Capitolul Iv MULTIMI SI FUNCT g 1. MULTIMI 1.1 Nofiunea de mulfime junile de mulfime gi de element al unei mulfimi fac parte din cate, Boa Sra tana care pot fi definite, dar sunt impuse de prin gxemple: 1) mulfimea cuvintelor din Himba romands 2) mulfimea elevilor jn clas; 3) mulfimea numerelor naturale: 0, 1, 2, 3 ete. _ a , De altfel cuvantul .. wulfime” a fost deja folosit in definifia predicatelo, vedea §2, cap. III). ofr) ‘Asa cum scria Cantor, creatorul teoriei mulfimilor, o muljime est. 0 colectie de obiecte (numite elementele multimii) de natura oarecare, hing determinate si bine distincte”. : , ‘Vom nota cu litere mari mulfimile, cu litere mici elementele lor. Daca A este ) ‘mulfime si x un element al siiu, vom serie x€ A si vom citi x aparfine lui A”. Daca, ‘mu se giseste in A, atunci vom serie x¢ A si vom citi ,,rnu aparfine Tui 4”. cum rezulta din fraza de mai sus, elementele unei mulfimi sunt distincte, adic un acelasi element nu se poate repeta de mai multe ori, D: ‘asemenea, elementele unei mulfimi trebuie sii fie bine determinate. Existé dou ‘moduri de definire (de determinare) a unei mulfimi: 2) Numind individual elementele sale. in acest caz mulfimea se specilc: celementele sale: {x, y, Z, ...}. De exemplu: A = {0, |, formata din primele sase numere naturale; B= {0, B, 7,9). 4 din primele patru litere mici ale alfabetului grec. 0 pro} care o au elementele sale si nu o au al lata 0 proprietate, se poate vorbi de muljimea acelor ‘proprietatea respectiva are loc. Mulfimile definite in a" = y ase ‘elemente x, pentru care are loc P(x). proprietatea: este numar prim par”. In aces!“2) Daca considerim proprietatea: Oumir natural par” in acest caZ A este rmuljimea numerelor naturale pare, F Oo mulfime definita dupa primut mod se zice c& este data sintetic, Jar 0 rmulfime definitit in al doilea mod se zice ca este data analitic. O muljime care are un numar finit de elemente se zice finita. In caz contrar se numeste infinita, De exemplu: muljimea elevilor dinir-o clasa, mulfimea oamenilor de pe glob, sunt muljimi finite, Mulfimea numerelor naturale, muljimea numerelor naturale pare, sunt mulfimi infinite fn teoria mulfimilor se admite existenja unei mulfimi care nu are nici un element: aceasta se numeste mulfimea vida gi se noteaza cu simbolul 8 Notatii. Cu IN s-a notat mulfimea numerelor naturale: WW = {0, 1, 2, 3, ...}; cu Z multimea numerelor intregi; cu @ mulfimea numerelor rafionale, jar cu I mulfimea numerelor reale, Dacé a gi b sunt doua reale cu a n. 2) Fie 4 si B submulfimi ale mulfimii numerelor reale IR. Mulfimea A * B se poate reprezenta grafic printr-o mulfime de puncte din plan, in care s-a fixat un sistem de axe rectangulare xOy, asociind fiecarui element (x, y) € 4 x B, punctul P(x, y), de coordonate x si y. De exemplu: 1° Daca 4 =[1, 2] si B = [2, 4], atunci 4 x B are ca reprezentare in plan jul hasurat ABCD (figura TV. 5) unde Ti BAL, 4), C(2, 4) si D(2, 2) 2 Daca A = B= R, atunci R x R= R? are ca reprezentare tot planul. Fig. IVS 6. Proprietafi ale operafiilor cu mulfimi, 1 Daca 4, B, C sunt trei mulfimi atunci A U (BU C) = (4 UB) UC si (BN ©) = (4 NB) OC (@sociativitatea reuniunii si a intersectiei). ‘2 Dacé A, B sunt mulfimi, atunci AU B=BU 4 sid B= BOA muitativitatea reuniunii si intersectiei), _ 3° Daca A este o mulfime, atunci A U A = A si A NA = A (idempotenta in intersecfiei). icare ar fi mulfimea 4, A UD =A siAND=O. 4 A, B, C sunt trei mulfimi, atunci A U (BN C)=(4 UB) N(4UQ) ivitatea reuniunii fajat de intersectie) iA M(B U C)= (A B)U(AN C) latea intersectiei fafa de reuniune). A, B sunt submuljimi ale lui £, atunci Cz (A UB) = Ced 9 CoB si = Crd U CB (formulele lui de Morgan). ca A este o submulfime a lui £, atunci Cx(Czd) = A. ) Daca 4, B sunt doud mulfimi, atunci A ~ B= C,(d 9 B). ‘Daca 4, B, C sunt trei mulfimi, atunci -BU C)=(4-B)-Gii)A-BNO=A4-BUU-O; C=(A-OQ U(B- Oj iv) (AN B)-C=AN(B-C)=(A-ONB. A, B, C sunt trei mulfimi, atunci BU C) = (Ax B) U (AX Oil) Ax (BNC) =(AxB) Nx O; ( xB-AXC. 951, distributivitaten reuniunit ays ge ~ Vom demonstra, ‘ca model, mason, poe” Mg o Ae BaD axe Asaur eBNC=>xE A sau (re g sociauetasacgunnaes Deci A pe BNAUC), ey na - Riere MUA) NG ye AUBIN Fe ell Asure mre due? Bsixe OATEASMTEBN CH re 5. », ruanauacauen ©). Din cele dati anuEn0- Salina a formalizam in termeni logici cj Ye exe eva a U4, Oe AUC Hre A 5, cate, se poate veritica uso, cu propozitia vs) ee)