a dire re flexibilitatea gn gandi Citate desP' 7 saecat asc refuz Un punct de cotitursé net este sfarsitul drucmet decat — Anonim si iei curba.” “Pentru cel care fine un ciocan an mana, tot ce antalneste 4ncepe S& semene cu un cui.” _ Abraham H. Maslow mai delicat sau mai flexibil decat apa, si cu toate ,Nimic nu este te sti reziste.” — Lao Zi astea nimic nu poal Sunt lucruri pe cate Je cunoastem si jucruri pe care nu Je cunoas- tem intre ele se afl portile perceptiel.” — Aldous Huxley “Toate cunostintele noastre igi au rAdacina in perceptii.” — Leonardo Da Vinci (iFlexibilitatea in gandire PONT-nrile 1 gi 2 — Exercitii practice” pentru o gandire flexibila 19 23 PONT-urile 3-5 — Exercifii pentru a-ti deschide mintea 26 PONT-ul 6 — Exercitiu vizual: privitul lucrurilor intr-o maniera diferita 93 PONT-ul 7 — Joc de perspicacitate: Chiar 51 cele mai complicate situatii au un raspuns! Fisa: Jocuri de perspicacitate pentru antrenarea mintiipoNT-urile 1 $12 Exercitii ,, practice” pentru 0 ga ndire flexibil§ PREMISA: Aceste exert ifii simple sunt doud dintre preferatele mele si merg la propriu ,,mand-n mana” pentru a porni gandirea @qeativain cadrul grupului. Sunt exercitii ideale de incdlzire pen- tru grupurile terapeutice, atelierele de dezvoltare personala de la serviciu sau seminariile de training. in cadrul grupului, este o acti- vitate de scurta durata, dar cu un impact puternic, care implica toti participantii. Desi puteti folosi acest exercitiu si cu clientii in cadrul tratamentului individual, aducand un argument puternic pentru flexibilitatea in gandire, experienta de grup este ideala deoarece astfel poate fi observat cu usurinta, din start, ca ceea ce este firese pentru noi nu este intotdeauna firesc si pentru alti. Aceste doua exercitii subliniaza din plin accentul pus pe a fi flexibil printr-o mica schimbare de perspectiva. + een Sadie flexibil20 PONT-, ul 1 Exercitiu pentru palme — Cu priza la realitate! PONT- sata”. ul 2 Exercitiu de incrucisare a bratelor brate = rugal PONT-ul 1 — ORGANIZAREA: Rugati-i pe participanti Si-s gun) Prinda palmele in asa fel incat degetele si li se incrucigeze- Rugatii — Diati- apoi sa observe care dintre degetele lor mari se afla deasupra. fn dela cadrul unui grup, puneti-i pe Participanti s& ridice mana daca ay Cair avut deasupra, ca si mine, degetul mare de la mana stanga (mentio. tate] nandu-le ca pentru acest pas isi pot desprinde mainile!). De tegul,, po aproximativ jumiitate din cei prezenti ridica mana, indiferent daci unot sunt dreptaci sau stangaci. Cati dintre cei prezenti au avutdeasu. dea pra degetul mare de la mana dreapta? Observati proportia cel; <3 se care ridicd acum mana. Subliniati ca ceea ce este firesc pentruunii zias nu este firesc si pentru alfii, Legati aceast’ idee de perceptie; de forte exemplu, ne gandim cX oamenii ar trebui s& vad lucrurile ag: pen! cum Je vedem noi, iar prin acest exercitiu de prindere a palmelorne pres dam seama cd nu este asa! Acum Tugati-i pe membrii grupuluisi nati schimbe agezarea degetelor (asigurati-va ci nu doar degetul mare {rus este cel cu pozitionarea schimbat, ci toate celelalte), intrebati-ipe “Este participanti cum se simt, Cel mai probabil, veti primi raspunsuri ca_, bizar, straniu, incomod”. Folositi acest exercitiu practic drepto teste adesea sine putem schimba,_ tice hiar daci Pare nefiresc — pentru pa ‘@ poate functiona ca un memento a ‘ant este sa fii flexibil gi sa-+ti imbi HVE aliza c& unii oameni se ini 13 , da Pot chinui cu ceva ce tie ti se pare firesc! Pe scurt, acest exercitiu ii ajuta pe 3 npriza” la realitate. | | JUDITH A. BELMONTPONT-ul 2 — ORG. din PONT-ul 1, ee “UPA ce ati re: sata’ In acest exercitiu, rugati-i pe a peeam brajele, observand care dintre hee s Prezenti si-si incrucigeze rugafi-i s4 ridice mainile (spunandule intar ey eee aint, gur)in functie de bratul care era deasupra . 8A gile elibereze, desi. niafi-le c& multi dintre cei care au inceput la Pore el de la mana dreapti dearer eae ae see 1cu degetul Cain exercitiul anterior, grupul se va impirt a ‘supra braful opus tate pentru fiecare optiune. Acum invitaji.i pe mente o pozitie a brafelor schimbat3. De regult, acest hen ae ee unor chicoteli, deoarece anumite persoane se vor rane ee Tete de a-gi gasi pozitia Cei mai multi Participanti spun oa ae si se simta ,si mai ciudat“ decat la PONT: 1, ceea ce vidi = zia sa evidentiati din nou cA ceea ce este firesc Pentru unii poate fi forfat pentru alfii si viceversa. Din nou, exercitiul este 0 metafora a pentru ideea cé oamenii percep lucrurile in feluri diferite. Adesea ae ef int asentsins noun nod, natural, mai mult decat sunt ei de fapt — ceea ce poate fi o eroare frustranta de perceptie! (O variatie interesanta a acestui exercitiu este aceea de a-i ruga pe membri sa-gi incrucigeze picioarele.) alizat exercitiul siune mai ava NUCLEUL TRANSFORMARII: Acestea sunt exercifii prac- tice, simple si rapide, care exemplifica faptul ca unele persoane ar putea privi lucrurile intr-un mod mai rational si mai sdnatos, in timp ce noi s-ar putea sa trebuiasca s4 ne schimbam usor perspec- tiva intr-un mod inconfortabil, dar perfect firese pentru ceilalti. In lumina acestor exercitii, devine mai ugor sa intelegi cum apar nein- telegerile la nivel interpersonal! De asemenea, adesea presupunem c4 oamenii filtreaza lucrurile in acelasi fel ca noi; avem tendinta s422 ee auPuNneM prea multe, tn loc sa ne de: Pe membri s3-si aduca aminte cate ori se simt tresati stare. Fiecare perso, zitiona, la randul ei Oameni sa se simt hide intile. incurajati, schidem mi ctiva Ori de S& schimbe usor — asemeney | deprimati, anxiogi sau in oF ase repo, and isi poate muta degetele pentru 7) i caret face i clin gandirea unidimensior ald care ti Pe 4 blocati! JUDITH A. BELMONT pont-un Exel PR mal d jucru noast de ga volta) site ¢ expe PON PON Por flip suk fac acepentru a-ti deschide mintea ISA: Creierul uman are un potential incredibil, dar cel 1 reusim s&-I atingem deoarece, din obignuinta, privim ile doar intr-un anume fel. Potentialul creativ al mintilor re este gata si fie explorat. A rAmaine blocat in vechile modele e este limitativ, iar aceste PONT-uri deschid calea dez- erientei de grup. NT-ul 3 Joc de perspicacitate cu numere -ul 4 Joc de perspicacitate: Stii cifrele romane? NT-ul 5 Joc de perspicacitate cu mintea pe sens unic PONT-ul 3 — ORGANIZAREA: Cu ajutorul unui panou art sau al unei table albe, rugati cativa voluntari si gaseasca de alternative pentru a ilustra conceptul de ,trei grade zero”. Dupa cateva incercari, restrang cerinta, rugandu-i sa c& acest lucru folosind doar o cifra. inca mai astept raspunsul cesta: 103 activitati de grup * Exercitii pentru a-ti deschide mintea4 | <—_l 0 Doctor Masterand Licentiat PONT-ul 4 — ORGANIZAREA: In travaliul indi . de 8rup, intrebati participantii dacd cae cifrele Tomane gj dey §tiu cum se scriu numerele de la 1 la 10 in engleza sau Majoritatea vor raspunde afirmativ. Scrieti pe tabla ,1X’ sina ce reprezinta acest num&r. Cam toti vor spine ?” Invariabil veti obtine ca prim raspuns ,,rogu’, iar dupa 0 pauza veti auzi raspunsul corect, ,verde“. UCLEUL TRANSFORMARII: Aceste trei exercitii demon- ZA panorenia flexibilitatii in ene Mesajul este clar: odata ivai primele noastre pre prospatarea Papen ne poate oferi abilitatea de a percepe ile mai clar, fara influente gi prejudecati.PONT-ulé Exercitiu vizual “ora di ide acord c& exist multiple moduy i lebre je de desene cel Urmatoarele exemplt tice transmit mese. de a priv acs th idee. Aceste IME a ercepe ceea subliniaz intocm: iit decat un singur mod de a pt ce jul cd exist ma re jocat intr-o gandire unidimensoa iia fe 3. 5a fii bloc: . ne inconjoara. S& filimitativ! prEMIsA: Putem gi uct. ORGANIZAREA: (inainte de inceperea sedintei de gn reali ticopii ale imaginilor de pe pagina care urms aza 9 fembrilor) Rugafi participantii sd priveasca imaginile. Ce vad? Ca i adesea, vor vedea initial o singura imagine, iar unii dintre ei vor avea nevoie de nicio indrumare pentru a o vedea cu Tepe june gi pe a doua. Cu toate astea, altii vor avea mari probleme a vedea cele doua imagini ascunse in acelasi desen. NUCLEUL TRANSFORMARII: incurajati grupul sa priveasel ai activitate vizuala ca 0 modalit atl actvitate iitate de a accentua importania Hlexibilitati in gndire. Uneori, a \ aU suntem atat de fixati singut Mod dea privi lucrurile, incat devine dificil s& ne oc JUDITH A BELMONTPONT-ul 7, Joc de perspicacitate: chiar $i cele ma complicate situatii au un raSpuns| PREMISA: Ne limitim potentialul de ae data cand foloc; aceleagi tipare de gandire. Clientii care sunt a Sau any Ogi pot fi incurajati sa gandeasca in moduri noi, creat ive Penin, ajunge la noi conceptii, insighturi. Acesta este un exercitiu amtzin de brainstorming aplicabil in cadrul unui grup terapeutia! ing training sau al unui teambuilding. De asemenea, fi da fiecs Speranta cd, dupa cum scrie si in titlu, chiar gi cele mai Complicate situatii au un raspuns! zi fisa PONT-ului 7: Jocuri de Perspicacitate pentru antrenarea mintii29 RANSFORMARIL incurajati fiecare membru s& 4 ghicitori ca pe niste ilustratit ale propriilor situa- reate de viata. Intrebatiri pe participanti cum s-au simfit gi at asta despre importanta gandirii in moduri diferite. rajati-i s& realizeze ca gandirea creativa si schimbarea de per- iva prezinta de multe ori un potential latent. Gandirea flexibila tiva extinde capacitatea de problematizare in moduri care at si pot invinge chiar si cele mai aprigi dileme. i-a invat ride perspicacitate pentru antrenarea mintii la2: a3: 2NA Poetul C. Boscu eee ‘SUB laS: laé: 6asiin 6aci Nowa SAZR as: a9: acotol ‘Anagram: UCRAINA vitezd la ANISAM localo local spunsur: |. Doind; 2. George Cosbuc; 3. Subdivziune; 4. Sase sayin sase saci Scurt pe doi, 6. Spanzurétoare; 7. Cianur; 8. Marsarier; 9. Amiestec de bauturi (cocktail). 103 F 2 activititi de grup * Joc de perspicacitate: chiar si cele mai complicate situapii au un réspuns!Citate despre grupuri ‘Un grup bine strunit nu este un camp de lupta Pentru orgoli« Indiviziijoaca pe teren, dar echipele castigas campionatele,» 0 bund comunicare este la fel de stimulanta Ca 0 cafea Teagra si alungé somnul la fel de bine.” ae — Anne Morrow Lindbergh, #Nu va indoiti niciodaty ca lumea ar putea fj schimbat& de ‘un grup de cetéteni implica s dedicati; de fapt, e singurul lucru care a mbat-o pan acum,” — Margaret Mead.eri in grup NT-urile 8-10 — Exercitiu pentru prezentarile din cadrul pului: Jocurile cu nume NT: ul 11 — Exercitiu de grup: S& ne cunoagtem mai bine nul 12 — Exercitiu: Adevaruri si neadevaruri INT-ul 13 — SA spargem gheata: Prinde-o! ul 14 — Exercitiu: Creat la inceput NT-ul 15 — Exercitiu: Vandtoarea de comori _ Fisa: Vanatoarea de comori PONT-ul 16 — Exercifiu: Jocul in cere PONT-ul 17 — Sondajul colorat Fis: Mostre de intrebiri pentru sondajul de gruprcitii pentru prezentarile din cadrul sului: jocurile numelor MISA: Prezentarile dau tonul procesului de grup. Primele de cele mai multe ori un impact de lunga durat&! Moda- ive si creative de a-i ajuta pe membri sa formeze o se confeseze intr-un mod neamenint&tor asigura un eptul. Aceast4 metoda creativa de prezentare ii face pe participe de la bun inceput. 8 Exercitiu de asociere a numelui ul 9 Aflarea si amintirea numelor ul 10 incd un exercitiu cu nume NT-ul 8 — ORGANIZAREA: incepeti sedinta de grup prin ica urmatoarele cerinte: 1. membrii se vor prezenta doar cu ‘mic; 2. vor folosi prima litera a numelui lor mic pentru a despre ei; 3. vor folosi prima litera a numelui lor de a spune ceva ce le place. De exemplu, in cazul cuiva e GL, un raspuns ar putea fi: , Numele meu este Gina, tioasa gi imi place Iarna”. Odata ce toata lumea a trecut 3 actvititi de grup + Exercitii pentru prezentérile din cadrul grupulut:Jocurile numelori PONT-ul 9 pentru a va asi . 34 prin pasul acesta, folositi PONT-ul 9 py SU tg, numele sunt retinute. PONT-ul 9 — ORGANIZAREA: Avand atatea ume de amin tit, e adesea greu si tii pasul la intrarea seed noua exPerieng & Srup. Rugati un voluntar ESSE sd treacd inrevist e toti Pati, Pantii la grup si si spuna cat mai multe nume ae amin 5, timp ce restul membrilor sunt incurajati si i se a lature pentru, ajuta sau corecta, Dupa primul voluntar, chemati un al doilea, 5 tepetati acest exercitiu pana cand toate numele sunt spuse Corect de cel putin doua ori. PONT-ul10 — ORGANIZAREA: Aceasta este o alts variatie g jocului numelor’, Folosind o minge mare, usoars vedere ci trebuie si spuna Si se simi incoltifi, deoarece mu exist nicio asteptare si fi venit cy ceva pregatit de dinainte, Sugerati subiecte Pe care membrii le pot folosi: ce le place, ce Je displace, un gnd, ceva Spuneti-va din a ceva ce S~ JUDITH A. BELMONTi cu ceva mentionat la PONT-ul 8. Discutati despre primele sii gi ceea ce au invatat unii despre alti prin adjectivele alese . Dupa ce ati folosit oricare dintre cele trei PONT-uri, intre- membri cum s-au simtit prezentandu-se in felul acesta gi watat despre ceilalti.PONT-ul 1 yee de grup: Sd ne cunoastem mai bine PREMISA: Prezentarile informale sunt o modalitate dea pom 1a drum intr-o dispozitie pozitiva. Acest exercitiu d3 tony] Parti. ORGANIZAREA: in Prima gedint3, fiti primul care Se prezint’, apoi rugati-i pe membri si se imparta in subgrupuri de cate doi sau trei pentru a face cunostinta. Rugati-i 53 afle urmitoarele despre celilalfi: numele mic, cum se descriu, ceva despre ei ce cred c&i-ar interesa pe ceilalti si ce sper 4 obtind de la experienta de grup. Partenerii pot dori si ia not tite pentru a-i putea Poi prezenta gru- Pului. Acordati-le intre cinci si opt minute (in functie de impartirea in doi sau trej incadrul subgrupurilor), Jar apoi, cy randul, fiecare membru ii va Prezenta intregului 8tup pe cej Proaspat cunoscuti. NUCLEUL Tr, ascultarea activa, ‘ANSFORMARIL Exercitiul Cunoastere si impartisire, Aceast: JUDITH A, BELMONTie fatti de metox Fnteractiva si implica eter si cunoasterea. 103 activitati de grup * Exercitiu de grup: $3 ne cunoastem mai binePONT-ul 12 Exercitiu: Adevaruri si neadev&rurj ivit is iva PREMISA: Aceasta este, ——— a. Ms itanta ‘now-format, cul pitanta pentru ungeiip sidestul de pay, Sunoaste pe ceilalfijucindust@@e-aAetectivul! ult cu cat i Poti NUCLEUL TRANSFORMARY, Intrebati.j PS Participanti ce 2u aflat despre fiecare Petsoana din afirmatiiy anume din Meadevaruri” 2 NCE aSta este activita Nivelul de deschidere al fieckruia si Stupuluj, JUDITH A. BELMONT‘Am sarit cu parasuta, am fostin Franta sisunt avocat.PONT-ul 13 Sa spargem gheata: Prinde-o! PREMISA: Acesta este un exercifiu Amluzant infor care membrilor grupului li se da ocazia si le soliiieg lalfi detalii despre ei, Activitatea aceasta nu serveste autoprezentare, ci poate fi folosita de japemienea intr-un. istoric mai lung, pentru a da ocazia fiecdruia sd se exp) mal, prin ASC color. loar pentry §rup cuun rime. ORGANIZAREA: Folosind 0 minge de plaja sau orice alts dar usoard, dati startul paselor si Tugati-i pe membri si arun wl la altul. La Primirea mingii, ce a fécut in siptimana ro iar apoi paseaz, Dupa ce trece randul fiecéruia, liderul de grup u subiect per Poate numi un no, ‘ntru runda urmatoare, de exe! : 7 ‘mplu melodia preferats legerii; urmato; A c area rund poate fio sn Tebare precum , Care col mai bun (ay : reba um Ca a Mai rau) lucr, i sa intamplat Saptémana asta, Intrebarile Pot fi Rhee -_ 4 de grup si Problemelor avute in vedere, aa NUCLEUL TRANSFORMARI. ‘incurajeazd chiar gi pe care se gandeste etc), $i motivul al 4 activitate ing cel mai tacut mem| JUDITH A. BELMONT» minge, poate sta la baza unor dezvaluiri foarte serioase, a intr-o manierd neamenintatoare. 103 actvitafi de grup * S8 spargem gheata: Prinde-o!PONT-ul 14 j Exercitiu: Creat la inceput PREMISA: Aceasta scurta activitate fi permite fiecaruj Partig;. Pant sa-si demonstreze inventivitatea; fiind si amuzant, este foarte posibil sd le starneasc’ membrilor niste fiori creativi Pe care nigh nu stiau c3-i detin! ORGANIZAREA: Desi poate fi practicat si in tratamentul indi. vidual, mai ales pentru indivizii pasivi gi cu incredere scizuts in creativitatea lor, un format de grup este ideal. Puneti-le la dispozitie creatiile; de multe ori, aceasta va duce la rsete si buna dispozitie! NUCLEUL TRANSFORMARII Procesul ii invats ici: Panti ci este foarte Posibil sa detina mai multe — an cred, i ees sa-si acceseze CTeativitatea gi flexibili- - Amintiti-le ci o minte deschis P * exprit i ie xprimarea de sine JUDITH A. BELMONTercitiu: Vanatoarea de comori REMISA: Aceasta activitate este una amuzanta si interac- d fie sa-i cunoasc4 pe oamenii dintr- grup nou, fie easca legaturi mai stranse intre membrii unui grup cu 0 ime mai mare. Obiectivul este acela de a afla ce are fiecare omun cu ceilalti. Pentru o foarte scurta perioada, participan- ocazia sa interactioneze cu fiecare dintre ceilalti gi sa afle ul dintre adevarurile universale ale grupurilor — acela c4 nu int singuri! ri fisa pentru PONT-ul 15: Vanatoarea de comori de comori’, ce contine enunturi de completat pentru membrii i. in primele doua minute, rugati-i pe membri s& incercuias completeze raspunsul la oricare dintre itemi. Apoi indemnati-i caute pe ceilalfi membri care au aceleagi raspunsuri, punandu-i acestia si-si noteze initialele in dreptul itemilor comuni. Dacé este p i ee ee 103 activititide grup + Exercitiu: Vandtoarea de comori44 xcelenta pentru a NUCLEUL TRANSFOR! ceasta activit gheata sau ca parte a unui teamb : ‘ate realj. zeaza legaturi mai personale intre ver stabilind, totodata, un sentiment de universalitate si camaraderie in BTUP- Participantii ay ocazia de a afla mai multe in! nul despre celalalt tntrup, formatii w timp foarte scurt. Asteptati-va la rasete sila o multime de zambete in timpul acestui exercitiu. a ievanstoarea de ut Completati oricare itemi va doritidintre cet de mat jos, apor gasiq are au gcsens SSP: ROGER sin eae eae Bee ae a yeti in commun. " eas eebri a grupulut care ipsa Te a 1 culoare preferaté 4 starea cis (cstorit?) 4 Copi? Dack da, cat? Fete? Batet?. ‘a Celmaiindepartat locin care ai calatorit. «5 etitile practicate cu cea mai mare placere... 6,Filmul preferat. 7.Cartea preferat’.. 49, dacs ai cAstiga la [oto, care ar fi primul lucru pe care Iai cumpara? .. 10, Ce masin& conduci? ... 11 Ce cwvant te descrie? 12 Cadrul natural preferat..... 1B Sportul dear’ preferat ....... 14 Sportul preferat pe vreme bun’........- 15, Tipulde restaurant preferat ..... 16, Numarul fragilor/surorilor......+. 17.Genul de muzic& preferat. 18. Ziua preferaté din sdptaman’ 19. Care e primul lucru pe care'fl faci atunci cnd ajungi acasa? 22... sseseeeseeeeee 20.Ceai mancat azi la micul dejun? .......-.22200ecseeereees seen 21, Ce culoare are usa casei tale? 22. Care a fost ultima cumparatura ,, mare” pe care ai fcut-o? 23. Gate animale de companie ai? Care sunt? bi aaa 24. Hobby-ul preferat 103 activtati de grup * Exercitiu: Vandtoarea de comorPONT-ul 16 peter Exercitiu: Jocul in cer : i inca de la incepyp, _ Fete ideal i-iimplici pe 19H intregall a aa en grup. vei conser’ ono! interact oa unui traval a le ale distractiva este O mod. i ral ee prin ao Anni cuceilaltila un nivel personalintrg i crea legat i veld i ee Bera ‘e tim gees activitate contribuie la coeziune, joada s . Aceas : june | rc oferind in acelagi timp oportunitatea unor dezvaluin, despre sine intr-un mediu neameninfator. ORGANIZAREA: Acest exercifiu necesita un grup de cel putin ece persoane gi se poate extinde pand la patruzeci de participanti cazul in care sustineti un atelier de formare a competentelor sau trainig de tip teambuilding la locul de munca. Dupa impartirea Penumere, in unu si doi, toti cei care au primit numéarul unu yor ii un cerc, indreptati catre cu atat timpul de réspuns trei minute, rugati fiecare Se mute cu un loc mai lajo alt intrebare. Repetati acest exercitiu cat va permite tim- wu in jur de cincisprezece minute. Acest lucru le di ocazia jpantilor s4 cunoasca mai bine cat mai multe persoane cu 4, Este posibil s& aveti nevoie, ca lider, de un microfon, deoa- poate fi dificil sa va faceti auzit printre atatea voci. de intrebari pentru jocul in cere ce dacé nu ai fi aici? fi sB nvetiazi tn cadrul grupului? 3 tii despre cel din fata ta? Pune-io intrebare. eva despre tine de care esti cu adevarat multumit. {ceva despre tine la care trebuie si mai lucrezi. tear’ propozitia .Anul trecut, am invatat..", siavee un motto, care ar fi? jseste ceva.ce majoritatea oamenilor nu stiu despre tine. ste hobby-urile sau preocupéiile tale preferate. ce-fidoresti cel mai mult. aifiun animal, care arfi side ce? cartea sau pelicula preferatd. Explicd pe scurt de ce ii place ste unul dintre visurile tale sau o dorint& teaz4 propozitia ,As vrea si inteleg.. [UCLEUL TRANSFORMARIL Fifi pregititi pentru a dinamiza jenta, deoarece uneori indivizii care converseazA trebuie grabiti tind sé lungeasc discutia. Acest exercitiu ii face pe membri si Abditori si participe la experienta de grup si confer un sen- ntde legiturd cu ceilalfi, mai ales daca exercitiul este folosit in a sedinta. O variatie a acestei activitati ar fi in cadrul unui sin- in cadrul ciruia, de asemenea, veti vrea sa le dati oamenilor sd construiascd un dialog si sa se destainuie. 103 activitapi de grup + Exercitu:Jocul th cere a7PONT-ul 17 Exercitiu: Sondajul colorat : Acest chestionar ,de grup” este unul dintre : ee ae ai face pe totis4 ee a ee de informatii, dar fara s& ae vi a Xr Ciis , : ile de gruy Precum si pent eaparile a sues coe organizational. Toti memyi; Ean insa fara a se ,expune”. De asemenea, este un : vizual viu colorat si un mod amuzant de a afla starea unui Brup in orice moment. ORGANIZAREA: Lipeste pe perete cAteva biletele de harties, o intrebare pe fiecare dintre ele. Tema grupului de tera- aatelierului va determina tipul de intrebari (exemple puteti gasi pe pagina urmatoare). Puneti la dispozi- ecolorate adezive, pe care le puteti lua dintr-o papetarie, si idaca vrefi si diferentiati rispunsurile grupurilor de barbati mei folosind culori distincte, sau daca doriti si diferentiati 'mai multe subgrupuri (de exemplu, in funetie de varst®). ca intrebitrile si se afle de la bun inceput pe hartia depe la sosirea Participantilor, invitati-i s& pund nu mai mult tie, in dreptul enunturilor care pe care le veti Pefiecare bucatd de habine felul in care gandesc sau se simt, Foloses¢ acest ele de gestionare a stresului, mai ales pentru a al tiparelor de gandire, al atentiei acordate propriei ai departe. De asemenea, exercitiul a mers foarte le concentrate pe comunicarea interpersonala gi pe a cu personalitatile dificile. Pana la inceperea gedintei, a vor fi cules destule informatii despre ceilalti. Faceti )peririlor si cereti sugestii legate de relevanta aces- ormal”. TRANSFORMARIL Fiti pregatit 4 analizati si sin- tele intregului grup. Totusi, pentru a obtine un pro- iv, invitati-i pe participanti sa va ajute in tragerea ate pe rezultatele sondajului. in functie de acestea, Jaolalta si emiteti observatii despre cum se descurca fa stresului, in relatiile lor gi aga mai departe, Cu aju- arilor pe care le alegeti, puteti aduce in discutie impor- lor pe care doriti sa le explorati in cadrul anumitor anfa acest ,,sondaj” este mai colorat si mai creativ ram formal! 103 activitifi de grup + Exercitiu: Sondajul coloratjul de 50 Mostre de intrebari pentru sonal! cad fer’ |a.- mee sete Seviciu + Majoritatea grijilor ‘Cum ma influenteazd celal aaa Colegiide muncd Bani CoMlonis Problemele celorlay jie inst televizor 10 ore 6ore Sub 4 ore + Pe stptimana, m3 uit la 18 ore sau mai multe 1Sore Tore + Cnd sunt suparat, tind. eae i wsar” la cellalti SB tin totul in mine hi 33 a gandescla toate mod Sa mananc prea mult rational Sa explodez S8 vorbesccu cineva ‘Sma simtincordat « fn fiecare stptimana, practic exerci fizice (in ore).. orl 23 4-5 6-7 + In perioadele stresante 8m vita partea bun’ a lucrurilor Sd m& vit la partea rea a lucrurilor Sunt stresat. Devin capricios Sunt calm, Explodez Dorm prea mult a retrag lorm prea putin Sunt supérat, tind... Ssimpartasesc asta cuiva S8ti | in totul in mine Sd mananc ‘S84 practic exercitii fizice Sa'somatizez Sma deprimresat in majoritatea timpului 51 jungerii din urma de facut fne8t sunt Intr-un continu joc al a) Je lucruri care mi provoac’ probleme sunt ;controlul meu fara controlului meu icat tn activit8tile comunitare icin astfel de activitayiile la nivel de grup erin Citate despre descop' ] singur este doar un vis. Un Vis pe Ne 2 iis realitatea. ie vis pe care il Sa rot celorlalfi este care gu in; i 4 putem face my, tem face mult prea pufin; impreuna p (/Singuri pul — Helen Keller prea mult.” - ni pe alfii, altfel vom ramane atarnagi ‘Trebuie si ne sustinem uni pe y sot — Benjamin Franktin Anvatam.. 10% din cea ce citim 20% din cea ce auzim 30% din cea ce vedem 50% din cea ce vedem siauzim 70% din cea ce discutam 80% din ceea ce experiment 95% din ceea ce ii invatim, pe alti.” — — William Glasser Reeste vorbe ay ¢ fost rostite d F ; ena Stator Unite ale Arne Benjamin Franktin la semnarea Declaratiet de] ictal Americi (1776) ent Regatuli Bitanic utes duce la. crane near aecoperiri la nivel de grup PONT-urile 18-21 — Descoperirea de sine si exercifiile de impartasit reciproc PONT-ul 22 — Exercifiu: Vai, cat te-ai schimbat!rirea de sine si exercitiile dsire reciproca i, drumul catre descoperirea de sine si impar- in cadrul grupului necesit putine cuvinte. Acest e participarea intregului grup — toata lumea tofii au ocazia de ase exprima side a vedea cum fi de ceilalfi. Poate fi o activitate distractiva pentrua i individuale neameninttoare. A-fi arat la ce ma gandesc! xercitiu: Logoul de grup sca timp de cateva minute la un logo care simbolizea: e vid si si- deseneze. Dupa ce toti au terminat, oferiti: smite acea imagine? 103 activitati de grup * Descoperirea de sine si exercitiile de impartésire reciprocéajutorul unei fot dehy invitati-i pe Particip,. ar reprezenta dacx toate PONT-ul 19 — ORGANIZAREA: on gi al creioanelor sau markerelor cae Zz deseneze nde vis” — 1u sperat i lor ar ae iiae giar realiza a cone 2 tat Tl puteti contrasta cu logoul eee s&-gi imy exerciti ior, invitati-i Pe ae Be praep desnat ugn! 1! come ea a ii imbe idei rentele realiza i itati-i si schim! ot ae i Dems pot ce ‘ca logoul lor ,de vis” $4 devind realitate, si = jatie cu potential amu. — ORGANIZAREA: O variati Ose eee ita este aceea de a-i ruga pe membr 3 cere logouri unul pentru celalalt. Acest ed functioneaz§, a mai bine in grupurile mici, unde participanyll 36 cunosc deja, Aten. fionati-i ca acestea nu pot fi critice sau ype Incercati ome exercitiu cu o familie si sigur fi veti determina s¢ sunprinda Part luminoasa” a fiecdruia — atata timp cat fi avertizati c& logoul ny te fi unul depreciativ. Totul poate deveni o distractie pe cinste PONT-ul 21 — ORGANIZAREA: Oalta ildinguri este aceea de a crea activitate pentru team. un logo de echipa; invitatii pe tof dei gi si creeze un logo impreuni tcitiul este valabil pentru ite din membrj care se cur temele de Sup pot sa fie u; gtupurile nose de mai mult timp, it 'S0r Conceptualizate. _ RANSFORMARI. an em pe gga in ael ae va : stalti. Faptul og : ne percepem gil tor poate fi un bonus pent ee ee abilit&ti minime de ii foarte timizi sau tacuti UCLEUL TRANS Stati i ajutd pe participant s4 cristalizeze ceea ce este anele lor, atat in interior, cat si in exterior. Activi- ic& logouri deschid oportunitatea unui raspuns de grupului. PONT-u1 20 si PONT-u1 21 funch pine mai ales in ceea ce priveste SP: itul de echipa si a grupului. De asemenea, sunt activitati minunate pentru $4 devina mai unite. Modelele negative intiparite adanc cl gn timpul acestor exercitii creative. in plus, acestea a de a consolida niste granife s&natoase in sistemele fami- calcite, in masura in care fiecare individ detine propriul o fata de cel al grupului. Toate cele patru activitati sunt tractive gi creative de a da frau liber exprimarii de 4 fiecSruia ocazia de comunicare deschisa. 37i, cat te-al schimbatl | ; Exercitiu: Va invata concep! articipanti gy, se nce mol ea aa Suntem prea des pringi in ganduri le si S Sie incat nu mai observam cu atentie lumea din jurul : noast NOstry! ORGANIZAREA: I p a icioare gi si se imparta 2 i pe cela, stecrvahal cat mai multe detalii Posibile despre ‘cum este imbracat celalalt, ce coafura are ete. Apoi Pozitionati; Pe parteneri spate in spate. Puneti cea mai inalt& pers ana din cele dou s4 modifice doua lucruri in felul in care arata. La intoar cerea celor doi, partenerul are intre treizeci gi Patruzeci gi cinci de Secunde sé-si dea seama ce anume s-a modificat. Raspunsul nu | Poate depasi mai mult de zece incercéri. Dupa aceea i tcipanti sa schimbe rolurile $i sd repete exercitiul, Ri Oare tofi partenerii care au dat ambii raspunsuri : Sunt Pusi si se aseze. Coj Partenerul pentru a Tepeta ex,yeti juca rolul partenerului lips, care trebuie si? SFORMARIL: Acest exercitiu subliniaza cat shai o minte cat mai limpede (mindful). Poate fio ‘a importanta st&rii medi- ea explica si demonstr 5) prin care fiecare invati si fie un observator abil 103 activitagi de grup * Exercitiu: Vai, cat te-ai schimbat!Citate despre comunicare Cel mai int Iucru in comunicare este s& auzi cee, {1 mai important lucru 7 re e: wl Meg Tostit.” ~ Pasa, Nimic nu e mai enervant ca doua persoane care VOrbES an, oNimic on sa le intrerupi.” ° a Cand tu esti preocupat sa le ~ Mark Tug is ‘ ¥ 5 ial 69 : uzim atat de multa lume vorbindu-i pe ceilalti de rau! Oan, - ‘ inchipuie c& vor pierde ceva in mod iremediabi] ack Vor ro, & . 5 it cit de mic.” yz Pt te altcuiva un merit cA = ahaa Wol 207 Go| Fi 4 J 76 PO! oComunicarea — legatura umana — este cheia pentru Succesulpe Bo, sin cariera,” , 79 PO) — Paul] Mae PO . " " 8 PO 4 a vrei sa instaurezi Pacea, nu vorbesti cy Prietenii tai, cia 87 PO — : 4 Pe ~ Maica Tereza din Caleuits “Avem doug urechi si 9 Mai ‘mult decat vorbim,» Suri pentru a Putea asculta de doug ot — Fpunicarii — Jocuri de rol: invatarea diferentei dintre tip asertiv, agresiv si nonasertiv sntru jocul de rol agresiv: O intalnire la cin jocul de rol nonasertiv: O intalnire la cina jocul de rol asertiv: O intalnire la cina portamentul asertiv, agresiv si nonasertiv Joc de rol pentru grup: Cartonase cu replici cu replici e cu final deschis — Exercitii de la comunicare nonverbala - Exercitiu: Primitul unui compliment din mers i de rol: Alege-ti propria aventura 36: Filmarea grupului: actiune!uri de rol: Invatarea diferentei ntre comunicarile de tip asertiv, resiv si nonasertiv EMISA: Stim cu totii diferentele dintre principalele tipuri de — asertiva, agresiva si nonasertiva. Sunt pur gi simplu envi aga? NU, nu-i chiar aga! Chiar daca diferentele par, 4 evidente pentru toat& lumea, odata ce incepe jocul de 4 numeroase opinii referitoare la ce tip de comunicare este at de fiecare dat’. Asadar, nu este de mirare ca dezacor- le certurile si conflictele sunt incredibil de frecvente in relati- personale apropiate. Nu este atat de ugor precum pare s4 care este gi care nu este comportamentul potrivit. Acest it reuseste incredibil de bine sa-i ajute pe oameni si devina simai intuitivi in ceea ce priveste stilul personal gi stilul 103 activitsti de grup «Jocuri de rol: Invajarea diferentei dintre comunicarile de tipjocul de rol agresiy: ‘i tru 64 PONT-ul 23 Scenariu pen O intalnire la cin’ PONT-ul 24 Scenari pen! Ointalnire la cin: ' a PONT-ul 25 Scenariu pent™ jocul de rol ase O intalnire la cin tru jocul de rol nonasertiy, NT-ul 26 Comportamentul asertiy, Vezi si fisa pentru PON agresiv si nonasertiv . ORGANIZAREA: incepeti Prin @ introduce ideea : cireia comunicarea este extrem de importanta. Serviciile, Cig, ile gi relatiile se formeaza saul Se distrug: in functie de lita) de comunicare. Cu toate acestea, in ciuda importantei abilitatilr 4, comunicare, de cele mai multe ori nu ne invata nimeni la geoay aceasta lectie fundamentalé, iar erorile de comunicare rife. frecvente. Atatin grupurile terapeutice, cat gi in semi . sionale sau de la locul de mune, incep prin a-i intreba pe on = daca sunt familiarizati cu aceste trei tipuri de comunicare, Cel mai adlesea, aproape toatd lumea ridicd mana. previn c&, desi e dintre noi credem ca stim sa le distin; : multi probleme in a spune care este si a a de zi cuziaven Apoi, inainte de a incepe soci a comune et dinte cele rei tipuri de comunincer ee Pe i le comunicare, doar pentru am nifille mele gi chiar Se plictisesc, deoarece ,|e mplificg j j — ™Pactul jocului de rol chial Poftunile nu ar fost prezentate,J, niciunul sau doar cativa dintre membrii gru- 65 arimea acestuia, reusesc si dea raspunsul ,valabil si pentru un public alcatuit din pro- entale, care deja au invatat aceste concepte! poate servi drept model de baza pentru e le veti crea in viitor. facut un obicei din a intarzia la intalnirile progra~ ‘it din ce in ce mai suparat din cauza asta De aceasta Fiat douazeci de minute si, in sfarsit, decizi s8-i spui sensibil. N-am intarziat atat! ;, esti meschin. Chiar a intervenit o urgenta! gine sé fii chiar asa! 8. O sd incerc s vin la timp data viitoare. de mai sus, rugati un participant la grup si ietenului, la care raspundeti intai intr-un mod i de raspunsuri pentru jocurile de rol sunt ilus- e 23-25.) De exemplu, dupa jocul de rol in care iden agresiv (PONT-ul 23), invit membrii grupu- @ 0 opinie gi sa noteze care tip de comportament a66 “yy fost ilustrat, Apoi ii invit si noteze cum a raspung Si cea Soana. Invariabil, in prima scend in care sunt agresiy al. ma percepe ca fiind asertiv, iar voluntarul din grup cary tt Teplicile prietenului este si el perceput ca find asertiy ane sertiv. fi rog s noteze raspunsurile deoarece, dacg 3 Non, Mainile, participantii igi schimba opinia in functie de pe grupului. Dup§ dezvaluirea opiniilor Je spun, Spre surp.: te, lor, cé ambele comportamente au fost de fapt foarte oak apoi continui sa le explic de ce. Le prezint rand cu rand j fat la PONT-urile 23-25, iar PONT-ul 26 reprezinta 0 fis care = cele trei tipuri de comportament. NUCLEUL TRANSFORMARII: Acesta este unul intre exe, Cifiile cele mai de impact, mai relevante sicu Potentialul c¢| i : mare de a schimba perspectiva, dintre cele Pe care le aes, cadrul de grup. Deoarece majoritatea Persoanelor din St upuri say HA REL nai nepoliticoase de spus, te poticomportaincon- 67 $i asertivitate. Contrar opiniei generale, nimeni ‘sane comportam intr-un anumit fel! Exercitiul importanta pentru un grup de terapie com- (TCD), in timpul focalizarii pe Abilitati tei de grup, deoarece asertivitatea este Ain cadrul imbunatatirii abilitatilor adap- tamentalé dialectics este o metoda terapeutic’ dezvoltata de Linehan la sfarsitul anilor 1970. Aceasta combina tehnicile de CU exercitii de relaxare din budismul Zen. (N.t.)jocul derol agresi¥ 68 Scenariu pe ‘OfvTALNIRELA CINA tintarziat in ultima vreme la tts) tot‘ i Situatie: Un a ince mai suparat i: cauza asta as i? ee douazeci de minute $i, In sfarsit, deci; prietenul an! ‘| ane Sy din moment ce esti atat de supérat si nu te ST espe pe-suflet, din Inirile ala ae a ‘20 de minute. Unde ai fost? esac), ram observat cit eceaeuil Animatorul: Ar trebui s porti un ceas! () Re ee prea sensibil. N-am intarziat atat! Animatorul: Cum poti sa spui asta? (alt intrebare retorica) Acun a ierdut deja 20 de minute! Prietenul: Ei, haide, esti meschin, Chiara inte Gntrebare pp Tvenit o uy i! Animatorul: Cred c3 ty sti meschin —e enorm Sd intargii 20de minut (Observati tichetarea si insulta.) Prietenul: Nuy-j bine s§ fii chiar asa! Nu re Sd-mi spui ce trebuie sg Cred! ( i dubly) Pretenul: N wieule” — a folosi ie” i i 5 i Tstrebuie” relatiy fg Mine apoi relatiy jg Sine sinatra Hinton) Indé cu garda Jos pe celé- “* Teciproc imperative, Toti lic’ judecati si critics9 tot intarzietn ultima vreme la tntalnirile programate ce in ce mai supSrat din cauza asta, De aceasta data, fat doutzeci de minute si, in sfarsit, decizi s’-i spui ce oment ce esti att de suparat si nu te simti respectat. ut! Ce faci? Dh, ai ajuns! Salut! _n-am observat cat e ceasul! Nu-i nimic; au trecut doar vreo 20 de minute sau cam lu esti sincer, din moment ce instructiunile pentru ificer sé fii suparat.) ti prea sensibil. N-am intarziat atat! Presupun c& ai dreptate. Asa e, m-am cam supirat. Sunt al programului. (minimizarea propriei perscane) i aide, esti meschin. Chiara intervenit o urgent! ; Imi pare rau, doar c& mie imi places vin la timp. (fticeri tru cum te simfi!) Nu-i bine s8 fii chiar asa! Stiu. As vrea sd nu fiu asa de maniac. Poate dau semne ci bsesiv-compulsiv. Mda! (propria luare in deradere si auto- ie. O sd incerc s vin la timp data viitoare. i: Multumesc, 103 activi de grup + Jocuri de ro: Invitarea diferente dintre comunicaile de tip ..——_—_ jocul de rol 2 sertiv 70 Scenariu pentru ‘ i vreme la intaj ott ial ot intarziefn ul nen situatie: Un prieten ce mai suparat fae 7 cu tine. Ai fost din ¢ Te he : [a intarziat aa th prietenul ; ai pe suflet, din momel Iak 4.5 id 3 Cee atat de suparat si nu te t ci? © aa i ut! Ce fa : ‘ 3 A he ‘ erate astept de 20 de minute. Deja ma Acaial nimat s ri J f ‘etenul: Oh, n-am observat cat € ceasul! ale nul: Oh, id i cm As aprecia dacé ai face un efort sé vii la ni 5 simt prea confortabil sd retin o masd atata timp. oameni care asteapta. (Observati cd eu” este Punctu| cer ‘i i Prietenul: Esti prea sensibil. N-am intarziat atat! i Animatorul: Voiam doar sa stii cum mé simt. Nu prea) Imiebine (i, nou, férd a emite judecéti in privinta celeilalte Persoane) Prietenul: Ei, haide, esti meschin. Chiara intervenit 9 urgen Animatorul: S-2 mai in mplat de cAteva ori si Voiam Sd stil cum ma simt in privinta asta ‘ Prietenul: Nu-j bine s3 fi chiar asa! (repeta Denurit entiati firmatiile li 11M ciy ae Persoang a é 7 da "Plioragtesive a ae Is accentilipiaipe,e 9 Prietenului,A NONASERTIV. Eu suntOK; tu nu fu esti OK; eu nu sunt esti OK" Emitejudecsti critice Autominimizare Dominant Se simte ,martirizat* aTrebuie” adresateste Vrea si fic acceptat atatsiesl, cats Eevitant celorlati ‘Ate nevole s3 fie placut Critic: 1ilas8 pe alti s& aleaga Sincer, dar pe Nu-si sums cheltuialaaltcuiva _responsabilitatea Atitudine superioar’ Sarcasm Sesimte superior —_Evitsconffictul Nevoile i sunt Alpi nu se suparas” satisfiicutetn scurt peel timp Nu face valuri PosibilsSsesimts Acurnuleaz’ tensiune Vinovatsidatlao —_sifurie parte Nuraneste Toolat sentimentele altora Sesimte puternic _Prefer& ,varianta Vreasd alba neaparat_ sigur" — nu se wdrepiate” schimba Bataus aMamaliga” Arogant Pres aFace pe seful” las Intolerant Pasiy Le stie pe toate” Timid ~ jactivitati de grup * Jocuri de rol: Invatarea diferentei dintre comunicdtile de tip ..pont! 27 Joc de rol pentru a Cartonase CU replici PREMISA: Acest exercifiu este un excelent exemply conceptele din acest volum cu PONT-uri pot fi puse direct ) tica. Intr-un context de grup, dupa ce afi trecut prin cele Ei de comunicare, abilitéile pot fi consolidate prin aa i tonage cu replici. Dandu-le participantilor la eemtine of tive pentru identificarea celor trei tipuri de on i: i pind Poate oferi niste instrumente pe viata’, "a oe luce gry : doreste, Pot a de cele mai mul Cartoy gelciinsaceleagi obiceiuri de gandire $i comunicare. 7 intregul grup gi poate dura de la doar 10 fn functie de cat de ampla doriti si fie discu- fiecaruia. auNezi? Dac aifiascultat, aifistiutasta! ute pot uta azi— sunt destul de coplest acum." 1 1 1 ' ' ' 1 ' (Devine tacut de frieg 8 nu se tipe la el) T yonssertiy 1 Imi pare cu adevarat ru, darny Gjuta pentru c& trebuie sS-tcona Pot copii la casele prietenilor lors, 4° 1 1 aceea trebuie s4 merg la mag = ' iste cummpératurt 5, cum 05 je i | weekendul urmator, trebute Jesim ES ' stom bagajele,..” Nonasertiv »Crezi c&, hmm, arfilOk s#Incerc asta, poate? «Nu stiu dacs am, 4 mi fac ‘inteles."de protectie?” ! Nonasertiv 1aa3 PONT-ul 28 Joc de rol: Cartonase cu final deschi, ISA: Aceste cartonase sunt mai pufin. Mae ‘i aed “ul 27, Propozitiile nu sunt complete, Jar mempg cele dela a si inventeze un raspuns bazat pe Problem ii a a isd pe card. Acest joc de rol este 9 Taj a ee este adesea aplicat abia dup; avansata a exercitiului anterior gi : a! a up grupul s-a obisnuit cu exercitiul anterior Aci, participangi Asipce testa abilitatile si le pot consolida pundandu-le in practic3, ORGANIZAREA: Aceste P0Zitii sau doar 0 idee vaga, din cele trei stiluri de comuni 4réspunsula fost unul a: ite $i exagerarea, asad, intélnita, Dacy se doy cartonage contin inceputul unor jar participantul réspunde intr-unu| icare. Apoi, ceilalti din 8Tup opineazi Sertiv, nonasertiv say agresiv. Exercifi ot Usurarea prin rag este o i Teste, Puteti crea Cartonase care sa aibi anumitor Participanti la tup sau cu temele incuraja Patticipareg intreguluj grup, fiecdrei Sd ving randul ce] Putin o dats 3 CLEUL TRANSFOR, ; adesea discuti; aan Cartonase cu final des Hele dintre cele trei tipurij mui sunt intotdeauna atat de clare. in plus, se adauga e nonverbale. Participantii au ocazia de a-gi su de a invata prin exagerare anumite compor- ariabil, cartonasele le aduc aminte partici- pple din propriile vieti, iar situatiile joculut Je pot urma celor imaginate pe cartonage. 7sau copilul i (ees decit la tne jlul tBu de opt ani ft d& 0 replicd Ab inperinend sy Sagi ze 1 ' “i Partenerul t3u te Invinovateste pentru Gl-ai supsratfoarte tare, Tu spui... 1 Ti spune, copilului sdu adult: irtare mult c& $i-ai sunat i te-ai maturizat!" Tutiraspitii de comunicare nonverbala ISA: Majoritatea e de acord ca cel putin optzeci la suta icare este nonverbala. Agadar, desi suntem adesea atat ipati cu ceea ce spunem, de cele mai multe ori felul in care em ascunde adevaratul mesaj! Atitudinile nonverbale, cum. vocii, expresia facialA sau postura corpului, dau indicii z ne simfim in raport cu sine gi cu ceilalti. Cand ceilalti ‘8 spund exact” ce anume fi deranjeazi la comportamentul fe persoane, este posibil ca tot ce e ,,auzit raspicat” in comu- nonverbala sé intre in conflict cu mesajul explicit, “ul 29 Exercitiu: S§ comunici fara s& spui un cuvant -ul 30 O strangere de mana? Se ofer’ cineva? -ul 31 Totul se reduce la felul in care o spui! ~ul 32 Exercitiu: Eu n-am spus niciodat’ c’ el a furat ul! ONT-ul 29 — ORGANIZAREA: Dup§ ce au invatat diferen- eferitoare la cum se comport cele trei tipuri de comunicare, ati sé-i invatati pe cei din grup sa adopte o postura asertiva,“Pinonasettiva: as: Privituy injos, fon poi agresiva. Postura n iva : WVa Doay Cocarjarea si aga mai departs. Com ni *Sertiva. (Imi place sA adaug,,aga cum stati in od y PONT-ul30 — ORGANIZAREA: Un mod distractiy ge duce conceptul importantei comunicirii Nonverbale este e ercitiul strangerii de mand. Doar prin fermitatea Sestului sa, tactului vizual potrivit, asertivitatea poate ieg Ja iveal8, la fol aa ostran gere de mand slaba, cu Privirea in alt& Parte, poate dezvitys Nesiguranté, fricd si nonasertivitate. intrebati-i pe pa *cipangi: 4p Stans vreodaté mana unei moaime?”. Este destul de Probabil g imifi nigte murmure de aprobare. ,,Dar mana cuiva Care a luaty Pprizoniera pentru moment?” Cu randul, invitati-i Pe Participang, Sd exerseze stransul mainii de ,moaimi”. Apoi faceti acelagi lucy cu stransul mainii in mod agresiv, Dupé aceea, exersati Strangerea de mana asertiva. Aceste activitati reprezinta experiente haioase asteptati-va la multe rasete. i ee PONT-ul 31 — ORGANIZAREA: Tonul vocii este de o impor tanta majora. Poti si spui acelasi lucru de doua ori, dar in funetie de cum te exprimi fraza poate lua doua intelesuri diferite. Spre exemplu, eu demonstrez acest lucru prin felul in care as raspunde _ daca m-ar intreba cineva ce zi am avut. Daca spun: ,,Oh, da, a fost zi minunata” cu o privire incruntat{, indreptata in jos, mesajul este clar: NU am avut o zi buna! Tonul vocii dezvaluie ci nu debor- dam de fericire, in ciuda cuvintelor folosite. Exercitiul ti face ma! sensibili pe participanti la fapul cé felul in care spunem lucrurilede important, dac& nu mai important decat ceea IZAREA: Aceasta este 0 modalitate a demonstra ca tonul vocii determina nesajul. Scrieti pe o foaie ,Eu n-am spus ecul!”. De fiecare data cand cititi fraza, It cuvant pentru a vedea care este mesa- t lucru fi ajuta pe membrii grupului sa-si a tonului, a inflexiunilor si a altor com- Cand cineva spune ,Eu doar am zis c&..", inflexiunea sunt de multe ori mai impor. Pe membrii grupului s4 puna accentul, cu din fraza de mai jos. De exemplu, prima d accentul pe ,eu iar membrii grupului Jucru. Wn-am spus niciodatd cS ela furat cecul!” (Per- 4 c@ altcineva a spus asta; ,nu eu”) nam spus niciodata ca el a furat cecull” até forta.) FU N-am Spus niciodat3 cd el a furat cecul!” indit-o, darnua spus-o,) =U N-am spus niciodata cela furat cecul!”” (Indi (Poate FU N-am spus niciodata c 4 el a furat cecull” (L-a =UN-am spus niciodat’ cel a furat cecull” (Sigur a1 103 activititi de grup » Exercitii de Comunicare nonverbala2 NUCLEUL TRANSFORMARIL Aceste ide gi foarte distractive pentru partici i z ae ei invafa informafii valoroase despre i jelor noastre nonverbale in comunicare. Flecare inva: potrivirii comportamentelor nonverbale gi a tonuluj “a bele. Femeile, mai ales, pretind cateodats 5 aU fost inthe string’ mana cu sfiala gi prin acest exercitiu se deavayy nent de acest obicei! Cu toate acestea, i erercifyh mai puternic impact din acest calup este scenariui] SE, hen, niciodata ca el a furat cecul!”. Participantii sunt uimi ido inflexiune vocala poate ne sens in intregime noy une gn propozitii! Membrii grupului ies din aceasta experienty ciere marita asupra puterii comunicarii nonverbale. Nu onal ce spui, ci de cum o spui!mitul unui compliment i participanti la grup recunosc c& au probleme Jiment in mod asertiv. Uneori, din cauza ‘mediu critic, oamenii poarta cu ei mesaje inte- iu fi egoist” si ,Gandeste-te la altii, nu la tine”. and sunt complimentati, nu este neobignuit sa se i-] submineze pe cel care a facut complimentul! este pe membrii grupului in privinfa felului si fac complimente, gi le ofer in plus experienta + Acest exercitiu se realizeaza in grup, unde ia de a face un tur al cercului pentru a schimba com- 4 cateva moduri de a face acest lucru. Cel care pri- © poate face in mod diferit la fiecare tura: intai agresiv si la final asertiv. Sau daca este un grup membri vor face demonstratia, si daca timpul o tii se vor impérti in subgrupuri pentru a realiza 103 activitagi de grup * Exercitiu: Primitul unui compliment din mers84 citiu in perechi. Dest membri fac doar “AN joc de yyy oaiey a fii eal numarului de oameni care ines oe cesc dacé primesc un compliment. in Bceste cazuri, Se poate “ nevoie de o repetare a jocului de rol pens cand fiecare Temba grupului va recepta un compliment in mod asertiv. al NUCLEUL TRANSFORMARIE Acest exercitiu Pate f a tractiv gi le poate deschide ochii multora asupra felulyj oI dis. sunt receptati. Discutati motivele pentru care este dificil 55 Care. un compliment $i, de asemenea, de ce e bine s& aducen =e mente. Cum te simti atunci cand faci un compli: Mpli- tiu demonteaza notiunea ca este un gest egoist sa aio despre sine gi fi aut pe oameni sd transmit si sa pri Direre bung Pozitive, simfindu-se in acelasi timp ,,valorogi’. Primeascd emo: Alege-ti propria aventura i de rol tipice precum cele de la PONT-urile ‘mod eficient cele trei tipuri de comportament, sa le punem in practic’! De aceasta dat’, gedinta de grup pregatiti si impartaseasca gi snariu asertiv. In timpul acestei activit8ti, fiecArui ocazia de a adapta ceea ce a invatat la propria ela ceilalti cum este perceput. : Cand membrii grupului vin pregatiti de e scrisi a unei situatii ce pune o problema de tati-va la o sedinta animata si plina de implicare. poate fi realizata in mai multe moduri. Partici- iti cu replici de-a gata pentru a le interpreta eva in timpul jocului de rol sau pot citi pur si si il pot descrie unui alt membru, dandu-i indi- |a avea insd replici gata facute. Dupa punerea in zor unul dintre participanti primeste observatii or referitoare la felul in care a fost perceput. im gi liderul pot evidentia care comporta- ite si pot face sugestii pentru imbunatatirea 103 activitsti de grup « Jocuri de rol: Alege-ti propria aventura86 i asertiv. Folositi figa PONT-ul 26 caja, comportamentului asertiv. F PC 26 cabarg diferentierea dintre comunicarea asertiva, agresiva Rion, a NUCLEUL TRANSFORMARIL Aceste jocuri de rol ° experienta direct, cu beneficiul contextului de grup feedback, ofer’ idei de valoare in legatura cu felul in i soané este perceputa de ceilalti. Clientii invat din jocul ge a altor membri ai grupului la fel de mult ca din propriul - - Participantii invati cu adevarat abilitati practice ,,pentru o a baie sialuneata, actiune! 2 sa vorbesti despre abilitatile de comuni- ste inspirate din viata reala, dar cu totul alt iti ce impresie lagi altora. Cu tehnologia | devenit mai ugor sa folosesti acest mediu ‘ata despre sine gi despre altii. jocurilor de rol a lectiilor psihoeducationale ANIZAREA: Dupa ce grupul a ii vatat frei tipuri de comunicare parcurse in inter- Ja 26 gia folosit jocul de rol, urmatorul pas ntelor. Membrii pot veni cu propriile lor sce- cate in timpul sedintelor. Ca alternativa, va ealabil interpretand un joc de rol cu fiecare H pune inregistrarea in fata intregului grup vada jocul cu noi ochi. Acest lucru fi face pe Propriii ochi atitudinile nonverbale, precumtele. Invitati-i pemembri sa emit opin i; en zi Sisu, -a plicut maj “UBesti 3 gi comport nclusiv legate de ceea ce le- pl mai multi a constructiv aes o anumit’ persoana. in care S-a prez ORGANIZAREA: O alta modalitate Creatiys a we soe si inregistreze o bund parte din ay alasa chy pentru ca mai tarziu s& le Tulati nt aceea de cae ie a seu oe dintre membrii Stupului. fp analiza im us, ; in grupurile sale de TCD, propune ca }; a Me ‘con a fie puse la dispozitie in interval tile mn optiune mult mai practica, desigur, intr-un sanatoria sey oa ae comunitar) pentru ca fiecare client 8a aiba mai mult timp sa asimileze lectiile psihoedticationale din cadrul eral, Accasti sugestie se refera mai putin la analizarea stilurilor de inter. actiune, cat la scopurile sale educationale gi la consolidarea invits. mintelor extrase in lectia de grup din timpul siptimanii respective IRMARII: Odat’ ce Oamenii depisesc re la inconvenientul de a fi inregistraji, i ii gi analizarii Comportamentului propriu, pre- cum $i al altora devin inestimabile, Invariabil, la inceput oamenii c Betis multumi ide ceea ce vad, dar pe parcurs devin mai fe ee Sad in filmari, Fie cx folositi acest instrument ful de abil oo Concepte Psihoeducationale din seg- enilor o a (Srup de TCD), fie ca vehicul pentru area i" Hs despre cum sunt Perceputi de seerul periente one Tevelatii gi insightutiCitate despre oamenii Gificiy; »Avem doua urechi si gura pentru a Putea mai mult decat vorbim,” *sculta de ‘does /Conflictul nu Poate Supravietui dacx nu-] intretij sity oe cineva, °sti la limita dintre a fisureo limita Tezid& in atitudinea ta.”-ti viata alaturi nele dificile _ Exercitiu: Cum sa te comporti cand esti limitat? — Joc de rol: ,Prinde agresorul” folosind aburirea! — Exercitiu: Confruntarea cu agresorul interior _ Exercitiu: Da-i voie sustinatorului tau interior 3 — Vulnerabilitati ochite de agresori — butoanelor sensibile ierabilitati ochite de agresori! — Joc de rol: Cele patru obiective entelor dificile Confruntarea cu comportamentul dificil: obiective iectivele comportamentului dificil tru obiective ale comportamentului dificil — Scutul invizibil — Rezistenta la tratament: E doar varful aisbergului! mportamentele dificile ale clientilor in terapia de grupsate comport idat? Abureste-l! acord cu cineva in teorie, credem noi de cuviinta- e sa evitati riposta instinctiva in fata criti- » scultati cu adevitrat pe celilalt. in acelasi timp, Ite persoane sa se simta ascultata, De asemenea, Terrenul de bullying provine din englezescul bully (bataus, huligan) fizice sau psihice de intimidare, brutalizare si haruire. (N.t) {fi de grup = Exercitiu: Cum si te comporti cand esti intimidat? Abureste-|!ind aburirea, il obosifi pe cel care va criticg _ . a a prea mare de energie pentru a CTiticg in ra Tiposta. Ae eee pentru aburire includ: ,,E posib1 Safi aga babil ai dreptate si , Uneori ma gandesc si eu Ia asta” 4 ca in felul acesta, nu cazi de acord sé-ti schimbi com, i doar admiti posiblitatea ca persoana cealaltS 63 aiby d Exemplele de dialog pot suna in felul urmator; Prietenul: Chiar n-ar trebui s& faci asa ceva! Tu: Mda, s-ar putea s ai dreptate! Parintele: Bluza aia e Preastramta! Tu: De acord, in ziua de azi Se poarta bluzele mai largi. 1B Impartigi Stupul in perechi si cereti-le si foloseasci jocuri de rol ce imitg situatii din viatainde agresorul"” rea!i iniati ca astfel ati a rai? mui pre mul pcre all donde ult nS coborindu-va la nivelul su, Evidenging = ce ati es : fost doar s& amplificati on a Acum rugati aceeasi Persoané sa mie le, dar data spuneti lucruri de genul: ,, Asa zici tu? * ,lntere; sant ie bui si ma gandesc la asta’, S-ar Putea ai ai dreptate: inm imic de spus) Dups exercitiu, Tecapitulati lectia despre ,,aburire” Pentru a i tul cd aceasta Modalitate de confruntare cu a fap. STesivitatea Conduce la dezarmarea agtesorului si la diluarea conflictului, * Xugati grupul s§ fac un brain. o Poate folosi aburireg in situatii din Viata Teal, Subliniati faptul cain Acest fe] Petsoana ny cede; Ch maj legraba, prin mentinerea calmului, ny ti dg 48resorulyj Prasa. Acesta este Un exercitiu cy un © puternic deoarece, in cadrul unui grup "anspare 'Mediat li; sa eficacitatii Pe care o are impuls Idea raéspund Ua neda”,- Confruntarea rul interior Noi nu ne confruntam doar cu agresori din exte- orine luptam si cu cei din propria noastra minte. fixe, ne critica, ne judeca, ne distrug moralul, iar az stima de sine si siguranta. De aceea, con- interior este un pas important, care trebuie » s& controlam izvorul nesecat al indoielii de sine si ameninfa stabilitatea emotional&. Exercitiul a fost om Rutlege!, care a dezvoltat acest joc de rol pentru marcat profund pe participantii la atelierele noastre. AREA: Rugati-i pe membrii grupului sé noteze intre esaje de la agresorul interior” care le ameninta con- Acestea ar putea fi de tipul ,trebuie” sau al etichetelor diverse persoane de-a lungul timpului. Apoi rugati si scrie numele inaintea fic4rui item. tn felul acesta, ta in genul: , Jill, esti o ratata care nu o sa realizeze are o experienta de peste 25 de ani in domeniul psihoterapiei. Autor al Itare personala Embracing Fear and Finding the Courage to Live Your Life si regSsirea curajului de-a infrunta viata). (N.t.)98 xe “i it un parinte bun” Aten. nimi niciodate = ce aco Big te vate a eae J! Dupa cAteva minute, impartitj NSE, impartaseasca cu grup ! Dupe Punet Gi ‘ in grupuri de cate trei sau patru. Punet oe ru s& citeages voce tare mesajele unui alt membru, privindu-1 direct pea” Exercifiul are un efect puternic, deoarece persoana igi aude lizat ,discursul interior” in loc sa il perceapa doar in stilyy Penis tent si dezorganizat al ,,dialogului launtric” Fiecare dintre A subgrupurilor citegte mesajele celorlalti si, la randul sau, igi asculiy Propriile mesaje citite de ceilalti. Discutati in cadrul subgry cum a fost intampinat la ig Precum iin cadrul grupului extins, motional acest proces,PREMISA: Membrii grupului se simt mai bine daca nu incheie edintele in nota negativa de la PONT-ul 39, asa ca este recoman- at ca ambele exercifii sa se succeada intotdeauna. Dupa ce ai auzit nesajele ingrozitoare pe care gi le adreseazA ceilalti singuri, este ORGANIZAREA: Aceasta este o versiune mult mai blanda a exercitiului anterior, De aceasta data, rugati membrii grupului sa moteze doar mesajele pozitive, de incurajare, care pot fi chiar ideali- Zate sau exagerate, venite de la ,,sustinatorul interior’. Apoi rugati-i sa-gi adreseze aceste mesaje, chiar daca nu se regasesc sau nu cred in ele in totalitate. Exemple: ,,Debbie, chiar ar trebui dra de tine!” gi , Jack, esti extraordinar in relatia cu clier cand aceeagi dinamica de la exercitiul anterior, mesajele se citesc pe rand, in cadrul subgrupurilor. Ca gi inainte, discutati la final despre impactul exercitiului, atat in cadrul grupurilor restranse, cat si in cadrul grupului extins. jamin. Activitata. MS-i unia cuctinStar00 = NUCLEUL TRANSFORMARIE: De-a lungul experientei ayy cu acest tip de exercitiu, am remarcat cu totii cA mesajele e aveaut o valoare de adevar absolut, in timp ce mesajele mai| Bative erau mai putin convingatoare sau de-a dreptul modeste! Ande + osulnerabilitati ochite de agresori — scunderea ,butoanelor” sensibile PREMISA: ,Butoanele“ noastre vulnerabile sunt adesea prea expuse, iar noi fi lism pe a prea ugor sa le apese. in grupuri, eu introduc aceasta tema spunand: ,, Nimeni nu te poate supara; esti cel care ii permiti persoanei respective si o faci’. Obser~ nd ce , butoane” vulnerabile are fiecare, intelegem mai bine m adesea ne asim la mana altora. Figa care urmeaza ne ajuta ne simtim mai puternici stiind ce ,butoane” e posibil si tre- jasc s ascundem! Vezi fisa pentru PONT-ul 41: Vulnerabilitati ochite de agresori! ORGANIZAREA: Invitati-i pe membrii grupului s4 comple- teze figa cu ,butoane” yulnerabile, fie in scris, fie verbal. Puteti sa-i puneti pe membri fie 4 ia figa acasa drept tema de autoajutorare, fie so completeze impreuni, in cadrul grupului. Aceasta activitate este la fel de potrivita pentru copii ca si pentru adullfi, caci concep- tele prezentate sunt foarte simple.102 NUCLEUL TRANSFORMARIL Schimbati ide} ¢, grupului despre cum puteti ,ascunde“ aceste buto situatii in care participantii simt lipsa controhului i co, pe ceea ce este nevoie sd facd pentru a cagtiga contr priilor reacfii. Ideea cd nimeni nu te poate face sa te sj; anumit fel nu este noua, dar pentru multi este foarte retina in modelele lor de gandire cotidiana. Sy)qchite de agresori! oat sr sue responsabili pentru propria furiel Nimeni nu are vole po poate SUB ae"! Nu le face atat de accesibile! In mod ideal, not suntem singurii roati rai jos -buroanele” pe care [sim peli 3 le apese sicarene ‘crieti cum puteti si va schimbati modul curent de | sromcie NERASEE s infrt foarte tre cand mama face comentall despre greutatea mes. Reactie schimbata: yulnerabilit’ti ‘ochite de agreson — ascundereaatru obiective oc de rol: Cele eee dificile ale comportame IISA: Acest joc de rol este o cale extrem a a cant cele patru obiective ale comportame: cle, de a are cel mai probabil va fi de neuitat! Demonia de Ele pe clienti sa repereze cele pe obiective (in Principal incongtene att pentru autorul fapte, cat gi pentru receptor) ale comportamentelor dificile. ORGANIZAREA: fnainte ca cineva sa cunoasca cele Patru tipo- logii sau si primeasca fisa de la PONT-ul 43, ii invit Pe participantii a brii grupului Nafi sa observe care cred cA este obiectivy] oe a nuimele de sfidare. Jocu de rol decurg Scenariul Pentru primul Obiectiy Grup: Ridic8-1e acum)mator: Dar nu trebuie s le ridic eu! Cand le ridici, putem sé ne jucdm cu lutul. mator: Fa-ma sé le ridic! momentul acesta, opresc jocul de rol — ,,STOP!". Apoi fi intreb pe embrii grupului care era scopul meu. $i ei réspund: , PUTERE” sau ‘ONTROL".) scop ilustrativ, voi descrie acum raspunsurile tipice pentru alte trei scopuri principale. nariul pentru al doilea obiectiv Grup: Ridic&-le acum! Animator: De ce? Nu m-ai ajutat nici tu sdptamana trecuta cand te-am rugat sé o faci! Grup: Hai, ridic&-le! Sunt doar c&teva. Animator: Atunci de ce nu m-ai ajutat sdptamana trecuté? Grup: Cand le ridici, putem s& ne jucém cu lutul. Animator: Poate data viitoare vei fi mai atent! (in momentul acesta, opresc jocul de rol — , STOP! Apoi fi intreb pe membrii grupului care era scopul meu, iar raspunsul este: ,RAZBU- NARE".) Scenariul pentru al treilea obiectiv Grup: Ridicd-le acum! Animator: Uite ce dragute sunt pixurile! Grup: Hai, ridicd-le! Sunt doar cateva. Animator: Ce culoare tti place mai mult? Grup: Cand le ridici, putem sd ne jucdam cu lutul ator: Nu-i asa cd sunt niste pixuri dragute?(In momentul acesta, opresc jocul de rol ~ »STOPI, A : Polity, pe membrii grupului care era scopul meu, iar rSspunsyy ete, oy : a i camenii sunt difici}j 3 NEREA ATENTIEI”. De multe ori oai doar a observati si a atrage atentia!) Scenariul pentru al patrulea obiectiv Grup: Ridicd-le acum! Animator: E atat de greu! Grup: Hai, ridic&-le! Sunt doar cateva. Animator: Sunt obosit! Grup: Uite, dupa ce le ridici, putem s& ne jucém cu lutul. Animator: Dar mai bine ridic4-le tu, cd esti mai in forta! (in momentul acesta, opresc jocul de rol — wSTOP!”, T membrii grupului care era Scopul meu, iar ej Spun: wAFISAREA NEDU. TINTEI”. Dar cat de des acest comportament enervant nu este decgt Oincercare de a lua controlul!) 4 NUCLEUL TRANSFORMA RI: Subliniati ox Scopurile com. lui neadecvat ny i multe orj i iile pe care ne invata pot explica Ce se cearty cuplurile 21 de ce uni iconfruntarea Cu comportamentul dificil: Cele patru obiective tul, he, a "ame 2049: aaa = tmtrep PREMISA: Citind cirtile din seria Systematic Training or Efetoe | EA, N be Parenting! (STEP), una dintre cele mai importante invataturi pe care le-am dobandit a fost nu doar injelegerea abilitatilor de : cisia scopurilor comportamentelor dificile manifestate eve wu *stedey, ta aj oameni, indiferent de varsta. Desi carti precum Systematic Traini Tile com. jor Effective Parenting (McKay & at ee Nstiente, manifestarile comportamentului dificil in cazul copiilor, aceste con- €xplicg cepte depagesc granita varstei. Mi-am indemnat multi clienti si (plurile 2 gaseasca un al cincilea motiv, atat individual, cat gi in grup, ins& nu au gasit niciun altul! Cunostintele despre cele patru scopuri ale ni comportamentului dificil au limurit mai bine cazurile de disfunctii eae maritale, confruntarile dintre colegii de munca si dificultatile cu niste membrii familiei. intelegerea si identificarea celor patru scopuri ne pot ajuta s4 nu ne mai lasam controlati de comportamentele dificile ale altora. i ectul reciproc intre parinti $1 rentaj care incurajeazé resp take ro aes sf increderea in sine. (N+). tamentul fil: Cee patty oblective » Confruntarea cu comps de grup‘ ponT-ul43: cr porte fea Fe Tomportamentulul dificil jet Vezi si fisa pentru PpONT-ul 43: i ie piective ale comportamentului d Patru o! NIZAREA: intai ii ofer grupului urma oe P a comportamentelor difi bazate pe schema STE) : a lui si analizeze o situatie interpersonala don apoi si incerce sa identifice motivatia compo al celeilalte persoane. Desigur, aceste obiective nu ral, constiente. in intelegerea motivatiilor i conflictului, este mai ugor sd ierti in primul rand comportamentul nepotrivit, deoarece ajuta la d mai putin predispus sa fii prins in continuare de Acest concept este deosebit de eficient intr-o\Vreau s& fiu observat. Imi place fiu in centrul atentiel Daca oarenii ma iau in seam’, ma simt ,cineva". ‘Am idei despre cum as vrea s& fie ceilalti. ‘Am sentimente puternice referitoare la cur ar trebui sé fie lucrurile. Ma sim cel mai bine cand detin controlul. Nimeni nu poate ,face pe seful” ca s3 profite de mine. Daca cineva imi face asta, atunci ‘merit comportamentul &sta! Elauinceput! Daca cineva ma raneste, 0 pateste siel Ochi pentru ochit ‘Am fost ranitin trecut. RAZBUNARE Sunt un ratat! N-am ce sé fac! AFISAREA Nu conteaz cum mé comport. NEPUTINTEI Nu pot sa ma schimb! Nu pot s& mi abjin! Arat8-ti respectul pentru sine si Mereu am fost apa! pentru ceilalti. Dacd facceva,o s8fiu rénitsauo —Nu-iplange de mila. ‘8 gresesc pang la ura. Nu fitcrtic. 109 CKIDE GESTIONARE ‘ACOMPORTAMENTULUI Ignora comportamentul. Nui l8sa pe altii s8 te manipuleze! Refuz8 s& reactioneri. Nuceda. Tart agresarea (Incercarea de intimidare). Réimai asertiv. Nu-i permite cuiva s8-tiincalce drepturile Nu lua lucrurilein mod personal. Conteaz’ ,cine a inceput’. Tart persoana pentru comportamentul nesanatos. Nu permite cuiva s8-ti .apese butoanele vulnerabile!”. Nu plati cu aceeasi moned’. Exprima compasiune Incurajeaz’. Existd tot timpul o alegere. 1 Schema adaptata dupa G.D. M Handbook: Systematic Training American Guidance Service. tide grup * Confru \eKay & D.C. Dinkmeyer, For Eddective Parenting intarea cu comportamentul dificil: ele P sr, [1989]. The Parent's [STEP]. Circle Pines, MN: yatru obiectivePREMISA: in mijlocul interactiunile interpersonale, iata 0 alta odalitate de a te proteja sia nu-i permite cuiva si-{i ,apese butoa- ele vulnerabile.” Acest exercitiu ti face pe oameni constienti cA ui trebuie sa fi lase pe alfii sa ii , fac&” s8 se simta intr-un anume el. Acest exercitiu functioneaza ca un memento vizual al faptului 4 oamenii detin controlul propriei persoane daca isi expun cat se ;poate de clar mesajele — la propriu chiar! ORGANIZAREA: Aceasta activitate necesita o bucatd mare de plexiglas. De asemenea, aveti la indemana un pachet de carto- nase adezive. impreuna cu membrii grupului, vedeti la care dintre mesajele de scris pe cartonagele adezive se pot gandi pentru a avea mintea limpede in confruntarea cu un agresor”. Bucata de plexi- glas functioneaza ca un scut invizibil intre participanti gi acesta. Dati-le celor din grup cAteva minute pentrua scrie mesajele pe doar ei le pot vedea, nu gi yagresorul”. Ridicati bucata de ple- gi invitati-i pe participanti sa lipeasc pe panoul transparent, a lor, mesajele. Rugati un alt membru al grupului sa-gi asume _agresorului” gi apoi indemnati-i sa facd un joc de rol cu 1 notitelor plasate pe _scutul invizibil”, Mostrele de mesaje