AGRESIVITATEA din dubla perspectiva: agresor si agresat ORT ADRIANA MITU ly Editura Diana“I: i Sunt Adriana Mitu inaceasté cdlatorie, In activitatea mea SE ME bucry Save fy IM aly CU COI Mici ay Seviz este fourte usor sd le Vorbese acestorg Bain infeleg nevoile, comportamentele, brani Sfaptul ca en imi ascult Copilul interior. An cata ugurinfaé putem rezalva 9 Situafie de cand aceasta apare, daci infelegem m Spatele comportamentulyi copilului. | minunafi sunt cei mici si cum m intermediul limbajelor comportamentale, ce ne Spun atunci cand plang, cand sunt furiosi, cand le este feama, cdnd nu ay flerede : in ei insigi, cand tac. Iam infeles siam reusit s@ creez o legatura Specialg : Siecare dintre ei, vorbindu-lepe limba lor Lucrez cu copii ce au varsta cup) Sustin, in diferite orase, conferinfe desp acopilului, Am conceput trei parinti. Totodata, colaborez cu in proiecte cu impact social medii defavorizate, tn SGI © dow Prin Nob Vat oy <4 dling) O1orul care Am realize ¢ Ne vorbese Prin Sta jy il rinsa intre doi si Saptesprezece ani, re parentaj si dezvoltareq emofionalg Programe ample, atat pentru Copii, cat $i pentry &rdidinife si scoli din diferite Orage si md implic pentru sprijinirea persoanelor care Provin din Haideti st stdim de povesti!Colectia ADRIANA ITU — @apPepRS D> voveg te tevapeaticn POVESTEA DRAGONULUI FURIOS $1 A SPIRIDUSULUI CURAJOS AN Of f a ey Editura DianaEditor: Diana Neacsu Redactor: Catalina Creaja llustratii: Cristian Crigan Rosu Tehnoredactare: Florentina lonescu Andreea Osiceanu Design si prepress: Claudiu Rontea perdi exciusiv’s a SC Editura Diana SRL. Reproducerea (inclusiv electronic’ sau prin i fotocopiere) sau distribuirea ej, fSrS acordul scris al proprietarulul, este ilegali, constituie infractiune si se pedepseste conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Gano Pentru comenzi gi informatii: Editura Diana Pitesti, C.P. 20, O.P. 5, Gh.1, Arges Tel.: 0248/253 370; 0348/730 123; Fax: 0248/255 555 Mobil: 0749/208 238; 0755/033 374 e-mail: comenzi@edituradiana.ro; info@edituradiana.ro © EDITURA DIANA’ - Pitesti www.edituradiana.ro Tiparit in Romania ISBN: 978-606-633-657-4Agresivitatea din dubla \ perspectivis -a presor si presat ‘ Furia gi agresivitatea merg mini in mana. Atunci cénd copiii se simt furiosi, ei se pot manifesta agresiy. Pentru a tnydja si-si gestioneze agresivitatea, este necesar ca un copil sd invefe si Cz ici. Furia este, de cele mai multe ori, doar 0 mascd emotional, in spatele acesteia ascunzindu-se o emotie secundar’ care a declangsat-o, furia fiind folosit’ pentru a ne proteja sau pentru a acoperi emofii care ne fac s4 ne simtim vulnerabili. O emofie secundar’, frecvent intilnitd, este teama. Copilul loveste pentru c& simte team intr-un anumit context, spre exemplu cénd un alt copil vrea s4 ti jajuciria, Oalltd emofie care se afl deseori in spatele furiei este frustrarea, atunci cand copilul incearca si dobandeasci o abilitate nou, spre exemplu legatul sireturilor. Ce altceva mai poate declanga furia copiilor? Factori biologici precum: foame, sete, oboseali; violenta fizicd sau verbal indreptati asupra copilului; evenimente cu impact emofional puternic — divortul parintilor, aparitia unui nou frate, imbolnavirea unui membmu al familici; lipsa controlului sau a autonomiei. cand copilul simte ci nu i se last loc s& faca alegeri pentru el insusi; negarea sentimentelor, atunci cénd i se spune: ,, Nu are de ce sa-ti fie frica”’, ,, Nu trebuie Sate superi”. In primii ani de viata, copii dobandese abilititi sociale si tnvati sa-si gestioneze emofiile. Din punct de vedere cerebral, partea creierului responsabila cu autoreglarea si autocontrolul, numité cortex prefrontal, este subdezvoltata. Acesta ajunge la maturitate la varsta de douazeci gi trei — doutizeci gi patru de ani, pin’ atunci majoritatea rispunsurilor fiind formulate prin intermediul amigdalei (creierul emotional). Amigdala proceseaza si exprima rapid emotiile, in special furia gi frica. Pe misura ce copilul inainteaza in varst’, raspunsurile logice sunt din ce in ce mai frecvente. Pe toata durata viefii, la varsta de doi ani se recurge cel mai des la agresivitate. Accasta este perioada denumita gi varsta teribili de doi ani, cand debuteaz’ tantrumurile gi perioada lui NU. La doi ani, un copil va folosi agresivitatea intr-una din patru interactiuni sociale. in jurul varstei de patru ani, tendinja spre agresivitate fizici scade, iar copii incep s& foloseasc agresivitate indirect’, Pentru acest tip de agresivitate este necesar ca un copil si aib’ anumite achizitii sociale. —_———==———Aceasti poveste s-a petrecut cu mult timp in urma, Inainte de a te nagte tu sau eu, inainte de a se naste parinqii si bunicii nostri, Foarte, foarte demult, pe vremea céind ined mai erau dragoni care scuipau foc, cavaleri, prinjese, spiridusi, cai inaripati si vrdjitori. Poate chiar tu esti un cavaler neinfricat sau o prinjes& curajoasit si dac& este asa, am si te rog si asculficu mare atentie povestea noastra. Undeva, la poalele unui munte, era un saituc pierdut printre nimefii unei ierni grele, care dura de ani buni. Aici locuiau céteva familii de spiridusi. De generatii intregi ci stiteau acolo gi oricat de ndpraznica ar fi fost iarna, n-aveau de gand si-si paraseasci dragile lor cisufe, care erau sipate in pamant gi semanau cu niste musuroaie de furnici, daca te uitai la ele de sus. Tarna aceasta era tare lungi si grea, iar spiridusii nostri, in curand, nu mai aveau cu ce si faca focul pentru a-si incalzi casutele. Daca nu venea caldura, ei erau nevoiti si plece spre vale si si se mute din s&tucul lor, pentru ca altfel ar fi inghetat acolo, Dar ce sA caute niste spiridugi de munte, in vale? ow» a Intr-una din zile s-au strans cu totii pentru a lua o hotarare, insa oricat s-au chinuit, nu au reusit sa gaseascd o solutie. hs Unul dintre ei, care era cel mai mic, dar avea si mintea ascutita ca briciul, s-a ridicat si a zis: — Exist 0 solutie, insi nu este usoara! Stiti dragonul acela ce locuieste in pestera din munte? Putem merge la el s4-icerem ajutorul, sa ne dea foc s4 ne incalzim casele. Nici nu termina de rostit cuvintele, c4 printre spiridusi se auzi un murmur de groaza gi toti il privira inspaiméantati. — Nici vorbi, ne va p4rli de cum intram in pestera, zise speriat unul dintre spiridusi, care statea cocofat pe o radacina de pin. — Nu, nu, nu mergem acolo, aco-co-co-colo ¢ periculos, se balbai alt spiridus, care tremura de fricd doar la géndul dea se intélni cu dragonul. Era un zumziit continuu de glasuri care-si spuneau fiecare parerea. Vorbird timp indelungat, pana la lasatul serii, ins4 nu gasira o alta solutie. Asa ca spiridusul nostru curajos se hotari sé poreasca la drum de dimineata, pentru a-si salva satucul. A doua zi, de cum se ivira zorile, spiridugul porni pe cdrarea care ducea spre pestera dragonului. Lua cu el o desaga unde puse un praf pe care-| avea de la bunicul sau, care la randul sau il primise de la un vrajitor batran, in semn de recunostinta pentru ca-] ajutase. Praful acesta era vrajit si peste oricine |-ai fi suflat, il transformai pe loc in stand de piatra. —= Bufnita isi scutura aripile gi dintr-o suflare de vant ajunse jos, langa spiridusul nostru. — Dragul meu prieten, inteleg cd ti-e teama de dragon, dar ce crezi ci are s& se intample daca te infurii si tu pe el si il transformi in stand de piatra? — Nu stiu, nu m-am gandit, spuse incurcat spiridusul. Apoi, dupa ce statu putin pe ganduri, continua: poate se va infuria gi mai tare, iar daca il transform in piatra, nu va putea sa ne mai ajute si s-a zis cu casutele noastre. — Si-atunci, ce-ai putea sa faci pentru a-l indupleca pe dragonul furios? — fi pot vorbi frumos si sa-i spun de ce am venit la el in pestera. As vrea sd aflu de ce este atat de furios. Ai dreptate, draga mea prietena, lovindu-l sau tip4nd Ja el nu fac altceva decAt sa il infurii si mai tare si o s4 ne ranim unul pe celalalt. Doar daca va finevoie, amsama apar de furia lui. — Jnimile ranite se vindec& cu multa iubire. Niciodata cu ura, razbunare sau vorbe grele, ii spuse bufnita cu intelepciune. Mai apoi, spiridusul isi lua ramas bun de la bufnit’ si porni din nou Ja drum, printre copaci batrani si ciuperci de tot soiul, Trecu pe sub trunchiul cdzut al unui copac, apoi travers un rau sdrind pe pietre si tsi facu 0 barcuta din coaja unui brad, ca sa treacd 0 miastina mare.Ajuns la pegtera, spiridusul psi usor pentru a nu-l trezi bruse pe dragon. Ins4, dupa vreo zece pasi, calcd din gregeala pe o creanga uscata, care ficu ,,trosc!” sub piciorul lui micut. Spiridugul ingheta pe loc de frica. — Cine-i acolo?! se auzi un tunet de voce, rasunand dinauntrul pesterii si o vapaie de foc il urma. Spune cine-i acolo! repeti vocea si iarasi un val de foc veni spre micul spiridus. — Sunt un spiridus si am venit sa-ti cer ajutorul, spuse spiridusul cu glas tremurat. — Ajutorul, a venit cineva sd-mi ceara ajutorul!? De sute de ani n-a mai venit cineva sd-mi ceara ajutorul si iati-te, o mogaldeata, indraznesti sa intri aici si s4-mi ceri ajutorul! racni furios dragonul. La auzul acestor cuvinte, spiridugul se infurie si el si puse mana pe desaga, si scoatd praful vrajit. Mai apoi, isi aminti cuvintele bufnitei si se opri. Spiridusul isi veni in fire si Spuse, sigur pe el: — Da, am venit s4-ti cer ajutorul! Satucul nostru este putin mai la vale de aici. Pentru ca iama aceasta este atat de lunga, nu mai avem lemne de foc si ne e¢ tare frig. Iar tu ne poti ajuta! } & —_—_—_—_—_—=——=————XY wr a foc de se facu era ziud. Agi statu Dragonul scuip’ ra lumina de parca piti intr-o cripatur agonul se linisti in peste! Spiridugul se acolo pana ce dr — Venifi la mine sa-m ajutorul! strigd dragonul. Stau de sute de ani singur in pesterd gi nimeni nu ma viziteaz’, dar cand avefi nevoie de mine, venifi cu jndrazneald sa-mi cerefi ajutorul. $i iar scuipa foc gi lumina pestera. — fnjeleg c& te simfi singur aici $i fi-ar pldcea sa ai prieteni care sa te viziteze, spuse spiridugul. Am inteles bine? — Da, normal c& mi-ar placea! Cui ii place sd stea singur sute gi sute de ani?! Oricat de singuratic ag fi, tot vreau sa schimb o vorba cu cineva din cand in cAnd. Dar nimeni, nimeni nu vine s& imi vorbeascd si uite asa, ma infurii de-mi vine stard tot in jurul meu! — Stii, dragonule, noua ne este fricd de tine, pentru c& scuipi mereu foc sine e teama si nu ne arzi. Altfel, am veni cu bucurie sa te vizitim. eae i cere|i— Hah, pai normal c& scuip foc, cd sunt furios, nu am prieteni, nimeni nu ma viziteazd, nimanui nu-i pasa de bictul de mine, se tangui dragonul cu atata tristefe in glas, de {i se rupea inima ascultandu-l. — Vrei si ai prieteni, te cred dragul meu dragon. Si cu ag vrea sa fiu prietenul tiu dacé m-ai lasa s4 ma apropii de tine, Sunt sigur ci ai o inima blanda, dar, vezi tu, noi suntem mici, tu esti mare si ne pofi strivi sau parli oricand. Am mai auzit povesti foarte infricogatoare de la strabunii nostri. Insa, daca tu ai gasi in sufletul tau o picatura de iubire si bunitate, ai putea si ne ajuti sa trecem peste iarna aceasta atat de grea, iar noi, cu bucurie, te-am primi in familia noastra mare. Dragonul a fost tare uimit c4nd a auzit cuvintele spiridusului, care-i vorbise cu atat de mult blandete, incat jl induiogase. Panda in ziua aceea, el se infuriase gandindu-se ci ceilalti il urasc. $i cu cat se gandea la lucrul acesta, cu atat era mai convins ca are dreptate gi devenea tot mai furios. Dar, astazi infelesese cd ei se temeau de el. Dragonul isi didu seama ca nimeni nu indraznea si se apropie de el pentru cd era atat de furios, incat parlea cu focul furiei sale pe oricine ii iesea in cale. Spiridusul igi dadu si el seama ca dragonul era tare trist Pentru cd locuise timp de sute de ani singur in pestera aceea, fara ca nimeni sa-l viziteze. Atunci a inteles de ce iubirea si blandetea sunt cea mai bund vraja pentru vindecarea furiei. Bufnita infeleapta a avut dreptate cand a spus cA inimile rinite se vindecd doar cu iubire. = eSDragonul se hotari sa-i ajute pe spiridusi si depaseascd iarna grea, gandind cd gi lui i-ar fi tare greu daca ar fi la fel de mic ca ei si ar locui intr-o casa unde nuaravea foe. Din ziua aceea, Dragonul cobori mereu in sdtucul spiridusilor pentru a le aprinde focul, iar spiridusii trecura cu bine peste iarna grea. Dragonul nu mai era furios, in schimb era tare fericit pentru ca acum avea o multime de prieteni. Isi dadu seama cA focul siu putea fi folosit si pentru a arde, dar si pentru a ajuta. Si atunci hotari si-1 foloseasca doar pentru aajuta si si nu-si mai lase niciodata furia si-l stépaneasca. La fel ca dragonul din poveste $i noi ii parlim uneori cu focul furiei pe cei din jurul nostru, indepartandu-i de noi. $i la fel ca spiridusul, uneori, cand ceilalti sunt maniosi, ne infuriem gi noi si ajungem sa ne rinim unul pe celilalt. De aceea, este nevoie sA intrebam inteleapta bufniti din mintea noastra, ea ce ar face intr-o astfel de situatie, pentru a gasi cea mai buna cale dea orezolva. ——Intrebiri de infelegere a textului {XKKRRAKAALAKAKAA AAA A EAA KERR EA EKA E EEE REE © De ce s-a hotarat spiridugul si mearga la dragon pentru a-i cere ajutorul? © Cum voia spiridugul si-1 conving’ pe dragon si-l ajute? © Ce s-ar fi intamplat daca l-ar fi impietrit pe dragon? © De ce crezi cd i-a apdrut bufnita in cale spiridugului? © De ce era furios dragonul? © Cea inteles dragonul la finalul povestii? Dar spiridusul? intrebari de personalizare OTi s-a intampliat si tie sa fii furios precum dragonul? Daca da, cand? © Cand te infurii, ce fel de ganduri ai? Ce crezi cA te-ar sfatui bufnita s4 faci in acele momente? © Poti povesti o situatie in care cineva a fost furios si te-a lovit? Care este sfarsitul povestii tale? Vrei si gisesti un alt sfarsit? @Cum te simti atunci cand cineva te loveste? @ Tu ce ai fi facut in locul spiridugului? @De ce crezi cA iubirea gi blandetea sunt cea mai bund yraja pentru vindecarea furiei? cent tN tt ccm a hm ——SS—EE\ Solutii pentru gestionarea situatiilor Oo fn care copilul devine agresiy sau este agres: at (RREEAAEARARADUASASAAEA TA AREA AERAKAKEKAREMAREAAZAAEAKD ¥ Etichetele hu ajuta, Un copil isi formeazi imaginea de sine in functie de ceea ce spun ceilalji despre el, iar acesta va face intotdeauna ceea ce se asteapta de la el. Atunci cind el aude freevent ci i se pune 0 eticheta, recum cea de copil riu sau agresiv, igi va asuma aceast identitate, © Modalitatile de eliberare emotionald sunt: plansul, rasul, verbalizarea sau tremuratul. Dintre acestea, cea mai intensa si eficient’ este cea prin plans. Crizele de plans sunt rezultatul emotiilor acumulate. Totdata, lacrimile contin cortizol, unul dintre hormonii stresului. Acesta este mecanismul natural al corpului de a elibera stresul din organism. Copiii ce au posibilitatea 4 foloseasca plansul ca mijloc de descArcare, sunt mult mai putin predispusi sd utilizeze agresivitatea ca forma de raspuns. @ Ajutati-1 si empatizeze cu ceilalfi. Atunci cand copilul intelege felul in care se simt cei pe care i-a ranit, este mult mai putin probabil sa fie agresiv. Puteti face acest lucru vorbindu-i despre emotiile celorlalti gi adresindu-i intrebari precum: ,,Cum crezi cd s-a simfit fratele tau cdnd I-ai lovit ?”, ,,Tu ai trecut printr-o Situatie asemdndtoare, cum te-ai simjit ?” © Folositi jocul pentru a-l sprijini pe copil s& depaseasc’ situatiile in care este furios, dar gi situatiile in Care a fost victima unei agresiuni din partea altui copil. Un exemplu de astfel de joc este cel cu un ursulet de plus aoe ——Cum ma simt: firios, Ce gandesc: imi vine sd. a Cee intdmpla in corpul meu: am pumnii Ce pot face: respir aukinc de trei ori, Cum ma simt: enervat, . Ce giindese: colegul men m-a enervat pentru cd Ce se intampla tn corpul meu: ma incrunt, Ce pot face: beau un pahar cts apa, EXEKEEESEREESEEEEKELEEE Cum ma simt: calm, .. Ce gandese: ton este bine, Ce se intémpla in corpul meu: sunt relaxat, . [Nord pentru parinte/dascal — Prin acest joc, copitul invajd sd recunoasca semnalele Pe care i le transmite corpul atunci cand se infurie. Discutayi despre ce gdndeste si ce simte dnd furiometrul este in zona galbend, mai apoi in zona portocalie si in cele din urma in zona rosie. Ce poate face in fiecare situajie pentru ase calma?] @ invata respiratia Floare — Lumdnare. Imagineaza-ti c& mirosi o floare si apoi sufliin lumanirile de pe tort. Repeta de trei ori. [Nota pentru parinte/dascal— Prin acestjoe, copilul tnvard, intr-un mod amuzant, cum sd respire pentruase calma.] |CO atunci cand te infurii, ce te linisteste? 54 dansez sau Sa colores ‘SA fini imagine un, P a [Noté pen parinte/dascdil — Prin acest joc, copilul descoperd care sunt modalitasile juntem diferifi, asa ca ceea ce funcfioneaza pentru un copil, poate sé nu fanctioneze pentru un altul. Ghidati-l sdidescopere ce functioneazd cel mai bine pentru el ] QP Atuncicind altcineva este furios, ce pofi face? incere si aflu propun si facd deces-2 infurl ni [Nota pentru parinte/dascal ~ Prin acestjoc, copilul descopera. cum peer ie sane. Discutafi despre cum poate gestiona diferite situajii, povestind despre ‘experienjele sale anterioare. Desigur, a-l lovi pe celalalt mu este niciodata o solufie potrivita.]Postfata pevewerewertscsrs] Va amintifi cum va simjeati atunci cdnd, in copildrie, mama sau tata, bunicul sau bunica vd citeau 0 poveste? Cum mintea ¥i sufletul isi faceau bagajul si plecau impreund spre o lume fantastica? Cum va puneafi in piclea personajelor si invafati din experientele trdite de acestea? Cum vd conectari cu povestitorul si va simjeaqi atat de aproape de sufletul lui? Era magic, asa-i? Adeseori, incercdm sé le vorbim copiilor pe limba noastra, oferindu-le argumente si soluril bine slefulte de mintea adultd. Se intampld ca, de multe ori, aceste metode sd nu functioneze si ne gdsim in fafa unor situafii in cure ne simjim lipsiji de resurse, dupa ce am incercat toate variantele pe care le-am gasitlaindemdand. $i atunci ce am putea face diferit? Am putea sd le vorbim copiilor pe limba lor. Prin intermediul povestilor si jocurilor, reusim sa ne conectam cu éi, iar mesajul ajunge cu mai multd usurinta laurechile lor. Povestile si jocurile sunt uneltele care, in relafionarea cu cei mici, deschid multe usi, fara ale forta. tn cartea de fafa vefi gdsi din plin aceste resurse. Povestea are menirea de a-l ajuta pe copil sa inteleagd si sa descopere modalitafi de a face fafa provocarilor pe care le intampind $i sa gaseasca solufii pentru acestea. li stimuleazd imaginafia si este 0 modalitate bund de @-i oferi valori, modele de comportament $i resurse noi. Mesajul povestii il Jace pe acestasd fie receptiv si nu reactiv, Jocurile sunt construite astfel incat s&-I ajute pe copil sa pund in practicd, sé experimenteze, sa invefe si sd vindece diferite aspecte din viaja sa. Aceste jocuri sunt concepute i pentru dezvoltarea inteligenjei emojionale gisunt o resursd excelenté atat pentru parinte, cat si pentru dascal. Jocurile sunt interactive, au menirea de a-i stimula copilului curiozitatea $i gandirea creativd, in acelasi timp ajutandu-l sd integreze informatiile descoperite prin intermediul povestii. Povestea si jocurile devin o punte de legdtura intre nevoia parintelui sau a dascélului de a-l sprijini si de a-l educa pe copil si nevoia copilului de a se sim{i conectat pentru a invaja lucruri noi sau pentru a depdsi anumite situafii (temeri, lipsa increderii in sine, capacitatea de a empatiza, asumarea responsabilitajii, gestionarea emofjiilor puternice si altele). _—_—S—S= SS“Agresivitaten din dubla perspectiva — agresor gi agresat ‘Ce vom afla impreuna? Povestea dragonului furios si a spiridusului curajos intrebari de intelegere a textului intrebari de personalizare ‘Solutii pentru gestionarea situatiilor in care copilul devine agresiv sau este agresat Jocuri pentru dezvoltarea inteligentei emotionaleyer AA B oom terapeaticn Mk AA Pees aad al Dae ae Agresivitatea apare cao consecinta a furiei, in principal in primii ani din viata, at cand copiii descopera lumea din jurul lor si dezvoilta noi abil . in interactiunile pe care le au cu cei din jur, cei mici experimenteaza, in general, ambele parti ale agresivitatii—cea de agresor si cea de victima. Pentru a depasi aceste situatii, ei au nevoie de sprijinul parintilor, care ii ajuta sa inteleaga fenomenul de agresivitate. ,,Povestea dragonului furios $i a spiridusului curajos” prezinta agresivitatea din ambele perspective si arata cum ea si empatia sunt cele mai bune cai spre eliminarea Prin intermediul povestilor si jocurilor reusim sa ne conectam cu cei mici, iar mesajul ajunge cu mai multa usurinta la urechile $i in sufletele lor. Povestea si jocurile devin o punte de legatura intre nevoia parintelui sau a dascalului de a-l sprijini si educa pe copil si nevoia copilului de a se simti conectat pentru a invata lucruri noi sau pentru a depasi anumite situatii (temeri, lipsa increderii in sine, capacitatea de a empatiza, asumarea responsabilitatii, gestionarea emotiilor puternice sialtele). | Wh | Medea rae 34574 ee www.edituradiana.ro