Note de TS. Eliot si Mircea Ivanescu In notele care urmeaza — sidin care unele insotesc poemul de la prima sa editie in volum, notele lui Eliot au fost, dupa caz, completate. Pentru a deosebi notele lui Eliot de completarile facute de Mircea Ivinescu, notele lui Eliot au fost marcate de fiecare data cu (TSE). Prima parte a poemului a fost probabil terminatd in anul 1919. Cea mai mare parte a textului a fost scrisd intre noiembrie 1921 si ianuarie 1922. Poemul a fost publicat initial in reviste: la Londra in The Criterion (octombrie 1922) si la New York in The Dial (noiembrie 1922), iar in decembrie 1922 a aparut in volum, la Editura Boni & Liveright, New York. ineseul Ulise, ordine $i mit, publicat in 1923, TS. Eliot scria despre cartea lui James Joyce: ,Folosind mitul, manevrand o paralela continua intre contemporaneitate si anti- chitate, Joyce aplici o metoda pe care alfii vor trebui s-o urmeze dup’ el. Acestia nu vor fiimitatori, tot asa cum nu este nici omul de stint care foloseste descoperirile lui Einstein urmarindu-sile independent pe ale sale. Este pur si simplu un mod dea controla, dea ordona, de ada forma si semnificatie acestei imense panorame de zAdarnicie si anarhie care este istoria contemporana... in locul metodei narative putem folosi acum metoda mitic’. Este, cred cu toata sinceritatea, un popas spre a face lumea moderna posibila pentru arti Unul dintre comentatorii autorizafi, Richard Ellman, intemeindu-se pe declaratiile lui Bliot — care se referi, siin notele la poem, la 0 carte a unei cercetiitoare engleze, Jessie L. Weston — consider poemul ca pe o posibila aplicare a acestei metode mitice. ,Weston — scrie Ellman — afirma cd romanele medievale arthuriene despre c4utarea Graalului sunt ‘imbibate de legenda prearthuriana a miturilor fertilitatii si de ritualuri ca cele descrise de Frazer in Creanga de aur. in legenda arthuriand, un Rege Pescar a fost betegit sau ucis si, caurmare, tara saa devenit un Taram al Pustietatii; el poate fi vindecat si tara sa poate fi readusi la fertilitate de un cavaler (Perceval sau Parsifal) care trece prin diferite sgreutiti, ajunge la Capela Primejdioasi si invata si rispunda la anumite intrebar. Regele Pescar este analogul zeilor vegetatiei, cum ar fi Adonis in Grecia, Attis in Frigia, Osiris in Egipt, si poate si zeul grec Hyacinthus, ale caror morti si renasteri sunt reprezentate in stri- vechi ritualuri ceremoniale menite si aduct regenerarea plantelor dupi iarna stearpa. Weston leagi, de asemenea, legendele arthuriene de cArtile din jocul de Tarot, astizi folosite de ghicitoare si poate initial inventate de egipteni pentru a preciza revarsirile Nilului si restaurarea fertilitatii in valea lui." 176 Scanned with CamScanner(,Antroducere la poemul 7aramul pustiit in Antologia Norton de poezie moderna, 4d, Richard Ellman si Robert 0'Clair, 1973.) ‘Nu numai titlul, dar si planul si, in bund parte, simbolismul incidental din poem mi-au fost sugerate de cartea lui Miss Jessie L. Weston despre legenda Graalului, From Ritual to Romance (Cambridge). li sunt intr-atat de indatorat, intradevar, incat volumul lui Miss Weston va elucida dificultatile poemului cu mult mai bine decat o pot face notele mele; si-l recomand (dincolo de faptul cd aceast carte merit tot interesul) oricarei per- soane care crede c& o astfel de elucidare a poemului merit osteneala. fi sunt de aseme- nea indatorat, in general, unei alte lucrari de antropologie, care a avut o influenta majora asupra generatiei noastre; ma refer la Creanga de aur, m-am folosit mai ales de cele doua volume Adonis, Attis si Osiris. Oricine e familiarizat cu aceste lucrari va recunoaste imediat in cadrul poemului unele referinte la ritualurile vegetatiei. (TSE) 1 ,Caci eu insumi cu ochii mei am vazut-o pe Sibila din Cumae cum atarnd inchisi intr-o sticla si cind baiefii -au spus: Sibild, care {i-e dorinta?, ea raspunse: Vreau s mor* (Petroniu, Satyricon, cap. 48), Sibila din Cumae, odinioard iubitd de Apollo, cAlauza si sfatuitoarea lui Acneas in co- borarea in Avernus, fusese cea mai faimoasa si mai ascultata profetd a Greciei antice. Apollo ii daruise ani de trdit cite gréunte de nisip ar fi putut strange intr-o mani, ins4 ea uitase sii cear’in acelasi timp tinerefe vesnicé, astfel cd, pe masura ce imbitranea, auto- ritatea ei s-a pierdut si nu mai era ascultata. 2,,Ll miglior fabbro' — ,mesterul (poetul) mai bun‘ — din Dante, Purgatoriul, XXXI, 117, unde ise aplic lu Arnaut Daniel, unul dintre marii poet! provensali, in mod special studiat, tradus si parafrazat in poezia sa proprie de Ezra Pound. Dedicatia aceasta exprima si datoria de recunostinta — in repetate randuri marturisita de poetul insusi si evidentd la publicarea manuscriselor initiale ale poemului — a lui Eliot fata de Pound. Acesta din urmé a dat forma actuali a poemului, dintr-o ,masi informa“ pe care autorul +o prezentase la reintoarcerea dintr-un concediu medical, tind pasaje intregi, stabilind niste treceri mai abrupte intre sectiuni, ,modernizindu*. 3 Titlul parti 1, Jngroparea morfilor, sugereazd ceremonialurile rituale legate de vechile mituri cu privire la ingroparea $i resurectia zeilor (si deci a vegetafiei), asa cum au fost descrise mai ales in Creanga de aur de James Frazer gi in cealalti carte de referinjd citatd de Eliot, De Ja ritual la ,romanf * de Jessie L. Weston. Aceasta din urma 17 Scanned with CamScannerse refer in special la mitul Graalului la care se fac aluzii in cuprinsul poemului lui Eliot. Sugerarea acestei atmosfere exprima una dintre ideile directoare ale poemului: uscdciunea si sterilitatea lumii contemporane, conditii in care se gisea Europa Occidentala dupa Primul Razboi Mondial, au nevoie de o purificare, de o renastere la viata. In acelasi timp, tithul este o formula din slujba de inmormantare anglicand. 4 ,Nici nu sunt rusoaica, ma trag din Lituania, germanca adevarat’a.* 5 Gf lezechiel 2, 1. (TSE) (Unul dintre textele in care unui profet — aici profetul lezechiel — i se spune Fiul omului.) 6 Gf Ecleziastul 12, 5 (TSE) (Aici se descrie tinutul dezolant al pacatului, continuand — vezi cateva versuri mai tarziu in poem — cu cuvintele [12, 7] ,s4 se intoarci aceasta pulbere in pimant...*) 7V. Tristan und Isolde, 1, versurile 5-8.(TSE) (Poemul lui Wagner, servind ca text operei cu acelasi nume: ,Proaspat adie vantul /cAtre patrie./ Copila mea din Irland / unde meastepti tu?) 8 Hyacinthia—ceremonie religioas’ in Grecia antici, comemordnd pe piticul Hyacinthus, iubit de Apollo si ucis de acesta din gelozie. in versul urmator, ,pArul fiera ud“, apa se infatiseaza din nou ca simbol al fertilitati, 9 Ia. (Tristan und Isolde) M, versul 24. (TSE) (Raspunsul la intrebarile febrile ale lui Tristan, muribund, daci se vede pe mare pinza corabiei aducand-o pe Isolda — »Posomorita si pustie e marea‘,) 10 Nu sunt familiar cu alcdtuirea exact a pachetului de carti de Tarot, de la care este limpede ci m-am departat oricum pentru scopurile poemului. Spanzuratul, care face parte dintre cartile traditionale aici imi slujeste in dows feluri — pentru cd in mintea mea se leaga de Zeul Spanzurat al lui Frazer si pentru ci il asociez cu aparitia invaluit’ si cu slugé din peisajul despre discipolii in drum spre Emaus, in partea a V-a a poemului Marinarul Fenician si Negutatorul apar mai tarziu; de asemenea si ,multimile de oameni* si Moartea pe ape, in partea a IV-a. Omul cu Trei Doage (0 figura autenticd a cartilor de Tarot) se leagi pentru mine, in chip cu totul arbitrar, de Regele Pescar insusi. (TSE) (Regele Pescar, din mitul Graalului, este simbolul purificarii si al resurectiei din conditia dezolanti a sterilitaqii.) 11 ,Acelea-s perle care au fost ochii lui" — Shakespeare, Furtuna, |, 2, cintecul lui Ariel cdtre Ferdinand, al cirui tata, ducele uzurpator al Milanului, era crezut mort in naufragiul petrecut ca urmare a furtunii starnite de Prospero, Ariel tl conduce pe Ferdinand —noui aparitie a motivului apei purificatoare — citre Miranda, pe care o va iubi. 178 Scanned with CamScanner12 Jarba Belladonna —aici cu majuscula pentru a permite personificarea — .Madonna cea frumoasi* — trecand apoi, prin aluzie la tabloul celebru al lui Leonardo, Madonna dintre stanci, spre unul dintre simbolurile religioase ale poemului. 13 ,Neguttorul chior* trimite la personajul ,Eugenides, negutatorul din Smirna*, care apare in partea a Il-a poemului, ca simbol al mercantilismului si degradarii valorilor spirituale in Térdmul pustiit. 14 Gf Baudelaire: Fourmillante cité, cité pleine de reves / Ott le spectre en plein Jour raccroche le passant". (TSE) (,Cetate-nvolburati, cetate de mistere, / in care-ti ies ‘nainte fantome-n plin oras*—este vorba de poemul Gei sapte batrani, din care am folo- sit versiunea romaneascé de Al. Hodos. Este una dintre aparitiile temei oragului modern, corupt si corupator, care a constituit, in contextul poeziei britanice dominate de viziuni idilice pastorale in poezia georgiana [ca si in cel al liricii americane inc neajunsa la »citadinism“], una dintre originalitatile versurilor lui Eliot in momentul respectiv. Eliot nu a ascuns niciodata ci a preluat acest motiv de la poezia simbolista si postsimbolista franceza, in special de la Laforgue.) 15 Gf Inferno, Ill, 55-57 (TSE): 10 gloati-ngrimadita Pe urma lui cd n-am crezut vreodata C4 moartea poate atat de multi si-nghita*, (Eliot citeaz4 versurile in limba italian’; aici e traducerea lui Cosbuc. Pasajul din Jnfernul se refera mai ales la cei care din lasitate au respins alegerea intre bine si rau, cei care »Viatd nici traind n-avura",) 16 Gf Inferno, IV, 25-27 (TSE): »Pe cat mi-a fost s-aud putinta data, nu plans aici, ci-oftari sunau, si-atari c& fac eternul aer si se zbat’*. (Aceeasi mentiune ca si la nota precedenta. Trimiterea lui Eliot la contextul dantesc ar arta c4 se face referire la o altd categorie de damnati, poate mai putin vinovati, cei care, pagani fiind, n-au cunoscut adevarul revelatiei.) 17 Un fenomen pe care I-am observat adesea, (TSE) (Eliot se referd la sunetele clo- potelor de Ia biserica Sf. Mary Woolnoth din Londra, Dar aluziile la ceasul al noualea pot fi referiri la textul din Evanghelie despre moartea lui Isus, ,in ceasul al noudlea‘, sau la Junaa noua in termenii fertilititi, despre care poemul vorbeste cu insistent.) 18 Asemenea lui Dante in /nfernul, recunoscind din cand in cand personaje alaturi de care trece, povestitorul isi intalneste un cunoscut. Batalia de la Mylae (din razboaiele Punice) este o amintire a faptului ci toate razboaicle sunt asemenea. 179 Scanned with CamScanner19 ,Lesul sadit in gradina“, noua revenire a temei zeului ingropat (v. titlul primei partia poemului), care ar urma sa purifice si sa faca posibila reinvierea taramului pustiit. 20 Gf Prohodul in Diavolul Alb de Webster. (TSE) (Este vorba de piesa dramaturgului elisabetan John Webster (1570/80-1625/34). Versuri spuse de o mama innebunita de durere, al carei fiu isi ingroapa un frate pe care |-a ucis el insusi — si sun in traducere exacta: ,Dar tine lupul departe de-aici, / care-i dugmanul oamenilor / cdci cu ghearele va sal dezgroape“, V, 4. Schimbarile aduse de Eliot — ,dusman‘ devine ,prieten* si ,lup* ,caine“ —sunt mai putin pentru a mistifica pe cititori, cum au crezut unii comentatori, cat pentru a identifica animalul Caine cu Steaua Cainelui— de aici si majuscula —, una dintre denumirile in engleza vernaculara a stelei Sirius, pentru ca aceasta stea igi urmeaza sta- panul, Orion, pe bolta cerului. James Frazer relateazd de asemenea ca in miturile orien- tale steaua Sirius era considerata ca determinand cresterea anuala a apelor Nilului, eveniment simbolizand fertilitatea si resurectia.) 21 V. Baudelaire, ,Prefata“ la Fleurs du Mal. (TSE) (Versul e citat fara modificari.) Scanned with CamScanner