| f i | 10 1985 icSG si cost Beal ag gee cl ayy | gag | cqagle €lh | SUE | Abobed eter co ee 2}! a 3 | ry - se | 4 Se é 18,0- 20,0 18,0— 210 Max. 0, 1,50— 230 1,0-2,5 | 0,020 0,05 ‘SNiGr20ND 3. IMBINARI SUDATE Imbinarea sudati reprezintd un mod de unire nedemon- tabilk intre pirtile unei piese sau intre mai multe piese. ‘Imbinirile sudate pot fi realizate fie prin cusituri cap le cap, fie prin cusituri fm col} Spatiul ce se creeaz intre suprafetele frontale (Intre ‘tmarginile) ale pieselor ce urmeazi a fi imbinate prin sudare se numeste rost. El este necesar pentru a asigura ‘pitrun- derea cusiturii sudate pe toati grosimea pieselor, Elementele rostalui sunt prezentate in fig. 3.1, iar ele- mentele imbindrii sudate in fig. 3.2. i B i times ind Fig: 3.1, Blementele uaui rost, 169Inaitimen Fig. 3.2, Elomentole wnei imbinari sudate, fmbinarile sudate se clasifich dupi mai multe cri terii: 1) Pozitia imbinfrii fati de directia de actiune a for- | felor asupra pieselor sudate (STAS 5555/1-81) (fig. 3.3)- ' 2) Constructia custturii (fig. 3.4). 3) Pozitia de sudare, care este definita in spafiu prin unghiul de fnclinare « si unghiul de rotire 8, in momentul execufiei sudurii (fig. 3.5). | Modul de notare pe desenul de executic a pozitillor de sudare se reprezint’ in fig. 3.6. | a) by o) | Fig, 3.3, Posifia sudusli fafa de directia de actiune a forfei = transverssla; B — laterale; © — obiton, 170 EASES JAI in T pe, parte a biloterata hs soci: re ROS RS Fig. 3.4 CUSATURI CAP LA CAP CUSATURI IN COLT Prin supropunere ce ectise frontata toterata ‘combinata Principalele tipuri de imbinari sudate,ee eee Linia medion’ ate Be eg on Fig. 3.6. Notafii pe desen ale pozipitior de sudare, Pian_orizontal de\’ Teferinta | Principalele pozitii de sudare dupi STAS 7365-74 stat prezentate tn tabelul 3.1, pentru tmbindri sudate cap la cap site colt si in tabelul 3.2, pentrn imbiniri sudate cap Ja cap a fevilor (v. pag. urmatoare), Linia_mediand a des- iderii rostului Joy Planul_vertical § 3.1, REPREZENTAREA SI NOTAREA PE DESENUL DE EXECUTIE Pionul_median al cusaturit | | b) o) | , I 8 Pe desenul de execufie tmbintrile sudate pot fi repre- i : Fig, 3,5. Posifité de sudare: | zentate si notate simplificat sau detaliat (v. STAS care se refer si la imbindrile lipite cu aliaje metalice), Reprezentarea si notarea detaliatit se foloseste numai tn cazurile in care reprezentarea si notarea simplificat’ om este suficientaé pentru execu . | i | 173 coattectt co un plan orzoatal de refering aghiot 8, Sorat, do ga pti nediana adic= Tabelul 3.1 3 7 Principatele pozifit de sudare oui pit oe owe] Ursa de tac Un tee 1 2 3 PEE IES aeeoseHEEee 7] 3 | ‘or10" Orizontata 0! ‘) ido lot v0 3. | Orizontala pe perc te vertical | Cap la PEt 7 cae Po plafon | (Poste cap) ascen denna vertical 9 adescen dent Tabeud 3.1 (continue 7 7 T Orizontalk ex pe-| rete vertical Orizontali. in ighea in | Pe plafon col | (peste cap) Observatie, Se ade mite denumirea ein cornish pen- tape be | as dene fe Verticata|———_ dents |Reprezentarea_simplificata a sudurii consti. din repre- 2 ‘ | Zentarea conventional a custiturii printr-o line continud 3 | 38 eee 7 Groasii. Notaren simpliticaté se face cu simboluri principale, 2 a 2 a 8 “la 1k z simboluri secundare si un numar de cote si de indicatil = fe suplimentare. Principalele simboluri pentru ‘diferite tipurt Pee legac eee Sees Pee de imbiniri si exemple de utilizare a lor sint prezentate Beis = i =| & ; 8 8 in tabelele 3.3 si 3.4. £ J J 3 2 | Tabelul 3.3 : nl Pee =e ) Simboturi pentru imbingti sudate g | es a) ala Be eee | Se Pie | 24] 58] 2 # eee neat 2 | 3. 2] 38| Ss] 33 EE : | 7 2 | diy 3) 3] 2g] 22 3 z | $29 3] 58) oS] Be g% ee | 2 |2 SEE 2 1 | timinase im 1 LBD H tlie i -| « | ofe le lalels —— — = | see | 2 | Ambinare iu T pe suport fos — = (; LL 4 x en g < ant = eseeeee 3 < a oe < y ee 3 | tenbinare inv (RO = ze N BS = ak ai] B3e [ + g if-d-lees ON "| "se | a 2s 26, i ow 1 tat 3 5 i 6 | fmbinare in U Pr ep | ~ | | passeais! ee et ee : 7 | Imbinare fn calf ] = Hi, 2 | 3 2 4 age a 5 £ ay | 6 et 177| Tabelul 3.4 (continuare) ‘Tabelul 3.3 (continuare)— crestiturile gi nerogularita tile custiturii se vor prelucra pentra obfinerea unei treceri line de la cusituré Ja gnetalul de bazi notati cu wh simbol constind din t dowd jum&titi de cercuri pe o linie (+e) + Linia care indick fmbinarea (fig. 3.7) se traseazi cu linie continua subtire (7) care se continua: cu braful Hiniei (2), pe care este plasat simbolul cusiturii (3); linia de indi catie se terming cu o sfigeata sprijinita direct pe cusitura (4) NM Fig. 3.7, Notatia pe desen a unei imbiaiiri sudate. Pozifia simbolurilor fafi de braful liniei de indicatie se stabileste in conformitate cu regulile indicate in tabelul 3.5. Tabelul 3.5 Porifia simbolurilor pe desenvl piesei sudate Deasypra, brafului indicatie, dack su terioard a cnsaturli se all ‘pe partea dinspre linia de indi- catie Sub braful liniei de indi ati, dack suprafafa exte- 3.2. INSCRIEREA PE DESEN A COTELOR Cotele pe desenul de executie se pot plasa astfel: —deasupra sau dedesuptul simbolului (dack acesta’ se afl& sub braful liniei de indicafie), cind se refer’ la dimen~ siunile,rostului ; — la étinga’ simbolului, cind ée.refera la dimensiunile cind se referi la dimensiunile Ja distanfa intre dou’ cusituri succesive si la numiral acestora, Modul ‘de notare a principalelor tipuri de tmbinari este exemplificat in tabelul 3.6, cu urmitoarele observatii: —absenta cotei p imbolul. imbin&rii indick faptuk ci pitrunderea sudurii este complet, pe toatl grosimea metalului de baz; — absenta cotei 6 indick faptul ci deschiderea rostului este egali cu zero; — simbolul indic& numirul cusiturilor, iar simbolul a grosimea sudurii fn colt, care este egal cu {n&lfimea triun- ghiului isoscel maxim fuscris in sec! — simbolul ¢ in cazul imbinaril frenate arati cota la fundul gaur tn giuri alungite san- Tabetut 36 Indicafii suylimentare de. inscricre a cotelor ott pe sen road a cusiturii se afl& pe ‘partea opnst liniei de indicafie Pe bratul linieide indicatic, | 3 = accuse sea Sa plan = + = de imbinare 180 Imbinare cap la cap] continuImbinare ‘capla cap! continu’ Tabelul 3.6 (continuare) Tabelul 3.6 (continvare) DU kak Xt Fo Knetty) sou nxt) sau Ky xk Noe bly Fig. 3.8, Exemple de inseriere a cotelor,—Ia procedeul_de sudare sau conform STAS 8325-77. In fig. 3.9 se prezinté un exempla de imbinare in ¥, realizati prin sudare cu arc electric cu electrod invelit de tipul E 57.1, conform STAS 1125/2-81, incadrat& tn clasa de abateri mijlocie, conform STAS 9101-77 si in clasa IIL de executie conform STAS 9398-83, pozitia de sudare orizon- tal fiind notat% cu A 1. ipire, cotele se inscriu 3.3. CLASE DE EXECUTIE Clasele de executie 2 imbinfrilor sudate prin topire a ofelurilor sint prezentate in STAS 9398-83. Acestea se no- teazi prin cifre romane, conform STAS 735-79 si se previd in documentatia de executie. In cazul constructiilor sudate care intré in competenta de supraveghere tehnicd (ISCIR, RNR, ISCANACN etc.) se vor respecta prescriptiile tehnice ale acestora. In standard sint prevazute cinci clase de executie pentru care condifiile tehnice de calitate sint stal functie de a) Materialele de sudat, pentru care condifiile tehnice de calitate si verificari sint: — uzuale, pentra toate cele cinci clase, conform standar~ delor de materiale de sudare in vigoare: — suplimentare, pentra clasa 1; continutul de hidrogen difazs 4 conform STAS 10047-75, fisurabilitatea controlat& prin fncerciri, conform STAS 1021-83 (la cald) STAS 1082-84 (la rece), co de feriti conform TAS 10552-76 (numai pentru electrozii inoxidabili si refrac- tari), rezistenta la coroziune intercristalini conform STAS 184 7114-80 (numai pentru electrozi inoxidal refractari), Pentru clasele H si II se veritici numai fisurabilitatea controlati (STAS io: 21-83). b) Tipul imbindrii, conform. tabelului 3.7. ©) Pregitirea pieselor in vederea suddrii, care se face con- form standardelor si documentafiei tehnice a produsului. Tabetut 3.7 pe clase de executie Gu pregitires otal Fad cesudare ia rides Se admite compel paitransi Nu se admite* | Se admite n Se admite complet patransa Se adie mt | gem | Se agmite dem | | rw | rdem | tae | taem idem v | se aamite, | raem dem | teem 1 |xuse | Nase | No - admite | admite | 2a: mite Hf tdem | tem [tem | saom | Se) se | Se ade | ads | ad- | mite | rite | mite 185Tabelul 3.7 (continuare) 7 2 2 Tel Pelt mt | seat | seat | se | se ad |so.ac-|seac-| se aa- mite | mite. fsdmite] mite | mite | mite | mite complet patrunsa av | seed | se-aa- |raom| taem | dem | Idem | tdem mie | mite vy |tdem | tdem [dem tdem | rdem | taem | tem * Se poate admite dack se sndeazi cu plack suport 4) Pregatirea rostului, care se face tintnd seama de urmi- toarele indicat —debitarea si prelucrarea mecanicé se admite pentru toate clasele; — pentru clasele I, IL si IIL, debitarea si tratamentul termic se admit cu condifia indepartarii ZIT prin prelu- crare mecanicé ; —modul si condifiile de prindere provizorie tn vederea sudirii se stabilesc in documentatia de executie = éste obligatorie curifirea rostului de oxizi, bavuri sau alte defecte provenite de la executarea acestuia prin t3iere. €) Tehnologid de sudare, care se executi conform docu- mentatiei tehnologice a produsului, pentru clasele I, IT si TIL, neomifindu-se urmatoarele prescripfii tehnologic. dinea de sudare, prevederea cu plicute prelungitoar tamete termice, prelucrarea cusiturii sudate, ener ar&, temperatura intre straturi, numfrul gi grosimea stra~ tarilor ete. La controlul tmbinirilor sudate se va fine seama de urma- toarele considerente: — calificarea sudorilor se atest in baza examin&rii, con— form STAS 9532/1-74 si STAS 9532/2-74; 186, — pentru clasele I, II si III sudorul este obligat s% mar- cheze cusitura conform tebnologiei de executi — conditiile de incadrare in clasele de executie se stabi- lese pe baza controlului defectoscopic nedistructiv, conform tabelului 3.8, Tabelul 3.8 Condiiile de facadrare in clase de execuie — ‘Votumal minim de control Sadare | Sudace eemiauto- smanadlé | mate 9 automata EEE ee 1 Deteste | Matoda de eontsoi *) Interieare | Cx radiafit peneirente | ban cu utrasunete 25% 1 | Exterioare | Visual culichide pene- trante sf magnetice| 100% | 100% | taterioare | Radiogratic 3 nie 25%, 10% a Exterioare | Vizual, cu lichide pe- | fnetante $2 mage. fee 00% | 100% Interioare | Radiogratic sou cu uh} 10% | Conform doca- ‘rasunete rmentatiel teh site nice nae Extericare | Vizual 100% | 190% Interioare | Ultrasonic saa radio | Conform docu mentafie alle “de execu Iv £ H iia Exterioare | Vizual 100%, Exterioare * Metodele indicate sint orientative, Metodele gi planul de control se stabilese fn documentatia de executie 1874 | In documentatia tehnic’ a produsului se pot prevedea si alte verificiri,’cum ar fi incercirile’ distructive (STAS 5540-77 si STAS 5976/1-82 si /2-80 sau metalografice (STAS 10952/1-77) pe plici martor. oe Tncadrarea tmbinarilor sudate in cele cinci clase de exe! cutie se face functic de: calitatea ofelului, nivelul si tipul solicitarilor (tractiune, compresiune) si modul de solicitare (static, dinamic, la oboseald) a constructiei sudate, tempera~ tura de exploatare, presiunea de lucra, agresivitatea mediului, grosimea clementelor imbinarii, gradul de ecruisare, natura fluidului (dack este cazul), rigiditatea si riscul de avarie al constructiei sudate. Tehnologia de sudare se omologheaz% pe baza unei atente examinari a imbin&rii sudate, cind se va tine seama de defec- tele admise, conform STAS 9398-83 (v. tabelele 3.7 si 3.8) Clasele de executie a imbin&rilor tablelor din ofel carbon (max. 0,22% C) neprotejate prin acoperiri, cu grosimea de max. 6,0 mim sia tablelor din ofel carbon cu un confinut de 0,22...0,25% C cu grosimea’ de 0,5.,.3,0 mm_sudate electric prin presiune, in puncte, sint date in STAS 1244-79. In cazul sudarii tablelor cu grosimi diferite, la caré raportul dintre grosimile acestora este mai mic sau egal cu trei (Smex/Smig <3), Condifiile de executie gi calitate se stabilesc in functie de grosimea cea mai mici.a tablelor. La alegerea clasei de executie se vor avea tn vedere: importanta construc tiei, mirimea solicitirilor, regimul de exploatare si condi- Hille de execatie si control. i fa Din punctul de vedere al exccufiei, imbinérile sudate electric prin presiune (fig. 3.10), la care stnt impuse condifii de rezistenfi, se fncadreazi in trei clase: I, II si III. No- tarea sé face indicind simbolul sudurii (STAS 735-79) si al clasei de executie (STAS 11244-79). Lite 18 Controlul imbinirii se face direct pe piesa sudati, dar se poate si pe epravete sudate din acelasi material si in aceleasi condifii ¢a si piesa sudati. Suprafafa tablelor de sudat, fn locul tmbinirii trebuie sf fie curati, fara oxizi, funder, vopsea, praf, grisimi sau alte impurititi, Pentre Protectia tablei se admite o peliculd de ulei sau oricare protecfie anticorosivi sudabild prin puncte, ca de exemplu un strat de max, 3 um grosime de fosfafi de zine si fier. 3.4, ABATERI DIMENSIONALE Abaterile limiti la dimensiuni, fri indicatii de tole- ran{%, ale imbinirilor din ofel sudate prin topire sint pre- vazute in STAS 9101-77. Prin dimensiuni fri indicajii de toleranf% se tnfeleg dimensiunile pentra care este satisficitoare precizia cores- Punzatoare condifiilor obignuite de executic, obfinuti fir misuri tebnologice speciale. In functie de condifiile de execufic a tmbinitilor sudate sint trei clase de abateri limits: find, mijlocie si grosolani care se indic& fn desenele de executie sau in documentatia tehnic& de executie. : Clasele de abateri limitA se refer Jaz 1) Abaterile limit& la lungimea cusiturilor sudate sint prezentate in tabelul 3.9, iar cele la ltimea si grosimea imbinarilor sudate in tabelele 3.10 si 3.11. 2) Abaterile limit la forma si pozitia tmbinarii sudate, respectiv denivelirile c admise in cazul imbinirii pieselor cu grosimi egale sau neegale sint date in tabelul 3.12. La imbinarile cu suduri rectilinii denivelirile se misoari pe ambele pir{i (Iuindu-se in considerare valoarea maxim’). La imbiniri cu suduri curbilinii se misoara si se ia in considerare numai denivelarea din exterioral curburii, In cazul imbinarii piesclor cu grosimi necgale (fig. 3.11), denivelarea se misoari la capitul piesei mai groase sy, care a fost tesitt pind la grosimea piesei mai subfiri s, pe o parte 189Tabelut 3.9 Tabelut 3.10 (continuare) | 4 [ 2 [Ls To. 3 / +4 +6 +8 el dh] tf Crates | 4 Bitateratt tami | adhe Cnitetera v | + | Pd Bilaterala | Bilateral, ay. | | epbeae | | face gee eee eee 190Tabelul 3.1 Abateri limit ale grosimii sudusti de colf Cima de beter tt cote EE Ee ES Tipe ost siete Peereegeereereeerpeeeeaee | | v 7 [| y eee ae cceeeiees 7 + + °. 33} s. | s =F] Fh | F AW v v De colf z | zg i g + $ e2 i¢ z |S] § 2 s | ; s g A = Se i +t 192 Tabetut 3.12 Abateri 1a denivelirile componentelor de sudat Schema tobindei Olss2 O1s<3 ts 40,9) <2 O1s+05<5 O238<5 u i ns EE sau pe ambele pirfi. La sudarea pieselor cu grosimi neegale, cu deniveliri admise din clasa de abateri grosolane s¢ ac. ceplil ca piesa si fie f4r tesire (fig. 3.11, c) dacd raportul si(ss — s) nu depigeste valorile: 5/(s,—~s) < 3/1; (4...6)/2: (7-1/3; (12..25)/4 $i 25/5. Valoarea raportului s/(s, — 3} se va respecta si in cazul pieselor placate aliniate pe partea Placatd (fig. 3.11, d) valoarea lui c fiind insi c= 0,3 g. 3) Abaterile limita Ac Ia unghiurile intre piese, in grade sau inmm/m, pentru AP,, funcfie de lungimea de refering n, se preaint& in tabelul 3.13, Lungimea de referints m pentru misurarea abaterilor limits se indic& fn documentatia tehnici a produsului, spe- cificindu-se pe desen si punctul de referinta. fn fig. 3.12 193218, Tass aS Fig. 3.11, Moduri de desivelare a pieselor ce urmeazi a fi sudate, Tabetut 3.13 Abaterile Iimit le unghiutile fatre plese in funclie de Tungimea de referinta sint date cinci exemple de notare pe desen a punctului de referin{&. ee Conform STAS 9101-77 clasa de abateri limita se indica printr-o not& in cimpul de toleranti al imbinarii sudate. Cind clasa de abateri limita nu este aceeasi pentru toate tipurile tmbin&rilor, clasele de abateri diferite vor fi men- tionate separat. ; Stee Pentru verificarea dimensiunilor fara indicafii de tole- ranfi se utilizeazi aparate de m&suri obisnuite. La apre- cierea incadririi valorilor efective masurate tn cimpul de toleranf& se va fine seama de eroarea tolerat4 a aparatului de m&sura. 194 Fig. 3.12, Exemple de nolare pe desen a abaterilor, 3.5. DEFECTE Prin defect al imbinirii sudate se infelege orice abatere de la continuitate, forma, dimensiune, aspect, structurd ete, prescrise pentra fmbinarea respectiva in standarde sau doct. mentatia tehnick a produsului Calitatea tmbinirilor sudate depinde tn bun& misuri de neprezenta in sudur& si in zonele invecinate a diferitelor deiecte. Majoritatea defectelor sint provocate de: stabilirea incorecta a tehnologiei de sudare, alegerea gi aplicarea unor Procedee si regimuri de sudare necorespunsitoare, stabilirea gresit% a metalului de adaos, slaba calificare a sudorului ete. Defectele tmbintrilor sudate pot fi exterioare gi interi- oare, 1933.8.1. DEFECTELE IMBINARILOR SUDATE PRIN TOPIRE Din punctul de vedere al cauzelor aparifiei, acestea pot fi: 1) Defecte care apar datorit% fenomenelor chimice, meta- lurgice, termice, hidrodinamice, prezente tn procesul incdl- zivii si ricirii baii de metal lichid ce formeazd imbinarea sudaté, Din aceasti categorie fac parte: fisurile la cald si Ja rece, incluziunile nemetalice, abaterile de la marimea gra- untilor etc. 2) Defecte de formare a imbin&rii sudate, cum ar fi: nepitrunderi, neuniformitatea metalului depus, abateri di- mensionale etc. Conform cu STAS 7084/1-81, defectele imbinarilor sudate prin topire se clasificé in sase grape: 1) fisuri; 2) goluri; 3) incluziuni solide; 4) lipsi de topire si de pitrundere: 5} defecte de forma; 6) alte defecte. In tabelul 3.14 sint prezentate principalele defecte sim- bolizate printr-un num&r format din trei sau patra cifre ! care reprezint& grupa defectului si varianta in cadrul cate- goriei respective; fn paralel este indicat si simbolul defec- fului_evidentiat cu ajutorul radiografiilor, conform STAS 8299-78 Tabetul 3.14 sor maticd & defect is 101% 1013 so prin topize la rece) ongitu| al lr ia cald)| i direofie principal est aproximativ paraleli eu axa lo dinel& a cusiturii 3.5.2. DEFECTELE IMBINARILOR SUDATE PRIN PRESIUNE Iocut in care este situata fisura, rior acestela (fisurd. i In ultima perioadi sudarea prin presiune gi-a irgit con- siderabil domeniul de aplicare, datorit&: Lirgirii sortimen- telor de structuri sudate, miririi tipodimensiumlor de masini si dispozitive de sudat, precum si a preocupirii pentru per- fectionarea tehnologici de sudare, care s% conduct la imbinairi sudate f&ri defecte. Prin STAS 7084/1-81 i 2-82 se staviles- te clasificarea si terminologia defectelor imbinarilor sudate prin presiune ale materialelor metalice {realizate fara material zy tT de adaos. Defectele imbinarilor sudate prin presiune se clasi- : fick fn sase grupe: 1) fisuri; 2) goluri; 3) incluziuni solide; : 4) defecte de legtiurd ; 5) defecte de formi; 6) alte defecte. Conform tabelului 3.15 si in acest caz defectele se simboli- fisurd lougitudinels in zona de tre, ~ fisurdi longitudinal’ in zona influ cenjatt termic eve Discontinuitate bidimensional’ care! Fisur Dup’ se deosebee: = fir tongitudinal in metatal del Principalele defecte ale iabinisllor sudats Detiniie ~ fisurd longitudinala in custitura se produce fie in timp | | fic ult Terme 3 Fisurt Fisora ongiti- dinals, Ea sras. saa9. Sinibat I wor ir | 100 | STAs soa 1 z 196Tabetul 3.14 (continuare) 3 Be S 7 oo lete ts | 7 trans. ‘aproximativ perpendiculara pe axa wo. versalé | longitudinalé a cusSturii: ~ Dupé locul in care este situaté fisura| 1022 —_~ se deosebese: — Y 1021 ‘iourd transversal in cusitturd 1022 = fisurh teansversalé in zona influen- 1023 | jot termic: ws} | = fisnré transversal in metalul de} baz | SEES 2.Go-| 2011) Aa | Sufluri | Cavitate de formé sferict sau apro- ust siera | piath do sferé, la care axa_mare nu idati | deptgeste cu mai mult de 50% cele-| | latte axe a | Eee eee 7 2019 2o1| Ad | Suflar’ | Sofuri dispuse in grupurt fn cust grupath | turd 200 Got Discontinuitate txidimensionala_ne- aa ampluti cu material solid Tadelul 3.14 (continuare) eo tT? 1 a 5 Rime Ghat] 300) 8 | toot | comp sold strain incorporat in curd aa riune | turd oH solide solid’ 301 301 Rest de zguri incorporat in cust aA 3012 | 301 | 3012, | 303 4Lip-} aor] ¢ i de to- lees depus cate SS. el Br coosebese = lips de topire laterala; dere | 4012 lips’ de topire intro stratari: > 401s lips de topive ba racing ARS psty 5S Tabelul 3.14 (continuare) Tele 7 5 5.De- | 300 Defecte | _Abatert ale formetimbinici sadate sau ecto 4e form | ale suprafefei exterioare fafa de forma, - ‘de respectiy fafa corectit formt, sor) F | Crests | Adinciturt in marginea cuskturil sox tart | a unor fuduri sudate, paraleld sau - Derpendicnlara. pe axa longitudinal a euskturil Fe | Crest | Adineitack peo anumitA lungime, nt tort "| peuna san peambete laturt ale custtori continu 013 Grestie | Adincitura iaterala ta ridcina cx tora ta_| siturii, provorati de contractia. mate. idécina | rialulal topit so Tabeted 3.44 (contimmar) 0 1 2 a] 4 5 | sou] we | exces | Bases do neta i sadacien, prods do pis | prin seorgeren.metalulai prin’ rest la trundere| suduri dintr-o singurt trecere, sau prin fetalal depus anterior Ia suduci eu bai multe trecert | | 304 eee | eer 6 | 0 Atte Defecte care nu se incadreazt in efecto | grupete 1.3 ~ detec: feats te at "i on Arouri | Urmi de deteriorars a suprafefi mi talniui de baz datorita amorsértl act _ dentate a arculei in vecinitates suduril i j—+ = ; 602 Strop | Piekturd de metal topit fixati ed ent po motalal de bari sau pe supra it | fafa solidiicata a saduril 03 Ruptord] Deteriorare ocala m metalutai de te focaié | taza produst ca urmare @ tndepart&ei ae c Piaselor ajutttoare sudate provizoriy¥ Tabetul 3.15 Principalele defecte le imbinirilor sudate prin presiune oti [2] 2 eet 4 aH 100 | Fisurt | Discontinstate bitimenstonart care se pro! duce fie in timpul récirii, fie ulterior acesteia| 111 | Bisurd Fisurd san grup de fisuri amorsate dintr-un| uml | punct si propagate radial in dinertil diterte cath | 1012 | risus | Fisura a cdet directie principatt este apror | | tongitu- | ximatir pavatcla cu saprateqele de contac lina 1013 | wisurt | Pisucd a e&rei direct principals este apror trans- | simatiy perpendiculart pe aupratetcle in toe | versala. | tact I abetut 3.15 {eontinnare) of1 [3 3 “ 2. Go| 201 | Sutturs | Got in sudurd produs prin degajarea de gaze Turi fn eursul procesului de récire, | obsersepic. Pentru mai multe incluziuni| mici de gaze este uzual termenut de po 2011 | Sufturs | Sutturd do forma steric sau apropiatés del steroidala) ster’, 1a care axa mare ay deplseste cu inal mult’ de 50% celelalte axe 201 2o14| suai | si de sot snpae ip tay coe tga > 1 [OS linite | axel longitedinates bedaci ane nependieg w - pr aceasta, 202 | Retasurt | Cavitate produst in sudurd fn urma contrac fiel metalulut ta solidificare3. In | 301 | Inctuzi- | Rest de zguri incorporat im sudurt, Poatel J Tabelul 3.15 (continuare) tival uinede | apres Jaci sau tn geuport om sou solide 301 | Perrine 302 | tnetur nelle fclus in euduck fe tn tnpal une de | solidificirii, fie in timpul procesului de sudare,| j “ed” | Provenind, in” general, G6 pe supraiepe el | contact 302 | ave [| feote | sot Lipst de lopstars, partial sau totat tated a de cele douk materiale sudate, cauzatd de incal-| lega- trepi- | rirea, presarea san curitarea insuficientd a| nar sa | trandere| suprateeler tm caatact cor aot 401 ‘5. De- | eH oe i : fect | 500 | Defect Abateri ale formei imbinirii sudate saul te deforma | ale supratefel exterioare fafa de form, tea - forme | | CIT] petiy naprnafa coreta Taeul 3.15 (continvate) Tey 3 T 7 | | Z sot: SOU Estinderca insuficienti a zonci {opite. wl mmateratat et cienté a oa Dime muclentui ee eae | go, 1s i ae ee deieor | 601 | Detect | Deteiorten suprafstel costturt ou @ te | fe Pte" | prafotetor piesei prin prelucrasi mecanice ulte] - Toon | Zena | sn eae 02 | prainedl- Beane) Metat de ask supraincatsit tn tooutte del ants de | Psindere w elsctrotlor Ia sudarea oarit® a contact | Meial | | expalent | gy 604 | PUI! stropt do. metal expulza}i dia amprenta intro 60°) pe auprateele de conte interioarezeazi printr-un numér format din trei sau patru cifre, care reprezint grupa defectului si varianta fn cadrul grupei res- pective; dupk caz sint prezentate principalele defecte. 3.5.3. CONSIDERATII PRIVIND ADMISIBILITATEA DEFECTELOR IN IMBINAREA SUDATA Fisurile sint de obicei defecte nepermise in tmbinares sudati, Cauza aparifiei fisurilor rezid’ in special in defe: tele produse de intindere in imbinarea sudata, in condifitle unor caracteristici sclizute de plasticitate, proprii metalului la temperaturi ridicate. Tensiunile de intindere din suduri depind de solutiile constructive ale elementelor structurii sudate, de natura metalului si tehnologia de sudare. In cazul sudarii prin topire a ofelurilor, din punct de ve- dere tehnologic, pentru asigurarea rezistentei la fisurare este necesar; reducerea concentratiei elementelor diuniitoare, sta- bilirea unui regim de sudare cu participare redusi a meta- Inlui de baz, fluxul si invelisul sk reduced confinutul de elemente diunitoare, Pericolul de fisurare la cald se poate aprecia cu ajutorul relafiei criteriului HCS (Heat cracking sensivity), la care elementele stnt date in procente Si, Ni c(s+P+=+—)10 { a +3 til 3Mn + Cr+ Mo +V Fisurile la rece, care apar de reguli in ZIT si mai rar in sudura, se produc dup& récirea imbin3rii si continua si se dezvolte in timp (ore, zile, chiar sptimini). Fisurile la rece se pot manifesta prin aparitia fragilitutii intirziate, a destrimérii lamelare, a fragilititii prin detensionare etc. Golurile sau porii in sudurd apar din cauza gazelor neeva- cuate in timpul cristalizérii primare a b&ii de metal lichid. In general, sint defecte inadmisibile la echipamentele care Tucreazi sub presiune sau vid. Incluzimnile nemetalice apar tn sudurd sub forma de oxizi, sulfuri, nitrati si resturi, din inveligul electrozilor sau HCS = >a 206 din fluxurile de suduri. Aceste defecte, in anumite limite, nm infri fn categoria celor nepermise. : Cele mai periculoase defecte de form’ stnt: nepa ¢ i d 2 nepatrun- derile, crest&turile (arsurile) marginale, steApungerile ete, mtn iaaerea devise’ privind admisibiitatea defectelor fn inarile sudate se va tine seama si di criptifl i TREES SRR ge fine sama 5 de presrpite tehnice 3.6. FORMELE $I DIMENSIUNILE ROSTURILOR LA SUDARE Forma marginilor pieselor su, larii depi i ipuse sudarii depinde de gro- simea materialului si de procedeul de sudare folosit. Modul de pregitire a marginilor si de realizare a tmbi- narli sudate se stabilesc, de regul&, ‘prin documentatia de execufie, In baza caleulelor sia prescripfiilor tehnice in vigoare, in functie de procedeul de sudare folosit. 3.6.1. SUDAREA MANUALA Formele si dimensiunile princi ri preva ipalelor rosturi prevazuti pentra sudarea mamtali cu are electric sint predentate in abelal 3.16, iar pentru sud; £ fi 7 (a 36 P area cu gaz in tabelal 3.17 Aceste date sint valabile in urma&toarele conditii: — metalul de baz, ofel nealiat si slab aliat: ~ metalul de adaos, electrozi inveliti sau sirma sudarea ofelurilor nealiate si cla aligtes Putte ] | o ) I | | Sudare din ambele parti 3.6.3. SUDAREA MIG-MAG In STAS 7502-75 sint prezentate formele $i dimensiunile rosturilor la sudarea ojelurilor prin procedeele MIG si MAG. In tabelul 3.19 se prezintt principalele forme si dimensiuni ale rosturilor la imbindrile sudate din ofel executate prin procedecle MIG (sudare in mediu de gaz inert) si MAG (sudare fn mediu de gaz activ — CO), Datele ‘sint vala. bile in urmitoarele conditi —metalul de baz&, ofel nealiat si slab aliat; — metalul de adaos, sirmii pentru sudarea ofelurilor nea- liate si slab aliate prin procedeele MIG si MAG: — gazul de protectie, gaz inert, activ sau amestecuri; —'materialul suportului, metalal de baz, otel OL 37 sau cupra dack nu exist alte indicatii; —modul de executie, sudare dintr-o parte sau din am- dele parti; — Poritia de sudare, oricare, dact nu exist’ alte indicatii. 227si fiatinte | Wal fm fealints Bade 4 f | | 2 eet Bo, tae aL.form STAS 1126-80; 231Denivelici si diferente in gros i Sadur& cap le veel Forma exsite Tabelul 3.21 le pieselor ce so sudeast } Obeerrant Piesele au ax prelucres: mnainte de Tabelul 3.21 (continuare) + Necesith aja taje speciale i modifictiri la. e- Necesiti piese cu profile spe- ale » argon, conform STAS 7965-75 ; sudare dintr-o parte sau din am. ~ Poritic, oricare, daci nu exists alte indicatii: ~ denivelarile admise intre piese, conform STAS 9101-77 3.6.5. SUDAREA ELECTRICA IN BATE DE ZGURA In STAS 9559-82 sint prezentate formele si di nile rosturilor Ta imbinirile sudate fn caaul sudiri trice in baie de zgurd a ofelurilor carbon, slab al fnalt aliate. Sudarea se executi in general in pozifie verti. Poate executa sudarea si intr-o pozitie inclinats, le Timith de inclinare (a) si de rotire (8) din STAS sint indicate in fig. 3.13, functie de tipul suportului, 233«= 70...60° si 2 = 10. suport de cupru; i a Zan Z «= 60...45° gi B= 10 , suport de ofel. aS Lee el ' a) f s ISN als ee Fig. 3.13, Unghiurile limit de fnclinare in cazul sudlirii fn baie de egur’, b) Fig. 3.14, Asamblarea.piesstor placate, pe oleluri placate Forma rostlul 234Tabelul 3.22 (continuare) SM 2 MIG 238Ce Imbinii date cay cap dintr-o Singaca parte sudeazi ex ma~ teriale de adaos Vv Sieaat 1g 2 fe outent" on materiale de a- MS: | os competi ME deez ca mate- | at de adaos corespunzitor Deschiderea rostului 4 se poate calcula gi cu ajul relatiei b> dg + vs, = grosimea pieselor de sudat, in mm. in care: by = 101 — pentru grosimea piesei 30...60 mm, 5 = max. 30 mm; — pentru grosimea piesei peste 60 mm, 6 = max, 42 mm. Se poate admite o inclinare a pieselor una fafa de alta otal de placare DMotatel de adace Ofeturi austenitice Cr-Ni_— | Ofel avs (cx25w1 de max. 1: 100 si o denivelare de max. 3 mm (tabelul 3.21). ssi austenito-feritice cr25ni2 ) sam “austenito-feriti CreNieMo 0 (C20 scare esteindicat si pentra Bee ec eee REE 3.6.6. SUDAREA OFELURILOR PLACATE Ojeluri feritice ca 19% | Idem si foritic cu 13..27% Cr (eu = preteen We eC) eee In STAS 10595-76 sint prezentate formele si dimen- Nichel_ chel ou adaos de Ti si AL 4 siunile rosturilor, precum gi formele tmbinarilor sudate exe~ cutate din ofeluri carbon sau slab aliate, placate pe o sin- Capra sau aliaje Cu-Ag, Cu-Sn, Cu-Si sau Cu-AL guré parte cu metale feroase sau neferoase rezistente la coroziune. S-au mai adoptat urmitoarele simboluri: MS — metal de baz (metal-suport); MP — metal de placare; 241Tabetud 3.23 Princlplle fost sl eb sndate prin diferte provedee Proceeat | Parag Simbotet | Forms sortulat sia tmbindei a Fae aoe eis | ae ace ast ET. Sane eniayen f z Tate erence j 7 z hel 7 1 Sudare ma-| 2.1.2, Sudura G F Pind la 3 re 0.03 - — | Se executd pe salt ce my | 4 | Neotel) ee, ol aw Fein desu dare eae f aes EE | SEs EeE | si Ln pe tae pa | se recomand entra cedarea Eiajclor ‘eupree sine (at) 214. | Sudurk 3.122 | 60...90 3.6 | — | = | Se executa pe ny soport anbedy Vv | » Sudaro ma- | 3.11. | Sudort = Pane | o 23 | — | — | essestt pe nual gu ice at Il Sa sport eabesy ‘trozi inveliti. b { Pose See | 3.12. | Sodara a | 4.20 | 60...80 23 | — | — | se excoutt pe mel yy ; | Spot b | ana, | Soda | Petes | @0..80 wa) = inv pe jecetts see) pari > Pee erat 1 I 242 243,pe am- Dele paryi Suduri in T 611 | Sudara BL Oo ai = | = | Se exeoutt unix lateral pletare — | Se executt peTabelul 3,23 (continware) 7 Hi 2] 7 SEE) eeeero eee SE on 70 Sudare wiG.| 6.12, | sudura Pons | = 3 | - | = | se execute pe en sudare, in T suport otizoatalt, eal sin coms 614 | Sodas | x Pink la 30 6 | — | = | se excouts pe in'¥ 2 suport i” j 1 2 | | Tabetut 3.24 Rosturt sf imbindrt sudate pe plese din aliaje de aluminiu Goaimes | Dismal rata, ay ate Beds | Skat Forms sou Forma tmbiai = )al, | ome we ° 7 2 7 3 pop ep} 7 Sadare ma- | 2.11 | Sudurd i — | = | st] se excont sink nual cu cu mar- | | material de a- gaze. sini ! ebb ‘aoe Poritia de Hisrinte | | de sudare, | | oricare : | | 212 Sndura | 1 Pi - - — | Se execaté pe int | | wees suport. (azbest) j | | | ' i 243 ' 2.6) = | pms] — ft la 2 |Tabelul 3.24 (continuare) : ST eeeeet cs qi i | : ieee eee le @ Sadura 3.12 | 60.90) 2.4] — | Se executé pe | pire Vv | ~ | 1 4 ia i ite es peat bbs ou | | | | ain | avaum Pina es sat) — fewd — [2 Saat 1 alle Ee a Le 251Tabelut 3.24 (continuare) 4.15. ‘Suduri Ss = Pe 2 i | > Ha a a tt a Pintia 2] _ wh | Sudura mun | Le ol S14. | Sodura | inv I & Plind Ta | 60....90/ 0...2) = 3 aan : Lb { lv 7 | ee 8... 30 | 60... 90 6) 1 Se executd pe SEE 254