You are on page 1of 43
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARIL TINERETULUI $I SPORTULUL ,, CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC Anexa nr. 2 la OMECTS nx. 4463 din 12.07.2010 oO CURRICULUM pentru CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUL FILIERA TEHNOLOGICA Domeniul de pregitire de bazit: CHIMIE INDUSTRIALA Domeniul de pregiitire general: CHIMIE INDUSTRIALA Aria curricular’ TEHNOLOGII Cultura de specialitate, pregitire practicd siptimanali si pregatire practick comasaté 2010 AUTORI: Ing. Ersilia Cosbue Ing. Cristina Neaesu Ing. Ana Rus Ing. Doina Vasitiu lng. Mareela Vieru Socaciu prof. grad didsetie 1 Grupul Scolar RADU CERNATESCU”, las of. grad didactic T Grupul Scolar de Chimie industrials OLTCHIM, Rémnicu Viloes + pro. grad didactic I CColegil Tehnic ,LAZAR EDELEANU , Ploiesti + prof, grad didactic 1 Colegiul Tehnie “LAZAR EDELEANU” , Ploiesi + prof. gred didactic | Grupul Scolar de Chimie “COSTIN NENITESCU, Bucuresti prot grad didactic T Grupal Scolar de Chimie industrials “TERAPIA", Cluj ASISTENTA CN.D.LP-T. CLAUDIA CALINE’ 3CU - expert curriculum, C.N.D.LP.T. PLAN DE INVATAMANT. dasa aX- etal inferior al liceului fiers tehnologiea ‘Avia curricularé Tehnologit Domeniul de pregitire de haz: CHIMIE INDUSTRIALA Domeniul de pregitire generali: CHIMIE INDUSTRIALA - conditie de acces pentru calificirile profesionale: + Operator in industria chimed anorganied Operator in industria de medicamente si produse coxmetice Operator in industria chimed organic Operator industria de prelucrare a ielulul $petrochinie Operator in fabricarea si pretuerarenpolimeritor Operator fabricarea si prelucrareacelulozei si htied 1. Cultura de specialitate si pregatire practicd siptaminala Modiutul I. Operati de transfer termi side masi “Total ore/an: vs dincare:_Laboratortehnologic Tsirurepracticd 7 i compusilo chimict ‘Total ore/an: 40 dincare: Laboratr tehnologic 105 Isruirepractic8 “Modula IIL, Protecia medi ‘Total orelan: 35 dincare: Laborato tehnologic i. nstruirepracicd . ‘otal ore/an = 10 orelsiptimani x 35 siptimani/an = 380 orean UL Pregatire pra comasaté CDL ‘Total ore an =3 sdptimdni/an x30 oresiptimind = 90 ore/an TOTAL GENERAL: 440 orean [Notd: in class a X-a, pregitires practi comatatt CDL" se poate desfagura ou preponderentt Ja agenfieconomici cu care uitatea de tnvigimant a incheat convene de practice * Denumirea si continutul modululuimodulelor vor fi stabilite de cate unitstea de mnt in parteneriat cu agentul economic, ci aprobares inspectoratului yeolat, vederea dobindiif unitailor de competent chee: “Tranzitia dela scoala local de muncd sucral in echipa” din tendardul de progitize profesional oO LISTA UNI ‘PROFESIONALA PE CARE SE FUNDAMENTEAZA CURRICULUMUL UNITATT DE COMPETENTE CHETE + ASIGURAREA GALITATI LA LOCUL DE MUNCA + ASIGURAREA CALITATIL ‘UNITAT) DE COMPETENTE TEANICE ‘UTILATE DE TRANSFER TERMIC UTILAJE DE TRANSFER DE MASA CONTROLUL CALITATH PRODUCTIET PROTECTIA MEDIULUL ' Modul I: OPERATII DE TRANSFER TERMIC $I DE MASK, Modulul ,Operatii de transfer termic si de masa” face parte din culture de specialitateaferentt domeniuui de preg generali Chimie industrial clasa a X-a,cilul Inferior al liceuh, flea tehnologica, i are aloest un numir de 175 ore conform planuli de nt, din cae: instruie practicd Modulul se parcurge eu un numr de ore constant pe intreaga durati a anu oolar, nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum, Instruieea pactcl 86 realizeai cu clasa impart in grup, efectival grape find cuprns inte 12-15 elev Modulul ,Operatii de transfer termie sh de masi” vizes2A dabinditea de competenfe specifce domeniului de prepitire generald, In pespectiva folosini tuturor schiziilor in continuarea prepatii Into calificare din domeniul de pregatre generale 2 Unitatoa / unitatle de competente / rezultate ale invitirli la care se refers mod ou LAJE. DE TRANSFER TERMIC ‘ UTILAJE DE TRANSFER DE MASA fey sosooe ope syusuoduos soeyueuopeFasyteounsey sour ap says ap #8 pu aysuo 9p ufnd niuad safe watateounsey, awonamedssi00 ofen no gee 9p js, 1S my sysues 2p soescdo wassioosy + STOR TITEPTOT ‘pleprdns ap soresuapuoa aeoresw=puog — soya oyzga 9 nuojeiodens “oyna op reszu gna no rucyerodeao ascojsndeAa = spot no “yumoy deo und wy pseu op 2ys0en, 2p ylezdo rarmog aipoyezandsax09 _zjoe pad nados Passa sau ap says 6 yuna) says op soytuado warezuaPRIe) + pseu ap ajs0=5) 2p omy sasuen op sopezedo waa Seu 9p SST TIFATET op opTTeTaTo PATA PEND FT TAT A SNES OP IED. vopandog I Boouel YSVIUAG STAB WAISNVALL AT MLVHAIO WT TATAGOW Oo L TRU Sp IOTMMPSONT TAY op sopfejan areowzundssiogassutianu 18 ainnoyého 9p sopeuuou vomsocIN, ‘sqeuorauny swoprouy - sou ap safouna 2p 18 | orm sofinos ap sorte avonrzundso109 ‘auoupfey ap 2yosoua8 unions « oki anado~ pwuou auido — msquofoury PatoyBoxeidns auuiod - po 2p zafeuna 2p 16 2quuo)2fsuea op sopfoyan aanonrzundse109 ainpnoyxo ap 2yo10u08 wumJon. star 9p aysuEN one wo 2p pom yaad § yaehean IEMA ‘psu op aajsuen 9p 18 ‘qmuaysasuen ap aunsodo aun 9 ‘SuSE op myo wOmeHPT_ = so auton ‘mda sey am age sou 2p sofa 2p 201) oO ster 9p yup syste sow 2p sof 2 8 spas safoa 2p soto 4. Continutal formar Se ecomands urmaoarea online de parcurgere a moduli 1. Operati terme 11, Bazee transfer temic: Mitimi termice:temperaturt, canttate de edu, cldurl specific, ealdur latent ~ Metode de transfer termic:conducfc,convectc, radiaie 1.2, Agengi de transfer termi: Agentitermici de incalzire + Agenfitermici de rice 1.3. Clasitiarea schimbsatoarlor de ealdur ~ Schimbitoae de cAlduritubulare (cu osingurdtrecere, cu mai multe trece’) ~ Sehimbatoare de cildur elastic (cw cap flotant, eu evi in form& de U) 1.4, Explatarea gi inte{inrea schimbitoareor de eildurt 1.5 Incidente factional ce pot s8 park in funetionaea schimbttoselor de etldurk 1.6, Cauze simetode de remediere ale aestora 2. Evaporarea 21. Considerai teoretic: dfiniie, mecanst,seop Procedee de evaporare (simp, multipin eehicurent, fn contracurent) 2.2. Tipusi do evaporators: Evaporatoral eu tub central de circuaye + Evaporstoral eu neato exterior 2.3. Exploatarea 3 inteinereaevaporatoarelor 24 Incident funcionale care pot apérea in functionstea evaporaostelor 2.5. Canze si metode de remediere a acesora 3. Condensarea 13.4. Consderai teoretce: definite, mecanism, sop 3.2. Tipuri de condensefoare (de supa, barometric) 3.3 Exploatarea gi intetinerea eondensatoarelor 3.4 Incident funetionale care pot apérea in funeionarea condensatoatelor 3.5. Cauze si metode de remediere a ecestora Pentru fccar utile se vor studi: principal de functionare, elemente component, cirultul de materiale (mpdri-esir), Inedente fanctionale (abateri de la valorile nominate ale ‘parametrlor de cra, nestangitsi), norme de securitate $i sSndtate fx munca $i prevenire $1 Stingere aincenillr specifice acestora, 4, Operati de transfer de mass 4.1 Bazele teoretce ale ransferul de masi: definite, mecanismul éifvziuni,seop 42. Chasiicarea operator de difuziune 5. Absorbtia| 511 Definiia, mecanismul, desfigurarea gi seopul absorbs 52. Tipai de absorbere: “serubere| * eoloane cu umpluturt “ealoane ou talere 45.3. Exploatarea si intetinereaabsorberelor ‘54 Ineidente funcional care pots. apar in fonctionarea absorberelor 5.5. Cauze $1 metode de romedire a acestora oO 6, Distlarea si retifiearea 6.1 Definii, mecanismul,desfagurarea, eopul distil reetificarit 6.2. Metade de dstiare: - simpl, fractions, la echiibry, etifierea 63. Instalaja de dstilae simpla 6-4 Instalajia de rectificare et funconare continu 6.5, Exploatarea gi ntrenereacoloaneor de dstilare 6.6. Incident funyionale cae pot 88 apart in funesionarea colosnaor de dstilare 6.7. Cauze gi metode de remediere a acestora 7. Extractia 1. Definiia,mecanismul,desfigurarea gi scopul extratici 12. Procedee de extacie i contact uni, tn contact mulipha 13. Tipusi de exractoare: ™ extactoare cu funetionare contin (coloane eu umplutus) 7.4, Exploatacea gi intetinereaextactorclor 7.5. Incdente fnejionale care pot apérea tn funeyionetea extractorelor 1.6, Cauze gi metode de remediere a acestora 8. Adsorbsia| 8.1. Definiia, mecanismul, desttguraee si scopul adsorbfiek 5.2. Tipusi de adsobere:adsorbere cu stat fx de material sdsorbant 8.3. Exploatarea gi ntrejinere uilajelor de adsorbtie 8.4 Incidents fintioale care pot apérea in funeyionereaulajelor de adsorbjie 8.5. Cauze gi metode de remediere ale acestora 9. Cristalizarea 911 Defiifa, mecanismul, desftgurarea si seopu cristalizti 19.2, Procadoo de cistalizare 93. Tipur de cistalizoae: ~ existalizoare prin evaporare = eristlizoare cx dispozitv de amestecre gi rcire 9.4, Exploatarea gi intrejinereaerisalizoerelor 9.5 neidente Funetionale eare pot apérea in fuefionateacristalizoarelor 9.6. Ceuze si metode de remediere a acestora 10. Sublimarea 10,3. Definiia, mecanissmul, desfiguarea gi scopul sublimtsi 10-2 Utlaje instal de sublimare: nsalgia de sublimare simpli 10.3 Explostarea si ntcjneres instalailor de subliraare 10.4. Ineidene funjionale care pot apes in funtionarea instal 10'S. Cauze gi metode de remediere a acestore 11, Uscarea 11,1. Definitia, mecaniseml,desfigurares si scopul usc 11.2, Procedee de ustare:useare convestvl,uscare pin contact 113. Tipuri de usedtoare uscitr tip camer = uscator cu banda 11.4 Exploatrea $i intefinereauscitourelor 11,5. Incidene funetional care pot apie In functionareauseatoarelor 11.6. Cauze gi metode de remediere a acestora Pentru flecare ula] se vor studia:prinelpil de functionare,elemente componente, circutul de materiale (iurartesiri), incideme fanctionale (abatert de la valorile nominate ale 10 ‘parametrilor de cru, neetanseitai), norme de securitate $i stndate In munca si prevenive $1 Suingere a Incendilorspecfce aestora Continuturileformarilcyprindteme care por fi abordate si pracle prin desgurarea de Iucrr de istraive practic 5, Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Petra parcurgeren modulului se recomands utilizarea urmitoarelor resurse: materiale + pentru orele de pregitire feoretck: fge de documentae, fol, videoproiestor, proctor, CD, machete, vizte de luc, auxiliare curiculae, plang ct. pentru orele de prepitire practcl: instelaii de lsborator tehnologic, atelier fehnologie dotat cu: utilsje pentru operaii de transfer termic (Schiimbitoare de cedlduri, evaporatare, condensotoare), utilaje pentru transfer de masi (aparate tip coloand cu umplutwrs/eu ‘alee, tiputi de umpluurs,tipuri de lee, instalaii de absorbje, distilae, rectifcare, adsorb, extracfe, ristalizare,sublimare,uscare) 6, Sugestii metodologice Conjinutuile programe! modulului ,Operai de transfer temic si de mas” trebuie St fie abordateintr-o maniertflexibil,diferentiat, inind cont de particulariiitecolectvului cu cae se lucreazgi de nivel nial de pregtir. Numirul de ore alocat fiecirei teme riméne la latcudinea cadrelor didactice care redaw confinutul modulului Operaqit de transfer termic si de masa”, in fuctic de ifcotatea temelor, de nivelul de cunostin anterioare ale colectivlui eu eare luereaz, de ‘omplexiatea mateialuloi didactic implica in stvategia didactic side ritmel de asiilare a eunogtinilor de eite colectiva instru, ‘Modiulul , Opera de transfer termic yi de masa poate Tncorpor, in orice moment al procesului educati, noi miloae seu resurse didsctice. Orel se recomand8 a se desfigura in laboratoare tehnologice din unitatea de invitimént sau de la agentul economic, dotate conform recomandarler precizate in unite de competenfe messionate mai sus Pregities practeé in Isboratoare tchnologice sau le agental economic are important Aeoscbita in dobindirea comperenfelor de spocalitate entra achiviionarea competentelor vizale de parcurgerea modulului ,Operat de transfer temic side mast”, in continuare se recomands eiteva exemple de activity practice de invita: + exer aplicative gi practice de ideniicae si grupare: * a operailor de transfer termi + a operafillor de transfer de mast ~ exert de identifiare: ‘utlajelor din instal ‘lementelor component ale wilajetor nealjei Muidelor in uae n Oo Sugestii pentru Iueririle de instruire practicd ce se pot desfisura in laborator {ehnologie sau la agental economic, n vederea formarii competentelor eorespunzitoare ‘modululuk , Opera de transfer termie si de masa”: + Tdentiicaa operailor de transfer temnic si de transfer de mash exisente in cadrul iferitelorinstalai ale lnboratoruli tehnologic(eceasts lcrare se poate eealiza in funcie de instlail existne in cadrulGeetruiIaborator tehnologie);, = Mentficare si caracterizaree modalitailor de tansmitere a ctldusi (conductie, convectie, raise), “Identifcarea ulajeor de transfer termictransfer de mast dntr-o insta; + Identificarea manevrelor pentru exploatarea utlajelor de transfer temicirensfer de mast; - Idenificrealuceslordeinrfinee @utilaelor de transfer termiciranfer de masts + Identificareaincidentelor funefionaleeare pot si apa in timpul exploatri utilajelor de (cansfer termiciranster de mast; + Determinarea cauzelor care pot conduce la aparitiaincidentelor functional tn fumeyionarea ‘nor utilaje pentru operaile de pregtire a mateilor prime §iidentiicarea metodelor de remediere; + Aplicarca normelor de tehnicasecurti i stngti tm mune gi anormelor de prevenire gi stingereaincenlilor, specifics utlajlor de transfer temicitansfer de mas. ‘Se recomandi abordarea instru centate pe elev prin proicctares unor civitayi de fvijare variate, prin care si fie hate jn considerate stiurile individuale de invatare ale fecal ele. ‘Acesteavizeaz urmitourele aspect: ‘+ aplicarea metodelor centrate pe cle, pe astivizarea sruturlor cognitive si operator ale elevlor, pe exersaea potentiului psiho-fizie al acestora, pe tansformarea levuli in coparejpant la propria insure si educate; ‘+ mbinarea si o altemanfsistematicd » activitajilor bazate pe efortal individual al clevului (documentarea dup diverse surse de informare, observa propri, exerci personal, instuirea programala, experimental si ucral individual, tetnica munci ea ‘ige) cu activi ce solcté efor colectiv (de ecipa, de grup) de genul diseusilor, saul de ide et; ‘+ folosirea unor metode care st fivorizeze relia nemijlocitt a elevuui cu obiestele ‘cunosstei, prin recurgere la modele concrete; ‘+ Insugrea unor metode de informare gi de documentae independent, care ofert eschiderea spre autoinsrre, spre invijare continu. Pentru atingerea obiectvelor si deavoliarea competenfelor vizate de parcurgeres ‘modululi, pot fi derlate urmitoarele activi de inviare: laborarce de referateinerdiscplinares Exerii de documentare; "Navigare pe Internet in seopul documentiri; Vizionari de materiale video (casete video, CD — ur); Diseuti Lecfii vai la difecti agent economici pent identificaea uilajlor tip ce int in aleatuirea instalaior. Se conseri cd mivelul de pregitie este realizat corespunzitor, daci poate fi demonstrat fecare dine rezltatele vari. 7. Sugesti cu privire I evaluare Bvuluarea reprezintd partes finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va misura efienfaTnivegului proces instuctiv-educativ. Evaluarea ummareyte rmisura In care elevii siau format competenle propuse In standardele de pregatire profesional, [Bvaluarea poste fi ‘a. In timpul parcurgert modulului prin forme de verificare continud a resllatelor ivr * Instrumente de evaluare pot fi diverse, in funcie de speeficul modulului st y + awxajad op somanvodsipeamza = SEATED OP RID, TENTHS WOTRNAWOD MLVATTVD THIOWINOD "TATAGOW, Oo ia apap ae snyracymoge] 2oyods wou Wornguys op sojsuouvarwoydy = 0S ME ETESNRIE YOBTEAU VEO snynossioge| sou ods youn ° (qouorsewou: apuepues ‘supa 2pmepues “Euuy ap apsopars ‘owen Oo 4. Continuta formarij ‘Se ecomandS umtoazes onze deparcurger # moduli: 1. Prelevarea probelor pentru auaict 1:1 Dispute de prelevare:sonde metalic, sone din sels, disportve peal 12. Recoltaeaprobelor din materiale sot 13. Reeoltaeaprobelor din materiale ihe 14 Recoltaea probeor din materiale gaze ‘Obserai: penta fecare Gp de probe = local de eeolre, mines probelr,echetares (scriptonare conform standadelr, mareare cu simbolur cosventionle), conservrea (Condtionaespsvare in conii de eouriat). 2-Solusi 21 Solui defini, clasifcare 22, Concenajasoltiior 22:1, Soluiimolare 222. Solu nome 2.3 repaaea slur (rin zlvare sau pein me) 2.3. Prepraea solr de eonensaie molart 232. Prepares soljilor de concent normals 3. Analizaebimiedcamtatva 31. Analzavolumerica Su. Acimetne 3.111. Deteminarea facto de crete a solu de tant 3.1112. Dovarea volumetied a nei baze 3:12. Aialimetie 3.11.21, Determinarea factor de covet a soli de tat 311221 Dozares volumetiel a uni acid 3:13, Pemanganstometrie 3.13.1 Determines factor de cores a soli de tant 3.13.2, Dogars volumettcd a une! solide Fe 31. Compleronomete S.14.. Dovare volumeted ini Co™ Mg 3.142. Determinare duty totale ape 3.2. Anaiza gravimericg 3.21, Etapeeanlize! gvimestico 3.22 Doeareaiomului S02 Conjinutwile formarii cuprindteme care po fi abordate si practic prin desfisurarea de Iucrdri de laboracor. 5, Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgeres modulului se recomand utilizaea umtoarelor resurse materiale ‘© pentru orele de pregitire teoretieis fie de lucry, fge de documentare, fi, ‘videopriector, PC, laptop, revoproicctor, CD-ui, auxiliare cuticular, plang ete ‘© pentru orele de pregatire praetied: Laborator de spevalitate dotat corespunzitor atingeri rezultateor inva la care se refera prezenul modal: 2s 1), Zekipamente de laboraor: balan temice si anlitce, stile, bivete,creuzete, leme, stave, bee de gaz, sit, tepid, pare, cilindi, beloae cotte, pipet, vase penta cdr, stile de reaciv, bide fnclzre rire 2), React: soli ~ acid clorhidtc,hidoxid ée sod, permanganst de potas, complexon iL GConcenrajii normale ssn molar), indicttor’(GenolRaleing, metloanj, murexid, negra tricerom 7), acid sufi, soli tampon, clorua de bari, acid oxalic, bora, sulfa feos, clorurédecalein,clorur de megneziu, lor frit 6, Sugestii metodologice Continuturile programe’ modulutui»Controlul eal compusior chimici” rebuics8 fie shordate int-o manieti flesbid, diferentiat,jinind cont de partcularitijile colecivulu cu ‘are se ucreaza ide nivel iil de pega. ‘Numiral de ore afocat iecreiteme rémine ta lttadinen carelordidactice care predau materiale B- dispozitive G crt, asocierh 1. (a) Minsreu de pint |) Robinete pe conducte () Apa deri (@) Sondt mealies (o) Beazin ‘G) Pipe (@) Aer (@) Dispozive dia metals aiiacintel (6) Dispozitiv de sbsorbieint-o solu Sarcina 2 Proba scrisa {In coloana A din tabelul unmitor sunt prezentate difeit dspozitve pent prelevares de probe in difeite materiale. In coloana B va sunt prezentate mai multe materiale de recoltat. Alegfi ‘material eare se poate preleva eu fiecare tp 6 dispoitv gi not asocierea in coloana C. Ne | A> dispositive 1B~ materiale de recotat C-alegerea ert. material x materiale wide inate b——controlulpoluls aerulut © materiale eu bulgiti mei mari euitormni &lichide care mu elibereaxt vapori une gaze la presine joss Tiehide care curg prin conducte gaze afte sub presume mare Tichide inflamabile ‘Rezultataltnsagarit 2: Prepard solu de concentrale molara si normala 30 Sareina 3 Proba sersa Jn coloans A din tabetal urmator sunt prezentate dou tipuri de concentrai freeven tlizate in analiza caniative. Completsicolana B eu definijia corespunzatoare cancentailr. A= Concentra 'B- definipia concentrajiel ‘solutiet 1. | Concentra mola 2 | Concentra normal Sarcina 4 Proba sersa Efetuai calelul pentru prepararea a 200 ml sole born de concentra 0,05m. M NaBeOr 10H20= 381,37 Weert eat 1. | Caleulafl numiral de mo de borax necesar pentru prepararea @ 200 mil soluyie 0,05 2 | Caewlagimasa de borax necesarpentra prepararen a 200ml solute 0,05m Sareina S Proba practic’ Preparaji 200ml soluie borax de concentraie0,05m. eer etic 1, Alegej 9 prep stele gi aparatura necesard 2. Alegetirectvii nes 3. Cntr necesarul de borax 4. | Preparaisolufia prin dizolvarea boraxulal ‘5. Depocital si etihetai sola preparatt Sareina 6 Probe seri -fectunicalculul pentru prepararea a200 ml soli acid oxalic de concentrate 0,1 MHsC30¢2H130 = 126,058 31 Near, ‘etiiti, Caleulafi numiral de echivalenti-gram de acd oxalic necerar peatro repararea a 200 ml solute 0. Caleulafi echivalentul-gram al acidulal oxalie Caleulafi masa de acid oxalic necesar pentru prepararea a 200 mil solu on Sarsina 7 © Promtprectca Prepart 200 a sl acid xa de concen In Neer. — ‘Activia — 1. __| Alege regi ustensilele gi aparatra necesard 2. | Alegeyireactivinecesar 3. | Cis necesanu de acid oxalie “4. [Preparai sola prin dizolvarea acdalui oxalic S.__[Depozitaji si etcheta soluja preparatt RezuttatulInvayarl 3. Efectueaza analize conform proceduritor date Rezultatal Inari 4: Verfidconformitate calitiit produselor cu vatorileprevdzute in Sarcina 8 ‘standart Proba practcd + proba scrisa Detesinafi prin analiza volumetried tal une! soli de NaOH. [Rent Rava 1 ‘Alege i prewili usensilele i aparature necesard operafiel de tivare. Enumerajiustenslelefolsite: ‘Alege react neces “Titrant: Indicator soli etalon 3. | Determinay experimental facoral de coreg al solujel de rant, ta eondiit e seeuritate a mune (efetuai minim 3 probe), Masural probe de 10m le Dozafi volumetric solujia de NaOH, tn. condi (cfectuai minim 2 probe). Misurafi probe de 10a, ‘de securlate mundit 2 O Caleulati factoral’ de cores ‘de titrant din datele experimentale Date experimentale: Vo= mis Vas mlsol. Ve= miso Va=__misol, Caleatal F Vas mlsol ‘Relajia de ealeul a cantitati din proba (x) ee eaten EO OHV, Ono NaOH IV, Eg NaOH = 40g ‘Cateatal cantitii din proba) icon -gNaOH IY, [Relajia de eaeul pentru T P= NaOH (ml Calcul T 1, == gNaOH ml ‘Caleulati eroarea relativi la determinarea titrulut solufed de NaOH ceunosedind tral real T= Observatie. Instrumente de evaluare aseminitoare se pot clabora pentru tonto metodcle de analiza volumetice, 33 INSTRUCTIUNI PENTRU EVALUATOR ‘Vi rugim si ctf aceste note inainte dea incepeefectuarea actviti de evaluare: ‘+ Acest instrument de evaluare ~ se foloseste tn vederea cenifictsi pe parcurs, Este o unitate de competen( cheie care in curriculum este agregats unitifii de competenfe tehnice: CONTROLUL CALITATI PRODUCTIEL ‘+ Figa de observare se foloseste pe peioada de pregtie practcd tn lboratorcorespunzitoare casei a Xa ‘+ Flocareactvitate din fga de observae este marcsts prin bift de etre evalustor in rubrics ‘evaluatoruui-daci est indeplinitt conform crterilr de evaluare stabiite in curriculum. ‘+ Competenta / rezultatul fnvitrii se considers dobindia: dack toate ctivitle au fost Indeplinite deci toate rabriile bifate. ‘+ Ondines destgurisi activitilor nu este obligatorie. Se marcheazi cu bift ativitateaatunct ‘nd este ea indepintl, Marcarea cu bile a activitjilor se efestuearA in rei momente ale perioadei de invajre: inital, intermediar si inel. Decizia privind achizfionrea san ‘eachizifonarea competenei/ rezultatulu Invi se va face luindu-se in considerare reaultatele Inserise fn coloana evalu finale M 10 8. Bibllgraia Apetrosiei Neculi, ‘Apesroaiei Maria Gootora Vaslca, (Cismas Rodica Critora Vasilcs, Cismas Rodica, ‘Teodorescu Moar, ‘Vlideseu Luiite| Luce C, Duca Al, Crigan LAL Pincovsehi E Pogany 1, Banciu M Seracu Dan ‘Toodoreseu Mioar, Vitdeseu Lumina Tomita 1, Oni V ‘Vildescu Lumina, ‘Teodorescu Mioara “Vlinjpiu Gheorghs, Petrescu Constantin, Marian Virginia Chimie ana apicati -Indrumstor ‘Chime anaitica- manual penta ficoe de chimie industriel, metalurgice, materiale de construc, industie aliments, elasa Dex, Chimie avaitics gi anaizerehnice- ‘manual pentru clasele IC-XI, Indruritorullaborantuli chimist “Metode fizice in chimia organics indrumtor de chime analitica ‘Telmica suri mizimilo firico- chimice gi aparatua de laborator - manus pentru clasele aTXa gia Xa, lie eu rofl de chimie industriel (meseria Taborant nalize Gzieo-chinnice) Indrumtor pentru lcci fn laboratoral de chime, chime analitid i analizetehnice ‘Tehnica masurti misimilor fitico- chimice s aparatura de laborator- mail peniny clasele aX1-a ga XIl-a, hove eo ‘rofl de chimie industrial (meseria laborantanalizefizico-chimice) ‘Chimie anit si analize tehnice ~ ‘manval pnts clasele a XI sia XTL-a, lice ea profil de chime industala 35 Fa. tehnicl, Bucuresti, 1996 Bd. Didactica gi pedagogies, Bucuresti, 1998 BA, Didactioa gi pedagogict, Bucuresti, 1999 Ed, Didactics i pedapogied, Bucuresti, 1983 Ed, Ten, 1975 a, Stina, ‘Bucureg, 1972 Ba. tehnicd, Bucuresti, 1989 [B4, Didaticd gi ‘pedagogic’, Bucuregs, 1994 Bd. Didaetica gi pedagogies, Bucuresti, 1977 EA. Dideetion i pedagogict, Bucuresti, 1995 4, Didetica gi pedagogied, Bueurest, 1986 ‘Modul II: PROTECTIA MEDIULUL 1, Not introductiv ‘Modul Protectia medulul” face parte din cultura de spevaltateaferentsdomeniului de pregitie general Chimie industrial, clas a X-a,eitul inferior al liceuli, ier tchnologed,§1 ate alocat un num de 3S ore conform planului de favajzmint, "Modul se parurge eu un num de ore constant pe intreaga dure a anuluiyeolar nefiind condifonat su dependent de ceelalte module din curiculum. ‘Modula! zProtecia mediului” vizeazt dobindirea de competentespecitice domeniului de pregatire generals, in perspectiva Toles tuturor achizitilor im continvarea peepaiii Imo califcare din domenial de preptie general, arcurgerea conjtuturlor saodulului Protectin mediului" si adeevarea. strategilor Aidactce vor viza gi decvoltarea competenfelor cei pena Asigurare clit” 2. Unitatea/unitiile de competente /rerultate ale invitri la care se refers modulul ‘© PROTECTIA MEDIULUI-NIVEL 1 §12 + ASIGURAREA CALITATIL 36 uw HPT SNS HP RANT HATA + | —_VaRTOTUP AP TMU eA» | PAPI AET~ ‘pou ap sq Tey E Bue OHTUW ap HNPHSOTE LOHAY 7 HENNY [AVEO upon 9p 2015 ‘omioypure ap sojunpazoud wsrsa9PI_ "PSU 9p TOPTOREY ¥aURTOTPUN SP HAPSSONT TA TRinipous wxdase funajed 0p 50 2jeoyeqoy8 sopesajarasaxkeouNoay + mypons 3 nyo wadese sHoonjod Joy oluonyutvasauosoq + 18 gro exdnse poe soup HSB aspoys weRaTHNAAA = HT Tipe Sp soppy aeSSy Maju sop aEOT Sand 90 miso aa + sp oouny furned jasteeamayiop] © Wed sojuanjed agssdsp ap POW « oad azenfod op soja wauBoGI501). « Husnjod uady fuenjod uum sola [os tee =| ‘ede mpou 2p sojuoronsearemodap ons + [uenjod uate axenjod ap aszas FAUT 1 HARIFAUL TIEHAEAL SIRUTENS 9P SIE, I Papua T ajunsoun TVINIGaW ViloaLowa FIN TAGOW. oyuo8e orenod op zjssinswaauysc_« | op xr azenjd 3p soja SINTERS POPS TEEN TOTEHNST ESTES Oo 3 Te a sepa ap smepon oie + ee 2099p =n sore? spo ered sud sence ojtenn eet + rpsodaresmrap sopra eretenoN + ‘wigysoUNE Up JO[ISHND PaMONTIN «© 4. Continutulformirii Se recomanda unmatoarea ond de parcurgere « moduli 1. Surse de poluare a ape si modul de dspersiea poluantilor 11. Agenti poluant ai ape. Definite. Cite de clasiicare. 1.2 Surse de poluare a ape, Definite, Criteri de clasficare, Comporita poluanilor prezenti napa 1.3. Tnfluenfa poluanilor apelorasupeaomulu gi mediuli:substante onganice, substante snorgance,substafe radioactive, suspensi, produse petrolire, ape ealde, microorganism 1.4, Modul de disperse a poluailor 2. Surse de poluare a aerului yi modul de dispersie a poluantlor 21, Agenti polua ai aerahi, Detniie. Cite de clasiticare 22, Surse de poluare a arulu. Define. Cite de clasifeare, Compozitia poluanior din 23, lnfluenfa poluanglor aeralu asupra omului si medi 244, Modul de dispersie a poluanylor 53. Surse de poluare a solului si modal de dspersie a poluantilor 31. Agensi poluang i solu Define, Cite de elasifiare, 32. Suse de poluare a soluli. Definiie.Criteri de clasiticae. Compoztia poluanilor din wl 3.3. Influenfg poluanglr slulu supra omului gi mediului 3.4, Modul de dispersie a polusnilor 4. Bfeete majore ale poluarit medi 41. Bfectul desert 42. Poi acide 43, Deprecierea statu de ozon 5, Metode de prevenire si combatere a poluatil mediului 51. Epuraresapelor reziduale 5.2, Porificare emisilr din atmosfera 53. Neutralizarearezdauilor deversate pe sol ‘5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulalui entra parcurgerea_modululei se recomand utiizaree urmitoarclor resurse materiale ‘© documentajetebnik (STAS-ur, legisla); 1 fige de documentaie *# feliireroproiesor + filme docamentare + retroproiectar = Videoproiector + eslevator 6 Susesti metodologice Continuturile programel modululul ,Provecfia mediulul”tcbuie si ie aboréate io smaniera flexibild, diferentats, \inind cont de particulariapile colectivulul cu care se Iucreaz $i de mivelul initial de prepare. 9 oO Oo Numirul de ore aloca fiecire! tome rimine ta lattutinea cadrelordidactce care predau continutu! modal, in fuejic de difcutatea temelos, de nivel de cunogige fntrioat le coletvalui eu eure luce, de compleniateamatralul didueteimplieat Sseatega didactic pide uml de asinilre a cunoqtfelo de care eolecivul insu Modul ,Protecia mediull® pote Ieorpor, in orice momenta proces educa, so milous eu reuse dace. entra achizijonares competenjelor vizate de parcugeren moduli »Provsia ‘medial, recomanda i contnare citevaexcrpl de atv practice de iva: “exec apicative 5 practice deideatfcae a poluanjlor exert aplicative de crear a agentilorpolung u factor de media, eu efectele polui ‘supra oma simediuli eicrii dedentifcaeaprocedecor de aneliorarea facto de mediu Se recomandabordaea instil cetate pe elev prin proietares unor activi de fovsjaze variate, pin care si Be late fm considerarestlurleindvidale de fnvBjare ale fiectru ev “Aceseavieaz8 urmitoareleepece: + spliarea metedelor centre pe elev, pe ctvizateastrctrilorcogiive gi operator ale clevilor, pe exersarea potential pslhosic al scestora, pe wansformarea eleva ta coprisiant a propia insure eds; inaea i 0 alleranitSisematcs a actviijlor baate pe efor individual al clovuli(decumentarea dupa diverse suse de informa, observaia propre, exer Persona, iststea programa, experiment Iver ndvido,tbwica mune eu Fie) cu atv ce solicit efor coletv (de echp de grup) de genuldisculor, salu deide es + blosiea unormetode cares fivsizeze reaianemiloit e elevuli x obese cuncateri, prin reergrelamodee concrete, + Inugiea ur metode de infomare si de documenta independent, care ofr desciderea spe alos, sre invre contin Pentu atingees biesivelor si dezoliaea competenfelor viate de pareurgeree ‘modula, pot druate umatoarele activi de iva: "laborarea de refers interisciplinare; Beer de documenta; [Navigate pe Internet in Scopuldacomensi Vizonti de materiale video (casete video, CD — us Diseutis Vinten ai de eprares Visite la instil implicate im monitoriare cai mediuui (Agent de Protetia Medulu, tai meteos tai hidrlogiee). Se consider ek mivelul de pregitire este realizat corespuncitor, daci poate ft lemonstratfecaredivtre rezultatele ivi 7. Sugestlcu privirela evaluare Evafuarea reprezintd partes finala a demersului de proiestare didatick prin care profesorul va misura efeiena iniregului proces instuctiv-educativ. Evaluarea unndreste ‘sure jn care elev sau formst competenle propuse in standardcle de pregitire profesional 40 Evalurea poste hn tinpul parcurgert modulud prin forme. de verffcare continua a rezutelor art + Insrumeatele de evauae pot & diverse, i funefic de specific moduli yi de eto de evauare~ probe oral, serio, practice fara eval ebuie sib Toc fau-un mc el, up un progam sili ‘lindo aglomeraes evar i acoeaiperioada de tmp. + Vafiretizaté de care profesor pe huzaunor probe eare se rele explicit I exteile de perforant si In conte de aplicbiitate ale acesore, carla ex tpul de cle specifica fa Stndadul de Prepitie Profesional pct fiecare rez al ia bina 4 Realizatprnt-o Iuerare eu earctr aplicativ gi integrat Ia sii proces de prodarenvaje i care informesat asupraIndepins eerilor de realizare a unostineor, abilities atti. Propanem amatoarel instrumente de evaluare contin: oO 1 Fig de observare; + Figetes Fie de fury; 4 Fig de auoevaloar; 4+ Teste de vericarea cunostnelor cu itemi cu alegere mull, itemi alegere du, temi de complete, emi de tip pees, tem de tip neh stuctuate Sau item de ip eznvare de probleme Propunem wmattoarle instrumented evaluare fi ‘+ Proicetl prin care se evaluazs metodee de Iuro sizatescorespuncstoare a Liblogai, materialelor si echipamentlr,-aciatejee teh, modul de organiaraidilor gi materallrtnscun rap. Poote ft abordat ndviaal sa dectueun grup de clei + Studi de az, cae consis amor facorilor dem + Porifolis, care ofec infomarii despre rezahatele scolare ale. clevilor, stv extegolare et. Confinutl uni portofoiu poate f urasorl: “sa conintula cesta (Samara, care incide til fede her fe et. si mama pgii la cae se ass); “referate tematic; “ig eu sti d cezs Gje cu observa intoemite in uma deflgurai vizier Ia insta implicate Jn monitrizarea meiuhi, respect in tai de epurere; ~acte normative penta controll eal mediuli, ge devalue, fig de ners, “nes! video, fotografi care reflects ativan desig de lens = losr ea termani de specie. {fn parcrgerea modululi se ve utlizaevaluarea de sip format sl final de tip somati pera verifaenatingei competenelr. Elevit ebue evalu ual in ceea ce wivete donates competenlr specfcte i cara sees oul. © competent se va eval o singurt dats valuarea scoate in evident? masura in cate so formeara competentle cheie si competenele tence din standard de pregitie profesional identifcarea si descrierea mii procedeu de 4a lentiiedsurse de poluare si agent poluangi ‘© Iemificarea agenilor poluantéin functe de surst ‘dentiicat agen pol ‘umatoarea ist gi grupaf- funete de suri. Listd agent potuanf: exo, amonixe, dioxid de carbon, deersen, pesticide, ‘microorganisme, acid closhidrc, tei, apa de izvor, dioxid de sult. Neer ‘Sars Poluant Tada CHM 1, [Indusvia Pevodhiied Tndustia Celulozei 3 Agriealtara 3._[Transporturie 4 Activiciile menajere ‘+ Idenificarea moduli de dispersie a agentilor poluan Selectati din sta de mai jos 3 factori care influeneaza dispe fiecare tip de disperse i descreyimodul de acjiune a fecal factor. Listé factor viowul, calmul atmosferc, turbulenta aerului, umiditatea acral, regimul ploilor, cistana fiy¥ de surst, natura soluui, umiditates soluul, temperatura, copurile industrial, natura apelor, concentraia efluentul, agricul, industri. geniorpluani petra Ne] Modal de rd aoe Factor Actiune Deversic in ape Tnisioin amosfers Tale asad a 8. Bibliografia 1, Bushman, A., Studi! alii medial - manual penttu Bait Feonomiek- Butters” Shnaiica Prev, Bue 2008 2, Bucman'h, Helge yprttiomedhi- raga! Eta Eee DulNinga,” — paiuchatasee Freaiventar, Buse, 200 3, NEDISEN HH Frye madi mconrtor Ea Test Buca 195 4. Roan, ¥,—Protlsingaria meds —_‘lte Eeoomieh, Bore encom, Medi cortior-ccreteas! atta tng 5. Vespremeaniy B. conservarea hl Enciclopedied, Bucuresti, 1981 a

You might also like