COSTINELA GEORGESCU
ANA-MARIA PELIN
FARMACOLOGIE
TESTE GRILA C. inactivani rapide
D. obinerii unui efect tardiv
E. eliminarii lente
2. Cea mai rapid’ absorbtie are loc in cazul administrarii:
A. orale
B. intradermice
E. subeuta!
3. Decoctul este preparnt magistral gi prezinta urmatoarele
caracteristici
A. este o forma medicamentoasa solidd
B. se prepura prin utilizarea frunzelor din plante
C. are ca excipient uleiul volatil
(Dpoate fi pastraté perioada scurta de timp
E. poate contine diferite tipuri de conservant D_ are ca excipen: he! volatile
Tne se anhisead inantes iniceventiahr sftalmotogive
$ Care afirmape fa consi cyponnieniale Jefineyte inicste
terapontic
A. expront rapootel DL DE
B exprind rapeetul DL DE 30
pam raporta! DL DE 3:
pevand raportul DToYDE ye
E exprimt raporaul DT. WDE ye
6. Treceren maticomentelo prin cic poral ae beth uma
stiri
‘cree
\Xreramescoiere
C ioreveneuse
D. travels
E inmsarerale
7. Refertor la suspensile oftalmice sunt valabileafrmnile:
‘A sunt forme farmaceutice solide
B. sunt nesterile
, suas indicate cind substantele medicamemtoase au solubilitte
7 limitatd in ap
D. nu sunt otle penn o prelungite a activi terapentioe
E, mu sunt prevazate de FRX
8, Sunt medicamente cu acjiune topica:
‘A. halotanal
B. gluconatul de caiciv
pentazocina
penal
9. Pojeu
‘A, este 0 form modicamentoasd solids
sen ine sirop in proportic de 20%
nu se adauga conservant ta prepararea et
D. are termen de garantie mare
E. exeipientul este alovolul
10, Pachetu!:
‘A. are greutate minima de 1g
Pres Rams pedo de administrate a paler
(CCexcipiental poate fi tactoza -
D. poate aveu greutate MaxWik de 20
EE. se pot admunistra sub aceasta forma ys pulberi higrescopice
11, Supozitoarele:
‘A. sunt forme lichide
Bam fame saftie
(pum forme Seite temperate compu
‘excipientul este alcoolul
E pot avea greuratea de 5
12, Ungueneul:
A-esic o forma medicamentoast sotida
B. se aplica doar pe tegumente
G9e aplica doar pe mucoase
(B-ntona sett este ingobata in exepteot io propor de
E. an doar ml protector
1. Suspense injecabite se carscterizeaza pn.
A,'sunt soluti lsioase
‘este obligatorie prepararea lor in eondipit de asepsic
CC. inte de injectare aspectal sotriet poate f si neomogen
D. ow sunt yohutii apoase
E. substanga activa trebuie sft fie pulverizti In jur de 39 microni waka Je chad este de maxim 100 rot
Prats comme subsist critante
Stramete Be Soop dmpnonets ve acmmstread Mate de
Sisomh pacman
mer
© Psstamte meats
A. st stat epereme
AA xiecinrcasd wh prosune
CG sotaiie apoase apres miscares chloe
sscookal ee adm jn solu nazake pana Ih 20%
E wioarie veretale ox opress miscarea cilkor
COMPLEMENT MULTIPLU
Foape farmarcosce yefce ii whfingsale sunt
(Pros adresse i pacean
1B expen sable de tale foane mies
© parse
D capeute
E. cmprimats ted
2 Segue pefecemlc sunt
dabotats apne serie apimgenc
Bemus tip LA dente § mpuogene
NC swaps apoase sun apirogene
D. eespenss vlesouse senile yi apiropee
(Ey preparate care ve adrmsmstrears cu dispucitivul de perfuzae,
prcturk cu pictturt
Cermulsin AAU
Dol pent dials peritoneal si emodial
E. emulsii WA
4, Principalele diferente intre perfuzii si preparatele imjectabile sunt:
‘A. numa perfuzile sunt preparste sterile
B. voluml perfuzislor este mai mic
C) volumul preparatelorinjectabile este mat ec (circa 1-20 al)
perils admieacte aa si
B) pertuziile nu confin conservant
5. Referitor a suspensilecftalmice sunt valabile afirratiie:
AA. sunt forme fumaceutice solide
/B) sunt sterile
Saunt indicue cfind substanjele medicamentoase xs solubilitate.
~ tite in apa
{D/sunt utile pentrs 0 pretangice a actiuniiterapewtice
Env sunt prevdzute de F. R.X
YE Che administare uta exclasiv pens sean Wald Sant:
a
lea ncaa
Cals ital:
©. Calea subcutanatiy,
Deiter oon
Cale nryenous
17. Despre formele medicamentoase putem afinma unmasvarle
& A)ungucntl este o forma medicamentoasd semisolid care
conte 20% substan active inglobat in excipient
BYcoiiat ae a vehicul apa dstiat gsterbieath sau lel de
foarea soarehi nentralizat san setlizat
. coliul se poate utiliza 20 zle dupa deschideres flaconulai
D. uaguental de proteotc este folostt impourva ance agent
‘teem, care ar putea proce dermatgze
n cofiral moaie eve sterile peste repese 9 difuzeal user pe
sepeatans pe
8. Care dine arta re meticamenias m5 point
swutanat, —
a
ss ame
(6 soba close
“D. scitotii apace
Eveome
Cas sine arm
mesenor
—
Sy sup
ne madicamenioase mu se pot injocta
Fea de metabolirate
ates ata de -ecepterti spesifci
teropeutic in condi
mat mace .cv at se poate adminivte> »
IpPomp ee,
8, 2kpnd raporal DL w/DE 2:
(C.-exprims raportul DL «DE wi:
D. exprimé repeetal DTy/DE
E. exprims rope! DT DE yn
de liminae renal implica urmaoarele mecanisme:
laren glomeralarh *
erie wbulurd “
sori tubular
2, Brera tmboar8*
E,Depinde de ph-ulurinar
13, Volumol aparent de distribute al unui medicament se cateuleaz
Iujadin considera:
A. gfoaadmnistra
“radu de zeuraulae fn anit yesutori
‘itroul epurdri
‘D. yoncentrafia plasmatict
. proportialepirii de atbuminele plasmatice
4, La now-ndscut efectul terapeutic si mai ales cel toxic al unor
medicamente este mai intens decit ia adult pentni <3 now-nascutul
prezin:
‘Azinsuficiengl enzimatic’
Smetabolizare mai redusa
1G ease euch
absorbjie mai redust
E. potenjare enzimatic’
1S sires sublingual are wma wane:
Aynbsorbyie rapida:
“B. asigurd absortia moleculelor puternie iontzate
face posit aintre de sobstane itt;
te sonia dees
(Cherian primal pa eps
6, Daga pentru tran:
‘Ava fi mai mict deft pentru adult
‘Feprezint§ aproximativ 1/3 sau $4 din doza aula
s¢ caleuleazh funeyie de suprataja corporal
1, nu sunt prevazate de RX
B F. sat mai mart decdt la att deneroce viestnice! are rat
metahatich crmeudl
7 Condit bigatons. generale, pe care tebe SI. e Indeplinensed
S Acmensstrarca modicamentelce pe cake rectal prezinis
caw saree
“Deciea primal macy nessa! hop
F Absurti oomplens
reotaait a reflex ulai de respingere, care micgoreazd
pericuds de reemre In r=, deci timpul de contact,
Aberdablt fs ope, ina cy vrai, blnay in com
(De presere pantry un qumar ute Je vile
Ears veces rulh
21. Appanons ee cara
grad mate de
&,
AB, ermogen tac
rab pen
Cabitnace .
‘se dizolv3 in solvent in snomentul folosiri
‘muy mulle componente active separate inte cle
E.
22. Excipientit utlizay la prepararce unguentelor sunt:
‘A. de origine animald vleiul de parafins
em ct permis
imetice -glicerina
“de origine animalé ~ untura de peste
‘mineral ~ pectinele
23, Sunt considerate forme medicamentoase administrate Pe cale
vaginal 9 uretala:
24 Tochigi:
A. sunt forme chide
By aroematicate
Fecipeatal pate 8 puma aahick
sc Uizolv4 in solvent in momental fatosin
sunt forme semisalide
25. Ca wehicul se poate fotos:
Goss ape ont
vaselind
el de pring 2. MEDIC ATIA FARMACOCINETICA SI
FARMACODINAMICA
COMPLEMENT SIMPLU
Parameni definite a stan farmacodinamice sunt
‘A desea
B. sensitvtatca
Cooter
DD. volumel de distribute
E. concencapa plsmatich
2, Trecerea medicamentelor prin circulatia poral are loc in urma
admimstriei
fAvoraie
SB. intrammsculare
CC. intravencase
D. vetrarectale
E intrsastecilale
3. Tahifilaxis are urmftcarcle caracteristici:
"A spare icire medicamenicle cate acyioneaza pe acelasi subst
reactiv
B. se insialeaz4 cu intensitay variate pentra diferitele efest
unui medicament
este ireversibila
c
G Fotse marge ps esprit eter tmmacologe
Dn res pentru un medicanent 9 epee ute ws
‘anuj alt medicament
4, Parmacodependenga
'A.iipune necesitatea intreruperi adrmisistrtti medicamentulu
Ppentra a evita aparitiarolburhrilor spesifice sindeormul de
bstinen,a
1, const in upartie unor modifies! comportamentale care
reclama iniperios administrarea medicamental:
evident numa fa intenyperea arnt
‘medicament sau la reducerea importants a dozelor sale
re saudi unor recep
uacea progres. a intensitii efectuta)
farmacologic prin adminis repeats interval seurte te
imp
5, Proprictitile chimice exentiale ake drogurilor necesars pentru
twgcorea prin membranele celalare sunt
nizaren
‘ensiititatea
C.ditvzivnea’
. stabiltatea motecutara
E biosinteza propriu-zist
6. Chile pe care le parcurge un medicament in organism 9 pe care le
sadigad farmacocinetica sunt:
ibutia
'B. ionizarea
. solubitizaes
1, actvitatea imtinsces
. afinitaten
fenomen ce caracterizexad majantatet
imedicamenteler
B, apare atunci cdnd se crete daza de medicament la imervale
nici de timp
‘seiderea pand la dispariie efectelor
7 8. Ghectivul farmavovigilenge’ este:
A. evaloanea parametntoe farmacocinetici pentn medicamente
(@ronteraana medics wept
Indeoseby a reactor adverse
1D. studiul terapeune intensiv in etapa a ILL w evalu eliniee
E. precizarea interacjiunilor medicamentoase
9. An chm emacs init
stesian
i
Erantonina
B cutatnn
Paomins
10. Se po considera particularity firitogise ae copii
erioaret
1 legarescescit de proeineleplasinatce
_Acermesbatesclzuhabaieetorbsgice
E reprtaacorporald mare compara ci gewsa corporat
AE Soins pe eee corpo pemiteo dstbote
inform s bsnl nanan
columne de disafie a substanelr posable ond
"pari Siete jul gr a asp protect
nocuncd
11. Care dintre urmazoareie medicamente actioneaza aespecific:
1A. entero!
B, mantel
©, peumrscit
1, prometazina
12. Procauna:
‘A. este imactivat in tub digestiy
13. In bivtransformarea mosticamentelor in stadivl 1 se
turmicourele puri de rewci enzimatice, eu exces
sida
B. reducen
C. hidrolize
[D. decarboxitan,
(Ey acetlr
1, Beig N-ovidare mu se biotransfonma:
AD fenacetina
B. anilina
¢
D imipramina
E. nicotina
15 Chora ene opt
A. intirzieres eliminarii
mene
C. efecte adverse cfind eliminarea biliara este intirziatd
ease pan yea cpa
Bocca?
16, Urmatearee preparate sunt prodeogur. et except
‘A. let de icin
oon se paraina
- eritomicind lctebionat 7 Facton dependent de organism care iflucnteacd diftiunea sunt
A. presunes onosiaticd
COMPLEMENT MULTIPLE
A strctara chimed
C erae esata
1D tipo 9 bironolabvlitates |. Melcamentele genetice”
E. seven pail ners wa role practic similare
‘ne pox ince val cu ceil
$8 Crmatoarel afirmap: dese clearance Cl sunt ale, cu G@rrennne st fie echivaletetrapeatic cu produsele inovanie
© CTT=CH CIE — corespunziteare
B CESCIR-ChaR D, au un cost apropiat de cel al produselor inovanie
(©. CITSCHH-CIR+CinR- “corespunzitowe
QoTAe Ye nu neces fecuarea unor Mi de biodispnititiae
©:
= 2, Substautele medicamentoase po interfera iransmisiz nero-amorai®
Reactileimonculrgioe we caratrzea pi: indie cape:
(8.x tomar asa ate eats dou fet } iranmipionui
St eapnssie de abou paologi al monica in cad ner wansmittor- receptor:
pane prin ereerea numdruli de receptor specific
Se daorears une posta inert (doze mars ie D. prin mirweasiprafeel de interaetionetansmidor-eceptor
me E, pan revenirea membrane elle dpa int
se dates cumalai medicamenia in organism
“ransmniqator receptor.
smtinarele exenipie de enzimopati eprecint tari ce 3. Medicamentele ,generice” sunt:
iininra cs anion fama ene: (CA, medicamente care precntdacccayi compocivie cia sh
S19 Ge ghocub-fsftdehidogenad esol canttatvl fa ceea ce privegtesubstanga medicamecotousd 9
G sehcinia de preudacotineserara forma fzmceutc8 cu produsul de refer
© deficicna de gloeuroniltransferuz’ B. medicamente alternative farmaceutice
D acatalazia C. medicamente care nu prezimia. aceeasi compozitie calitativa 5:
E. deficienya de methemogiobin-reductaza entrocitard un
‘amitativa in ceea ce priveste substanja medicamenioasa 3
forma farmaceuticd cu produsul de referotS
Dmesicameateechivaentefarmacevtic (biecchivalete)
, pro-drogusi
4. Biotransformarea medicament!
teansformare
. A. Intreducerea in compu potan a nor grupe nepolare
2» 2
jor implic8 urmbtoarele faze de bee tenor grupari potential nepotire
Ke Conjugares srupele polare sunt cu aext gine
sultal sau grapan snot
RQ Conjegarca srueie nepolare cu yulfat
(CB) Conjugarea grupetor polare cu acetat sau gnupiti metil
5. Propriettile chimice esentiate pentru tracerea nel substante p
rembeane saat
Pilates in apa san Fipide
sonizavea
CC. dituriunca
{D mknmes partculelor
E polantaies
> in stmcnal expenmesial al medicamentelor sant utilizate:
8 doza eficace
(pheees ts soo
Titers teraia mextie
1B. dora umca
E doza de depo:
> Votums! aparent de distribute a! unui medicament se caleuleaz’
iad in comssderare’
By does adauinistrs
E> prada de acumeiare in anmite yesuuari
une! epurisi
Be concemratia plasmaticé
E propery iegin: de alburninele plasmati
8, Cemiton factor influeniew78 viteza de eliminare renal
duwer
doze de medicarnent utlizati
~ procentul de legare de proteinele plasmatice
ile patolop.ce swciate
E. valoarea DLSO
9, Caleulul volumulut aparest de distribugie al unui medicament se
fave prin:
A. itm epuran
B. gradul de acurnulare tn amumite yesurari
doza administrats
concentratia plasmatica
E. proportia legarii de albuminele plamatice
10. Calea de eliminare renalt implica urméioarele mecanisme:
Filtrarea glomerular
1D, Sciderca filtriei in cadral intoxicate:
eabsorbtia tubular
Excretia tubulard
E. Dopinde de ph-ul urinar
1), Sat considerati parametsi furmacocineticit
'A} concentratia phasmaticd
5. timpul de difuziune
Cimmpal de tnjumbtayire
1D. masa (otald de distributie
E. clearance-ul renal
12 Factor specific’ care influenjeazl difuciunca ia nivel peretelui
gpilar sunt
presiunea hidrostatica a singel
Masa fesutui
PH sangyin
((@)Permeabilitaica capitacd
(6 Poca singe sua
13. Unmatoarele caracteristici ale virstnicutui motiveaza utiizarea
nor doze sedate de medicament Ia aceasta vars:
(8 irminuarea floautaisamevin tn sapee de a nivett
intestinulu
B, rata crescuud de metabolizare
ate patologice asociate
» BD. evenmaie mexiitiodn imanologice asociate cu cresterea
risculn de producer a reactiilor inflamatorit
E accontaares cfectalia) nefrato ic al sobstantelor prin cresterea
earamce-elor renal
Tmdtourele subsianje medicamentoase au produc inductic
a manca.
Q }roniazida
i eritramicins
C. sifampecma
D carhamazopins
E tenitana
> chrmmnd prm Ova sob forma activ’ fn cantitati semnificative:
S ampiciins
iat) medscamentcle ce declungeazd reactii adverse alergice de
1 amafilactic:
j. antihistarms mice Hi
"= dextran
). azocalorants
_ subsanic iodate radiografice de contrast Bese totam dob
ee clec save inmnasupest
23 Tonecanja croniea
B coro enone et
$F Shp: coe ween
24 Mecanismele de instalare a obignuinje’ sunt:
& dirwnuarea absorbtie!
'B crestereavitezei de metabotizare prin instalarea inhibits:
__enzimatce
(Ccresterea elit
1D. .dowa"-reelare manifestatA prin internaiarea” receporilor
jn membrana |
E_ mecanicm imunologic
25. Sp fre paraimstalrea obi I
SS peace barbiurice
morfincmimence
Epulberea de hipofea poseioars
_D, efedrina
E pvopticeris
3. MEDICATIA ANESTEZICA
(COMPLEMENT SIMPLL
|. Obyectivele uiliaani anesterizeloe generale sunt nrmttoarle
(8) s wemarese aboliea congtente:
'F.gradul de abolire a consicnel st nu poate f comtrlabil
© doza terapeutica se mult mal mare dec cea inhibitone
1. st nu permitd ascieres medicamentoass
fn fareleavansate ale anesteziei propru-zise intravencass:
_B, anesiezia se instaieazd f8rd faza de excitatie
2. Indicati panticulariuagile anestezivi cu ketamind:
Ay induce euforie mai reduss
B. anesiezsz survine peste 10-15 min dup’ injectarea
Cc snipes se menjine timp de clteva ore dupa anestezie:
D, miireste tensiunea artersala yi debitul cardiac in timpul
niravencasd:
—
E. scade tensiunea arterials gi debut cardiac in tinspul
anesteziei
32
3. Care din urmatoarele anestezice generale sunt pentru administrarea
intravencasa?
A. eter dietilic;
(B tiopental sodic:
C.halown;
D, protoxid de azot:
E, ketamina
| 4 Adminis inhalatorie poate fi uilizaté pentro
Yanestezia general
tanestezia local
. se ministrarea substanjetor iritante bronsice
1D. tratamemot afectiunilor pediatrice
(E42 uni tratament al al astmutut brongic
5. Unmdtoarele medicamemte au actiune topic&:
cursul narcozei se caracterizeaza prin:
Hata
Dphiperreflexie
“Ttenomene de inhibitie motorie
B 8. Suni nareatice volatile:
1. Despre procain’ putem afirma:
Anadministrata injectabil are efecte bi
“Boadminisirat’ i. v. poate fi folosi
“i administrarea i. v. poate avea efecte v:
D. este foiosita pentru combaterea vasoui
Raynaud
E. nu poate fi folositS in tratamentu! local suby formna de ungueat
12 Proprietitile unui anestexic general sunt:
A. coniractia musculara
- wezirea lent
C. absent toricitétii pe teonen lung
CD: manevrabilixate
7E. siguranya wtilicanit
33
15. Despre anestezice putem afirma:
16. Stuctura chimicé a anestezivelor locale cuprinde:
A, dowd pari
(Bo grupare hidrofili
- grupare lipofilt
_D. patnu pacti
\E-4n Lanj intermediar
17, Clasificarea anestezicelor locale functie de provenienta 1 siructura 18, Sunt comsidern ester baztci
1 anesterin epidural
Sasesecs oe iafiteae
©. anesiezia spinal
20 Tipen de anesiezie de conducere:
|A.anestezia prin bloc nerves
“EE anestezia de supraiat’
iC anesiezia epicurais
“D aneseria de infiltratie
E enesezia spinala
2). Indicatii ale anestezici locale sunt:
cu picrderea cunostintei
@ pouctic venvasa ka copii
FE mancvic emoscopice
TD anuartmic
(22. Procaima:
A. are lipofilbe mare
B. are hidroliza JentA in singe
C. are eficacitate administrala per os
are antagonism de efect cu sulfamidele
Bir potential mare alergizant
| 27. Lidocaina:
& este contraindicatd in insuficient’ hepatica
nu este contraindicatd in insuficients renals
Copate coniraindicatd in az de antecedente de hipertermic
maligna
D. se administreaza In caz de hipotensiune arteriala
(B) se utilizeaza concentratit uiferite functie de tipul
local
de anestezie _C peste # wolizatd la copn sub o Tuna Be Oe ee eee
Sapa mepemnhige bah piy~inlaatl TRANCHILIZANTE. NEUROLEPTICE.
{CE ponte da thos mat ln concentra le F | __ANTIDEPRESIVE. HIPNOTICE $I SEDATIVE
29. Bupieacsune 7 , |
oS = = aneseac’ locaia de infiltrapie, de conducere 9 Ce COMPLEMENT u
B. are potenid 5) tovestats mica
woascrisnes neceatale exe rodusd i
SE xe paste mpecta rapa i unatorii mesteroidiene
30 Ligocumna : - analgezice opioide puternice
“Ap Are brotrensfonmare hepatic’ i analgezice opioide stabe
/ analgezice opioide cu acpune intermedia
in nts circulstonie cerebrala
E. nufburari de rign BEERERaa:E
4. Despre cturere potent atinma
Ad2are dood ownponente
juald este mare pentne pragul de
D Surerea cromea dispare Is terapia ani
Edema cronicd ma este insofttd de ni
Reuromedhaion amaigicr
5 Farmscoterapia dures presupune:
A. durerile acute nu necesitl analgezice
Cpacente sate sau moderate necesita analgezice neapioide gi
©. durerile persistente necesitd doar
D. durerile foarte intense necesith
F. dorenile crescande necesita doar opici
© Sunt coasiderati szearsti totali puternici:
A bet-endorfina
8. Mortina:
F. metabolii acetilati se elimina prin uring
C.
Se poate administra gi la copit sub 2 ani
E.creste metabolismul bazal
10, Urmatoarele afirmagii referitoare ta morfind sunt adeviiratc. cu o
exceptie:
A. calile de elecfie pentru morfin’ sunt: injectabila pentru
GuItied wus 71). 0 PENTY durerea vevirion
B. nu se administreaza la copii sub 2.ani
4 are urmatoay
rele caracternistici cu exceptia:
© opivid shat E are indicat in dureri moxterate gi tase r
§ 19. Zolpidem
A bi
14. Codei i
Codcina: } B. timpal
S (nC fn categoria analgezie | Gyindicele tera
§ Bapnate produce o:
D. este indicat i
©. are indicatii pentry tusea productiva ie remth adverse foarte grave
D. are timp de iajumatdtire lung
E_ este analgeric opincic putenic 20, Care din urmatoarele medicai
1S. Care sunt barbiturice ov durata de actiune ultrascurts?
A. ciclobartitala! .
B. amoharbicalal
ge fenobarbitalul
Pilocerpina
ene ocniules produce midriard
Gem ce hapesectetie 1 planelce lactimaic
yee ivare
reste un pacsionpatominess. he de sintes
E Se prezimé doar suh for 18 de comin mate wierd
“Some unnbwarcle subsante
2
emepronium D. prostigmina
EF. isosuprina
10. Eac parte din categona brophodilatatoarelor:
QAdpromura de atrop
B. hamatopina
E botiiccapotaminum bromictam
11, Neostigmina acponear’ pan hiocarea:
A. colimtransicrazk
B. scetiicoonmma A.
adenilatcrciaze
accuivvlinesicraza
© fosfodiestereza
12 Care actuune 2 atropine’ se foloseste cu scop diagnostic in
D. sontractia maschrutu: cireatar al irisului;
E cresterea presi: itraocuiare.
13. Care dinue urmitaarcic indicatit este coreclé pent mira neostiigmin’?
4k Care din urmatoarele actiun| este produs’ de cBtre alropin’?
parasimpatoliticelor, cu 0 exceptie:
17, Unmatoarele, parasimpatl tice fac parte din grapa a:
ntispastice
upatolitice fac parte din grupa midciatice, cu o
f, sederea presiunii intraoculare.
15. ae medicamente sunt neurosimpatolitice, cu o exceptie:
A. bretili
(B)prarosin;,
€. gnnnetiinas
D. reserpi
E. alfa-metildopa.
;
j lamina;
| x a s nedicamentogse poate fi utilt 5
jorea efectelo rae ale atropinei? h
22. Unmikoareie simpatomimetice sunt adrenomimetice, cu 0 exeeptie:
A tenilefring:
B. adrenalina: 26. Nu este indicat in astmu! brongic:
A. adrenalina
a efedrina
C. aminofilina
D. cortizonu!
(Dpriteeapins
27, Sseindice care efet nu apare dupa administers de
rmixoarele afirmatii privind contraindica(i
‘omen cu 0 excepfie:
A. inperiensiane arteriala:
B. hiperiensiune pulmonara,
slocarea receptorilor colinergict ganghonant
blocarea receptorilor colinergici efectori parasimpatici
D. scdderea secretie? salivare
E, scdderea secretiei gastrice
D anafilactic: iz
33, Urmatoarele afirmagi privind adrenalma sunt adevarate, cu 0
| 28, Miireste secrefiile digestive si sudorale
E. cardiopatie ischemica
exceptie:
ee indica administrarea ei in caz de hipertensiune arterial, : £
‘se administreaza subcutanat in doza de 0,25-0,5 mg sali Lv. A. prostigmina (Miostin)
C. are absorbtie redusa dupa administrarea orala
D. inbiba secretia de insulin’
E. cresle consumnul de 02
locarpina
P atropina
D, scopelamina
E. butilscopolamina 56
29. Crestc pensialusmul intestinal:
A adrenalina lontimetice aw mecanism direer, cv 0 enceprie.
F. efe
| E izoprenalina.
30, Aifa-adrenodlocanteie sunt indicate in:
A asirocitom; 445. Efedrina poate produce urmatcarele reactii adverse, cu o exceptie
CB bipontensiune arterials: ee
hipotensiune arteriall: | C agitagie:
D. ariemii ventriculare: Sasol:
E boala Blount. i Goel Coomnntonys)
Anticolinesterazicele exercitl urmavoarele efecte:
A. stimuleazé sinteza acedicoline!
B. stimalcard direct receptonii colinergici;
ose tonnsal mogchilor netezi ai tractului gastrointestinal;
‘D»inhiba hidroliza acetilcolinei:
‘imhibd sinteza noradrenalinei.
22. Ce efecte apar la folosizea remediloranticolinesterazice in dove | _ 37. Unmatoatale airmati privind containdicatie arenstine st
terapontice! —— adevarate, cu 0 except
A hipertensiune arterial
midriaza yi scAderea tensivnii intragcular
fonusului mugchilor notezi si or
Tresderea secretiel alandelor broasice si a
sere seri Sig rs aria.
©. supnmarea transmisiet newromusculure.
35, Adrenclina are armBtoarele efecte asupra aparatului candio= 38 oewepiic
vascular. cu 0 exceptie:
“A, vasoconstrictie arteriolard
B vassconstrictic vencasa
B. ca stimulant cardiac: fm blocul ca
», 2 insomnie:
E. ca bronhoditatator: in tratamentul de fond af astauhti beo
0
atta fue parte urmitoarcle
*€ es1eN ai colinei:
masura egala beta-| si beta-2 adrenoreceptorii
Matea cardiaca;
e cardiaca
BF provoacs tahicardie si ai
Pra alfa $i beta-receptorilor
NEREW ALE Ok
Mesterazice i
Megerazice in doze
aie in astmul bronsic depseste salbetamoluk;
ae oe lo tlli“*_st ta io epine tind
We atsinapac’ MI pio de
parawului digesta unnar induse de
12. care din ermine nian we tosicandiacelor SPN fect
cece cardiacelor explicd efectul
tort comput se utilize: >
titizcaza ea descongestionamte 23. oa uae tntre ele prin intensitatea efectelor (i
bJocante w prin 3 proprictiti esengiale:
‘Anifect anit de tip ,chinidinic™ supraadaugat efectului f+
\ 18. Gage sent indicatiile administrarii de atropina’ blocant
ve B. grid vasooosinctie fo triton in careridon
7
SSC etme prim
sommez’ cu duracd mai cura);
Gime preancuezie (pentru inhibarea hipersecretici bronsice
‘produsi de uncle anestezice generale).
et Derecisprainien-cie oe errplararete jndiicatii: E-Atenolal.
29. Efedrina Poate prod
A. Somnoienta:
B. Nu dezvolta tahifilaxie:
) Agitatie;
D, insomnie.
. Deprimare a SNC
30. Adrena lina are urmatoarele indicagii:
Socu! anafilactic,
& Criza de astm bronsic,
“THipentensiune arteriala (HTA),
D. Aritmii cardiace;
E. Cardiopatie ischemica.
CE UNMALOarcle feactii adverse se qhorope we caracterizeaal prin: “—“*
© amvcanc, comfusie mictald gi convulsi, urmate de deprimar
LEE
DD fasciculati ¢ dibiciune muscularl (inclusiv mugebii
= esi)
E cove mepetate de angind pectoralé
°> Propranotoial este mica ix:
A. tratamental de urgeaji al hipertensinnii aneriale
B. bradicadie Ea a ee ee
mand}:
Hipenensiune arterial ou valori ridicate:
Hipotenqune arterial’: ,
Accidente cerebrale ischemice acute (perfuzie i. v. ):
E Unseficientd circulatorie cerebrala,
yi)
47. Gag din urmaicarele indicajii sunt adevirate pentru neostigmin’?
U4 Micstenia gravis, diagnostic si tratament;
B. Asim bronsic;
Osan de atonic imestinald (atonia postoperatarie, ileus
pereliticus, constipajie atona), caprokinetic;
D. Boaiz Parkinson;
Ch astida anticurarizent, pentru antagonizarea curarizantelor
zatidepolarizame (tubocurarina, pancuronium).
49. Indicatiile adsminiarasii scopolamine’ sunt:
‘aAjin preanestezie
“Er cardiopatie wechemica
Orin raul de migcare: €. wuberculoza pulmonaré
ingith meningococicd
E. febra lifoida
6, MEDICATIA ANTIBIOTICA SI
CHIMIOTERAPICA 5, Mecanismul de aciune al fiurochinolonetor este.
A. bacteriostatic
B, baciericid prin inhibarea ADN girazei bacteriene
COMPLEMENT SIMPLU C. bactericid prin stimularea ADN girazei bacieriene
D. bacteriostatic prin legarea specific’ de subunit2tile 50S.
ribocomale
a . E. bacteriostatic prin legarea specific’ de subunititile 40S
A. pot provece atrofia nervului optic oe
B. sunt eliminate renal prin secreie tubulard
C. sant antibiotic cx indice terapeutic mic
D. traverseaz’ agnr bariera hematoencefalic’
6. Gentamicina:
A. se administreaza exclusiv parenteral
B. este un antimberculos major
C. are o toxicitate renal ridicaté
D. are proprietiigi inductoare enzimatice
E. se fixeazd pe subunititile ribozomale SOS ale bacteriei si
inhiba sinteza proteica
E. sunt antibiotice de electie in infectiile survenite la gravide
|
i
i
|
Fiecare din afirmatiile referitoare la aminoglicovide este adevara, ©
cu exceptia: }
A. se absorb in cantitate redus6 dupa administrarea oralit |
B. ating concentrati biliare mari + Norflocacina:
C. se excretd pe cale senala ‘A. este 0 flurochinolons
D. impicdica sintcza protcinelor bacterieme. B. este o sulfamid&
E. tof membeii grupului au an potential toxic C. se edminisrenat sheutanat
D, dozele utilizate sunt de 500-800 ing de 2 ovif 2
E. dozele utilizate sunt de 400 - 800 mg de 2 ori ai
F
}
'
|
Care dinere urmaioarele asocieri de substant» antihuetorivae SUM
vcr i eeputh
A. ampicilind+cloramfenicol $. in functie de microorganism amtibioticele pot fi prociuse de:
A. finngi
B, spirochete
C. treponema pallidam
D. provozoare
D. benzilpenicilind + tet
E, izoniacica + sifamnpici
4, Una din indicatiile majoce ale streptomicinei este: E, virusuri
A. angina streptococica
B, tifosul exantematic ————— AE OSS GS a AN LDIONCUIU
D. cresterea raportubni dox’-cfect
E. modificarea stracturii alifatice a bacteriostaticulvi
2. Penicilina .C~ este in mod obisnuit activa pe urmatorii germeni:
A. pumai pe coci gram pozitivi
B. bacilli gram negatvi
C. actinomicoza
D. virusul Epstein-Bar
E. pscudomnnns aeruginosa
13. Pentima G ecuomenz’:
A. le nivelul citoplasmei celulei bacteriene
B. le aivelul ribozomilor celulei bacteriene
C. fa nivelul membranci citoplasmatice
D. la nivelul peretelui bacterian
E. la nivelul nucleulvi celulei bacteriene
4
C. este un antibiotic eu spectni larg
Daw preters reaefii aiergice
E. esle indicuta in profilaxia de durstd a infectillor staflococice
17. Benzatinbezilpenicilina este indicarS ta
A. profilaxia reumatismului articular aut
B. pielonerita colibacilara
C. meningita meningowvcic’
D. muberculoza
E. dizenterie bacilar& 20 Agpunce Saciencadl a cofshosporinctor se datoeraza:
24 Cpredben seam
mndtoareis mocanissme went rexponsabile de ae{ined
antivoucelor
INS wate ra hazcioe poerimce
eemeky
totca mombeane: eatecondriae
A. fad pe subuniaiitike mhozamaic S08
> Seadmammul cemuscs pendus de cloramtenicel la now-niscutul
prema
A. se datcrex7 chrunbri resale defictare a antibiaticulyi
A. ace 0 baaigpambititate onald sat
# tealvrearh comcentrati ficace in UCR
Ce adimimsueaza oes! yt In pertucie
D. me ve admtomseasa In uretnta ponvexica
28 Numip. antibiovical do electie in tratamentut titesulul abdominal:
A. benzatinbenzilpeni
8 henziipenicilina pot
; . tetracicting; D. choramfonicol: i
. ; C. miconazol;
E. Ramamicind D. flaca
otericina B.
28 Sulfamidele anphacreriene pot produce ca reactie adversa E’nloen
44, Acidul clavulanic se caracterizeaza
‘A. nu este absorbit in tractul yastro-intensinal:
B. arc un spectra de actiune indentic cu penicitina G:
are un efect inhibant asupra transpeptidazei din peretele
celular bactesian:
D. poseda o activitate ancibacteriand puternic’:
, inhibé B-tactamazele bacteriene.
E, Benzilpenicilina
236. Prinire efectele adverse ale eritromiciei se numard:
A. grannlocitoza
B. it
pel B. displazii dentare
E. Buconazolul da reaci adverse de tipul great, C. sindrom cenusiu
cefskee D, apnee prin efect curarizant
E. eritem mubtiform
33. Care din urmdtearcle
onicomicoze cu candida
A. grizeofulvs
B. ketoconazol;
sotce nu este indicat in terapia unei C. ketoconazole! se administreaza in candid
1D. acjanea fungierda a ciowrimazolulni persis
idverse toxice
P
F. flucomazolul da reactit adverse de tipul greafa, vom, dates,
cefaice
4, Care din urmatoarete mecanisme sunt responsable de acfiunea
bactericid’ a antibioticelor?
este antibiotical beta-tactamie de elvctie penta
©. Carbonicils
cratamentul shor prodase de’
A. stafilo aun: SS TBR itera bazel
B. meningocor ir
C treponema pallidum
D, preadomon:
NS oe Ernhiba vinleza Seretea cont
Co ggte caracteristic pentru eritromivina si oleandomicina”
20, Ticarcilina este indica’ in wratamentul:
4 mberculozei pulmonare
B_ angine! streptococice
C. micozelor cutanate
D. infectiilor praduse de pseudomonas aeruginosa
E_ meningite ax hemophylus influenzae
actioneazd bacteriostatic:
cfioneazd asupra acelorasi microorganisme ca gi
benzilpenicilina plus rickettsiile gi chlamidiile;
© rezistenta microorganismelor la actiunea preparaielor apare
prin modificarea ARN ribezomal 238
COMPLEMENT MULTIPLU
i proprietatite de baza ale cefaloxporinclor de I generagie:
S. Indic
spect larg de actiune
diminvati
|. Absorbgia vetraciclinel dups administrares orala poate fi
prin edministrares concomitenté de: se pot utiliza in tratamentul meningitelor
A. ferment puncreatici © sctioneara bact
By onvacide gasince PGactionenza pe
Ems lactate
preparate de fier
E. antispastice
2. Aminoglicoridele:
A. realizea7& concentratii man a nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulars
wo ra
EB streptomicma.
os Fx ia categoria antibjoticelor fac parte:
» Care din urmAoarele asociatii de a ; "
Ppechabrer see = amubiotice sunt recomandate? 3 SV
tetracicline + cloramfenicol:
anoglicozide + periciline
D. peniciline + cloramfenical;
Pdamincsticozide + cetalasporina,
@znn rifampicinei
13, Mecanisaete de actiune la nivetul celulei bacteriene sant
velul aparatului nuclear
e care se absorb bine oral si pot fi administrate pe
e ‘monobactamii
D. bacilului mberculozci ,
EB tuoroninotonete
E_ baciluini piocianic
‘icrobiund are urmatoarele caracteristici
genetic’
istenja nogeneticl este datd de starea metabolica wctiv’
10. Gentamicin:
A. se adminsisires74 exclusiv parenteral
ste un antituberculos major
Cre o toxicitate renalé ridicata
are proprietiji inductoare enzimatice ;
S&S se fineaz’ pe subdunitajile ribozomale 3S ale hacteries si
inhiba sintera proteich
apara prin transfer eromozomial
te contraindicatt administraces de:
licozide 7 Regwhiie soem AB si CT suni
AB gi CT degenerariy tieterieide cu cele
de absolute mu este wuld
. hacilul carbunos:
hemophylus influenzae
Ev actinomicere
é legionella pneumophyla
c.
hibacii biosintezci substangelor din structura pereiclui
bacterian
‘sunt antibiotice de semisintezi
Caw sunt active fag8 de Pseudomonas
D. na sunt active pe stafilococ
E. mecanisiaul actiumii bacteriene este de tip bacteriostatic
23, Proprietdtile ampicilinei sunt:
) Reacpile alergice determinate de peniciline au urmatoarele
Re acjionesz’ pe coci yr
i Pe spirochete
afectii cu urmatorti wes
Hi se recomandd uilizarea penici
A. mycoplasma pneu
—— © epuirare predominant hepatica
sv difuzimne buna in (esuturt yi lichidele biologice»
strmoturé heta-hactamica
D. lipesotubilitate mare
(E. -wctiune bactencid’ oumai in faza de multiplicare a bacteril
28. Precizan care dintre urmétoarele afirmafii referitoare la oxacilin’
‘Sum Oorecte:
A st admunisireaz’ exclusiv oral
‘11/2 este scurt
are durath lungt de actiune (12-24 ore)
F exte indicath exctusiv in tratamentul infectillor stafitococice
25. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generatia a treia:
A cefazobos
B cefotaxim
©, ccfusonten
, ceferiaxona
Spee
30. Cofuronima:
A. este activa dup’ adminisarare oral
Pisce pe bacili gram negativi
acponea7’ pe Citrobacter
actionesza pe cnci gram por
E, nu realizeavh concentrayii active i LCR
46
Fac parte din categoria aminoglicozidelor de generatia
xm
,€.
|
33. Imipenemut are urmatoarele caracteristici
dup& administrare injectabila este excretatd renal
, achioneazd pe coci gram pozitivi
M4, Cluritromicina:
iodisponibilitate inferior eritromicine
LB. Teste de 10 ore
‘A este de 7,5 mg/kgchioza
este de 15 mg/kgc/7
ic nctiva pe H. Pylori
f crescutd in prezen(a alimentelor
bereaza rapid
uni et medicamente dependent de citocromul
lburdri gastrointestinade minore
acu pe Moraxella eatarrhialrs
7 E. kanamema
lurmatoarele antibiotice poate coloralacrimite in sogu-
7. MEDICATIA ANTITUBERCULOASA
loramfenicol;
@ rifampicina;
COMPLEMENT STMPLU ". letraciclina;
D. carbenicitina:
E. neomicin’.
|. Wroniazida eve indicat’ fn
A. meningita mentngococic& 6. Mecanismele de acjiune specifice diferitelor grupe de
B. febra ifoid’ antitmbercuioase sunt:
C. endocardita sebacura A. stimularea sintezei proteice
D. Wes st
Esmbercuioz3 &
aa | D.
2. Rifampicina: E. stimularea sintezei acidului micolic
A. Inbiba AND polimeraza microbian’d |
B. Are efect bacteriostatic 7. Din categoria chimioterapicelor minore {2c pane:
(SE Se administreaza singura } streptomicina
Se indice in wracamentul infectiilor grave eu stafilococi | @ amamicina
Nu face pane din clasa ansamicinelor . eritromicina
D, claritromicina
|
j
}
8, Reguilile priviad chiminterspia antinsherculoass pot fi:
A. medicatia de prima alegere presupune chimioterapice minore
B. monitorizarca tratamentului se face pe baza radiogratiei
pulmonare
C. tratamentul nu se face obligatorin sub strictd supraveghere
medical D. rezistenta pent hasilel Kock poste fi intiratats poe
asocierea cu
EB paste produc
Alege oman refertor la ccambuto
A ax abso admamusirare ocala
Boman puberculnase este bacteriostatic
©. remstema se inscaleaza rapid in cazul eolizani ca medicapie
~ unica
You might also like
- 6 Standardizare I2Document1 page6 Standardizare I2mira.brotac28No ratings yet
- Wa0005.Document401 pagesWa0005.mira.brotac28No ratings yet
- Test FarmacologieDocument11 pagesTest Farmacologiemira.brotac28No ratings yet
- Tehica Farmaceutica ColocviuDocument34 pagesTehica Farmaceutica Colocviumira.brotac28No ratings yet
