele ‘ehice din standardul de preptie profesional 8. Bibliogratie 4. Opres,C, Bement dereglj i automatiare, Etre Risornt, Cla Napoca, 2001 2. Opres,C. Reglaeaauiomati~ tories aplici-, Eiture Risoprin, Ch Napoce, 2008, cuexe 16 kara tests, eshte Sone do pate se mo Mesaneh Domenie preggers Ovres perc metaar 3. Oprea,C., Automatias, EdituraRisoprint, Cluj Napoca, 2004 4, Saimac, A. ga, Automatizar in metalurgi, E.D.P., Bucuresti, [978 5. Dumittache [ inginsia reli automate, Editura Politchnica Press, Bucuret, 2005 8. Tertisco M, D. Popescu, B. Jor, I. Russ, Aufomatizdr Indutriale continue, Editura Didactic si Pedagogies, Bucuresti, 1991 7. Nasta Tanascicu, Automatiasi Metalurgice, E.DP., Bucutet, 1987 cha xe le ator a Heel, ia oli Domes de pepe ar: Menics Domenie pregite prea Obfneresprelusracs mall MODUL Il: METALURGTE GENERALA 1..Notsintrodustva ‘Modul “Metalurgie generala” face parte din cultura de specialitateaferenti domeniul 4e progtize general. Obfinerea si prelucrarea metalelor, class a X-a cilul inferior al lceuli, era tchaologct, sar alocat un muni de 175 ore conform planuli de invltimint, din care ‘= 35 ore laborator; 70 ore—insiruiseproctios “Modul se parcurge cu un mumar de ore constant pe intveags dura a anf scolar, netiind condivionat stu dependent de celelalte module din curriculum. “Modulul “Metalurgie generals” vizeaz8 dobindirea de competentespecifice domeniunui de Pregitre generals, in perspective foosiil tuturor achiiilor fn contiuarea pregtiit intro ‘alificare din domeniul de pregitie general. Pareurgerea conjinutrilor modululi “Metalurgle generali.” si adecvarea strtegillordidactice ‘vor vza si dezvoltarea competenelor pentru uniajile ,Comunicare i numerafe” si ,Asigurarea ‘aliti, unit de competent chee agregate in acest modul. 2 . Unltatea/ unittile de competente ia care se refers modulul Metalurgia aliaelor feroase Metalurgia metalelor sf aliajlor neferonse; Metalurgia prelueratoare; Asigurares calitaglis Comunicare si mameragie Cia arc 8 Gell inferor a seu,ieetshnalogit Domeai de preazie de bart: Mecacs Domes de preeie sera: Ofori prac tall ea ese feunagn emi anal pt ‘2p ayfouny uy ‘oud suspen 2ara80Fy « ipo sou ap aFTUNDT TORSO wreszFa ‘a 30] pods inp “anpqeuny ae spyyoq spend varAhasngC « rong w wndz xepanaes asnpon wos 224 20) ode r youn warez op tngnpou to 2p yoo snyasoooud youn ay SIRRIEAS BP SAT ° ° 0 aT PHBA ap TATA STINT = “ayeumysojeseidwfonnsu0> ‘oomeaadyanjonasarmgy zeus softer eueagpHos‘xeUan) ap s0]esoo0ud WOR 3p ao/TojouNpy asav0uT ea Na} SEIN) YEIEAUT VEZ soot! ‘Sunn uy afonpasd ap 0pam07a5 ‘ru svoju sopfesus POIEZUTEIND « sway stony hpeoed on oes repystowarortgo Oo SPRAINS ST oS 0s jas a SSN ‘ud amnuriqo soyrearqes ues wreay ‘sea ap squnoug wamy ° 4, Continutul formar Se recomandi urmitoaresondine de parcurgere « modullu 1. Procestehnologie 1. Definite, elasfcare, mirimi de intrare, oper misimi de 2. Objinerea fontet 2. Scheme fluxului technologie de obfnere fonts 22. Fumnalul: profil, constuefe metalic, zidiierefrectar, sistem de cre; 23. Componentelefncdrtturi furl, 24, Insalai si utilaje conexe:prefnctlzitorul de er, intalatia de epurae a gazului de fra, oala de font, ala de zeus 28 Proces fitco-chimice de ransformare a incre, 2.6, Produselefumaluui: fonts, zgur, gazul de fural; 2.7. Masuri de protetie a munei pe platforma furmale. 3, Objinereaofelult in euptoral electric / eu induetie 3.4. Schema thialuitebnologic de obtinee a ofellui tn euptoraleletrictrifazt/ eu indefes ‘32, Cuptoal electri: construtia metalic, dara efactard, funciona; 33: Componentele inedresturicuptorluielectic/ eu inducie; 34. Fazele elaborii elu, 3.5. Masur de protectia a mune la elaborare si obineresofelului tn cuptoru cu are teifazat cuptor eu induce 4. Obginerea ofeluui fn convertizorul LD 4.1. Schema Huxuleitehnologe la obfinerea ofl in convertizoral LD; 42. Converizoral LD: construcfa metalic dra refracar, funetionao; 43. Componente inesresturiconvertizorului LD; 44, Fazele elaboriri fell, 45. Masuri de protectie# muneli la elaborates ofluli fn convertizorul LD,“ 5. Objinerea metalelor gia aliajelor neferoase hnologic Ia objnerea metalelorneferoase; jumbulu, alumiiului si magneeiul, $82, Objinerea alijclor aeferoase prin procodeel:topire, electrodinamics, difuziune, redueere concomitent a oxizilor, prin compresiune gi sinterizare. 6. Deformarea plastica a metaletor sa aliajelor 64. Sta de tensiune si starea de deformare; 662. Deformareaelastict gi deformare plastica; 63. Principalele leg ale deform pastice; 64. Influenja deforma plastce asupra caracteristcilor fizico-mecanice ale metalelar si alisjelor. ‘Thaminaren 17.1. Utilaje principale: caja de laminae eadvee cae, cilindti de laminar, meeanisme de replace, povitonaresclindilor,mecanisme e echilibrae a cilindrilor, 7.2. Uilaje auxiiae:uilaje de manipulate stransport, lae de debiat i iat, lj de indreptae, alte utlaje; "73. Procese ichnologice de leminare:semifabriate, profile, produse plats, produse speciale; chaaxe 2 ‘Gt ino a ice, es aol Domai do preaie do bat Mesa Domenie peste generals Objnerensi pera mel oO 74, Semiftbrcate gi produse objnute prin laminare; 175. Defect de laminate: cauze, metode gi masuri de prevenite si remediere; 76, Misur de tehnica secur munei in sectoral de laminare~ justae 8, Forjarea~ Matrtare 8.1. Opera tehnologic I forjare:reflara,itindera, gure suudarea, trea; 82, Procedee de matijare: matifrea deschis8, matrijarea inchis, debavurare, peeforarea, albrarea; 8.3, Uilje pent forjare si matrjare: cocane, prese: 884, Masur de tshniea seuritii muneti fa sectoral forjare-matrjare, rea, suites, 9 Trefilarea —Tragerea 9.1. Materia prim wilizat a tagere-treflares 92, Sele ulzate Ia defomarea prin trefilaretrager: flere, matte, dornis 93, Ulla ulizate la tragere-trefilare:elemente constructive, fuscionare; 944, Procese teologice de tragere-treflre; 9.5. Masur de tehniea secuitiii munei la treflare-ragere. 10 Turnarea metalclor sia aliajelor 1041. Teoria proceselar de turare:solidificareaaliajelor tute, formare tructurt ‘primar, construe peselor tumate ailizate fn turtoris 103, Procedoe de turare:tumaree in forme temporare,turnare fn forme permanente; 104, Defecte de tumare;cauze, metode i misuri de prevenite si emediere; 10.5. Masur de tenia securittii munei Tn sectoral rumatorie, Conjimuueite formiériteyprind teme care pot fi abordate $1 practic prin desftsurorea de Incrir de iniruire practca 5, Resurse materiale minime necesare parcurgerii modululu Pentru pareurgerea moduli se recomanda utlizares urmtoarelorresurse materiale minime: © Materile didactice (planse, modele de cupfoare, moste de materi prime si semiabricate, filme didactic cu pracese tehnologice din metalurge, fige de lun, ise de evaluare) + Softuri edueationate * Caleulator # Videoproiecior 6, Sugestii metodologice Confinutuile programel modululut,.Metalurgle generala” webuie 4 fle ebordae io anit flexibila diferenfiat,ynind cont de perticularitiftecolectivulul cu care se lucreaz8 si de ivela intial de pregdtire. Numiral de ore alocatficire teme rimane a ltitudineacadrlordilactice care predau continual modulus fone de diiculaeatemelr, de nivel de cunogte anteroae ale coletvulu eu care ereaz4, de complexitatea matvallui didactic implica in Strategia didactic gi de tml de similar a cunogGinjelar de ete coletival inst Comex 2 ira oe ng Domenie pregire bnt esont anti J per el Ota presen tor oO ‘Modula ,.Metalurgie general” poate Incorpora, i orice moment al procesuluieducativ, ‘oi mijloace Sau resurse didactice. Orele se recomands a se desfigura In Isboratore saw/i th cabinet de speciaiate din unitate de fnvatimint saw de Ia agentul economic, dtate conform recomandirilor precizate tn nial de competente menfonate mai sus Pregdtiea practicd in laborsioare tztnologice san Ta agentul economic are importants eosebitt in dobindizea competenfelo de specialitate Pentru achizjionares competentelor vizate de pareurgeres modulului ,.Metalurgie general”, n continuare se recomands citeva exemple de activi practice de invjare: ~ exer apliatve gi practice de identifica si grupare a elementelor ride reftactare, a seater e exerci apicative de comparare estnaja acestora “exer de identicare a elementelor constructive a produselar efractare, termoizalante Se ecomanda abordarea instru centrate pe elev prin proiectarea nor activi de ‘nvtjao variate, prin care se late fa considerare still individual de fnvtre ale fect dev, clementelor constructive a cuptoarelor, fn funotie de Acesteavizenzi urmtoarele aspect: + aplcarea metodelor centrate pe elev, pe actvizarea strctrilor cognitive si operatorit ale elevilor, pe exersarea potenfialuli psiho-fizie al acestoa, pe transformarea elevulut fn copartcipant la propria insure si eductie; ‘+ Smbinarea gio aleranja sistemstica a activtmlor bazate pe efortl individual el elevulul (documentarea dupa diverse surse de informare,observaia propie,exereiul personal, instruirea programati, experiment si Iueul individual, tehnica muneit ex fige) cu setvitaile ce solicit efrtl coleetv (de echip, de grup) de genuldiscuilr, ltl de ide, et; * folosies unor metode care a favorizeze relia nemijlocitt a elevului eu obiectele ‘none, prin ecurgere la modele concrete; insugea unor metode de informare si de. documentare independents, care oferi deschiderea spre autoistruire, spre inviare continu. Pentru atingerea obiectivelor i dezvoliarea competentelor vizste de parcurgerea ‘modululi, pot fi derulate ummatoaele activity de fnvijare: ‘© Elaborarea de referateinteriseiplinare; + Exerifide decumentare; ‘© Navigate pe Internet in scopul document ‘+ Vizionsi de materiale video (casete video, CD wr); © Diseuti Se consider c& nivelul de pregatire este reaizat corespuncitor, dacd poate ft demonstrat fecaredintre rezultatele iva. 7. Sugesti ew privire la evaluare Evaluarea reprezindl partea finald a demersului de proiectare didactca prin care profesoral va misura eficienfa fntregui proces instuciv-educatv. Evaluarea urmieste smiisura in care clevii sau format competenfele propuse t standardele de pregitire profesional, Evaluarea poate f ‘in timpul pareurgerit moduiulut prin forme de verifcare continu a rezultatelor Invi. ‘+ Instrumentele de evaluare pt fi diverse in functie de specificul modulului si de ‘metoda de evaluae ~ probe orale, seis, practic. cae 4 (Gelatin a ices ies ebook omer de preyiee ce bz Meena Domes de preeaie generat: Objierea phere tear Planificaresevaluari rebue st ib loeinte-un medi real, dupa un program stabil, cvitindu-se aglomerarea evaltilor In aceessi periands de tip "Va fi reaizati de cite profesor pe baza unor probe care se rferd explicit la

    You might also like