4 econ tot sl somponnae and a carodlei & ’ Economia nafionalé, ca sistem de sine stdtdtor, reprezintd un ansamblu de resurse naturale, imateriale, umane etc., de activititi de productie, de schimb, de servicii ete., care s-au Lx constitu in ramuri, sectoare de actvitate, subramur, sa. la nivelul unei fai, intre care se stabilesc legaturi reciproce, pe baza cirora se infaptuieste miscarea valorilor materiale $i spirituale, se asigura funcfionarea si dezvoltarea economicd a societat La baza apariiei si inchegatit economiei au stat o serie de premise economico-istorice, dintre care cele mai importante sunt: 1) natiunea ca unitate structurald esentiald a existentei societiti; 2) un teritoriu national, 3) un anumit nivel al adancirii divi ziunii muncii si de dezvoltare a cooperarii economice; 4) formarea si dezvoltarea piejei nationale. Aparitia economiilor nationale marcheaza intrarea popoarelor intr-o etapasuperioars @ viet! cconomice §i, totodata, trecerea la forme superioare de dezvoltare si organizare a activitatit economico-sociale. in aceste conditii, urmatoarele elemente devin factori de productie nafionali si avutie national4, asigurand impreund acel mediu ambiant demanifestare a omului : teritoriul national cu resursele sale naturale, forta de munca a locuitorilor, capitalul si tehnicile de produetie folosite, stocurile de informatie, devin factori de productie nationald si avutie national si asigurd impreuna acel mediu ambiant de manifestare a omutui in/si prin activitati economice, &. structura economici nationale Structura economiei nationale reflecta elementele ei componente, natura si insusirile acestora, orwe lor in cadrul intregului si rolul pe care il joacd fiecare element, precum si legiturile si interactiunile lor reciproce. structura material - reflect compartimentarea activitijilor economico-sociale in functie de diviziunea muncii, corespunzitor specializirii producsiei din cadrul societatii, Ea se regaseste in structura de ramurd a economiei nationale. structura de ramurd pune in evidengé aledtuirea economici nationale peramuri st subramuri, Ramura economic: nafionale reprezintd 0 totalitate de activititi omoxene si Tnrudite, grupate ca urmare a diviziunii muneii, care se desftsoarh in unitti specializate st care se concretizeaza in anumite produse sau servicitLa rindul lor, ramurile economiei nationale se pot grupa in sectoare de activitate, Economia nationala este structurata pe trei sectos sectorul primar, ce cuprinde agricultura, silvicultura, pescuitul si industria extractiv cundar, ce cuprinde ramurile prelucratoare ale industriei si constructiile si le, comertul, finanjele yi alte structura tehnicd pune in evidenfi alcdtuirea economiei nafionale, privitd prin prisma instrumentelor tehnice si a tehnologiilor existente. Structura tehnicd completeaza structura ‘material a economiei nationale, caracterizind nivelul existent al tehnicii si modul de distributie a acesteia pe ramuri; structura demoeconomicd pune in evidengd gruparea populatiei active, sau a populatici ocupate, pe sectoare, ramuri si subramuri si in cadrul acestora, pe gen, varsta, nivel de pregatire, structura organizational pune in evidenta, pe de o parte, gruparea activititilor economice pe domenii mari ce se constituie in subsisteme ale economiei nationale (subsistemul productiv, subsistemul comercial, subsistemul financiar-bancar), iar pe de alta parte, compartimentarea activitatilor pe niveluri si verigi organizatorice, constituite in raport cu diviziunea sociala a munciis structura teritoriall reflecti compartimentarea economiei nationale pe zone si regiuni economice, parti ale teritoriului national; structura de proprietate pune in evidenj& componenta, alcdtuirea interna a economiei din punet de vedere al proprietajii. Ea se referi in mod concret la relafia dintre individ si rezultatele muncii lui, la relatia dintre membrii societiii si bogitia acesteia. Ea poate si apard sub forma proprietitii private a fiecdrui individ din societate (proprietate privatd individuala), sub forma proprictit asociate, a mai multor indivizi care s-au asociat, fiecare pastrindu-si controlul asupra cotei parfi adusi la asociere sau renungind la acest control, sub forma proprietitii mixte, ca proprietate colectiva a unor indivizi asociafi, pe de o parte si a statului, pe de alt parte, sub forma propriet@tii publice gestionate de stat, in calitate de agent economic si purtator al intereselor nationale, 5 vk D GS Asentii economici dovloyie a eliaifieahs. 7 Agen{ii economici sunt persoane sau grupe organizate de persoane care participa la viata economic a societitii, indeplinind anumite roluri si avand comportamente economice similare, Ei pot fi persoane fizice sau juridice care poseda, intr-un fel sau altul, factort de productie pe care fi utilizeazi si/sau dispun si consuma bunuri produse in societateAgenjii economici sunt ,actori” viet economice, realizind, inesen{Z, urmétoarele tipuri de operafiuni economice: operatiuni asupra bunurilor si servicilor, respectiv producerea de bunuri si servic, fix, importuri si exporturi de consumuri intermediare gi finale, formare brut a capitalul bunuri ete. operafiuni de repartitie, ce cuprind plata salariilor si a impozitelor si taxelor legale, transferul de capital, asigurari de bunuri ete.; operatiuni financiare care vizeazi objinerea de credite, cumpirarea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, efectuarea de plati internationale ete. Cel mai utilizat criteriu ce stila baza clasificdrii agentilor economici si delimitarea acestora este criteriul institufional, important pentru evidentierea fluxurilor reale si monetare, Liintreprinderea- definire si clasificare 1. intreprinderile sunt unit’ti economice care, indiferent de felul in care sunt organizate si de forma de proprietate, au ca functie principal producerea de bunuri economice si prestarea de servieii (nonfinanciare), in vederea vanzirii acestora, cu scopul de a obfine profit; 2. Gospodiriile(menajele), reprezinté acel tip de agent economic care indeplineste in principal functia de consumator de bunuri si servicli. Aici se includ familiile, celibatari, diferite unitati consumatoare, intreprinderi individuale (nonfinanciare), care mu se delimiteazi de gospodariile in cadrul cirora se constituie. Veniturile menajelor sunt in cea mai mare parte salariile,sau se constituie pe seama titlurilor de proprietate, precum gi prin transferurile efectuate de celelalte sectoare. 3, Administratiile includ acele institutii care in principiu exercits functii de redistribuire a veniturilor, pe baza prestirii unor servicii nonmarfare. Administratiile pot fi publice sau categorie de agenti economici fac parte administratiile locale si centrale private. Din aceast de stat, invatimantul public, sistemul protectiei sociale, al justitiel, asistenta sanitard publica, ga. Administratiile private sunt organizatii particulare fara scop lucrativ, care, de asemenea, presteazit servicii nonmarfare. Aici se includ diverse asociatii, fundatii ete, Venitul acestor agenti economic se constituie din prelevari de venituri ale altor agenti economics 4 Institutiile de credit si societajile de asigurari sunt unititi institafionale, care pot fi publice, private si mixte, si care indeplinese funcjia de intermediar financiar intre ceitalfi agent economic: Deci, ele adun’, transforma si redistribuie disponibititiile financiare si transforma riscurile individuale in riscuri colective (companiile de asigurare), ft cadeul lor se cuprind bincile, societaji de asigurri, alte institufii financiare, Venitul acestor agenti economici se constituie din economiile temporare existente in societate si care se concentreazi in cadrul lor, in scopul redistribuirii acestora spre agen{ii economiet care necesita resurse financiare5, Strdindtatea (restul lumii), desemneazi partenerii de afaceri din celelalte economii nationale si unititile lor autohtone (nerezidente), cu care agent (autohtoni) intra in relatii de afaceri, fn cadrul acestei categorii de agenti economici se includ i administrafiile strine gi internationale aflate pe teritoriy! firii de referinta. - intreprinderea. Tipuri de intreprinderi ei Clee {ntveprinderea, ca unitate economici de bazi a economiei najionale, este rezultatul procesului diviziunii muncii si al autonomizaii proprietatii. De aceea, ea poate fi privité ca spafiul in care se teunese si se combindfactorii de productie, se desfasoaraprocesul de productie, se produc bunurieconomice gi se creeazaivaloare now economici_nationali Dupa forma de constituire si organizare a afacerilor, in marea majoritate a tarilor dezvoltate, intalnim urmatoarele tipuri de intreprinderi: o intreprinderi personale - sunt acelea in care un singur proprietar inflineaz, organizeaza $i conduce activitatea unititii, Avantajul acestor intreprinderi 00:00 59 este c& se organizeazi rapid, necesita investitii relativ mici, intrd rapid in activitate, se pot adapta repede la cerintele pietei. Au dezavantaje determinate de dimensiunea relativ redusi a capacitatii, care genereazi greutati in obfinerea creditelor si implicit in dezvoltarea intreprinderii si in tipul de raspundere. Raspunderea este nelimitatd, ceea ce inseamna cA proprietarul raspunde cu intreaga sa proprietate, nu numai cu capitalul investit, o intreprinderi asociate (asociatii de forme diferite) sunt constituite atunci cind se asociaz doua sau mai multe persoane, convenind si-si aducd contributia (in bani sau natura), pentru a constitui un capital social menit s4 serveasca la infaptuirea unor activititi aducdtoare de cAstig, in scopul de a imparti intre ele beneficiile realizate. Se intilnesc variate forme de asociere, cunoscute cu denumiri diferite si care au caracteristici diferite. Marea majoritate a lor sunt forme simple de asociere, in care rispunderea este nelimitatd si solidard, Formele superioare de asociere se creeazl, de regula, atunci cind volumul activititilor propuse a se organiza este mare si foarte mare, fapt ce necesita un volum sporit de capital. La aceste forme intalnim atét raspunderea nelimitatd si solidard, cat si rispunderea limitat’ la aportul social subscris; © corporatiile (societagile pe acfiuni) constituie, de fapt, forme superioare de asociere a capitalurilor. Cotele de participare ale asociatiilor sunt reprezentate prin tithuri numite actiuni Obligatiile corporatiei (societifii pe acjiuni) sunt garantate numai prin patrimoniul ei social, membrii asocia{i avand fiecare indatorirea de a depune cota parte subscrisi si de a raspunde fad de toti numai in limitele aportului lor (adica, fiecare cu suma) ce s-a obligat si o adued in societate, sau cu valoarea actiunilor sale. Principalul avantaj al corporatici ca forma de organizare a afacerilor este limitarea rspunderii proprietatilor, Tot ceea ce se poate pierde este investifia initial8 Combinarea optim’ a factorilor de productie Utilizarea rationalé si eficienti a factorilor de productie reprezintd obiectivul $i rezultatul competentei si abilitafii intreprinzatorului preocupat in permanenti si giseascd acele combinatii de factori din a cAror folosire si obfind avantajos cat mai mari si mai sigure. Combinarea factorilor de productie reprezintd acea metoda de unire a factorilor de productie in vederea objinerii de noi bunur gi servicii Combinarea se poate realiza pe dowd laturi a) tehnicd — combinare specifica fiecdrui proces de productie, obtinerea unui bun economic presupunand unirea resurs lor de munca ce au o anumiti structura si calificare cu masini, instalatii, materii prime gi materiale specifice domeniului, respectiv bunului; b) economic: productie minim si intr-un profit maxim. Factorul munca dafinude cH Munca privita ca factor de productie este reprezentatd de totalitatea resurselor umane (fizice —unirea tehnicd a factorilor are substrat economic, concretizat intr-un cost de si intelectuale) care pot fi antrenate gi sunt efeotiv antrenate in activitati economice. Resursele de munca ale unei {ari sunt determinate de populatia acesteia, care este formata din urmatoarele grupe: % populatia adulta (cu varsta legala de munca), care se determin sczind din populatia totald a unei ari, populatia tandra gi populatia in varsta; & populatia activa, care este formati din ceea ce ramane dupa ce din populatia adulta se scad adultii inapti de munca; 4% populatia activa disponibila, care reuneste toate persoanele care rman dupa ce din populatia activa se elimina persoanele casnice, elevii si studentii de la cursurile de zi cu varsta legala de munca gi cei care satisfac serviciul militar obligatoriu; & populatia ocupatd, care se determina scdzind din populajia activa disponibila numdrul somerilor; & populatia ocupatd salariaté este cea care rezulti elimindnd din populatia ocupata pe toti cei ce lucreaza in gospodariile si unitagile propri. Latura calitativl a muneii este pusi in valoare de nivelul de pregitire profesionala, de volumul cunostinjelor generale, tehnico-stiinjifice etc. Calitatea fuctorului munca este reflectatd, asadar, in pregatirea si calificarea purtatorilor acestui factor.0 Cypitalul fe al efpitalud wheat - Factorul capital Capitalul, ca factor de productie, este definit ca find totalitatea bunurilor economice acumulate — eterogene si reproductibile - utilizate in Pproductie si/sau distribujia gi comercializarea de bunuri si servicii ~? Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic, format din bunuri de lungs durata (clidiri, utilaje, instalati, masini, mijloace de transport etc.), care participa la mai multe cicluri (acte) de productie, consuméndu-se treptat si inlocuindu-se dupa mai multi ani de iparea capitalului fix la mai ii lui de functionare ca ummare @ uzurii si transmiterii asupra produselor fabricate cu ajutorul lui, a unei parti din Prejul sau suma care s-a platit la procurarea lui, Deci, capitalul fix se depreciaz’ datorita uzurii, proces care duce in final la scoaterea lui din functiune, 2 Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, combustibili, Semifabricate etc., de care dispun agentii economici. Aceste elemente ale capitalului real au un Comportament diferit de capitalul fix. Elementele capitalului circulant sunt consumate sau Sunt profund transformate in cursul unui singur ciclu (act) de productie, fapt ce face ca pretul Sau Suma care s-a platit pentru cumpararea lor si se transmité integral asupra produselor la a ciror fabricatie participa. Consumandu-se intr-un singur ciclu de productie, capitalul circulant Se regiseste integral in costul productiei respective. Reluarea productiei, inceperea unui now cicli, impune pentru fiecare intreprindere procurarea unei noi cantititi de clemente ale capitalului circulant. 1h Economia de piata Pdnstule Economia de piafa se defineste ca find acea form modema de organizare si functionare a ceonomiei de schimb in care agentii economic igi desfisoard activitatea economicd in mod liber, autonom si rajional, corespunzator cerinjelor piefei in scopul satisfacerii unor nevoi existentiale in continua crestere, cu resurse economice limitate, {n conditile actuale, pentru functionarea eficienté a economiei de piata trebuie avuta in vedere existenja cumulativa a urmatoarelor trasdturi: 1. Preponderenja proprietatii private in economie. Aceasta sta la baza manifestiti Ubertaji oamenilor in general si a libertatii economice in special, a iberei initiative, a spiritului creativ ete. Proprietatea privati, sub diferitele ei forme, asigur§ constituirea unui mediu economic caracterizat prin liberalism, cu o mare diversitate de centte de activitate Economics, fapt ce impune existenta piefei mijloc de legiturs si cooperare intte agentii Sconomici. Proprietatea privati nu exclude existenja gi a altor forme de proprietate, respec Pluralismnul formelor de proprietate si manifestarea far oprelist a tuturor agentilor econornicl in cadrul vieti economice a societiti, Toti au drepturi egale de proprietary isi promoveaz’ Proprile lor interese economice, isi sum libertatea de a decide, suportind integral etectele actiunii lor,2. Autonomia si rispunderea decizionali a agenjilor economici. Fiecare agent economic in parte, in sistemul relafiilor de piati, promoveazA interesul sdu personal, care constituie, in acelagi timp, impulsul care il determing si actioneze. Cu alte cuvinte, autonomia este fundamentatd pe interesul agentilor economici gi are Ja baz proprietatea priva Aceasta, sub diferitele ei forme de manifestare, asigurd agen{ilor economici 0 autonomie larga privind organizarea si folosirea obiectului proprietajii, combinarea si utilizarea factorilor de productie, repartizarea rezultatelor obfinute etc. 3. Piafa este central vital al economiei, prin intermediul piefei se realizeazé legdtura dintre productie si consum si implicit se stabilesc legaturile intre agenfii economici. Piata, prin mecanismele ei, asigur reglarea activititii economice. Ea oferi acele informatii hecesare agentilor economici pentru a decide ce si producd, cum sA produc, cat si pentru cine si produca. Practic, nici un agent economic nu se poate izola de piata. Piata este considerata ca find sufletul economiei. 4. Concurenja este 0 condific de neinlocuit. Economia de piata este 0 economie concurentialé. Concurenta face posibila actiunea neingradita a legilor piefei, ea ii determina pe agentii economici si actioneze in directia introducerii progresului tehnic si maximizarii eficientei economice. In fond, ea std la baza progresului economic gi, implicit,al societatii. 5. Economia de piat& contemporand este o economie monetara. Cea mai mare parte a schimburilor se realizeaz prin mijlocirea monedei, a banilor. 6. Pretul — privit ca masurarea unui bun in expresie monetard ~ se stabileste pe piatd, prin confruntarea dintre cerere si ofert. Chiar daca intervin practici administrative in stabilirea nivelului de pret la un bun sau serviciu, punctul de plecare in stabilirea pretului este dat de* piaté, prin jocul cererii si ofertei. Prefurile, in aceste condiii, asigura atragerea resurselor economice in functie de nevoile reale ale societatii, arc influente in sensul reducerii consumului de resurse si obfinerii de bunuri si servicii cu costuri minime. 7. Existenta unui cadru institutional (sistemul de organizare a proprietifii — tipuri de intreprinderi, sistemul bancar, monetar, sistemul financiar etc.) structurat in asa fel incdt s& asigure maximum de libertate de decizie si actiune agenfilor economici, in limitele impuse de sistemul social pe care sistemul economic il deserveste, 8. Mobilul intregii actiu economice il reprezinté profitul, Agentii economici tigul, maximizarea nu urmirease’ castigul. Deciziile desfasoai Nu exist& intreprinzator, mai mic sau mai mare, care economice sunt Iuate din aceasté perspectivi, Acest luca este benefie atit penta intreprinzator, cAt si pentru societate, deoarece profitul: a) stimuleaz’ inijiativa economicd, contribuind la stimularea productiei de bunuri; b) sti la baza eresterii economice: el este sus principal a acumularilor pe baza cdrora se asigurit investitiile, sursa de baz a cresterii economice; c) asigura un control riguros asupra activitifii agenfilor economici. Eficienta se apreciaza de acestia, pornind de la nivelul profitului objinut; d) genereaza si imprima tuturor participantilor la viata economicd un spirit de economisire, care se transmite de la nivelul conducerii fiecdrei intreprinderi, pind 1a ultimul salariat al acesteia activit&ti, igi asuma riscul, se zbat, avand ca scop « -estuia sit16 9. Statul democratic (organismele guvernamentale) intervine indirect si direct in viata economicd a societatii. El vegheaza la respectarea legilor piefei, intervine in calitate de consumator al unei parti din resursele economice, consum cerut de indeplinirea functiilor sale specifice ~ aparare, educatie, protectie sociald etc. -, intervine in calitate de moderator al agentilor economici (prin sistemul juridic, prin parghii monetare, financiare etc.). 10. Bunurile imbracd forma de marfa, ele devin bunuri comerciale. Marfa este un bun economic care satisface o anumita trebuingd a omului (de consum individual sau productiv) si care ajunge in consum prin intermediul schimbului, a actelor de vanzare-cumparare. Nu toate bunurile economice sunt bunuri marfare. :conomiei de schimb Economia naturalé. Condifiile aparifiei si afirmari Economia naturald reprezinti acea forma de organizare si functionare a economiei in care bunurile produse au ca destinatie consumul propriu al producatorilor, in care nevoile oamenilor sunt satisfacute in mod direct, prin autoconsum, fir a fi nevoie de schimb. Economia naturalé a fost predominanta pani la prima revolutie industrialaS1 si s-a caracterizat printr-un nivel scizut de dezvoltare economicd si gama redusa de trebuinte, dd cele elementare predominante Autoconsumul desemneaza procesul de utilizare de c&tre producitor a propriilorrezultate (bunurilor produse) pentru satisfacerea nevoilor proprii. Autoconsumul se diferentiaza ca autoconsum final (pentru nevoile de trai) si ca autoconsum intermediar (pentru nevoile producerii altor produse). Economia de schimb este forma de organizare si desftisurare a activitatii economice, in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii, obtinand in schimb altele, necesare satisfacerii trebuinfelor lor53 . Scopul final al productiei in economia de schimb ramane acelasi, schimbindu-se insd cadrul social de desfigurare a productiei, $i de aici si modalitatea de ajungere a produselor de la producdtor la consumator, respectiv intervin actele de vanzarecumparare. Specializarea producatorilor intr-un anumit domeniu de activitate s-a coneretizat in diferengierea bunurilor objinute si deci in necesitatea schimbarii lor, unele cu altele, in vederea satisfacerii nevoilor de consum din cadrul societafii. Ea reprezinti o conditie de bazd a aparitiei si dezvoltirii schimbului de produse si, bineingeles, a transformarii economiei naturale in economie de schimb. Astfel, intr-un anumit context social-istoric, cfnd a aparut si s-a dezvoltat proprietatea privati si specializarea produeatorilor pe baza diviziunii sociale a muncii, apare schimbul de produse. Productia puri, destinatd autoconsumului, se transforma treptat in productie destinata schimbului, iar economia natural, in economie de schimb. Proprietatea privati asiguri independenta, autonomi determina specializarea acestora, respectiv si evident al genurilor ia economicd a producatorilor, iar diviziunea munci diferentierea lor din punet de vedere al genurilor de activitate depus de bunuri si servicii produse, Satisfacerea nevoilor de consum din societate in aceste conditii Se putea si se poate realiza numai prin intermediul schimbului de bunuti, prin aga-numitele acte de vanzare-cumparare,Economia de schimb are trisituri proprii, prin care se diferentiazi de economia naturala astfel * specializarea agentilor economici in producerea unor bunuti difereniate; * schimbul, ca rezultanti a specializirii, necesar ca producdtorii si-si schimbe intre ei surplusul de bunuri pentru satisfacerea nevoilor economice; * autonomia producatorilor; * concentrarea activitajii economice in jurul pietei; * existenta monedei creeazi o noua treapté de organizare si funcfionare a activiti economice, si anume producyia de marfuri; ‘+ desfigurarea schimburilor economice sub forma unor tranzac{ii bilaterale de piata. Realitatea economicd nu poate fi delimitata strict, in economie natural si economie de schimb, Aceste doua forme de economic coexisté in prezent. Din aceast cauz, aprecierea unei realititi economice ca fiind organizata in economie natural sau economie de schimb nu se poate face decat dupa criteriul preponderente. {G Pid Juralie vi Gini 1 Exist doud functii de baz pe care piata le indeplineste si care sunt absolut necesare pentru reproductibilitatea sistemului economic: 1. Piaja realizeaz un contact permanent dintre producdtorii si consumatorii de bunuri si servicii, dintre oferta si cerere, dintre productie si consum atat la nivel microeconomic cat $i macroeconomic, avind urmatoarele semnificati: & dinamica piefei reflect’ modificdrile produse in sistemul trebuinjelor economice ale societatii, orientdnd in acest scop, activitatile de producere a bunurilor si serviciilor; & jocul liber al cererii $i ofertei determina modul in care agentii economici igi procura gi utilizeaza toate resursele puse la dispozitie prin intermediul pieyei; & sistemul propriu de pirghii economice creat de piafi duce la reglarea acesteia si a economiei nafionale in ansamblu. 2. Piaja are rolul de sistem de comunicatie a informatiilor necesare agentilor economici, in calitatea lor de produciitori si consumatori, Paul Wonnacott $i Ronald Wonnacott pun in evident urmatoarele limite ale piefei: {ntr-o economie de piatd, cei 1) paralel cu un mare grad de libertate pentru agentii economic siraci si neajutorai au doar ceva mai mult decat libertatea de a flimanzi, Producitorii nu| Costul de oportu Tispund, in general, dorinfei consumatorilor de a avea anumite produse, ci numai consumatorilor cu putere de cumparare; 2) un sistem in care intreprinderile private nu sunt deloc sau sunt putin dirijate de catre stat poate fi foarte instabil, cu perioade inflationiste care conduc apoi la rec 3) intr-un sistem de ,,laissez-faire”, prejurile nu sunt intotdeauna rezultatul actiunii fortelor pietei, Doar fntr-o economic cu 0 concurenfa perfectd, prejul este determinat de intersectia dintre curba cererii si curba ofertei. fn majoritatea piefelor, unul sau mai multi participanyi au puterea de a influenfa preturile. Monopolurile sau oligopolurile pot si restringa productia, pentru a mentine preturile ridicate; 4) activitatea consumatorilor si producitorilor privaji poate avea efecte secundare nedorite; 5) piata nu poate functiona in anumite domenii: in cazul unui conflict militar, indivizii nu-gi pot asigura propria lor aparare; 6) intr-un sistem de , laissez-faire”, producatorii satisfac cerinjele, dorinfele consumatorilor aga cum sunt acestea exprimate pe piaja. Lf Costul de productie Costul de productie numit si pret de cost, reprezinté 0 problematicd important la nivel microeconomic $i care in conditiile economiei de piata, st la baza deciziei producatorului pentru productia si oferta anumitor bunuri sau servicii. Costul de productie reprezinta, asadar, totalitatca cheltuielilor pe cate le face intreprinderea sau intreprinzatorul pentru producerea unui bun dat sau a tuturor bunurilor gi serviciilor realizate si oferite pe pia(. Daca la acestea se adauga costurile de distributie sau de comercializare (ambalare, sortare, depozitare, transport, cercetarea piefei) se obtine costul total (complet) al intreprinderii, cdruia i se mai spune si costul sau prequl de revenire rate costul de oportunitate, reprezinta evaluarea cantitijilor de bunuri care nu vor putea fi produse atunei cénd intreprinzitorul opteaza pentru producerea unui bun, renunand la alte solutii sau produse (alternative sacrificate) [3 Schimbul silocul ui in economie Schimbul reprezint& ansamblul relatiilor economice prin care se continud acest proces si se asigura trecerea bunurilor; prin mijloace si pe principii economice, de la producitor la consumatori prin intermediul actelor de vanzare-cumparare . Funcfiile schimbului in economieSCHIMBUL DE BUNURI $I SERVICII FUNCTIL 1. bunurile si serviciile trec de la cei care le produc catre cei care au nevoie de ele; 2. partenerii de schimb se specializeaza in producerea anumitor bunuri iar prin aceasta creste productivitatea muncii si productia nafionalé; 3. permite objinerea de cAstiguri prin insumarea efortului; 4. contribuie la formarea unor fluxuri productive si comerciale; 5. determina cooperarea sociala prin modificarea configurajiei bunurilor si a proportiilor de schimb; 6. favorizeazi introducetea si promovarea progresului tehnic si prin aceasta cresterea calitijii produselor. (3 Cererea-legea cererii Cererea reprezinta cantitatea totala dintr-un anumit bun, care poate fi cumparata pe piata, intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret dat Legea generala a cererii reprezint& raportul de conditionare dintre schimbarea prefului unitar al unui bun si modificarea cantitafii cerute: a) cind preful unui bun scade, cantitatea ceruta pentru acel bun creste; b) cand pretul unui bun creste, cantitatea ceruti din acel bun scade. [F Factorié a Elasticitatea cererii fat de pret exprima raportul dintre miscarea cererii si modificarea preturilor, proportia modificarii cererii in conditiile cresterii sau sciderii preqului cu un procent. fluenta ai cererii si elasticitatea acesteia Factorii care influenteaza cererea sunt: 1. Pretul altor bunuri. Bunurile, in raport cu un anumit bun (in cazul nostra cu bunul X), se clasificd astfel: a) bunuri substituibile; b) bunuri complementare; c) bunuri neinrudite. a) Bunurile substituibile sunt acelea care satisfac aceleasi nevoi sau trebuinfe ca si bunul in discutie. Cénd prejul unui bun substituibil creste, curba bunului in discutie se deplaseaza spre dreapta si invers, aga cum se observa in figura 15. b) Bunurile complementare sunt acele bunuri care in consum se folosese impreund. Cand pretul unui bun complementar fat de altul seade, curba cererii pentru bunul inigial (bunul X) se va deplasa spre dreapta. c) Bunuti netnrudite, Modificarea prefului la un bun nefnrudit cu bunul initial (bunul X) nu influengeazi in nici un fel curba cererii la bunul initial; 3. Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influenteaz& curba cereti natura bunurilor, in funetie de4, Din acest punct de vedere distingem doud tipuri de bunuri, si anume: a) bunuri normale; b) bunuti inferioare, a) Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult in consum pe masura ctesterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creste cantitatea cerutd, atunci cand veniturile cresc, Invers, cnd venitul individual sade, curba cererii se va deplasa spre stinga, respectiv scade cantitatea ceruta b) Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii il cer preponderent atunci cand nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, decat atunci cand nivelul veniturilor lor sunt mai mari (explicate prin paradoxul Giffin); 3. Perspectiva (asteptd ¢) privind evolutia pietei. Se refera la ceea ce individul se asteapta in viitor, referitor la toate bunuri,le si faptele relevante pentru situatia sa economicd. De exemplu, 0 perspectiva de crestere a pretului unui bun oarecare, ce intr frecvent in consumul personal, genereaz, in prezent, o crestere a cererii, Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseazi spre dreapta; 4, Gusturile consumatorilor. Daca au loc modificari in gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta in mod direct in cererea de bunuri ori servicii si, implicit, in deplasarea curbei cererii; 5. Alfi factori de influenta pot fiz marimea populatiei (numdrul de consumatori), modalitétile de promovare a produselor, caracteristicile produselor si in general orice alt variabilé care afecteaz’ dorinta sau abilitatea consumatorului de a cumpéra un anumit bun sau serviciu. 90 Oferta. Legea ofertei Pe piatd, alaturi de cerere, se manifesta si oferta. Ea pune in evidenté raspunsul sau reactia producatorilor de bunuri si servicii fay de conditiile piefei. in mod concret - oferta reprezinta cantitatea maxima de bunuri si servicii pe care un agent economic este dispus si o ofere spre vanzare intr-o anumit& perioada de timp, la un pret anume,