Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Suport Curs

    Uploaded by

    ALINA BARBU
    5 views14 pages

    Original Title

    Suport curs

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views14 pages

    Suport Curs

    Uploaded by

    ALINA BARBU

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 14
    us 13. ETICA MEDICALA Obicetivele temei a) Si infelege(i etica medical ca o disciplina indispensabila statutului de profesionist in spatiul practicii medicale. b) Si.va familiarizati eu diferite perspective prin care s-au propus modele tice proprit profesiunii de medi 6) Sa infelegeti nuanfat termenii proprii e ale pentru a putea participa la formularea si promovarea cerinelor etice ale profesiunii. 4) S& cunoastetiprincipalele componente ale deontologici acestei profesiuni. Confinut 1, Definirea statutului et 2. Codul medical a) definitie b) modele etice ©) componenta unui cod 3. Principalele teme ale unui cod de etic medical sabilitajile etice ale corpului medical medicale 1. Definirea statutul medicale Parerca, larg impartigta astazi in Romania, este cA ceea ce conteaza in aprecierea ‘unui medic este competenfa lui profesional. Comportamentul lui etic pare irelevant pentru statutul lui de profesionist. Sau, intr-o alt& exprimare, este etic ce e eficient planul sanatatii si, evident, reversul, nu este moral ce s-a dovedit ineficient, Daca, totusi este acceplat ca tema, eticul ar fi, mai degraba, un subiect necesar aprecieriiintregului sistem de sindtate, si nicidecum evaluat individuale a unui profesionist. Problemele etice par afi acceptabile doar in masura in care ele pot fi normate juridic. in ciuda acestor obstacole, fie ca efect al siraciei, fie al unor mentalititi, considera nu numai legitim interesul fata de etica medicala dar si indispensabils 0 1s 116 anume constientizare fata de obligatiile si posibilititile pe care perspectiva etica le pune {n evidenfa ca necesare profesiilor medicale Desi la prima vedere infelegerea statutuluietieii medicale pare foarte simpla, mu exista un consens asupra eémpului ei de interes 5, implicit, asupra parghiilor prin care ea trebuie sa se manifeste. Aparent nar fi decat niste diferenge de accent din cadrul aceleiasi problematici, dar in realitate, orientale teoretice implica o circumseriere diferita a arici de interes specifice eticii medicale. O parte dintre aceste propuneri vizeazA nu numai ctica medicala, ci si bioetica, in ansamblul ci, disciplind in spatiul cireia etica me: se incadreaza, Putem distinge trei infelesuri diferite ale eticii medicale: a) tica medicala este un studiu asupra responsabilitigii morale a medicilo in aceasta varianta ar fi vorba de punerea in eviden{a a relajiei dintre problemele mora particulare care apar in relatia dintre pacient si medic si principiul responsabilité, (Clouser D. 1974, p 658) Personalul medical ar trebuie interesat in cunoasterea acest Tefleofii fie ele rodul studiilor personale sau de grup ale unor specialist, fie ca atitudi exprimate in cadrul dezbaterilor publice. b) Etica medicala este analiza cazurilor conerete, particulare in care luare unei decizii este foarte dilematied. In accasta acceptiune se are in vedere colaborare dintre medic, etican gi jurist toemai pentru a repera valorile relevante, prinej pertinente si eventualut lor conflict, pentru a analiza argumentele, presupozitiile le implicatii ale anumitor decizii (Arras J., Murray T, 1982). ©) Cea mai frecventa injelegere a cticii medicale este in varianta unui ansambI de reguli morale pe care profesionistii trebuie sa le respecte tocmai ca 0 conditic statutului lor de profesionisti, Se considera c& deontologia constituie expresia cea mm elocventi a voingei de a intiri aspectele morale ate unei profesii (Thouvenin D, 1985, 23) si de aceea refinem acest model ca find cel mai relevant pentru activitate profesionistilor din spatiul medicinei. Preocuparea de a formula, schimba sau valida v cod medical devine, din aceasta perspectiva, preocuparea principal 2. Codul medical a) Definitie morale generale, responsabilitati ‘ese activitatea clinicienilor sau a ei specialitati particuare, Codul medical este ansamblu de standard si reguli ale practicii medicale care p cercetatorilor in general si/sau cen au Codul este formulat ca un corp de norme care urmareste ghidarea personalului medical, a pacientilor, publicului si al altor profesti implicate in spatiul ingrjiri sanatatii. (adaptare dupa Keyserlingk Edward, Eneyclopedia of Applied Ethics, vol 3, p. 156), El se distinge de jursimantul medical (v. Anex) nu atat prin continut (desi primul este, de obicei, mult mai cuprinzator si mai detaliat) cat prin modul de aderare (cel din 116 M7 Uurmé Iudind forma unei promisiuni solemne la care viitorul profesionist se angajeaza la inceputul carierei sale). 'b) Modele etice. in formularea diferitelor coduri au fost propuse anumite modele tice, considerate ca esengiale pentru profitul moral al personalului medical, Normele care urmeaza si compund un cod, ar trebui si fie conforme eu dezideratul de ansamblu all codului, respectiv acela de a se conforma unui orientari specifice. Astfel, dat find caracterul particularizat al fiecdrei relafi intre pacient si medic, prin abordarea clinied a eticii medicale, s-a propus un model aseminator celui al rieteniei, al unei iubiri moderate (Campbell A., 1984). Caracterul empatic al relatici, impus de necesitatea de a "intelege bolnavul", si implicit boala de care el suferd, scoate relatia doctor-pacient din cadrele unei comunicdri informationale centrate doar asupra simptomatologiei stricte si reclama cunoasterea contextului bolii, ansamblul situatiei pacientului, permitand, astfel, nu numai o mai completa gasire a cauzelor bolii, dar si 0 ‘mai buna directionare in alegerea tratamentului. O asemenea “apropiere' de pacient a fost si este una din cerintele importante ale deontologici profesiei de medic in care devotamentul fafa de bolnay, implicarea cat mai mare in rezolvarea "eazului" au fost gi sunt percepute drept conditii obligator Desi necesardi o asemenea atitudine risca sa piarda dreapta masura si medicul sa devind excesiv de paternalist, preludnd decizii care, altfel, ar trebui Kisate in sarcina pacientului, Daca respectim principiul autonomieé pacientului, implicarea afectiva a ‘medicului ar putea crea o dependenté exagerati a pacientului. Beneficiile unei asemenea ctici a prieteniei pot fi distruse de caracterul imprevizibil al unei relatii afective si de Posibila incapacitate in a susfine prieteni egale eu tot pavienfi. Principal reprog care i s-a adus acestei abordati vizeaza vulnerabilitatea ei fata de un numar prea mare de variabile care tin de personalitatea medicului, de cunostintele si priceperea sa. in ciuda bunelor intenti ale unui clinician, daca acest tip de etica ar fi singurul model recomandat, ‘nu numai c® mu ar impune alte cerinte deontologice, cel pufin la fel de importante, dar prin insusi conjinutul lui ar putea crea confuzie, nemultumire si supirare date fiind posibilele diferente intre personalul medical (medici pe de o parte, asistente medicale pe de alta parte), intre medici de diferite specialitaqi (comportamentul unui chirurg faféi de pacientul sau este fatalmente diferit de cel al unui internist) si, nu in ultimul rand, intre profesionistii apartinand unor culturi diferite. Desi esentiala, implicarea devotati in rezolvarea unui caz, ea nu poate fi normata. Ise pot face multe reprosuri unui medic, dar cel ci nu si-a iubit indeajuns pacientul ar fi greu de evaluat. Dac& putem socoti un asemenea model acceptabil in exercitiul anumitor specialitati (psihiatrie, de exemplu) el este nerelevant pentru altele (ca de exemplu pentru chirurgie). Proprie mai cu seama cercetatorilor in medicind, abordarea stiinfificd a ‘modelului eticii medicale se concentreaza indeosebi asupra descoperirii unor noi tipuri de tratament sia noi metode gi aparate de diagnosticare. Este vizatd evaluarea cat mai exact iscurilor si beneficiilor pe care noile tratamente le pot avea, toma in scopul 117 ug. protectici pacientilor fala de potentialul pericol al unor remedii. Acesta ar fi aspectul pozitiv al acestei abordari Limita lui consta in extinderea exercitiului exactitati stint asupra infelegerii insasi a relatiei cu pacientul care, astfel, devine masura in care personalitatea lui poate fi formalizata, boala lui poate fi rezolvati in standardele rigorii stiintifice. Prin aceasta propunere, nelinistile unui pacient, sentimentele gi gandurile lui se cer complet ignorate. Atitudinea detasata, "rece siegala, intoleranta fata de posibilitatea unui tratament “altemativ" (ca de exemplu, homeopatia, acupunctura, osteopatia), lipsa de respect fata de aspectele spirituale, religioase (nestiimtifice) ale vietii unui pacient sunt doar céteva din trisdturile care compun acest posibil model de comportament etic. Conform acestui model, etica insagi e vazuta in termenii unei stinfe, iar componentele vietii morale sunt reduse la explicafii genetic strict biologice. Modelul etic propus prin abordarea religioasi impune fiecare norma in termenii unei obligatii religioase, etica medicala, in intregul ei, devenind parte componenta a angajamentului eligios. Imperativul iubirii semenului cu un sentiment egal cu cel fata de ne si cel al caritati se regasese in obligatia de a-i ajuta nediscriminatoriu pe cei aflayi suferinga si a-i sustine cat mai generos in rezolyarea problemelor lor. in analiza unor subiecte specifice de eticd medical& din perspectiva religioasa se regasese influentele unor religii foarte diferite prin valorile pe care le propun, Rezolvarile unor dileme etice in spafiul medical sunt propuse in functie de infelegerea sensului viefii, a intenfiei unei anume actiuni, a anticiparii "efectelor duble" si, nu in ultimul rénd, a semnificatiei

    You might also like