MINISTERUL EDUCATIEIL, CERCETARU, TINERETULUI $I SPORTULUI , CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC Anexa ne 2 la OMECTS nx, 4463 din 12.07.2010 CURRICULUM pentru CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUL FILIERA TEHNOLOGICA Domeniul de pregittire de baz: ELECTRONICA AUTOMATIZARI Domeniul de pregitire general’: ELECTRONICA AUTOMATIZARI Aria curricular’ TEHNOLOGIL Cultura de specialitate, pregitire practicd siptimanald si pregatire practied comasati 2010AUTORI: OPA VIRGIL 'STANICK GIOVANNA MANIGA VASILE Prot ngs grad dete J Colegio Tehnie de Comunieai Nicole Vases Pro ing. Calla Tele de ComuniailyNkoae Vase Karpen” Prong rae, Coll Tele “Gheorghe Alen!” ucurest Prot ing, Coleg Tele de ComuniaiyNioae Vases Karpea” Prot ing rad diac, Coll Teale “Gheorghe Alene’, Bueurest Prot rad diac Coll Teale “Gheorghe Asch", Bojan Dr. prot. ngs grad dct I, Coleg Teale "Ghoorghe Arnal", Bucureyt ASISTENTA. C.N.D.LP.T. ANGELA POPESCU - profesor inginer, expert Curriculum, C.N.D.LP.TPLAN DE INVATAMANT casa aX (Clu inferior al lceulul—fiieratehnologick ‘Aria curricular Tebnologit Domeniul pregitirii de bark: ELECTRONICA AUTOMATIZART omental pregitirt generale: ELECTRONICA AUTOMATIZARI ~ conditi de acces pentru califitrile profesional: * Elecironistaparatesiechipamente * Electronist ele de telecomunicofit 1. Culturi de spesalitat si pregitire practi siptimanalé Modulut I. Bazeleeleetroneit ana ‘Total are an 140 dincare: — Laboratortehnologic 35 Oo Tnstruire patios 35 ‘Modul I. Bazele electronic digitale ‘Total ore/ an 0s dincare:Laboratortehaologic 38 Instr practiet Modulul 111 Traductoare Total ore! an : 10s dincare: — Labortiortehnologic 35 Tnstrire practi 35 ‘Total orela IL Stagii de pregitire practic CDL.” ‘Total orefan = 30 oresiptimang x3 siptimanian = 90 orefan ‘TOTAL GENERAL: 440 ore /an Not: in ciasa a Xa stile de prepiire practic’ CDL" se pot desfigura eu preponderenth la ageafi economici eu care unitatea de invatimint a incheiat convengie de practic, *Demumizes si conjinutul moduluhii/moduelor vor fi stablite de eitreuniatea de ivsyimdt fa parieneriat_cu agentul cconomic, cu aprobarea inspectoratului scolar, in vederea dobindiit ‘uniilor de competene cheie: Pregitirea pen integrarea la lacul de mune gi Trancitia de a eoald la locul de munca dn standardul de preghtxe profesionalLISTA_UNITATILOR_DE_COMPETENTE_DIN_STANDARDELE_DE_PREGATIRI PROFESIONALA Pi ‘CURRICULUMUL, [ONTTATI DE Comm ENTE CHEE © SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR © TRANZITIA DELA SCOALA 1A LOCUL DEMUNCK, © werut tvecmes UNITATT DE COMPETENTE TEHNICE _MASURAREA ELECTRICK A MARIMILOR NEELECTRICEModul 1: Bazele electronieti analogice [Nott introductivs ‘Modulul * Bazele clectronicti analogie” fice pate din cultara de specialitate aferents domenivii de pregtie generald Electronich~ automatiziri, casa a X-a, ccil inferior al Hicelui, Sliestehzologit, are alocat un ume de 140 ore confor planuli de ivi, din care + 3S ore ~insirire practic’ + 38 oe-Isborstortehnologic ‘Modulul se parcurge cu un numér de ore constant pe intesga dura anului scolar, nfiind contijonat sau dependent de ceelalte module din curicalum. Modulul “Barele clectronili analogiee” vizoazi dobindiea de competene specitice domenivlui de pregitive generals, in peespectiva flosni tur ahiziilor in continuarea progitr {tro calificare din domeniul de pregatre general arcurgerea coofiautulor modulului “Bazele lectronieii analogice” si adecvarea strategilor didactce vor viza gi dezvotares competenjelor pentru unitatea de competent cheie “Satisfacerea cerinfeor client 2. Unitatea/ unititile de competent Ia cure se refer modula ‘+ UTILIZAREA COMPONENTELOR FLECTRONICE + UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE DISCRETE + SATISFACERFA CERINTELOR CLIENTILOR° Raa HOE SETS yoyos 2yuanaud yj ws Bu ‘up soppweueduios ynyor vaw2ye O sou9918 Jopsuayps vz0q ad soffoqear sonan2959 sin peda no 1 sorsms un no sayy -areopeayy samen op spend are usu gnp 1 loeuayposoW amor, oy sunpxou09 2oquans9p9 away 4 sranosp soon sojonmzodsip qe szouoyauny 9p soqumutas mazyseoundoy O = xtoona § ‘anfoy 9p yon eonsuosen “omuoyfomy 9p _ idiot “aqenroumpenyyen20 “oyemmaioa 2p spor “Sin0=DH sonsposnies ‘ezqmjod “gozy suman :Na vouniouop ‘ivo}onpwoonues wpord—oTarot Sieg Taso Toa woo a so ammauoyay op sojesms seminumie © sjansrp aomonnope soppanrzodip aye aegioads soppoajep vatsusuapl ‘yedsuy usd “sequen; opemauodato> 30;909}9p ont -proauet sree ap axBojou,deyqeo-uou 2 sojose-oyos soyifeo|dull wasou960c1 0 TRATES tuoysjs ‘ailezqueiz0 ‘snpoxd —‘oleouges 0p s2o0tg areoypzundsas099u sqonu98 appa Bugyser 9s esongs vadnse Joqo1as 1 _yaneye> sojypuMed camou HOPI O ages unalse 2p en ‘sopluoys © aoreuuosIpou ‘otoipaid| apg nop ox) yeyeouas npypafud zum» oxoipowal ‘nop aresxpe oqeuosiad _ uostng uoqp> n> a2e10q¢I09 9p WTEPOW, © oO4. Continatul ‘Se recomandt urmatoares ordine de parcurgere a modululi ‘Tema 1. Dioda semiconductoare, ‘+ Ioncjiunea PN: structure fies, plarzare,earateristia stati ‘+ Tipur de diode: dioda redresoare, dioda de comutsic,dioda stabilizatoare, Princpiul de funetionare, simbolu,caractristca states, paramets utiliza ‘Tema 2. Aplicati ale diodelor. Surse stabilizate de tensiune. ‘+ Redtesosre monosltemanta si dubl alteranta ‘+ Stbilizatore parametrice de ensiune * Defect ‘Tema 3. Tranzistorl bipolar. *Prineipiul de functionae, ecuaiifundamentale, simbolui, conexiuni, caractristca staticd de iegce, regimuri de funetionare, parametri, circuit de polarizare, punct static de functonare, uli ‘Tema 4. Aplicaii ale tranzisforului bipolar. Amplificatoare. *Amplfiatoare cu un tanzstr,seteme de baz, parameti + Defecte ‘Tema 5. Tranzistorl unipolar ‘+ ‘Tipuri: TEC-J, TEC-MOS. Prinepiul de fimejionare Simbolur, paramets, liza. ‘Tema 6, Dispozitive optoslectronice *Tipuri de dispozitive: {todioda, fotetrnzstor, foteclement, diods electroluminiseent, Prinepiul de funetionare, simbolus,pareinetr, uz Note: 4 -Rezulatele invativt 4-7 vor f obrimute prin integrarea continuurilor speifice in temele studtate pe tot pareursul modulus 2.Contimurileformaritcuprind teme care pot fl abordate si ratte prin desfasurarea de luerdri de laborator/nsiruire proce Exemple activititi practice de fava ~ Masurarea parumetlardispozitiveor electronice. + Trasateaearateristii dispoztivlor electronics. -Realizarea de montae simple pe cablaj experimental /cablajimprimat/platforme dedicate. + Activtii de inva de tip joe de rol prin care ae ofe cenfilor serviei eorespunzitoare standardelor. + Activtii de Invtfare tp stad de az prin ares ideniic8parameti caitativi i server. 5, Resusse materiale minime necesare parcurgerii modululyi ‘Pentru parcurgerea modulus recomand8 tilizarea unnitoarelor esurse materiale minime: ‘Componente elecironice discrete (diode, tranzistri, dspozitive multjonetiune, éispozitive ‘optocleczonice) + Aparate de misurd si control (multimetre, oseloscop, generatoare de semnal, surse de alimentare) + Module pentru studiul experimental al componenteor gi ciruitelor/ pli de test, suse de alimentare, genertoare de seral + Sistem de clea cu softvare adecvat pentru simulte6, Sugesti metodologice Conjinutuile programe? modulului »Bazsle electronic analogice” tebuic st fie abordate fnteo manird flexbil, diferential, nied cont de pardculartfle coleetvulul cu cate se Iucroaca i de mivelul inal de prestire. ‘Numarul de ore alocat fscdrelteme rimdne 1a latiwdinea cadrelor didetice care predau continual modutului, i» fnciie de difcitatea temelor, de nivelol de cunogtin antericare ale coleetivu en cae Ivrea, de complexitates materisului didactic implieat im srategia didactic se rtmal de asimilare a canogtinelor de cate coletivul instru, Modulul ,Bazele electronic analogice” poate incorpore, in orice moment al procesului etuativ, noi mijlace sau resursedidacice, Orel se recomana ase desfigra tn Iaboratoare sausi fn cabinete de specialitate din unittea de invajamant seu de Ia agentul economic, éoate conform ‘ecomandirior precizate fn untijie de competenje mentionate mai sus Pregitirea practic in laboratoaretehnologice sau le agentul economic are important deosebité in dobinlrea competentelor de specialitate, Pentru achiztionarea competenclor vizate de parcurgerea modulului, Bazele electronic smalogice”, In continuare se ecomanda céteva exemple de activi practice de lover: aplcatve si practice de identicare si grupare a componentlor si ciruitelor leetronice; exert plicative de comparae a parametilor componentelo + exerifil de idntificare a teminalelor componentelor electonice, ‘Se recomanda abordars instr centate pe elev prin projectates unr activi de Mvare ‘variate, prin ear sie lute ln considevare still individuae de favajre ale fleedui elev. ‘Acestea vizeazA ucmitoarele aspecte: + aplicarea metodelor centrate pe elev, pe sctivizarea structuilor cognitive si operator ale clevilor, pe exersrea potenfialului psiho-izic al acestora, pe transformaree elevului in oparticipan a propria insure gi educate; 1" imbinarea gi 0 altemantssistematicd aetvitiilr bszate pe efortal individual al elevulst (ocumentarea dup diverse suse de informare,observaia propre, exeritnl personal, instuirea programatd, experimental si lucrul individual, tehnica muncit cu fige) cu activitil ce solicits fortulcoletv (de echipa, de grup) de gesul dseufilor, asatuui de ide, et; * folosrea unor metode care si favorizeze relajia nemijlocitt a elevului cu obiectele ‘eunoaserti, prin recurgere la modele concrete; + insugrea unor metode de informare gi de documentare independent, care ofert deschiderea spre autoinstrie, spre inviare contin. Pentru atingerea obictvelor si dezvolteres competenjelor vizate de parcurgerea modaluli, pot fi derulato unnaoarole ativitai de invijare: ‘+ Blaboraea de referate interdisciplinare; ‘© Exercifide documentare; ‘© Navigate pe Internet in copul documentii ‘+ Vizionii de materiale video (case video, CD — ui; © Diseuti, Se considers cd mivelul de pregitre este realizatcorespunzator, dacd poate fl demonstrat Hecare dntre rezultatele invari. 5 cireuitelor electonice; 7. Sugesti cu privire Ia evaluare Evahuateareprevint® partes finals a demersuli de proiectae didatis prin care profesoul ‘va misura eficienfeinregulat proces instructv-educativ. Evaatea unmlreste sua in cate elev sea format competenele propuse in standardele de pregitire profesional. Evalusrea poate ft 4. bn rimpul parcurgeri modulul prin forme de verificare continua a rezultatlor invariOo + Instrumentele de evaluae pot f diverse, tn efi de specifcul modululi si de metoda de cevaluare - probe orale, ses, practice. * Planificares evaluat webuic s& ait oc inu-un mediu real, dupa un program stabiit, cvitindy-se aglomerares eval in aceeasi periond de timp, =" Ve fi realizati de eft profesor pe baza uncr probe care se refer8 explicit In ertrile de performants sila condiile de splieabiitate ale acestor, corelate eu tipul de evalua specificet, fn Standardel de Pregtire Profesional pentru fiecarerezaltt al iw. b Finala ‘= Realzatéprintr-o lucrare cu caracteraplcativ gi integra la sflzyital procesului d Anvijare gi cae informeazt asupra indepliint criteritor de realzare a cunostinielor, siatituinior. ‘Propunem urmaoarele Instrumente de evaluare contin: Fige de observatie; Fige test, Fige de era; Fige de autoevaluae; ‘Teste de verificarea cunogtnjelor cx itemi cualegere multpi, itemi alegere dual, item de completar,itemi de tip pereche, itemi de tip Inteblci.strcturate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Propunem umétoarele intrumente de evaluare final: ‘© Projectl, prin care se evalueazi metodele de Iuera, uilizarea corespunzitoate & ‘ibliograiei, matrialelor gi echipamenteor, acuratefea tehnicd, modul de orgnizare a idellor si materiafelorfnt-an raport, Pose fi abordat individual sau de cre un grup de elev ‘+ Studiul de eaz, care consti fn deserieres unui produ, a une imaginl sau uneiSnregistai clectronice care se refer a ua anuiit proces tebnolosic. ‘+ Poriofolinl, care oferd informafi despre remutacle eolare ale clevilor, act extraeolare ete Tn parourgerea modslul se va utiliza evaluare de tp formativ gi Ia final de tip sumativ pentru vetficarea atingori competentlor. Elev webuie evalvati numa in ceea ce priveste ‘dabindirea competentlorspecifieate in cadrul acestui modu. O competeni se va evalus o Singur dat, sare! valuare scone fn evident masura fn care se formeazX competenfele chee si competenele ‘ehsie din standardal de pregtire profesional. §. Bibliograie 1, Dali, loneseu-Vaida M. Componente i circuit electronice, Manual pentru clasa a- Xa, Editra Didactict si Pedagogies, Bucuresti, 1995 2. Danila T, lonescu-Vaida M. Componente si circuite elecironice, Manual pentrclasle aXla si a-Kiba, lice indwsiriale, Editura Didactic siPedagogic, Buewest, 1993 3. Cosma D., Mares F. a. Teste si probleme peniru bocalaurear sf olimplade — clecrotchnicd pi electronica Editura Arves, Bucuresti, 2006 4. Thomas L Floyd Dispositine elecionice, Editura Teor, 2003 S. Aurelian Chivy, Hlectronicd analogicd, electronicé digald- lurdri pracice, Eitara ‘Arves 2005 66. Cosma D si eolectiv Componente gi crete electronic -Iuerivi pctice Baitura Arves 2008 1. Tomescu N., Sztojanov 1, Pasca S. Electronicd analogicd, Baitura Albasta, Chj- Napoca, 2008 8. Tomescu N., Sztojanov I, Pagen 8. Dispacitive si cireuite electronice fandaimentale, altura Albastrs, Cluj-Napoca, 2008 .Modul 11; Bazele electronicii digitale 1, Noti introductivi ‘Modulul *Bazele electronic digitale” face parte din cultura de specilite aferents domeniuli de pregiire generala Electronicd- automatizr, casa a X-a, cictl inferior al Hoeului, Slieratehnologicd, sare alocat un numr de 105 ore conform planului de fava, din cae ‘+ 38 ore- lboratorichnologic ‘Modul se parcurge cu un mumar de ore constant pe intreaga durati a anului scolar, nefiind y nspes_ oy ‘edyoo 9p soja vaneunsy dn wy aeonnsuoo sojmprane eBUINSY + fc) op_eayotenpiarpursotieod _easedsoiod « wanes 9p auinqinstp ‘qudosd mares op area “umby apes uy jurae sopudoud “wamsousn0E » Sogo oa wT aT ‘aauos ap vou ojarsononpen Oo4, Continatul formarit Se recoménds urmatoarea online de parcurgere a modululi ‘Tema 1. Mimi fice nelectrice sl unitfide masuri ale acestora: ‘+ Mirimi Gzice utlizate in tehnied: lungime, mash, arie, unghi, presiune, concentafc, ‘resiune sonora, fora, debit, temperatur nivel, tensiune, curent,rezisten + Sistemal Tntemajional de Uniti de Mistra ST (unit de misurdfundamentsle,asociate, erivate, tolerate), simboluri, prefice pentre multisli gi submultili, reguli de secre, ‘operarea cu mull si submutpi,transormarea din unit tolerate in uni ale SI Tema 2, Traduetoare + Definite * Schema bloc general a unui traductr. ‘+ Principiul general de functonare al raductoarelor + Caracteristici statice (liniaritte, domeniu de mésurare, sensibiltate, rezoluie, prag de ‘sensbilitae,precize) CCasiicarea reductosrelor: 1 dup marimea furizat a isire; 2. dupa natura masimil de intare in taductor. + Parametrit specifi trductosrelor: 1 valor imité ale marimi converte; 2. valor limit ale semnaleorelectrice objinut previzute in documenta ehnic. ‘Tema 3. Tipuri de traduetoare 5 prinepial lor de functionare. * Traductoare de poviie side deplasare, pentru misuraea vitezelor, de temperaturs, de presiune, de fort, de nivel de debit, de umiditste, pentru mirimieletric,elecroacustice Note: 1 -Rezalatele tnviirt 4-6 vor fi obtinte prin inegrarea conimuwilor specifice tn temele studiate pe tot parcursul modulul 2Continuturite formarit cuprind teme care pot fi abordate $1. practic prin desfasurarea de erat de taboratr insirurepractcd a) Macuraea tempertuts 3 Micurares nivelulat 2 Micurarea frei 3 Sesizarealimitelor domeniui de uizare a unui raduetor 5, Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea unmétosrclorresurse materiale minime: + Module pentru std experimental al raduetoarelor = Aparate de masura si contol (mulkimetre,osciloscap, surse de alimentare, generatoare de seman) 6. Sugesti metodologice Conginutuite programet modulului »Traduetoare” trbuie si fe aboréate inte-o manier’ fexibila diferentata ind cont de particularittlecolectivului ca care se lureaza i de nivelul inital de pregaire ‘Numdrul de ore alocatfleirel teme rimine Ja ltiudinea cadrelor didactice care predau conrinutul modulului, n faniie de difieultatea temelor, de nivelul de cunostinleantrioare ale 2Oo colectivul cu care luereaz, de complesitatea matrilulii didactic implicat tn strategia didacticd si deritmul de asimilare a cunogtinjelor de ctr colectivulinstruit. Modula ,Traductoare” poste incorpora, in orice moment al procesuui edueativ, not mijlosce sau resurse didactice, Orele se recomandi se desfigua tn laboratoare sau fn eabinete de specaltate din unitate de invitimdnt sau de la agentul economic, detate conform recomandarlor preczate in unitiie de competenfe menfionate mai su. Pregitrea practic in labortoaretehnologice sau la agental economic are importanf deosebita ‘in dobindives competenjelor de specalitate Pentru achizitionaree competenfelor vizate de parcurgerea modululs continuae se recomanda citeva exemple de activtii practice de invitare: exert plicstve gi practice de identiicare si grupae raductosrlor exerci pliatve de comparere a traductearlor wTraductosre”, in ‘Se recomands aberdara instru centate pe elev prin proiectarea nor activtii de fnvajare ‘variate, prin care si fie late in considerate stlurile individule de fviare ale cir elev. ‘Avesta vizsa urmatoreleaspeste * apliarea metodelor cenrate pe elev, pe actvizarea structurilor cognitive gi operator ale clevilor, pe exersaree potentialului psiho-fzic al acestora, pe transformarca levului in copartcipant la propria instrure si educaie; * Imbinarea gi o allemangi sistematicd e activitailor bazate pe efortul individual al elevului (Gocumentarea dupi diverse surse de informace,observatia propre, exeriil persona, insures ‘rogramatd, experimentul si lurulindividal,tehnice muneil cu fig) eu actvitiile ce solicita fora! coletv (de echipi, de grup) de gem dscufior,asltlui de id, ee; + folosirea unor metode care sk favorizezerelajia nemijlocit a elevalui cu obiectele cunoaserl, prin recurgere la model concrete; * Tasugtea unor metode de informare si de documentare independent, care ofera deschiderea spre autointrie, spre invsjare conti, ‘Pentru atingcreaobiectivelar gi dezoltare compotenslor vzate de parcurgerea modulul, pot i derulateurmétoaree atvitii de invajre: ‘¢ Bhborarea de referateinterdisciplinae; Exerc de documentare; [Navigate pe Intemet in scopul document Viziontr de materiale video (casete video, CD uri); Diseui Se consideri ct mivelul de pregatire este realizatcorespunzitor,dacd poate fi demonstrat flecare dntrerezultatleinviri. 7. Sugesti ew privie la evaluare [Evaluaresrepreznlé pasts finalé a demersului de proiectare didactc8 prin eae profesor ‘va masureeficentaintregul proces instruetv-edueativ. Evaluarea urmareste masura in cre elevii ‘s-au fonnat competenele propase in standardele de pregitire profesional ‘Evaluates poate fl: 4. Insimpul parcurgerit modulull prin forme de verfcare coninu a rezutaelorInvaari * Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specifiul modululi si de metoda de evaluate ~ probe orale, srise, practive. * Planifcarea evalusi trebuie sf aib Io int-un media real, dup un program stabil, evitindu-se aglomerareaevalustilr in aceeasi perio de timp. 1 Va fi realizat de cite profesor pe baza unor probe care se refer explicit Ia eritsile de periormant gi la condfile de aplicabiltate ale acestors corelate cu tipul de evaluare specifiat {n Standardul de Prepitire Profesional pentru fecarerezultat al invSféi final 2+ Realizaté print-o luerare eu caracteraplicativ si integrat la sfiggital procesului de predare/ fnvijare gi care informeszd asupreIndeplinii erterilor de relizare a eunoyinelr,abilitiyilor si attadinior. Propunem urmdtoarele instrumente de evaluare continu: Fije de era; Fige de autoevaluare; ‘Teste de verificarea cunogtnjelor cu item cu slegere mulipa,iemi alegre dual, item de completae, item de tip pereche,itemi de tp intreblri structurale sau item probleme Propunem unitoaree instrumente de evaluare final: ‘+ Proicctu, prin care se evalucazi metodele de lucra, uilizarea corespunzitoare a [ibliogrfici, materalelor si echipementelor, acursefe telnet, modul de organiare a ieilr gi snateialelor nt-un report. Poate fi abordat individual sau de ctr un grup de elevi ‘= Stuiul de eaz, cate consth tn desrierea unui produs, a une imagini sau a uneitnregistric leetronice are se reer la un anumit proce tehnaloge, ‘© Poriofoliul, care ofer8 informstii despre rezulatele jcolare ale elevilor, sctviiile extagoolae et. {h parcurgerea modullui se va utiliza evaluare de tip formatv gi la final de tip sumativ pentru veificarea atingecii competenjelor. Elevii trebuie evalua mumai in ceea ce priveste obindirea eompetenelorspecificate in eadral acestui modul.O competeni se va evalua o singura aa, tip ezolvare de Evaluarea scoate fn eviden misura i care se formes competentle cheie gi competence ‘whee din sundardul de pregtire profesional 4, Bibliografic 1. Penescu ©, Fehipamente electrice si eletronice pentru cutomatisir, Eitan Didactics siPedagogica, Bucuresti, 1089 2. Sabina Hilohi, Elemente de comands si control pentru afionsi gi sisteme de reglare ‘automate, Edita Didacted yi Pedagogies, Bucures,2004 3. Cicérlea A, Tehnici de msurare in domeni, manual pent clisa a X1-a, Bdtura CD Press, 2007 4, Mares P, Elemente de comands si contol pentru acjioniti si sisteme de reglare automata, Fditura Beonemic’, 2002 5, Pintes M, Auxiliat curiculat pentru modulul Sisteme de automatizare, Intp:/hvow archive vet o/web/Aux, Nivel 3/Eletronica si Automatizari 2