UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZAREA: RESURSE UMANE
ACTIVITATEA: PROIECT
DISCIPLINA: MARKETING

MARKETINGUL 4.0-PHILIP KOTLER

Student: Elena-Claudia UNGUREANU

Anul de studiu: II

Grupa: 16LF412

Prof. Coord: Conf. univ. Florin Mihai NECHITA

BRAȘOV,

2022-2023
 MOTTO: „Marketingul este un proces permanent prin care oamenii sunt încurajați să ia o
decizie de cumpărare, de folosire, de urmare sau de conformare a unui produs, serviciu sau valori
ale altei persoane”.
'Chartered Institute of Marketing' (CIM) afirmă că marketingul este 'procesul managerial
de anticipare, identificare și satisfacere a cerințelor clienților într-un mod profitabil'. O alta
definiție a marketingului este arta de a vinde produse.
Marketingul reprezintă un ansamblu coerent de activități, metode și tehnici, având drept
scop cunoașterea cerințelor materiale și spirituale ale societății, organizarea și desfășurarea
proceselor economice și sociale în vederea satisfacerii la timp, în condiții de calitate și eficiență
maxima ale acestor cerințe. Înainte de apariția analizei de piața, majoritatea companiilor se
concentrau pe produse, angajând echipe de vânzători pentru a împinge produsele pe și în piața,
fără a lua în considerare nevoile reale ale pieței. O organizație orientată spre nevoile pieței și ale
clienților mai întâi determină dorințele potențialilor săi clienți și mai apoi construiește produsul
sau serviciul. Teoria marketingului și practica sunt justificate prin convingerea conform căreia
clienții folosesc un produs/serviciu pentru ca au o nevoie, sau pentru ca produsul/serviciu aduce
un presupus beneficiu.
„Marketingul este o funcție organizațională și un set de procese pentru crearea,
comunicarea și furnizarea valorii destinate clienților și pentru gestionarea relațiilor cu clienții în
moduri care să aducă beneficii atât organizației, cât și grupurilor cointeresate în funcționarea ei“
(Kotler, 2006, p.4).
Doua aspecte importante ale marketingului sunt recrutarea de noi clienți (achiziție) și
menținerea/impulsionarea relațiilor cu clienții existenți (administrarea bazei de clienți).
După ce un vânzător a trecut de faza de marketing de achiziție prin faptul că l-a convins
pe un potențial client să cumpere, marketingul administrării bazei de clienți devine prevalent.
Pentru ca un plan de marketing sa aibă succes, combinația de cei patru 'P' trebuie sa reflecte
dorințele și nevoile consumatorilor din piața țintă. Încercarea de a convinge un segment de piață
sa cumpere ceva ce nu își dorește este foarte costisitor și nu are prea mult succes. Comercianții
depind de cercetarea de piață, atât formal cat și informal, pentru a determina ceea ce
consumatorii au nevoie și pentru ce ei sunt dispuși sa plătească. Oferta este de asemenea un lucru
foarte important care vine sa completeze teoria 4P.
 Cei patru P (marketing mix).
McCarthy a împărțit marketingul in patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit
universal recunoscuta, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.
Cei patru P sunt:
-Produs: Aspectele de Managementul produsului și marketing de produs se ocupa de
specificațiile bunului sau produsului in cauza, și la modul in care relaționează la nevoile și
dorințele utilizatorului final.
-Preț: Se refera la procesul de stabilire a prețului pentru un produs, inclusiv reducerile de
preț.
- Promovare: Include reclama, promoția, publicitatea și vânzările personale, și se refera la
diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
- Plasament: sau distribuție, se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre
exemplu, plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face
referință la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura
industriala, și segmentul căruia se adresează (tineri adulți, familii, companii, oameni de afaceri,
femei, bărbați, etc.). Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant
poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan de marketing.
Mediile și comunicarea în marketingul direct
Proiectarea campaniilor de marketing direct necesită găsirea răspunsurilor adecvate la
întrebările privind categoriile de medii de comunicare folosite, suporturile de comunicare folosite
(în contextul mediilor de comunicare alese), planificarea utilizării acestora (similară activității de
planificare media realizată în contextul comunicării directe) și construirea mesajului adecvat (în
special în raport cu ținta de comunicare vizată și obiectivele urmărite). Răspunsurile căutate
trebuie să aibă în vedere faptul ca acestea trebuie să se înscrie în sfera potențială de acțiune a
marketingului direct: mediile trebuie să se preteze la utilizări specifice marketingului direct,
suporturile trebuie să susțină comunicarea directă, eficientă, cu ținta vizată, utilizarea mediilor și
suporturilor trebuie să aibă în vedere maximizarea rezultatelor generate, iar mesajul transmis
trebuie să contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor campaniilor specifice.
Alegerea mediilor de comunicare trebuie realizată astfel încât acestea să contribuie și la
generarea reacțiilor dorite de către organizație de la consumatorii vizați prin intermediul
campaniilor specifice. Alegerea mediilor de comunicare trebuie astfel realizată încât să permită o
implementare eficientă a strategiei de contact a organizației.
Marketing 4.0: Moving from Traditional to Digital este un volum dedicat viitoarei
generații de experți în marketing.
Această carte este de ajutor celor care vor să interacționeze cu mediul de marketing. Ești
nevoit să iei atitudine, să captezi atenția clienților și să transmiți mesajul cel mai potrivit.
Marketing 4.0 prezintă avantajele și soluțiile prin care poți atrage clienții în mediul de afaceri și
modalitățile de exploatare prin care pot fi puse în practică aceste procese. Dezvoltarea
tehnologică a influențat în permanență evoluția marketingului deși marketingul a apărut mult mai
târziu.
Pe înțelesul tuturor, marketingul este deopotrivă știința și arta de a convinge clienții să
cumpere. Schimbarea rapidă din mediul economic, precum și concurența din ce în ce mai mare
împreună cu dezvoltarea calculatoarelor și a tehnologiilor au dus la o evoluție semnificativă a
marketingului de la o perioadă la alta.
Marketerii folosesc tehnologia pentru a atinge audiența și pentru a transmite mesajul lor
segmentului țintit și din păcate ceea ce a funcționat ieri bine, nu este sigur că va funcționa și
astăzi.
În această dinamică amețitoare, cunoașterea este putere. Să fii informat despre ultimele
trenduri și ce ar putea ele să devină, reprezintă cheia succesului în dezvoltarea unei strategii de
marketing eficiente. Lumea tehnologiei se mișcă fulminant de rapid în prezent, astfel încât
fiecare schimbare la rândul ei o determină și o accelerează pe următoarea. Internetul și
dezvoltarea fără precedent a IT-ului au schimbat radical marketingul. Tehnologia înaltă a devenit
cu certitudine unul din factorii determinanți care vor stabili tendințele viitoare ale dezvoltării
marketingului. Toate tehnologiile noi aduc beneficii economice importante. Descreșterea rapidă
a costurilor și noul lanț al valorii înseamnă că tehnologiile bazate pe Internet, de exemplu, pot fi
utilizate pentru a obține câștiguri enorme în productivitate. Aceeași categorie de avantaje aduc
software-ul industrial și tehnologia pentru control, care permit deja firmelor să opereze cu efort
fizic minim.
Valoarea potențială a tehnologiei și utilizarea sa, continuă să joace un rol activ în evoluția
favorabilă a marketingului. Natura schimbătoare a tehnologiei și ritmul inovației vor contura
caracteristicile strategiei de marketing.
 Mediul online evoluează în mod constant, astfel încât comercianții trebuie să țină pasul cu
tendințele preferințelor pe care le au clienții, cum ar fi cumpărarea de bunuri prin intermediul
rețelelor sociale și furnizarea tuturor informațiilor relevante pentru efectuarea achiziției
(Charlesworth, 2012, p.15). Mai exact, dacă cei mai mulți dintre clienții din mediul online își
petrec cea mai mare parte din timp pe social media, înseamnă că rețelele de socializare reprezintă
un canal de marketing excelent.
Pentru început, conceptul de marketing online se referă, în esență, la mediul virtual în care
cumpărătorii și vânzătorii interacționează pentru atingerea obiectivelor comune de marketing
(Orzan și Orzan, 2007, p.7).
Ultimii ani, în lume, au aparținut dezvoltării fenomenului denumit de specialiști Industry
4.0, a patra revoluție industrială, ce implică trecerea de la computerizare și automatizare la
implicarea Cyber- Physical-System (CPS), a Internetului Lucrurilor și Internetului Sistemelor în
procesele tehnologice și decizionale.
Industria 4.0 este denumirea conceptului ce a fost lansat în anul 2011 la Târgul de
Tehnologie de la Hanovra, de către un grup de lucru coordonat de Ministerul Federal German al
Educației și Cercetării (BMBF), pentru a face referire la cea de a 4-a Revoluție Industrială sau
Revoluția Digitală din Industrie.
În esență marketingul se concentrează la conectarea cu clientul. Nevoile, cerințele,
dorințele, atitudinile, mentalitățile, comportamentul, obiceiurile, abordarea consumului și
consumismului se schimbă radical în prezent. Ținând cont de schimbarea rapidă nu doar în
dezvoltarea tehnologică și instrumente, ci și în asimilarea lor în viața zilnică, marketingul este
necesar a se schimba concomitent cu vremurile în care trăim.
Kotler și Keller (2012, p.3) afirmă că "un bun marketing nu este un accident, ci rezultatul
unei planificări și al unei execuții atente folosind instrumente și tehnici de ultimă generație". Cu
alte cuvinte, dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației și comunicațiilor necesită inovații la
nivelul uneltelor de marketing.
Tehnologia digitală și hiperconectivitatea au schimbat definitiv comportamentul
consumatorilor. Philip Kotler, „părintele marketingului modern” și coautorii Hermawan
Kartajaya și Iwan Setiawan oferă un cadru pentru marketing în era digitală, în lucrarea lor
Marketing 4.0: Moving from Traditional to Digital (2016). Autorii examinând tendințele,
definesc modul în care consumatorii fac acum achiziții și oferă strategii potrivite pentru a ajunge
și angaja clienții. Marketing 4.0 explică cum se poate îmbunătăți experiența clienților online și
offline și care sunt căile prin care se pot converti consumatorii în avocați ai mărcii.
Pentru înțelegerea totală a Marketing 4.0 este nevoie în primul rând de o cunoaștere
aprofundată despre evoluția marketingului, în special despre Marketing 3.0 și, în al doilea rând, o
analiză a modului în care o gamă de tehnologii - nu doar Internetul și media socială - pot fi
utilizate pentru a se proiecta strategii de marketing care să îmbunătățească relația brand-
consumator și nu în ultimul rând de evoluția tehnologiei până a se ajunge la Industrializarea 4.0.
Marketing 4.0 recunoaște că și în prezent clienții apreciază echilibrul interacțiunii offline
cu mărci și companii. Marketing 4.0 introduce conceptul de comunitate de clienți, în care
abordarea liniară tradițională a companiei nu mai este valabilă. Clienții au fost importanți și în
abordările anterioare de marketing, dar Marketing 4.0 subliniază schimbarea puterii clienților
prin faptul că acum ei sunt mult mai informați, comunică între ei mult mai ușor și rapid.
Marketing 4.0 remarcă necesitatea companiilor de a stabili în permanență ceea ce determină și
motivează clienții. Atât Industrializarea 4.0 cât și Marketingul 4.0 se bazează pe o comunicare
eficientă om-mașină, angajat-angajat, angajat-angajator, furnizor-client.
Acum, mai mult ca niciodată importanța clienților în supraviețuirea și dezvoltarea
afacerilor este colosală. Clienții actuali nu au doar minte, inimă și suflet ci au la dispoziție
tehnologii avansate, ușor de utilizat care le oferă informații, imagini și le permite schimbul de
opinii în timp real. Dezvoltarea tehnologiei și faptul că acum este tot mai accesibilă în termeni de
învățare și costuri au dus la popularizarea ei în rândul marketerilor, dar și a consumatorilor. Se
poate conchide că tehnologia și marketingul au evoluat în timp, între ele existând o dependenta
biunivocă.
Odată cu creșterea rapidă a utilizării Internetului, popularitatea calculatoarelor personale, a
telefoanelor și utilizarea lor peste tot în lume, au făcut ca marketerii să caute cele mai bune
modalități de folosire a informației tehnologice în scopul creșterii profitabilității (Iuhos, 2018,
p.2).
Conform Organizației pentru Cooperarea și Dezvoltarea Economică (OECD),inovațiile
digitale pot aduce statele mai aproape de o prosperitate durabilă. Mc Kinsey
realizează un top al inovațiilor care au avut cel mai însemnat impact economic, inclusiv
internetul mobil, automatizarea muncii din domeniul cunoașterii, internetul lucrurilor,
tehnologia cloud, robotica avansată și printre altele printarea 3D. Aceste tehnologii digitale au
fost prezente de câțiva ani, însă au atins recent apogeul fiind alimentat de convergența mai
multor tehnologii.
Aceste tehnologii ajută la dezvoltarea diverselor sectoare în economie, cum ar fi
comerțul cu amănuntul (comerțul electronic), transportul (vehicule automatizate),
educația(cursuri online deschise masiv), sănătatea (înregistrare electronică și medicină
personalizată),precum și interacțiunile sociale (rețelele de socializare). Totuși multe
dintre aceleași tehnologii care conduc economia digitală perturbă industriile-cheie și deranjează
operatorii majori. Marii comercianți precum Borders și Blockbuster, s-au confruntat cu
perturbări cauzate de utilizatori digitali în industriile respective. Acești utilizatori digitali –
Amazon și Netflix – sunt acum noii operatori majori în industriile lor. În mod interesant, până și
foștii perturbatori pot avea parte de aceeași experiență. iTunes de la Apple, care odată reușea să
perturbe comercianții solizi din domeniul muzicii cu comerțul său de muzică online, a fost la
rândul lui perturbat de Spotify și modelul său de afaceri pentru streaming. Câștigurile celor de la
Apple au fost în scădere de la apogeul său de la începutul anilor 2000. Apple a lansat propriile
servicii de streaming muzical, Apple Music, la mijlocul anului 2015, în competiția cu rivalul
Spotify.
Adaptându-se la tehnologiile perturbatoare în curs de dezvoltare, majoritatea
consumatorilor sunt încântați și neliniștiți în același timp. Automatizarea muncii din domeniul
cunoașterii, de exemplu, nu doar că a crescut productivitatea brusc, dar a generat totodată teama
oamenilor de a-și pierde locurile de muncă. Printarea 3D a deschis o lume a posibilităților în
ceea ce privește inovațiile rapide. Dar partea negativă a printării 3D este că aceasta poate fi
utilizată în mod greșit la producerea armelor, spre exemplu. Cea mai importantă dilema
probabil, este cauzată de internetul mobil. A adus conectivitatea de la persoană la persoană și a
permis consumatorilor să fie mai bine informați decât în trecut. Dar un studiu realizat de
Przybylski și Weinstein de la Universitatea din Essex, a dovedit că telefoanele mobile pot, de
asemenea, să și dăuneze relațiilor. Cercetarea dezvăluie că telefoanele mobile distrag atenția
oamenilor de la ceea ce îi înconjoară. S-a mai descoperit, de asemenea, că sentimentul de a fi
capabil de o conectare la o rețea mai largă de multe ori inhibă abilitățile oamenilor de a fi
empatici cu cei din jurul lor. Astfel, pe măsură ce drumul spre o economie digitală se intensifică,
clienții își doresc aplicația perfectă care să le permită să fie la curent în același timp în care devin
și empatici.
 În această perioadă de tranziție și adaptare la economia digitală, este necesară o nouă
abordare de marketing care să ajute comercianții să anticipeze și să echilibreze tehnologiile
perturbatoare. În ultimii șase ani, comercianții au cerut o continuare la Marketing 3.0: From
Products to Customers to the Human Spirit1 (Wiley, 2010). În carte se discută despre marea
trecere de la marketingul centrat pe produs (1.0) la marketingul centrat pe client (2.0) și în cele
din urmă la marketingul centrat pe om (3.0).
Marketingul 4.0 este o abordare de marketing care combină interacțiunea online și
offline dintre companii și clienți. În economia digitală, interacțiunea digitală nu este de ajuns. De
fapt, într-o lume tot mai conectată online, contactul offline reprezintă o diferențiere puternică.
Marketingul 4.0 îmbină stilul cu esența. De vreme ce este imperios pentru mărci să fie flexibile și
adaptabile din cauza tendințelor tehnologice rapide, caracterul lor autentic este mai important ca
niciodată. Într-o lume din ce în ce mai transparentă, autenticitatea este cel mai valoros bun. În
cele din urmă, Marketingul 4.0 echilibrează conectivitatea de tip aparat-aparat și inteligența
artificială ca să îmbunătățească productivitatea pieței, în timp ce echilibrează și conectivitatea
de tip om-om pentru a întări implicarea clientului.
În mod tradițional, marketingul întotdeauna începe cu o segmentare - o metodă de a
diviza piața în grupuri omogene în funcție de profilul lor geografic, demografic, psihografic și
comportamental. Segmentarea este de obicei urmată de direcționare – o metodă de a selecta unul
sau mai multe segmente pe care marca s-a angajat să îl/le continue în funcție de
atractivitatea sa și potrivirea cu brandul. Segmentarea și direcționarea sunt ambele aspecte
fundamentale ale strategiei unei mărci. Permit alocarea resursei eficiente și o poziționare mai
clară. De asemenea, ajută comercianții să pună la dispoziție diferite segmente, fiecare din ele cu
oferte diferențiate.
În economia digitală, clienții sunt conectați social unul cu celălalt în comunități de rețele
orizontale. În ziua de astăzi, comunitățile sunt noile rețele. Spre deosebire de segmente,
comunitățile sunt formate în mod natural de către clienți prin limitele stabilite de ei înșiși.
Comunitățile de clienți sunt imune la spamuri și reclame irelevante. De fapt, ei vor respinge
încercarea unei companii de a intra forțat în aceste rețele. Pentru a intra în contact cu clienți într-
un mod eficient, brandurile trebuie să ceară permisiunea. Permisiunea pentru marketing,
introdusă de către Seth Godin, gravitează în jurul ideii de a cere consimțământul clienților înainte
de a trimite mesaje de publicitate în masă. În orice caz, atunci când cer permisiunea brandurile
trebuie să se comporte prietenos cu clienții, nu asemenea unor vânători cu momeală.
Asemănător cu mecanismul de la Facebook, utilizatorii vor avea decizia de a accepta cererea
de prietenie, respectiv de a o ignora. Asta demonstrează relația pe plan orizontal între marca și
clienți. Oricum, companiile ar putea continua folosirea segmentării, direcționării și a poziționării,
atâta vreme cât acest lucru nu este vizibil clienților.
Într-un sens tradițional, o marcă este un set de imagini – cel mai adesea un nume, un logo
și un slogan – care distinge oferta de produse sau servicii ale unei companii față de competitorii
săi. Servește de asemenea ca rezervor care stochează toată valoarea generată de campaniile
publicitare ale unei companii. În ultimii ani, o marcă a devenit și reprezentarea experienței
generale a clienților, pe care o companie o livrează clienților. Așadar, o marcă poate servi drept
platformă pentru strategia unei companii, din moment ce orice activitate în care compania este
implicată va fi asociată mărcii. Conceptul de marcă/brand este strâns legat de poziționarea
mărcii. Din anii 1980, poziționarea mărcii a fost recunoscută drept o bătălie pentru mintea
clientului. Pentru a stabili o echitate puternică, o marcă trebuie să aibă o poziționare clară și
consistentă, precum și un set de diferențieri autentic, care să vină în sprijinul poziționării.
Poziționarea mărcii este în esență o promisiune convingătoare, pe care comercianții o transmit
pentru a câștiga inima și mintea consumatorilor. Pentru a expune o adevărată integritate a mărcii
și a câștiga încrederea clienților, comercianții trebuie să împlinească această promisiune printr-o
diferențiere solidă și concretă în mixul de marketing. În economia digitală, clienții sunt acum
ajutați și acreditați să evalueze și chiar să verifice amănunțit orice promisiune de poziționare a
mărcii, a unei companii. Cu această transparență (datorită creșterii popularității social
media) mărcile nu mai pot să facă promisiuni false și neverificabile. Companiile se pot
poziționa pe ele însele ca fiind orice, dar dacă nu există un consens al comunității, poziționarea
nu este nimic mai mult decât o postură corporativă.
Mixul de marketing este o unealtă clasică care să ajute la planificarea a ceea ce oferi și
cum să oferi clienților. În mod esențial, există cei patru P: produs, preț, plasare (loc) și
promovare. Produsul este deseori dezvoltat în funcție de nevoile și cererile
clientului. Companiile controlează majoritatea deciziilor de la concepție la fabricație. Pentru a
stabili prețul de vânzare, companiile folosesc combinația bazată pe cost, competiție și
valoarea clientului, ca metode. Odată ce companiile se decid ce să ofere (produs și preț), trebuie
să se decidă cum să ofere (plasare/loc și promovare). Trebuie să stabilească unde să
distribuie produsul cu obiectivul de a-l face accesibil și disponibil în mod convenabil
clienților. Trebuie de asemenea să transmită informațiile despre produs publicului țintă prin
metode diverse ca și reclamele, relațiile publice și vânzările promoționale. Când cei patru P sunt
îndepliniți în mod optim, vânzarea devine mult mai puțin dificilă, clienții devenind atrași de
propunerile de valoare.
Înaintea acțiunii de a cumpăra, clienții sunt tratați ca ținte. Odată ce se decid să cumpere,
sunt considerați regi într-o perspectivă tradițională de serviciu clienți. Trecând la abordarea
bazată pe atenția față de client, companiile văd clienții ca pe niște egali. În loc să servească
clientul, companiile își demonstrează preocuparea reală față de client, ascultându-l, răspunzând și
continuând în mod consecvent cu condițiile impuse de ambii, atât compania, cât și clientul. În
serviciul-clienți tradițional, personalul este responsabil cu îndeplinirea unor roluri specifice și
procese conform unor instrucțiuni stricte și proceduri de operare standard. Această situație de
multe ori pune personalul în fața unei dileme despre obiective conflictuale. Într-o lume
conectată, colaborarea este cheia către atenția față de client realizată cu succes.
Marketingul digital nu are scopul de a înlocui marketingul tradițional. Cele două ar trebui
să coexiste cu roluri complementare în drumul clientului. În stadiul de început al interacțiunii
dintre companii și clienți, marketingul tradițional joacă un rol major în consolidarea
conștientizării și a interesului. Cu cât progresează interacțiunea și clienții cer o relație tot mai
strânsă cu compania, importanța marketingului digital crește. Rolul cel mai important al
marketingului digital este de a conduce acțiunea și promovarea. Din moment ce marketingul
digital este mai responsabil decât cel tradițional, acesta se concentrează pe a genera
rezultate, în timp ce marketingul tradițional este focalizat pe inițializarea interacțiunii cu
clientul.
Marketingul 4.0 este o abordare care combină interacțiunea online și offline dintre
companii și clienți, împletește stilul cu esența pentru crearea mărcilor/brandurilor, iar în cele din
urmă completează conectivitatea de tip aparat-aparat cu cea de tip persoană-persoană în vederea
întăririi implicării clientului. Ajută comercianții să realizeze tranziția spre economia digitală,
care a redefinit conceptele cheie ale marketingului. Marketingul tradițional și cel digital sunt
făcute să coexiste în Marketingul 4.0 cu scopul final de a câștiga promovarea clientului.
 BIBLIOGRAFIE

Bauernhansl, T., Ten Hompel, M., Vogel-Heuser, B.,

Industry 4.0 in production, automation and logistics: application, technologies and migration
(in German). Springer Vieweg, WIES-BADEN, 2014, Germania.
Charlesworth, A. (2012), Internet Marketing: A Practical Approach. Editura Routledge, New
York.
Comisia Europeană, Bruxelles, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Digitalizarea
industriei europene. Valorificarea deplină apieței unice digitale, 2016, disponibil on line la
comunicatii.gov.ro.
Danciu, V., Marketingul viitorului, răspunsul adecvat la schimbările mediului, Economie
teoretică şi aplicată, Volumul XX (2013), No. 5(582), pp. 27-48, 2013, București, România.
https://www.studocu.com
Iuhos, C. I. (2018), Influența dezvoltării mediului online asupra marketingului, Cluj-Napoca,
p.2
Kotler, K. (2006), Managementul marketingului
Kotler, P. și Keller, K.L. (2012), Marketing Management. 14th ed., Editura Pearson, Harlow.
TEHNOLOGIA ȘI MARKETINGUL ÎN CONDIȚIILE DEZVOLTĂRII INDUSTRIALE
Dr. ing. ec. Elena SIMA 1 1 Universitatea „ Lucian Blaga” din Sibiu, România;