l- SITUAREA PROBLEMELOR... Aparjininl unnia Gintre cele mai complexe domenii de ac Vivitate, problemele urbanismlui (incepind eu densitatea de u- ‘tilizare a solului, pind 1a fenotenole sociale gi peihice caze influontoasi vigfa urbonii) efct astiied fm dicoutia una’ namie “tot mai mare de oanent, spsoialisti sau au, cu toyit Snex preo- oupafi de rispunderile oe le revin, privind constructia urband pregeaté si de viitor. Tn cadrul-transformirilor care caracteri= seazi evolnfia societiyi1 umne, unal dintre mijloscele prin ca- re acest proces se manifesta, este si schimbarea cantitativi 94 calstativd « madiului do viugi gi, implicit, a modutus de viaths Oragul, apartine arbolor éomonii de tonifeavarcs see.IN CORPEAT GRIERAL St ‘DE LA CANSIRATE SFAB CALITATE a preceupare ¢ studiulai urbenistic, oragul results — din neceaitaten sabisfecerii nevoilor miberiale $1 = éerintelor spirituale ele socletipil, tn cadrul diferitelor trepie ale dez— VolbArii sale istotice. Fieeare epocil istoriei a elaborat netode de anonaJare urbanisticd gi sistome care e& raspundi oft mai de- plin dasfisuririi vieyii biclogice, econonice i ecciale. In évolufia activitagit urbanistice, principiile cuprinse Sn Corba do la Athona au coustituit punctul de plecere pentraedatiri ulterioare "soterne, generind reclintirl usvanistice tm portante, care se inscria fn efortul de reconstruc}ie a localiti— filer 91 a echlpamentulul de dotare, in reconstracfia nusercaso- lor ceatre de crase, adepbinida-le condipitlor vietis contenpora- ney toate acestea rezultind ain necesitatéa de a face Lath expan~ siunii demogratice 91 concentririi urbane © pepuletied (fenonen care indeosebi prin aspectul siu necontrolet gensreazi astizi o Sngrijorare ereaofadé pentru viitorul cragelor). Bxtindeea necon=| trolctd a oragulni duce 2a un dezechilibru urban, generfnd difi- cultayi functionle simati deosebiri calitative dintr-o parte in alta a teritcrinluls Se inpune, deci, fnikturares acastor aifieul— ‘SHEL prin coordonares procesuln de dezvoltare a cragiiui, prin abordaren complex a problenatiesi urbane Sn vederea determing crit unt oafra de ving urban capabil a& euprinlé in condipia optine totalitates procesclor de trai gi de preduotie ale colec. tivitayit urbane, Este necesar s& se constituie o conceptie uni- tard oi cbicctivi a craguini ca forma de agesore in teritorin a populatiel. In acest sens, OUM FUTEA DEFIT ORASUE TW COMTEPORANET- TATE 7 Isi pistreagd el un rol determinant ca mesiu de existentti fa societijil umane-? Care sint prineipalele problems pe care lo pune prezonta sa fn teritorin 7 Iucrarea de fat fg propane 2X sintetizeze un raps privind aceasta probluai. TT Urmind progresului general al societatii, orasul tn tota- Litabes sa epare ca o decantare a resultatelor materiale si spi- rituale ale existenfei, utilisind prin accasta vieta loouitort- lor in intrenga aa complexitate, intr-o fntresga succociune do Generafii. Uoderaizorea urban ca Mijlee de supravietuire @ o- ragulad, result& getfel ca un proces necesa? ei continua de rea daptare 1a cerinje nol, ca un proces ctruia Zenozenu] urban 1 oe supuna fireso revelfnd o fora urband 4 doritinik modsftcare. De— si Sn éxistenga orapului, ae aous8 idsea unui mou stil interna ional Sn exhatecturs ~ ca gi in urbaniam - (Eau Ridolph tncear— 0% chiar o defunire a acestuia) ma sint putini' acei cere, pornind de 1a om gi mediu (scop 9i conditie), constata o engejare spre personilitates local gi ierarhiel a constructie! urbane. Fami~Lia, looastord unui cartier sau eras) at uned regina aau of nel piri const.tuic colectivittpi diferite, nu mmai nareric, Gf pi prin proprictufilo lor variabile, aupuso unor ogi pre— peily aint unitits care protind 0 interprebare exhiteotural-ur~ panitict diferitd, o Antexpretare in care traditia m poate £4 negiijaia. Considersnd trediyia 91 oreatia drept polit uote gan contradicyidle IuRii Todeme, Kenzo Tange declara Sne& $n gsc: Mammal aceia care privesc suré vitor pot £1 constienti ch biadipia exist& af of este vie (-..) seroina cea Rai impor Tanta astari este oreatia, avind Grapt jel 0 valorificare a tre- ‘Batelai Gn Tavoares viitorului®, Tnolusina conconitent tradi pia Fi imovayis, evlobid urbenk pune fh atonpia nonstri, astliai mt malt ea oricind, problema formel urtancs Dar problona fornei urbane mu poate £1 sarprins &n sino,| astfel tioft enalia enitestirtlor fenozenulus urban an poate 98 noglijeze CARAOTERUL DIALECEIC AL, FORMET URRANS GT DIPEREY— ‘JHEREA SPAFTATA, afunginén-ce 1a ixtrobarec: existil o oriai a formed arbane' 1 Pe aceast& Linie, Iueraren do Task tine spre 0 enslia precisiy, in adincine, a existentei urbanos — pups 1945, readisintie dshitecbur{l of urbaniomist zon! Atal stub detertinate in prim? rind canbitative In Europa de~ vestati trebuia a so rezolve repeds necesit&iyile resultate ain Qiotrugerile rSaboiulais Astfel, corinjele, expriaate oa nunir, timp si cost ay constitult oriteriul real ei primordiel impus efortului constructiv. Problemole cantitative, rezultate din necesititi actuale, mo sint nici astdsi pe deplin rezolvate, pro- cen} deavoltErit cantitative gi calitative rapide a oneninit ‘nfluenfind $n primal rind asupra acestora. Totugi, trecint 30 . @e ent de la eveninontole tragice ale rizboialui, oltuatia este Z aita, Griteriol-calitativ se impuns treptat, trecind de 1a a— precierea rezolvirii fancpionale 12 spreciores imaglnit obli- mute, tinsind apol spre o spreciere integratt a cadrulul de vio artificial 91 naturale In majoritatea cazurilor, urbaniomal presentului este an prodan ol spiritulul rationalist oaze tinde a instaura ort— nde 0 sitpl& ofdine rational, Refionalismal, dabind oa ton- @inté ain perioada antebolick, continu astfel elimi impunkul oreativ pe care-L proginti ascasbS tending, o-a trena~ formst in form}, 4n ocadettica", Toonai ceeata este nobiml pen- teu care obicobivele principale ale axhtieeturit 41 urbanisiulad se orienteari astlizi pe un drum care mn adnite rafionaliamal ex- clusty, dar nicl eclectism (teoretic sau practic), solicitind 0 Anjelegere mi profundd a valoriler unaxe de basi, Tn primi wind, trebuie cunoscute in adincize nocosititile esontiale ale ‘exiotonyed unans, omul find prinoipala nosstr% unitate de msurt’, "Dafi albinolor din Sdeilo‘oatenilor ei acesta va 21 sftr situl eeti¢ilor ailonars”, Compurind octatea albinelor ou catates couenilor, Joan Fourestié a ouprins fn aceste cuvinte mii mit de4 eft © simpld relevare a calita}ilor 91 defeotelor usane; a ou- prins Snstisi esenta evolutiel sodului de viepH usan gi, implicit, @ evolujied oragalui ca nediu de viajl. Oml, prin ennogtintele sale in continue progres, este Intr-o continatt edutare a nediu- Iai do via} caresi convine. Oragul na este namai un eisplu ca- dru deteriinwt Lisle, ol remish dintro tntreagi comlexitate de elemente miteriale 51 imteriale, tocto fulinjuite intro structurk ce devine din ce in co Mai somplioabii, o structurd @ care: ovolutic in séneul tranaformirsi oi coerente, este Ia or Ginea 2ilei, rine eg In conligiite ta care no straduin a stipint © astfoL de structurt, se inpunea cuncasteres ef profundi, So impune, 4n primi rind, A INpRISGr CR ESTE £CEEA O SURUCTURA URBANA, ca re Sint deteruinantele ei ca stare de cosziune @ oragului gi cum este oa implicat& in dozvoltarea urban Iuerarea do fay Sn~ ceored un-demors in acest sone. a ay “Actiunes progresului goueralisat ~ spunea on offiva ani fn ura arhitectul froncez G.0andilis, a ridietrit matertas le a niveluiut de tyat provouek relatit in lant in companti— wontul necesitégilor uuno", Esve de nocouteatat actées faptal 0% necesitatiie omlui contemperm davin nore mi nilteroage, divercitatoa Zanc}iuntlor cocietitdi sporind oi deterninind aparifia unor programe oi cononsi sociale nopalinsflnite. sink ‘ nocesure din ce in ce mui multe industrii gl locuinte, centre de organtzare, Locuri de odihnt gi recreayie, instituyii pend Gru Mnvilyimtnt, culturd 91 sinitates trobuia realieate orage not ‘gi renodelate cole cxistonte, Doninentii este constructila 2 caracter de musti, Oienirea este din ee in es mai milt con \ifounbati on nocesiteten realizirii uml uria: prograt de con straspit futr—nn tie relativ scurt, acest fopt deteraia?nd an= treacrea unor considerabile mijloace moterinlo, gi alituri do acestea a unui fnseanat potential usan, Sigur c& acuitates a- cestor aspecte, contifiile si posibilititile de resolvare va~ piact de 1x © fark 1a alta si depind de oondifiile accial-coo- nowice in eure ge Aexvoltt societates reapcetivi. “Ie deoat caanireo’ proccuphe panini Gale wat diverize | probleme ge apar Sn conctrusyia urbani gi in mport cx noun pos | wijie profesioncld a arhivectului (pozitie pe care i-o di im ; plicarea sa fn profunsimes activitayit de sisteuatizere sly Jotedatt, extinderea sferet probloselor pe care trebuis ai 10 Gunoesci gia mijloacelor pe core urseaci a le utiliza) canoa~ Gorea oa tinde 2 se constitu treptat ntr-o concep}ie unkbard jt profandl privind medinl constrult 0 cosceptie eapabsli a Srissta capacicetea orentoare a azhitectuls! na spre atit de Gbigaustul “aga CA bine", of spre mai form) "aga trebuie 9 Gea eate dinety O conceptte care si ajute pe cel ce'eo ocupd Ge problenalo desveltarii urbane fn a judeca ficcare problens nn in sine, ci 2n complexitatea in care ea se situeasd, pétran—" aind fn aceasb& cotplexitate cricit de mult este posibils o con eptie care ol epigire valabLlitatea Sn timp gi payin « deci aie. Desigur of 0 atare concepyie, m poate fi dectt resultatul | comldrit treptate gi a prelucrérii treplate « experienfed. ‘Se dovedeste @ £1 necosar pentra formrea unel abori oom ceptii O INFELMGERE LOGICA DIALECTICA A ‘EXISEEWESI ORASUIDI 6 f marreeseaRct FoRMSE UADUNG, IN RAPORS CU CARE CONCEPIT TB GERUCTURA URGAKA ESOE DHFERAINANN Docehisind pe acoasva 1inte © ebordare magorislist—Uialect ici complozi a cragulat, luerarea fio fai igi propme ef acicd o contribjie in desoifrares rela, Gisioe atetce componemtole ance planiri diferite ale constituted gi oxistentei organismului urban gi;"ae asomenaa, fm precisarea Seasaet tnoré @inize cateroriile urban atilizate Sn teoria st practica uroaitatiel. AGA‘ Il. ORASUL CA SISTEM Intseaga dezveltare, trassfornare calitativd o soctott- ¥4i le sivelul mero- ef aicrostructuntier, este totdoauna rezulta- Sul lupted contrariilor, ducarece in mod cialactic nu 20 poste conceye o stare idzald a raslitiyii Lipsita do coutradictit. Ta cadzul existented’ mana"Sa teritoriu, ual diatre principalele conflicse este ov co situeasi orssul de o parte gi satul do cas Lal Parte, conflict care impune totodatt pe planul ddedlor divi- tarea camnilor in rarort cu abractia spre usban sou spre zarel, opt care a dus in prinul rind 1a o lupté a consentiiler (nelip- sind avpirctii utopice 51 vsorii eonsorvatonre) 91 mult moi tim siu La afimiind concmete 42 0 parte gi de alta, | Sint vot nai molfi cod care triind din obijauinta sau volunver fn nacivl maral vor a8 bes0ficieza gi de avantajele oivi- lieajied urbane, aupé cum sint tot mai mulji gi coi care traind ce nuls vinp in aveiul urban vor si desvolte un contact mai stain: ea von Ge valouze alo uediulud rural. Dar tn acelagi timp, 94 nediul urban $4 col rural s0 wodifict, evoluind, aga cam dovedes- te realivatoa, citre o apripisie. In ce cons Sask ? Gele mai interesante incerciri de deZinize « statutulud orasului privese accasti probloni in raport ou modul ds ceupare in procuctie al locsinicilor, acest,mod da ocuparo fn produotio ‘fAind de colo nai multe oxi analizat unilateral. apar tred puncte. da woasze + (2) mm report cut pul ae ccupetio Profesions1& cuxeferire 1a cole douk ocupafid fone Cneatele G1 anuna t progesiuni agrere, sau profesiunt induatriale epreciinda-so Sm eevat fc] cil o loculitate poato £1 considerat&age rag abuncd cind cca mai tary parte © populafied mcpictive este | Sigel Es insects. an ees et tt ot onan cnt feos Bazinun admis pentru populajie ooupatd tn agriculturi situinda-se Autre 15-25%. Iuing 2> considerate un asenignea mod do dafinire @ orasulad, so posta puns intrebarea cum pot.fi sonsidezate noole Jocalitpa care, prezantind oalitt}l onigeragth, au tobugi © zops~, Jayde care in nave parte este coupati $n agrieulturt ? Mai mult, oun poate £1 considerat, apo exmpli, aga-ounitul, "agro-ores" pe care £1 intilnin fn tueria corcetiitorulud sovisbic Gr care 99 sprijind pe ideca constituirid in teritoria a uned retele de localitétd cu caracter industrial ‘sau agrar 7 Trobuia insil alot precizat feptul &, in concepfia ui Gradov nu asta de fapt’ vorba és un orag avind acelast sistem do activitate oa futon sab din ‘inpul nostiu, c1 de un ora pe care 62 11 concsps ca sprijinin- au-se pe un mod do produc}ie avansat, ot caractor industatal chiar, nunai ci actst mod de producti so dasfégoard na Sn usink, nu po gentier, of in teritoricl agricol. (2) In report cule cul £n cara se dos leanoard activitasen praccipald alc Goxllox, ds data acsaste oxistind tondinba da a defini o loca- Litate ca orag mumsi fn coaul tn care achivitatea locattortior se destésoark Sn interior) localitijid isotive. Astfol, J.Bamnes si P.Deffontaines zebinin acest sons un singur elemat 4n qofinizea oresului §4 anmis : “Qragul exisek ox de ofte ort, najoritatea locuttorilor 2g1 utiiigast ces mai mare parte a tine pulud in interiozal aglonova}iei". Dar oste do obsorvat faptal, ch © asomonea dofini¥ic, dogs ar putea of pari inter santé prin ‘trun aspect pe care ca 21 procimasi oa mod do existonté unani, tu poate £1 sufdcionté, doarece sar putea puns atuncd futrebe~ rea ¢ 32 s0 Antiiapld cu actle orege~satelit din care o mara pam. te a'populajiet migreazi 21inie spra locurile a9 nuneX situate in afar ; gi acoasta mi sete o sitnatis iniimplétoare $. In seamni cA mu avon de a face cu orage 7 (G) im report cudiversitatea coupe. $4410 x, implicind aicd profesiuni legate ds 0 preductie in dustrialk sau mestosus$reascd, de o productie do baci. san auxi- Liaré, 6 0 numd manual sau intolectuala. Bste insk poaibi, in acest sons, sf considartin orag, @ locslitata 4 cliraa popula jlo activi cuprinas o yan aad Largh Go ocupoytt, cltuayia: rami! tati din caxestsrul socie-proreional aii agzar-iniuobrial alSe a ST <3- faxtliilor, localitatea find weind ou un ors important in soni? Cereotiivora) gemag Rateel, ocupinéi-sa foci de la stim situl secolulud ef 1Tt+loa do o intorpzetare, din pmet do wdore gograzic, toritoriel, x oregulut, dafingta ovagui (incozeind 0 grupere a acoster trei considemnte le wn log) pein trod, orl durtif)o anumitsé formk da ectivitate profoSionalty opunind aed activitates adninistrativa $1 comoreiae 1d fn dsosebi cu ova industziald pentmcf 4n occa yortoack, 69 fept, dezvoltama, industrind de able dra inifiat 1 mu devanise un factor atit de evident, opuma decd acsastt activitate activi~ tuyit agrare;2)o concentrars a iceaitont Lo 2, cpuntnd fn fin1 acosta deci aglomrares mai multor indi- viti po o sapratayi do tozon, rooultind ds aici o donnitete mai moze in toritoriul oragului fa conperajis cu te=itoriul Snoonjurd~ tor;3)an aumir ainda de locuitors pe ‘ caxe o1 31 prcotsa le offre de 2.060, " Sigur cli este vorba ated da o definiyie ceva mai couplett decit cole ye cer 1s yrozontem Pini acum, dogt: g4 accasil defintyle © dnsuticlo atl, datoritt Zep, ‘nla ch mm surprinte fntzeaga conplexitate 2 faptulat uxbsa gt pentmcll nu putea £1 © gooralizare absolut o cituayiet exiscan to. astrol, ea m[obntzersompis)a0 citeasi losalitatea Haxlavte Gin Ttelia care axe 0 popule}ia dv 64.000 ce loeniters, diusxe care sei uult ds fo-000 sint Iuenivord agricolt, tarent, ¢opt sate torugi 0 lécalitate urban, dotath core speneiitor uncd coles ‘Tivitiys umand da o scomenta propoxyie. Conform dafinitied lod Ratsol, o asonenta localitate m ar £4 putat of Sie cuprinsd in infertornl catogortei de ora. Acest esomplu care un zeZlectit o simpli excepiie, subliniasi meositstea unor olubtind suplinenta ze privind objinsrea unoi defini${i mai complet: a oraguint. Bato tnsX de royinut atei Taptur of o desinize posibi— it a oresulut ésto mecoser of porsasol de 1a careoteristiotle F Lud invoricare, chiar dact acti’! on nai, paton conceps un ozs : docSt nimai prin prions existenjed scle fnbrean toritoria mult nef Lang's cf este mecosar of oo $iak soana doo acunith éizeren- fiere interak 2 ud, Dept mn clarifick nopiunis de orse, defini $ille care fnovarck acvat inom, unatnd uni aintre ‘cole trad puncte de vedoze, pavzintti un inteme deosabit prin fuptal o& nofiunta do oras osts legets, ma eatogorio, dar totus: intran fol suficient eo clan, do ‘nodui ae existenyé al locuitoriler din!a 5. oye Antesiosul ompulud, ori modul de oxtetompi ante tito continu Gngusfomare, e1 earactorinind o colectivitate umank infin sre din eberele of @o-dozvoltare, astfol cll, ailieind ponbmu 0_dofani- se mai, conpleti: a noyiunis dooney, trabuie si yornin, £2 prigul pind, ep 2é oonsiderarea eragulad os PAODUS TSIORTO tn cursud existentod societiyii onomn5ti, Dack Ngsx 94 Zngels 11 dafimait ceernrity leeetats ta oma of tote te pt, 2. inact $a afore colsctivitiyilor urbars'y deci a oragelor, aotasd este una: nin recusoscat feptud o& oxagal s-a constitvit Tn citreu dstoxios, MMispansind fn #o2x2: acasta unor sroesitayt, fn primal rind, obicc- | vive_ale socis tijtt onomegtl. . ? : Tntan articol fn caze Incsarcd of preainte o anumith Logick a agionsrayled, Mare Bnoxy considesé of Yoragu? nu oste fept al hazsrdnlui, of este cupring in inteligedfa grupulut 91 din | iotivazea constant a evoluyini sole trebuie of elntim o definite operational valabil&. Ozajul spare astfel ca un fononan organic Goglenentat do c&Sro una sat mei multe logics". De fapt, accastd constatare « lai Mare Enexy: nu oste singulant. 0 Sntilnin 54 Sn Querért mal vechi, cele ale 1ui Gaston Baraat sau ale Tui Maxcel Powe. ax £1 intextsant de abagat 1a © asmema constatars, ca un eleuent sare vine sk o fobimasck, afimayia iui te Corbusier pre-\ cum of oragele sint un fonomn biologic. Am putea Iny#iege printe~ 0 asemanea afirnare Fie constatarea of dragul ce aseanins foarte ult ou un onganien biologic in oxistonta 94 aloktuires sa, fle vcd oregele doping de Zapt gi reflacti ce fapb oxiotedta unor Tiinye, dock ¢ exiatengé biologics. Ma se poate, insi, ok mu sa insiste asipca Lo gdtaril care existi Satz aervolbtarca Genevaik a oraguivd 93 dezvoltaroa economicd a societat iis adied faptul c& oragul, Snainte do toata, este o existen}k econe~! nick, ol fiind copendant de un asumit mod do productie. 0 assme- ma constatare co situask pa o posipie opusd uned senit Introgi Ge tordd cats, privind formarva 9i dozvoltara onagelor, 80 opmse asupra unor fectort 9 ontin grografio, juridic, aminis- trativ, megligina factoral econouie. In tradijda oralé Latint oo spare cf “Eonulus Snpinse fn pinine eufital unui plug si trace 0 Jrandi in-efmyul yo caro so adunagsxd trupoie sale, Oind tormind @ Linio intzoruztl nonai 1a locul vidtoassoz port doseull po wol conturul a evea co trebvia sk fe orapul oelor gupto colina". 3 fourte grea of opunon dact, intmadevir, acesta a foat actul ” qado Zntonednze @ Road, ead sltul. In ories ca, chier dack aga or zi stat ucxurile trobudo opeeificat foytul ofan intimplitor Frouulus a tras brass accea umeind primul sia do epirara a cotl~ |p44, 4m acel los. Frobabil ci locul a fost ales dap anuntts con (cidessose (ao apéoare sau inpornisl dn tstomictze fn tooot zee pectiv) resultind dintr-un unic factor - factorul economic t con- ALLL pricloice de dosvoltare a umd anunite activititd economics; spoctficn pentau portoada msppctivl, intr-un loc propria destlgu- BAPLL aeastor act viteGl, In couplotarea acpstor fnearotiet da dafinire @ noftuntt ao “orag" 0 pixexe deosabita este axprinatil fn introauearea 1a vo= | Tumut "Odvilda! gi anane + ¥Un oxeg mu aste caractorteat prin mi 6. "bine, Storia, axbitecturk”eau indeleteicint, oi prin emrgia lat Viinterioari, un enunit fol do eroisie: 0 calitate oycdalt a oragu- Int este qutonoria lui, a vieyid care Inssanni cova nai mult dott (suma nagtextlor, elsitoriiler sau doeselor petracute in els Bate astiel opusul agozirit sudasbar care Insoanst exact asta”, Do co mezshi a ne opet asupra acosia! plnvrt 7 De oare= co 20 xo}in intoomal, puton ajunge lao gravi azare, in sonal c& atunod ofnd ce apuna of un ray nn cote caractorizat prin miri~ ne, prin istorie, axhitecturi cau indsletniciri, cbsexva}sa s roferg 1a notiunca de “orag” 5 pentru ci, in nod nomial, ainpotri— vi, un anum ores se défimste tocual prin arhiteoturd, prin tsto- rig) §.a.n.d. Blommntul care pare insh doooebit de interesant do + sesizat 1 aceasbi efimmayie oste acole privind definizea organ nulad urban priir aga-mmita fn lucrare Yemoreie duterioars" et faptul of ‘aceasta omrgie insorioaxk m"se exprimi nunad cantite- tiy cf anto, mai mult deott atit, o calitate. No apropiem astfel dao dofinire 9 oragului prin intexmeain) uni totaLituys canti~ tetly-oalitetives a: . : “In acest ‘condiydi, se poate afima of @ orepul, ca fomafie tezitortelK de agokare a populate, | ty so dati gte printoun sod poprin do extatenty | fadiod prin HOD JR YTATA URHANA om briakturk sfopifick Pezult ats. ain divertitaten activithjtlor pio dactive (care xefleeta un anunit mod do productia), ‘Tim aivelwl do dotaro gi diveraivatea servieijlor oto xprdmat &printro anmitt modalitate ao ute Lisare 9. Gimpalui ¢4 into anuwitti moaadttate do ox | _ganisare a epaiulut, go no rind triskturd ape~ eivico $n conatituires und amumite colectivititd (oo Jectivitetes arbant) of din conportanontul oanenilor. 0 ueostoa confert oraguind caracterul une4 deosobite: couple xiftt’ a existonye1 unane in orag, conploxitate din care oe pelevE uodul ds wisi uxbani, Zafi do cae intoreau) acononic copstituig.in prin factor determinant + Obiar dacd, aga dupi cum prea bine spun profesosul Mircea Malija, “Oragul in oonsvd actual al cuvintulut, are col uult virsta veaéalud nostra ; ¢1 e un fenoucn relativ recont, Ampus de evolufia modului do viahi 91 de categoriiie erttice ale ui Patne"esto interesant as sazizat faptul cl aceastt complexi- tate a existoatet uuane tn org -complexitaten este 0 drocoperire rece nta\Marx 94 Ungula' eau mferdt de foarte multe ori Ja coasts problemi, dar pare Zoarte curios Zapbul oly ogi fourte aly din caxcetiitosdd oxagulad, dup Marx 94 Bngels, eu aplat co aulte orf 1a luominiie acostota, m mu fafeles dn portanga pe eae o are accasté comple xtitate a faptulut soeial- _—_vi veGATi DE TORCA 1. Cave NU WTELEGET sosegnnk us cra pete tot 2) " rx juigTi noAR SuB/EE- conesyut ca eooperind lume". peepleariic $1 TRE- DEAIRTE * Rede seonories dmagolye Choy, cuneactiteare a vand nuns Aapreatonant Go lng.ard Go corectur ta dommnial fevearnvlud axbyn, face uxmitoa— yeseivze sefexitouze 1a faye Ingpaea in ncost sena a oxagulud sdunna do socueone a difexongea (so mdowi 1a difemnga tntre § gi sat — on.) nu poato 1a Engele 94 1a Marx si se rocume 1a 9 puoivetio spabial&, oa taebaie sk fie in mod oocnfal extinak ain ponetul co yourTe a1 dezechilibrului domografic gi al inogalitigslor feceucuica sau eulturale eare sopuri oumanii oragului do ced ds la ‘ganks Se ooze opundo woasntulud reeieiirit omulut total 9i podedk Geacuprs vatuzos © yaloaze eiboliod". Park e v0 envnye oa protenfiio da o defini noyiuma de orp, de foarte wulte oxi aprociexoa oxagulni ca fapt social d10~ gobit do complex upare intro serie de positid oxitica 1a aczosa fensurauled urban costenporans Oriticul Jane Jacobs connidess ast- fol, of orssul incamoani “vinfa sub foma sa ova mei complesk 94 ea ad Satenok". In acelogt sone, dogi {ntzun mod mult rai ascu~ $it, inprimat dé reflectaxes contradic}iilor motropolsi contompora~ ne, seriitoz] frengos Lo Clasio, zeferinds-eo 1a ronan stu "Bz= Dolul", afim& in cadrul usui intervin + "Hoatm mine voaqul este © stare de Tisboi. De co stare de xisbod 7 Pur gi simpli pontm ok agte 0 aglomerare ds persoane, triind improunk, adick multiplicing te Gazbatorile, toate ideilo ; aceasta cate qlitunanca yi multi- Pldeazea a tot co so aflé fn fincare individ Jo le agresiune 98 pink da durinta 2 cominayie, Pint la necrsivntea do a poosda" {anexovazc! ¢ "RA220iu1" esta dact c mirtunisice Sapobriva oxagur. Aud 2) “De 208, Rs sinh fascinet de orage” (Snd-ebare + “yiitomal ++ aon, ofeotiv, oragn?. toate £4 Adfoctcoa olenute lor de definitie mefexitoare ta aoti- urs de “ova! este possbild ounad prin intolegezea corectdl a pro~ valus, de urbanizare cz proces care carectorissass in mod deose~ av fonomaasl urban £A epoca contomporank, proces caro so distings Snsi-prin aspote diforite de 1a 0 toni la elva a rimintului, dar caxe se curvoterivaané totodsti printno serie de aspsote cu ox- ructor yeorral. Iajelagersa’e 8 en fe 4 94 fo acolagi timp a wanavlud do swlujie urbonk ea PIOCIS I UesAiTZalg con Teituie La inyologema ducked a noyiunid de ores, adic 1a injole~ gore de rapt 2 orajulud fn epoca conbouporand. La fapt Deyare Barley te P } @ascnta Tessnatod da uriomizore const §n dasveltarna wins de vie$H urban, actaait drzvol tare unt aed Andnpandont dood dizecti4 de cwptors si cane’ ( ini pox nesosar a aesten acoasth airerousinry chiar deck / gi ou abst mai mult, ou eft in’ ganaal eole.douk aspects, so suprapuan) 1_oste_vorbé ge \ ee Gasvoltbare ext Waband In teritorky ensdvg 9 modulat We ,aozvolta- ( GHiewband in acolagd toriverin Pintm configurafia proczoului de urbanizare intr-un anu~ nit toxitoriu o dnporsanfi dsosebitk o: axe rayortul intro actote Gouk direchid do deayoltare in sonsul ci} 1a cele din umk, acost raport oste.de fapt.o\HeLAPDS INVER CAITTAPTY ST CAL: pan LV |(panta~ patea fitna oxnrinaté eek, po de o paste, prin'intindsrea.terite= nsite;i gopulabied, a donaityid do procese, a dansiteyid sromamnve PHIn care ol oo carcctorizeash, iar palitatea|fsina exprinuita do fapt prin valoarea serviciilé: - le puten spune bene- flodd, pe onze procdail dé urdalzate Ta aduce conviejuirid oonend- Loz): Ce aifexonpi opare Ant cole coud alxictii de crestere, considerate uate dngeposdent 7 In prima variant asisttin 1a 0 “oytindere fn bezAtoria 94 Sa coolss4 timp 1a 0 idicare a nivela~ , lui fn terivordul Anitdel, astfod fuegt tntze teritoriul initdal $1 teritordul addacont rnin diferente de nivel ol modnlut de vie- $6 (arban% cau ma) doph cum so poate st'existe 9i cealaltt varian-, ip core fm tenitoriul iniyial nu aven de-a face ou o ridion- yo inuemanti a nivelulas, fn schinb, modu de viati urbonk oc ex- ‘iude in toritoriul insonjurdtor, ejungtad in absurd 1a o oituabie, So gaze sven de-a fa0 ou axtindarea 1a acelagi oivel a modclut de ving uxbend Snti-un tenitoxtm mult mai larg. Ea o situajde in ebuurl, dooussce practsca dononstreazé ct acost fept mu cate fnok. qoxtidl, ch Iuvi-adevix, pot exiute apropinnt de dozvoltare din: ponet as yin uston b tettorialud e@iacent g1 a tepitoriuint hovel, or eipisiodats proosaul do dttianisare na 99 produce ine danvolten: elle ‘a bnxdtordulud adiace at. Kozulté ce yigh © unurdea anterprotaro a qelajied intza ‘cantitativ et culivasiy im snuzal prcoasulod da urvanizare 91 snume, faptul edt! /Fevi nee bei vs, ca ww ol acoatol mod de view socesului de_uxbanizere, dor 32 de alts parte, prin creg-@ reglijarca Usuta’@tuteo' aezate dost ampoota,: cantd tatty sau calitabiy, poate of duck po 0 linte mgutiviovolugiay prcesalui de orbanizare din teritoniul respaetat prooosadut de urbabinars ActZol, pogligana aspootulni cantitatiy,, spre exmupla e fnotnderit in teriterdy a femelor de maniostare a procs aului de usbantsare, apl{oK.un dazechiiibri fn dezvoltaréa texitoriuiit, | S09 m ocmr mest 5 ure oot Genomeie da aglom raze exoosive ca gi ofle de disyezaare exesivii [mmametiowon, 0) racmam (er provocind fie,6-dovare care mi poabe face fafh comingolor, Zico . dotaze oaxe.depligegte en mult caxinjelo 1 oi fnkrun cas gf in oelh+ dels, Li:poitd deot ae eficient&~ In unclv cazusiy cna cost axpect mi a fost controlat pre eximplu fa casu) orapelomsdatelit, ele na ou contattast 1a descentralizarea metropole, | lor, et) dinpotrivi, au Snsrounet resolvarea problemelor urbane tn texibordal respactiv ~ ¢4 exparienfa Lond’ domonstreanil o| astfo do, situayie. 3 1 Relatia intre cantitatiy 54 celitativ fo cadral proce slut dg,nzbaniaaze, cate deci o problemi da relagie fntse consumul ae spaziu si calitates spa sp LuLu 4 j 64 dock conauaal do spayii este tnevitebsl lecat do venitul individual (fapt pus Sn evidenfd de cercetirile susdesilud Godiuna), realiztnd astfel © depondenth intre “bogetul de. spayiu" g4."Dugetd de tip", pubem considera ca fiind rireascl.o cregtete continal a cererii de spafii odaté o desvoltarea procesulud dn ; larbanizare (0 serie do siudii constat’ ch acest consum de spajiu 20. Snscrie Sn mediul europian intze 200-40 mp/indivsd urban): Cum 2 a Gnsi od4 dod tommoni ai rolafiot ‘trebuiose privitd in nod prospee- — ~ ‘tiv, avind Za vedere, protlema consumni de ‘epotid La névod naf2o- : mans tat «102 ) o oamucemte (meee nal (ponvma locult, pontsu produeyis industealk gf agricoldy pon Me Gasaris dtd» we) 0 tra recreatis''p4 pentru regonerarea meGiulut) pare fireasok in a~ ee re eat ee ae eee gelegi tinp grifa pontra couparea opatiilas gf mportenta ce tre ruta mul} wewm we pram Setanta Ei ee caee apelin 6 widlingns Snipe! nba iactenaans peice moa sivi, de calitate. Mumaio polisiok giebala « 1 mu otter) spat iu1ui, poate constatat bara ped atari pronovird a relajied contitate-calitate tm proces] ds urbanisare. Nonai in coutextal uned atari polstied globale e spafiula’ poste fi consid. rath ei problema densithy 44. de ooupare a terito, riulol; esigusindn-eo agtfel 9 abordaye ceachisi dar ooonlonatil 20, report cu oplelelte problane ole toriteriulat 44 dszvoltirit, Ke poten indi astfel 1a o serie de rage (Lagu este tm cas repre~ (sr vam mse A enor tas ermae gentaviv in acest sen) prestntind © aro valoare da patrimonin $1 care oupust emsterii in ritm rapid a populatied impuno o ctontie deocoditd Sn evuluara problaned donsitifii. Urmirind ofietenta constructiod urbane in asomenaa situsyil, donaitatea na ponte fi consideraté unifom repartieat, ci nunai local, raportatii 1a carnc~ ‘tar uneie sou alteda dintre sonle oragului. Ea poate £4 judecati nunad $n sensil unui ochilibm de valord compensatoare, eoordonats global 1a nivelud fnoregului teritoriu urban in confomitate ou re— Glaontirile Linitative respsotive. Proves] de urbanizare impuns in acest sons PROMEMA F8RT~ GRIL oragulad, care dag a datvat ce mult fn dstoria omapului, cgi oreazk dificalshtd tot maf mart comunitéydlor urban, se situ cart fnek intro poxijie fixk statut, intro sat si ores, reyinind, {SRE = SEPARETYDL POPOLAESSY SER VENTE, 2 SOE fn gemzal, atit rind rural oft 94 riul ‘urban, Aoest Zénomen de 2 COCRTIULA LIVER ( gates cn eo erogtore vertiginoasi | a a periferied oragulud ¢ estelle multe orl nunit ‘lal et tadartstel, eompet fh cumd mae parute do fn Literatura de spectalitate "fenonen de subarbanizare!", dorunize —~ resultind din caractoral Jocelisinil Ini. Pare mpotrivitt aceasti docuntre datorts& faptulus ch fn Za1ul aovsta’en tinde si ateste ao taps, fHxX posibilitk}i de dntexvontis, 0 situatie oars, aga ang eum aritan fnainte, osto fn cole mai multe cazuri o situa}ia nega~ ‘tivi. Indiforent inst de acceptarea sai neacoepierea acaeved dom wit, ote do sozizat faptal of fonommnul periferies ma are aoveagt ponders pontm toate aglomrayiila urbam si ch el este influentat in mare parte de stadiol procesulai do urbanizare, fiind diferit fm conditiile unui proces do urbanizare avansat san in condipiile oul proces de axbanisere ‘néapiont, aeoat luo find la rina — 8 She su influenjat dosigur de starea econsnicl a terttortulnt respactiv) In acaste condipii se pot distingo doud tipuri de_evolue { = Sn girile fn-care omare porta a populayied ocuicote in nedinl u— bun, aovet fondnon ce constitute prin crosterea poriferted fn jurul orapulud ea xecultat el migrajiel din interior spre gona perife ric &, in acelagi timp extstind 91 o migra fle din exterior otre ores, wigrajic in care ines o mick parte’ rin 4 ino da aona perifsric, restil ajungind si so stabileasci tn nn- clou. Eote © migratie duct a uned populayit camo sa trist in medin] ue oL¢ uvciu urbon, roman} 1a acest modin veodnd Hon oxy cad maz, dar fn aovlupd timp © popwlahdo a rural usu fn da ony Jcane @ twiidt in modi uxban extoteat, satupati ae viaga fn orsy, sprijindtt fn aselag timp yo ua veoit convonabi2, nignacii fa zona perdgerdel. In eazul unor mari orags anxious 60 consteti atabili~ gavea gi chiar rugrosul dinemicii populabied. In acoste conditil, earscterizind cele dod teritorii - teritoriul urban gi teritoriul suburban - se constat& un procesin caro condifitle de viagi, deck do nedin, scad in nucleul-oregului, orescind in sona poriferici(aceasta Pind, in gemral, situafia orasolor din Sxile capitalists dozvolta- ‘va Gin panct de vedere acouomic). Gol deal doilea tip al cvolutics acostai fenomen se intilnagte . (2) 4n terttoriile ta curs do desfiiguraxe a procesulud do urbanizare, aici constituindu-sa, de aseusnea, o pexiforie in ju~ ral auelowiat onigeuse, 0 pariferia fst care xozib8 mmai Gin Bigrarea din exterior cktrs oras a uel populatié care ronunjé la mediul rural gi care in cea mai mare par~ te, fie din notival ca nu are posibilité}ile de a pitrunde in orag - ni refor 1a posibilitayile de a se stabili n centru - fie datorité Zeptului c& G4 convine mai bins acaastH situajle, fiind mai aproepe a staxea din care a placat, rimina tn acest teritorin periterio. Dex urnilsind acoast® oltustie in casul preyelor agri, @ orapelor nijiocii ei umori chiar a orageloz mici situate tn conasyiiie unud proces de urbenivare & mare anverguni, deed ou ritm Zoarte mare, constatiim cf, faj& de oucloul central al unui oreg sxistent so cons- Gitude prin agloncrare o parigeria, care aparo in cea mai maze parte a eagurilor prin migrarea populajied din locelitiitile inconjurttoa- re, Se constati in acagsth situajie ck, in timp ce in nucleul cen-: ‘tral al ozogulod asistiin 1a 0 ridicare a nivelului de viet, a inp! ce in conunsle, incojuritoare asistim, da asemensa, la o ridicare-a pivelulai do viebdy Sn ooste porisexta nivolul @ viaht minima sot zut, acost lucru reflectindu-se atit in modal de ooupare 91 .dotare el terktoriulud oft 94 4n aspectul spatial. Kitch-ol in mediul cons- tmitycaveritabil fenomen de ip0.duaneca mo@iylud so constatd ou predilectte $a intexioxl acoator 2éne porizories, acest fapt xezultind dia tendiaba populayied stabi Lita ald core pirécind, do, cole mei multe ox localiviys ob tradi ‘Yao ourturetd reouroseuta ummireste fn foi) acasta o apsopiaze de nodal do Yichi uxbank Snosxeind 0 Gopiere a’acestuia. Mn a com testa of ef acsasba oate un obip de asimilere tmptata a noaint co viaj% uxbani, trebuie subliniat faptul c& prin aspsctole sale noge~ tiva presinté riscul unor pisrderi fosomnate pont mdiu gi cultu-rh, ponte ooleotivitatea socials (uxbant 54 raralA). Ssho owned on exomplu, pontzuct datorit’ ex gterii continue necontrolata 4 aclowe— raed de oamni/intezesc, “onde esto erapal in cara si poyi locul Lis gies primejaia undfominkrit pi @ poluirid clenontslor vitals 7" (eum se intreabi profesoril Niroda Malija). Dect roawltd de alot cit, tab inbr-un mod oft mai eo: @ in oadrad prooasulud ds tirbanizare, gxistonta 91 doavol-| tarea oregdlui nu pot #1 Lsate le vola iobimplarii, deoarece, degi procesl dg, urbanizere esta un proces ca caxactex progrosiat, semitiv, stunct cind se qeattsoart neconbrolab poate sk dic 1e 0 sexe di situstil nogati- Bigur ci scest sce negativ trobule interpre ‘a Faport cu gondipidle oferite ao teritoriul x spectiy decareee absolutizat in mod nojustiticat, ol constitute punstul de plecere al unor woril care propagiand “invosx cezea 1a natura" propan locuizea isolani in tevitoriu, Anovoiiaa pune te ao vedere so“sprijink teoretic povcondifiile pefavorabiie de locu: ib care apar in martle aglowrafid urbane 4 dar 99 aprijini in ace api timp, practic, po pociDIliskyl2e pe car o anumibs pitark a som cistiyid le are in agi crea cea do = doua 2 nyt in oxtexiorul oragulid sauchiar fn a se otabAli 1a anunité dlabanyt do ores, in felvl acosta pubind af ponatieiosa fn ecolapt timp dy avantafels de=4 guiriiodisperesbe.in naturk.:adoate teortt, anounitecde-"ruyelizere! na sint de altfel, fn fat, deckt nigte nod coutéxd spro~de ‘abra- “Lisaroa urbanii, dectt ua miglec do a fugi de couzalitiates maid a fonomnulad. Oxi enncasieza profundk e acosted oousslitiys condues cunoagtoxea contribuyia4 unni larg evantal de probleme fn Ge— ferninarea pondorii espactolon positive-nagatave in procecul da daz~ tare urbank. Tubro aceatea prioriter, se situoazi fndrwmeme qregterit uzbane In Limite contzolabile 94 fnchidaroa aco sted oveq” Gord Gnéroun proces laxg de dozvoltare sootal-scononlc 91 culturela a sooietayii, onganizarea in reyea de localitiyd a tomttoziulnt, ridicaroa odlitativs a servicdilor pe core oxayul te oer locuito~ gllor sid, acoréind inecnniitatea cuvenité anconitigilor populayios nou sosite in modiul urban, gporirea proooupirii punta oolitatoa poyulajded cars so stabilosto in medini urban » sporinea valorii “eragulnd ca uedin complex, favorebi1 matoria:. ‘51 spirivwal pontramae 12. oxistenga unank, gi fm legiituri cu toate acatea, dex punind problone spocdfice, definirea posipied cohoronte a ruralulud in sistem wediulud construit do vies ‘URBAN ~ RURAL tn, nod doosebit trotuie al aven fn yodore un anunit as- rot a proveailut do usbebieare deoarccs do ces Iver doping Sn rite parte osiuilStkpsie 2ui de x0alK coordonaxe, Bato vozba do t tua iu consideraxe desf¥surarea procestiai’ ds uxbanizere £m faroarea gtorgoris diforantot ain- lore orag 94 sa, idee cans tomat datoritil aonanlut Yetovio, on tmbuse privitd in sins, sinplist. Tn wapoxt ou comtt- Gitte ceclel-econonige gi politico Gin teritordul xespeetav acest vencept jonte ak prvainte acpeote Aiferise, relevind in ocelags Ciap mdaiiidyd Qkfonive, prin cam 1 poate fi pus in preobicd bo eetimt tot nai molt tnorea c& "uxbenizere risck sk distrust pocintevea jon Tinck do agemenca & na instala 2a er altocva seett » copie otasaat 51 sirock & ozepului". Ustanizares poate si ao afishe gf GSatmustiy atupci cind ma este supravoguesttl tr fonte Jatusiin eqla. Pentru aocasta, trebuie ainsistat acupre Zep taind of ptexserea aiorentei aintze sat gi ore mi poate £4 com Ceput ce un proces rapid, of, aimpotrivi, ca un proces da foarte Sungt daratil, cu o deafigurare ma IntinplAtoaze cf conptiantlyes e phat, -fn-etape dmpuni fieéare annmite prioritiyi. Bote sré— fir a ce considera ck dispar akfezenta incre o locelitats zur] lg 0 localitate urban, presupunind ci putom impune fn ‘lotelite- tea sureli-noasl Ge viaga urbank. Bayerienja danonctmank oX aonst Tucze au gate poctbii, #4 of tootal o scemmmea once tte tavori= yy woand acele asyecte negative ds caro vorbosn in cadre) qocemnal Uf] noma woe ae is fo urvenizara. Bapextonga danonstzvezt of _{@) sesame #HO Heke gtexgome diferonjed Sabre sat $1 orus pormete de Ih Smbunitsyinea nodalui do ving rurali gi abia cup facoea poata grace prin tronsfomazea seaatad mod Oe Pr A" « "Fini mall in wod do visva urbank (pontra locali~ (Oo 9p suman mans wm ane, re Gai rurale, daz in viltor urbane) Uinsind cxtre "| vee y ow jun nod de vsafa in eoonpi unttar pe, Sabzecul texito-} Sag cts we actunne aecanaren-ntoes corns a z ¥ ) eta. wa® 16 # ~ Accast% consigeratie ste motivatii, aga cum ne areth si- a oe ok poccnoul ~ BARGES SoMican mu Om tere noastz&, (L)/fn primal rind de taptul of ys CL Fegan areca EISTNOEA A “REETIET BE Aton de isbenisare privind acost aspect, adiek ol gtangerii eiforented SUIT" ASVORA OMIT ISNMUMLATE, 5a Ture wk fae ene ex ae nae Savtmea tr on eek ee =k aero FT, fuse sab ot oxag, este proces inpuisionas cere Ss nt ot eee Zoummmdat) dc doevoltaragecononios a terttorin- iat mapichiv, or deuvoltaxs economic, inplicind un oZort wan 54 SaeeRenierarate se ‘pananedar daosetdt, mi se poats moaliza dnodatél, Niwlul de viayé ; Geta 0 consocingX a productivitiyid, iar accasta rezulsi Sntre alte Tue wenat sere erat gi eéltectea mnsit Gnpuce de popilayia activa Do ato! | gy queen ggmsgrmmm meweneean fo telatio do datemdnaze spre modal de vinta, rolevind Amortante ' feantud €) aeatiqurere 94 a contimvtalus mos in wtatcowa citivt- Of AL salow ® ent (valor! da durata) : Fentm 0 localitave zussld - gi deci pontmu teritoxtul afeotat cd ca vated sau ca bask productivl - este important ¢ipnl ac~ bivstipslor productive gf Geadul do teiplioam al popula}ies 20 anzste potivinays. Daok in oadrud Zenocenulai de mAgtare de Le sat spre oral quit timp soa consteta’ ¢ migraze tinzfad spre activiti}s ascaltrioate feu subeaticieate Sn mdsul umbaa, (fapt on Ampact deLavonnbi2, Spor} fant Inceogeb! gentza eras, privind oxegterea sa vertiginoasd Sm parc Jed ou sabizea aoorimnii sale de conunstate), sesicin astiel o migra xe fngouvati, im opectal dia xtpdu) tiooze tulst spre setiviniyt cald~ Floste, cooala avind in ecost sans un rol covispitor. spre dvoanbire do prinul, acest aspaot pam a avna o azo dnportanpl, wad oles puntra sat, privind problina ulilisieit tn profil socio-econoaie Local a fox feet ston mune, Zept oo Snpuney pe 60 0 pect, wodsralzaza in contiona- | dps tent may zequsec fo a ayetoulinrld, dor ye do alti parte pitrunderea tavptath @ prodne— me elibed = bake find indactriale in teGdtoriel sural, asiyurind estfol oxvindorsa und Ea eile Fronive atversiviedad gi asupra eoupajied Locuitertior din madial. ott = mann arural. amplasazea alel @ anor “obicotive industrials agrare, sectid ale unor intzopiingert iniustriald Gk oraseo opro~ phate, ants’ cle iniugtried locale, cooppratind mitogueixestd 1 de consun, ele coo zativlor do prodioyie™ (aga.oum, ‘rozu.tind ain ‘treo apreciez realisttl a situa}iai, o otipuleasi fin prodoctul d tego privind sisinmatizarea toritorinln 94 lecaliti}ilox urbane. 91 murals’ ~ art.16) va duce cu sigurenj 1a 0 valonificaz -ouporicari a xocurcelor mateyials ‘gi unane lociile, fumistad o bart, solidi pon~ tra ridlearea calitetivi « moaotai as ving. Ta perfoada 1970-1975 munai induetrda republican 9¢ instaleas fn aproape ‘oo Local titd surgloy So poate voxbd astfel deopra o oxprinare erectivil @ relayed Antz "deoponbedlisarea industzicd" gi pronovares tndustatal izizit aurela“(concept desbitut in cadmil “anes reuniund ONT desfiguraté fa ‘geptenvrio 1973 tn Ronfinta). Tn condipitie unei sistonetisirt teri- toriale eaze urnizeste stabilizes oft mai Justa a aritlor de conver genb& a digexitelor intoxegs fn eadmil unui anmit teritoriu, 0 ase— nena Gizochio privind dasvoltarea oconomict trepiabi a localitibloy rurale, apaze cao contribujde substan}dala in oxgantzama supe rion ria stmicturli refeled de locdlibsta, on imfluenye Zavorabile asupre stmucturii localititilor. ol tedtinr (2) tn al Qotlea sind, de faptul ok @o- agurerea pmcesslut dg uxbenizara, tn sensul stezgrii Gizerenjed intro cat $4 oro, implich transfotnarea-mentaii- lb &.H4 de-oxdston& a omni, accasti transfomare fiind cilt msi greoaie, mult nai Gifiedls de raltsab tn nodiu) rue) (astizS mad stabil), dacit-in mdiol uxban (aotée’ mit mai mobil), Angelogind prin aorst nedin urban teritoriul oragului propriu-cis 94 ‘aa cova pexigerie care be conststuie de apt prin nigzarea tot a uno osnoni din mediul mural. acsasti difioultats de transfomare & nontalivigii proving, in primal wind, din specitionl economic al o0- tiyitiiilor mane atit de éiferite de 1a sat la orag. Fapiul ot ieds- 11 raral onal eat Suck logat §n maze parte do munea pémintulnd, matituie un elenont detominant el actsted montalitifd, olonont: dn teminant care feo oa cond oanuml din modial mural care tind clitre onag of fo nuit mai mutpunifl si se stabileasck fnta-o donk prize rick deoit in intextorel oragulut propriu-sis. Ideee @aph cam ageas- $8 modigioare a montalitéyas ouulnt g1 Implicit a modus eka de ex AytonyS cate nad agcaxé, nat simpli in localiviyilo apropiate da ‘foray decit in leoulitiyilo ruxelo nai dopértate de omg, cel pubinBe Ante ssuith privinga, ami pare’ gmgitai. Aevasta cnoareeo, in cae dru color dowd oatogorii do local itatd axisté aivorenjiert mart din puactul d vedore al aspectelor po oar’ provesul do urvonisara,’ care 0 desftigoaré Snty-un toritorin mult nai larg (spre oxemplo in fara noastzé fn Gnbrog teritoriul najional), 2o prosinti. Do ce 7: Decare~ ce cu oft localitatoa osta nai apropiatk de orag cu abit asistim 1a © migrave provicdrie pentru muss nai accentuatt 54 1a 0 migeare ‘Ge~ finitiv mai resteinsi. Onul, capul Go fomilie, proferk si-gi monbink fenilda fn looslitatea de origina, nmai o paste a qevstoia amind af moarci la orag, s& luoreze (coa 40% Gin waiturile faniliilor tairi— negtd provin astfel) pentru c& in folul acesta po Lingk un voui¢ Iu- nar asigurat ca sdlarla¥, se uenyine Sn acslani timp avantajul uoed gospodiril“rursle care-i furniseast, do asonenta, o sorie de bensfi~ edd. (Un shidin asupra conund Girbou, relavi raportul do 194:195, oo raport intre numirul fmiliilor agrare gi cal al familiilor sémiagra- xe set neagraro - §4 ines nn oste vorba de o comund situaté in raza do Anflueni dixecté a unad orag). Acest Zapt confexk Joealiti}ilor respective un caracter cu totul deosebit do celolalte localitiys 2u- sale, Faralel ou istiriyee fnsemnelor ontsenestd acsasti.situa}ia per mito donaturaroa elonontelo> tradifionale in ponctul de vedere el mo dului de visti g4 implicit a moaniui de alcituire a cadrului ce via~ 44, dar in acolagi timp gi nentimma insistent a unot trieXturl spe eifice moanlui de viafi moral. In amononoa Locality’ procesti oo transfomsre a noa.Jui de viagi cote mot mod brutal, contradicfiile Ziind mai puteraice, Zi wi ca scost aspect si duck cu cortitudine le atingorea unor paraxctri calitativi superiori, inaintea altor localitiji (privind fenomnul tn intreage sa complexitate def/nith prin conceptual ds calitate « vietii) Ansrueit este vorba da un proces de madarnizars prin {nlocuire care 20 core asiuilat, reyinind troptat valorils do nstiigiduit als oivili- zafied uxbona. Indifoxent do natura aa (ea mutt social sau grogra- fick, ca Lmevenj& o4 intonsitate) in fare noastrk migrajia populays- ei rurale spre orag este un "feconon major, caracteristicl a vie {id rurele contoaporana, prinsé fn viltoaree uaor mutabii de ordin socal ecoroaie logata da industrialisarea socdslisté". Oonaiderind astgol nigrefia dept aspect eametaristie el procosului de urbanisare, cred c& spsucigzea 01 ca factor al urbanisirit populajied mizale tro bite Snouyité ou mare erijii t é oo carsee (4) nn poate £1 vorba aled dacit de yosibila arbanisare