Demonstratie basm popular

Textul fragmentar din opera …., culeasa de …… prezinta caracterictici/ trasaturi specifice
basmului popular, avind un autorul anonim si caracter narativ literar. Realul si miraculosul se
impletesc in planul actiunii, iar personajele sint intruchiparea binelui si raului, fiind inzestrate cu
puteri supranaturale.
In primul rind, coordonatele spatio-temporale sint vagi, nedeterminate, apartinind fabulosului
(“odata”, “la curtea unui impara”t). Atemporalitatea este redata si de formula initiala fixa,
specifica basmelor (A fost odata ca niciodata….). Alaturi de formula mediana si cea finala,
aceasta semnaleaza cititorului patrunderea si, respectiv iesirea din universul fabulous al
povestirii. Lumea înfăţişată are caracteristici supranaturale. Astfel, avem (ex: un copac atât de
înalt, încât vârful i se pierde în cer. Avem o întâmplare ciudată, cu o fiinţă misterioasă care fură
roadele copacului, un cal care vorbeste, etc)
In al doilea rind, textul are caracter narativ literar, urmind un tipar narativ redat de succesiunea
echilibru initial – dezechilibru – echilibru final. Intimplarile redate in fragmentul prezentat de
naratorul la persoana a III-a configureaza succesiunea urmatoarelor “functii” (V. Propp) -
actiuni ale personajelor (vezi ce momente ale textului sint prezente Absenta/ Interdictia/
Incalcarea interdictiei/iscodirea/ divulgarea/prejudicierea/ lipsa/ plecarea/ punerea la
incercare/ obtinerea uneltei nazdravane/ lupta/ victoria/ intoarcerea/ urmarirea/ salvarea/
recunoasterea/ pedeapsa/ casatoria etc ). .. (Rezumat)
In al treilea rind, personajele sint schematice/ stereotipe, reprezentind binele si raul. Astfel,
Prislea/ FF/ etc reprezinta tipologia Eroului, fiind reprezentantul Binelui, imbinind
curajul/vitezia/ milostivenia/inteligenta/ iscusinta, iar …X.. pe cea a Adversarul/Oponentul/
Trimitatorului/ Donatorului/ Adjuvantului ( V.Propp).
De asemenea, remarca prezenta cifrei magice “trei” (ex: cere răgaz de gândire trei zile, apoi
urcă trei zile şi trei nopţi) specifica simbolisticii basmului si a obiectelor magice (“unelte
nazdravane” – V. Propp) - oglinda, pieptan fermecat, inel magic etc).
Nu in ultimul rind, discursul narativ poarta marcile oralitatii,/ are caracter oral, prin folosirea unor
elemente de limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile dintre
personaje, cât și în narațiunea propriu-zisă. Modalitățile de utilizare ale oralității prezente in text sint:
dialogul /folosirea dativului etic (formele neaccentuate al pronumelui personal, cu rol stilistic, prin care
se stabileste legatura afectiva dintre narator-personaj, de exemplu : (Mi) ti-l lua si (mi) ti-l arunca) ) /
exclamații, interogații / expresii onomatopeice/ imprecații, / adresare directa/ diminutive /formule
specifice oralității („vorba ceea”, „toate ca toate” etc.)/ proverbe, zicători/ versuri populare/ faze
ritmate/cuvinte și expresii populare/regionalism/umor
Caracterul popular al basmului este redat prin utilizarea regionalismelor şi arhaismelor, care dau culoare
temporală şi spaţială, dar şi prin zicători, proverbe şi fragmente de cântec popular.

În concluzie, textul prezentat are caracterul narativ literar, personajele stereotipe (intruchipari
ale binelui si raului) luind parte la intimplarile miraculoase, iar formulele initiale/ finale/
mediane fixe avind rolul demarca intrarea si respectiv iesirea cititorului in si din lumea
fabuloasa.