Coperta I: Biserica Manat Neary (90. XV) Coperta IV: Catedrala Ringe reamul, Alba (1922) Pr. lon VICOVAN ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE vol. ItDezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania (1698-1701) si desbiareaBisrciiOntodoxe din Transilvania a avut le acum | tri veacur prin consents pe care aceasta la provoca, pn asi ca represint un bic foarte atl, Pent itelege fs mai bine ce a fsernat uniea” une pt a bse! Onadoe din Translvsnia ev Roma, vom aborda aceatl tenn tre prs proale {Despre ntl eu Roman general 2, Cum sani niga In Transanis 53, Conseciel oigone nationale ale unin” i situatia actual a raponunior die cele dou Bise 1. ,Unirile” cu Roma’ ind cel dou Bisrs, vinta occidental, sa despiit oral 1a 10S4 ee ers de mi diferent reat, cas pot consti ea {eau ras de stuns: dout crest Seosbie pin mona, carac- ‘en, cultura rentarea polis religions a poporelor lor, dou conf ‘hn cresting ev erganizatic cul practi si unel credit deosebite In secoll al IXlea,cind se desfgura prima fa schism inte patra Foti si papa Nicolae I diferente dite grec yi latin er festa de accent ele dous Bieri fac de stunt pe ata proces ‘eosebiia or ‘Neinfelegerle dnt Origa si Oscident, ca forme si cadre a dout ‘ise deoseit confesiona, sau prods aia dupa sepraea lor poi thet a lumi eretne In dua impen, anal de RAs all de Apu, ce bzantin si cel ane, pia incoronarea Ii Carl eel Mare (la anal $00), ina toc, nites imperil sir, ce pti tortie, unitatea Bise- il Cu alte cwine, shia poled promerge asf cee biseriest stProblema unis Bisericilor ete to att de veche ea despre lr La scura rere, dup rupereareailor ofc Inte serie pal 6 24 de Constantnope, 5-2 Inceeat resales lor pin murerod tt ive ine Bizan i oma, a carr store se intine pe parcursulascole de ‘weit side abucium ‘Cu toate et au avut le ma mule incre de unite, amit pe csle ai importante: Lyon (1278) 5 FerraraFlornta (1437-1438), ol dover Sind dima oe. Aceste inert de unre pot fImpanite i doun grape: de I mace schism (1054) pin la cadres Constatinopouli (1453) 3 apt aceaet 5am pain veemea not De sublina ape! ca in prima peiouda iced de unre a vent sin inaiva exclusiva imparalo bantn, din modve srateive(pen- ‘18 prim ajutor militar din paren pope! mpotrivapercluli tceas, Daca mpati izanini, in vedere tinged opal lor ofeen une Biseriilor, and penta aceasta 0 oareearejustifcars, apna! cu ace pre” npr, papi in schimb mavens nti o seed penta a tata > problem lumeased peimind ca ,marf” de schimb unites Bisco. ns acest ara neo dite papi se conduceau dips pincpl mia- chiavelie,scopal scuza miloaele™ adevast ct im acest eet de amie, Imps bizantn au rests ata de pts lo si suitors st Sissi ish aceasta to nu justi atitadines paps, de conductor spi= ‘un. Inst maniera cum sau desfisurat acest yi smite seu rezltatl lor au Beat pe izatins satire ch prefer tubal trese ‘nei papal, Dupt 1453, ciznd Imperil,bzaniid mu mai aveau nisi cea mai nic usifioare'saacepteprpunrile de unit in putea Rom sie tt ptm sab et iniativa. pa aceasta, papi sa sci pli ‘ca unit tn Tanti de situatia ere. Deorece grec se ges su jug, gin, avnd via dia ein cs mai gre ru asi La stare de simp ‘ontribuaii, eau teotan staplailr lr penis deepal de th pe cae ‘seurprau cu haracul, era tibutar eu cop lr, din care se eel arma eneerilor, obliga usiases in obscura alps, i dep iy sol, amon ow trevor ft as apse ss snanifestindepin bette een, nu pues ric nol bse sa ‘le repre pe cele vechi sa) era considera de Roma ca © prod ‘soar imu mai putea fata peas tetaivelr ci pe clea propa nde. Nefeiciea lor it cea ma aeesbl ademeninlor roman cao fc, Bi flosese n locultttivelor toate mijocele penta a ate pe rtodocs! fs unre. Aeeste miloace au fost diverse, ele find flee in functe de contenu politic, social, cultural ec, le milocele florite <6 Roma pent atragere odor I uni, anti ‘angojarea in aceasta actune tezutor, odin monabal apusean ‘ae, in mod normal, aveau ca ost principal predicrea cov si Dumnezeu i ndul erent, dr pe care, papa, dato Fidei Tn 168, i uma press general austria, Dieta Tansibvaniei a fost revo aeepee .protecta”impratulu Aust. Ca mare, 1a reasfinia sa Mitropolitulu chiro chir Ico a Biserica mosull st la ‘hasta Porto Din botez se numea Petra Peneu, find fal ut pops Etim” sat ‘sei Tn stata romsnlo din Tensivanin er foarte rea, mai co seam a pretilor ortodocs, care aveau stat de bagi, snarl Pet ‘enti Moldova pena intra in monabism, dup cum ise Sirus Semelnic al Schiuli Pocrow: ,Acest iubitore de Hristo, din tink ‘acs si din copie au cstigato Tesbinte si ffoeas dragose cts Dumnezeu, penta care ce patiarhul Avra, sa ist pt mis cere sale si pata, sau emer in pamint sin. carle vind Spe Evanghlic a viet, pe toate least eas, pin at re Din acelasi pomelnic alam ctu Pet aint fn obsea Mie ‘asi Nett in 1694 ,nevoindsse intr toate”. Dupa te ani (1697), 4 Tost eli sub mumele de Pahom, irl sur timp, se pas, fost sirotonit acon, jar probabil in 1701 fst hirtoit re, ind ve sien de aceasta weap” Dovedind ait de bun gospoa find un suit in ieonomi’, soboeul a rematet si ha unt yess mare, toate ale bse increinndy--". in iu fel fame admi- nistatve neces mult imp, ele ind de cele mai mule ori opie in calea progres dovnicesc, Pahomie a sts riscumpere vemea ‘in eap in teape ridicdndse, a inceputy si mai ev osu se ‘evoi din ute in putee sporind in fptele bane, dpe plist, ‘ho i pi fcindise tana ator. vi sale mbundtite sia vats seule tr Athos rominese”, Neamt n 1702, la mate egumenul Toa, Pah mie a fost ysl Be soboru, fra de voie, «primi oeérmuiea a toast igumen lay pus. A condus Manasiea Nea i seas 1S cata pin in amul 1704, cdnd in viata sa apare o now coi In aceasta eee, din cata sini olomane, oman, et de all to ‘ortdocsi in Balan, se nda, in ante irate Rusia mare puters aa ertodoxa. Pe deal pare, si creincos din Tranivania, sin aa asus habsburice, it puneau speranele tt fn Rusia Dar ‘ceste legit mera muna din interese polite, et eau si leghtur de ‘ordi dubovnicese. Acum in Rusia aia conoseutl Sint Dimitri al Ros- oval, suparumit yal doilea foun Gur de Aur, cae suming Rusia Mica scare ambla de fata pret cuvnt de spsenie™ Prin ative sa complex, ca start, preicaoy, autor a numeroase si valerase sre teologice, si mai ales prin tira danovniceast i Scat pustral, Sint Dimire imps ca una dine ele mn de Scama persona iti ale Bisercit Rose, ind toeut rnd fiior la Scart vreme cup) meartea sa Importnta si const din cure de Felmpite eligi care produ o miscare acetic sh impli ites tut duhovnicesed nou, Auzind de persoalitte 9 viata a, Pabomie a drt sit cunoasst perma pe Sf. Dimire. fn acest sens, Palin -a dat demisia din eg ‘meni in pinavara anu 1704 sa pecan Rusia ude a rnas vee dd 2 ani. Vzis sa ava dous telus apropinte: deal cumoase pe SFintal Dimitri, vinta sa asetca si opera s2teologiet, days de a Se inchina moaseie de i Lavra Peserlor upd aimnatilebiograful st, asp tile au fost pe masura, tn Rusa, Pahorie sia pete bund periods Ae ip la Kies, un ores eu o deoscbinatmostea culturalas pital dhnvorad celebet Acaderi infinite de moldoveanal Petry Movil. Si hp toate probit, Pahomie arf studi itp prin 1706, men- tune ce elt dinto tnsemnare lel pe © Psat cumpara ycind am fost a Kiev”. fast cea mai artoare dori sa era der cunoaste si de 4 prea Stil Dimitrie de Rosow, cee ce st si eliza ind ups propriate multe le cu sfnia sx asculin intrasfina”, motiv penta care Hl si numeste parnele stu sufleese™. Cu sees pile, SE insti rit so lures niu Rota de aur, 0 carte de insta, pe care se afl consemaa so seu convrbie stl cu SE Dimivic: Si ma inwebut ce doresce inima te? 81 Fam spusu ea doresce st peieact vit cu tcerein pus. Si mau blgostovit, in oats nia si ray aisu: Doma se eu tne, st unple dra a, ‘ete 7212 (1708), In tmp acest ctor, Pahomie init ‘u ahiepiscopal Cemgovalu (Ivan Masimovii care oe, 1704, carte de invita paris Ia Moscova Tt acum a ads i un manus Slav Motiflncularkieres, tipi in aceasta patie pela jaa so. a XVILea si care ese foarte important din dout motive: este sngura txemplar de acest fl, al cau original gress nei ase cunoase ese Singura carte desu ce cupringe rinduiala caters petal ‘Prin nul 1706, Pahomi, dupa ce au dont mult folos suftse de Sf. Dum -a inapoiat farts la metaia sa in SF. manastire Ream”. Supt cum eonseraneaza .pomelnicul el mare dela Poco. 1a imorcere, Pahomie, doi de © Vath monahald mai auste, a “eras reprimeascsegumenia Minstr Neamt sein scborui 4 corut sl ylase se iniseasc la singurtate tn pustie. Avid bine- uvintarea St: Dimitre si acordulsoboruli,Paomie sa asezat apealle ‘untelulChiiacul, mu dparte de Manasiea Nea, ude ean be deo vebit de potrvit penta vata acc shah a fost urate tv Sine cen, al earor eta mume le afin din document: Stone, Macirie, Lacie, Joaichie sali, eu ajtorl eirora a riicat si cteva hil In aceast vreme, dupe cum etese din aclasipomelie de Pocrov, Pahomie se lta, pe de o parte eu patimie, sind Tn Leal for fapele bue, iar pe de alt, vad 2 i ostn rapa si face ob dub, a eopaci ei nerton sin lol lor siden porn riod. Despre ‘ina nevoinee sein aceasta sistema sven prea male infemati Dinteo insemnare pe un manuseris slavor, care afl in biloees anastirit Neamy, afl et el se indeetnicen ou etirea mantseiulh orimit de la St Dimitri, care pene el er el mai mar ever de op seu care i adap suet in lone sll, in coliba se pasties de ‘nuts inde ma rea anemia sci dos ‘cia fos gist de ctiva boi ai domnitruuAntih Canemir 1705-1707), ere venso la vatoare, Riminind peste noapte sik ri a Pabomie au discutat lucrrduhovnicest de care forte -flost ‘san beara” Lascura reme fs, rind episcopul Lavente de Ro- ‘an, seal episcopal riminng vacant, beri ere tem i cunts > Pahomie Fu vecomandst cu cldurt donor penira seaunal de eplicop. Astle la 18 deembric 1706, Pabonie find chemat la sinodul pridt de mikypoiul Moldova fst als penta demnitatea de epseop ‘ke Roman, edi ,Domol Dumnezed nba kt cas saa el ca sub fobeos tn acea pstictae, eau eit inreding fl pastoriaellor sale ‘ele cuvnstoire, exon edie” este edtevs zie, la 18 ianuarie 1707, Pahomiea fos hirtoit ahi rev, Aleverea a, med e peste eniscopi de Rit i Hus, se dato- ‘ea ati persnalat sl, et, se pare, 5 spill dat de cate nou! Pahomie un mare tater, considera ct ete semniica- 1 rem integral. Doamne sue Hrstoae paste aceast Sita seri sup are mii Shine Tale i vee! pelt, nesta, ears, nerispit. Sto abavete de tot mul lu i de tf vias tpest sulltest, cei viz de ei nevizut, st de davoli side toate cre rimegile satin, si pe to feat care peter acum cari vor ptrece st fe acum inant pin la Pri pe taht diate care st Si trimite Doane, Hsuse Hristoase, la acest sfint loc oameni care ple fine Tae bu, smeri, vata, cred! Simi tts deplin beck sufletese si trupese si ne ihvete de toute neptintle 5 bolle sufletest topes ne darieste Milostve, pti eu lacie vath pina pa anc tne lj Sige Tale up rider bse, Pore a cru, sia si primitaprobare, ca Schital Pocrov st le de sine stir, st nu depinda de Mantra Nest, in veeres ssn indepeadeneiPabomie a obina pent titra 81 serie de propriest (pris vi, tereur,o moa) | 1716, cin au avut oe lute pene dome nr boeris dom Mihail Racovit fiat pene a tia oa la dori), Pahomie a pect in Translvania, ide ait in Poloni, unde sa imbolni, Rind nevot st sear la un medic tn Lvov. La intoarere, deoareceunul din bei cu preteti ls seanul de domn a adus un detasament de atric din Arad, timp cea oincs tocma eu pleeaea Ii Pao in Transilvanin, donnie ‘oral Mail Rac, care va csi tron, ba bint de legit cuaus- tei. Pahomie, din dvi dea elimina asmenea baie rts in Risia la Kiev, lsind inocu sau la Pocrv pe ieromonahl Soffonie, are fsese itu een” ic care a pus bazele sas de la mine tele Chiracu Prin weenie si, Pahomie tnt etura at cu Neamt ic tiora sa timindle in continure cai de ul (dou Psat, an Tod Sun Limnghir Din nefercr, nu avem decit exwem de putine informati dep tn pol petrcut a Kiya Lavra Poses, in uli an de vin 724, leat testament la Lavea Peters rims Potov.Testameatal se constuie cx un adevratasezimdnt entry etitora a. Mal int dt tov indict cu pivt a chilis cre sale ir apo stables reulle de orgaizae le sehitului, ea o complete fa hotrrle Ite la inte imeite. El recomanda ea toi jromonahi stain care vin la sci. ie ereetati penis nu fhcotonit dine ee, far clugii tansifvnen Si fiebine ,ispit” penta anu ade cue ereia uni, Cel care deresesnr in monahisa trebuie #8 peteaca ean in shit, ca novel, penta sts pg sft up sft pravila.Schimic rebut duct ‘Vit de ost, n med, ugaciunesascultare fa deegumen. De ase ‘net Pome hoist cu mae lestem si nu se mines care tn chit ‘iment sh ru se amestece in eburie hi ici st nceee sel span eu he mas, Binccvnteaza pe eo ere Vor juts vor face doa t= ove tle, indemnind pe pia care vor ta la Poerow” st ponenensch In sfintleshjbe pe domnitor pe boie, pe mitrpelt si pe egumenul Munstrs Neamt A tovut Ta Domul ia ant 1724, oseminele sale ‘isrnd-seatz n Parnell St Stefan a Lavra Peverir. Staretul Vasile de la Poiana Marului (1692-1767) fnceeaea desi reface biogrfiaacestui mare pine duhovnicese «ste dest de del, deorece dateeeuprivite avai sa sunt extrem de Sauce. Se see niseut in anal 1692 in Tara Russe" dup cum fra el ns iar testrnenn su sree tune lind a it a Poiana Marui fost in tr ttn, impreunt cu fait me asi Din punce a avut fire fear religions, incinaa spre via mona- ‘al, coe ce La determinat ss clupresst de timpriy. Avetit mai ‘it in Rusia iar mai trea a tecut in Tara Romaneasc. Se pate ct ‘otra sa de. veri in Tara Romdnesta se dtoreaza interdict’ din Rusia cae le intezicea ealugarlor st uaasea In sist, dupa cum relncazt si Pasie Veliccovschi in dutobiogafia st. Ail In 1713, Vasile -a Sali inpreua cu ali cur la Sehital Dba, pe care ‘onus ca star} 20 de ani Ai devine preot si apoiegumen. Deoarece Schitl ea seat in apropire de oral Foca, find nu toma prilnic Pra o viata ola in post i rugiciue, Vasile sa howard sic un ou shit et mai departe de aseanle omenest.Insotit de 12 mona din fi peste 40, Nsile, dupa ce wimite pe o serie de fit la Schiturle Tosti si Cimu, purcede la ridicarea un nou sehit la Poiana Maru”, pe ature in tinutul Buzilu, acum in judetul Vrancea. La riicares ete tore sale, preum si shill a comtribit material si domnitorul Con- stantin Mavrocordt. Nou Hes din lem ved hramal .Naserea Maict DDomnui. Vasile wage foarte cunoseu nnd celordoito de vit hovnceasd, as ineatvaajunge st aia in gra sa 11 schtu, cu eare tinea eontat germanent, fe personal, fe rin seri sl, In aceasta caltate de indumtor duhovticese iva inns Pasi Velcicovschi Innes eu Visite Ft determinat pe Pasi inceapa © noun ep in Vata mona, Dup cite se pare, Paisie a fest niciodaa Ia Pokna “Marui, deouce a faut ct dacs Vasile arf cumoscut arf feut prec, oF el tocmai de accea a git. Ass se explil ef si tunderea sa intonahiam va aves oe mai iy 780, ts Atbos. Comune f= tel de Vail conden dup egule S. Vas cl Mae i n- Maes ia ct opt model clas le i comune, esi dp ee ale Manet Athos, Shit a av un regi spec Nu a ‘nia en ha avenproprieti dina pezenta ites economic tn pe de alk prt, leet cond den ms, dpa cum st maja ile yn sad sarge mio, -nttopolitl local avd dept de interven, cinder neve ett 6 acaba cit a nly sre Vl a dat og are ice De pi tries fears ire sci, ts nga cons So Care sib duminica permite se ac ra lap celle ‘lind de poste ‘hn caositor al Sie Serpe Ste Paing, Vase dea ‘dre pnt gh cums poses, i psec EM seca pe drumur ree in vit ubovnicene. De pc pie Ia Son el ana dnanaen post sun nepal pares aa lea Siti clugr™ In np x ost mechs it peste ma Sen nar, i pen itt, exe dl rade Dupe va oe Saba are tec: prima obs; do vite nd a re Fi Ii cle de ml su irae, avn toa conn st sapere In Gt li fro tion a na, piv, pene cise ‘inal cei dein sai dupa ce sau nev pe cele dou” Four frecventrevene fei Vasil a nde dea si file Scrip em ve om, evel fice om, hee Spires Imidiesixengoare st minuoar”=. Pen un om va bi tai nu ete de une mum elie Se Serr cnr ebule Sle wrmatas de cies sree Sir Pa le aor newton fa vita ubovicssch ‘A oct a celevesie I 28 apie 1767 isi sale pines odin Seki ea Poiana Mara Ca swt Vaile auton corbin evgorara visti monabale sick tes, recuse ‘alu fat de mare foes, eves dino sera + ui ug cops pela IS. Asa fe demasur pert a vat acest fe pest Sa a pov sale Soviet lida nt umn vita ‘cht su, seer amndout aces fon flit, drs Sup cates stor ele ‘it pve activites scat, acuie spe csi vee cat stata Vasile fst in rien Schl Poiana Mir cet 4 event an verti cent de elton" Aceasa is pin tnd is bogata lots cht caren 1867, In cha plana incendiu din 1771, mai posed inet 543 de volume, ei mamascrise in slavond, rust romain Tot aii exist o adevirata scot de copii, ‘manuscisle find copiate in cea mai mare parte in limba slavond, dees rece majoritateseluiior era rus, dar in limba om. Contin ‘cesior manuscse er opera Ii Vasile si ma cu seam cre patistie, Prine autor wus (copa) eau toy, 4a reprezenun i spiritual ruse” dar sin Sf. Vasile el Mare, St Simion Now! Teolog, Anasasic Sinai, Peta Damaschin Dh acest moti, stseul Vaile ete considera cel mai faimosishast din omnis inn hui Pasie.sicel mai profund cunositr alters ascetic i bizattine adie in sav din vemca st. Activates liVasile In domenal teat patristic a reprezntt sun impuls de ini peo- tn isihasmal romaese, vc Fd pam dail in Rasta otodon a rei mint in timprile moder, din moment ce din punct de ve- ‘ete eranologic Paise Veiicovshi si Ncodim Aghiortl sau dss fae ‘Bun cunescor al Sater Script sal literati scsi, ars un prtcan vest al rpicini iim, staretul Vasile ne-a lsat oper de ‘ic nner dar care, inca din impol vit sale fost amit sere File celor mat ent ale rade sist, ltr de eae a fost copia si inlus in luce valoroase- Cu toate ea opera s a fst srs in iba Slavont, ea fist tadust edit in romineste, asa dupa cum reiese din ulines coptr descoperte in manasriesschiturl din Tara Rom- eas si Moldova ‘Operel atrbuiteluiVasiepublicate in editia de la Optina sunt: = Inoue I crea ui Grigori Sina Inuraducere acai vi Foti Sinaia Inroducore I eat ui ibe Comentara cata ui Nl Sorskis Adaos (aceasta este de fp cotiares cr hi Nit Sos Despre inf dnarea de la flute Bucate oprite monahilor, Pe lings opercle publica in eiia de la Opting mai exsa si ae serie ale ui Vise: Sensoare ctr cent! Alete i Testament ‘Stareful Visi pune accent deosebit pe rgiciunea I Tiss, pe cree numeste,peacica mens" cndo privet din erpectiva practi eh Si rugiciune dohovnicese, tui end o prvese din prspectva ine telger ei, uyicunea practic este rg iss in prim i std in care poate s ebuie fie praca de to chiar si de ire cet care e aft ft Ineepul vei conics. Rugsetuea dohownceash sa contemplata‘ste ivelul maxim la cae pot ajunge cei devin. La acest sta, ‘Dahul fin este cel are ueeaz nina omului eu de ree pati. Formula rugiciuni lui iss este compust,potrvit fui Vasile, dn cine ‘vine: Doamne,lisuse Hristoase, miweste-ma pe mine. Aces uma de ‘ini avin este stabil de Vasile pe bazaunut tat din SE. Ap. Pavel ‘eae ice! fn Bisa vreau (ni bine) sk ries cine cuvite eu minten tes, ca sf fav i pe ali, deckt2oct de mil de cuvite ino limit sind” (1 Coe. 1419) Pe linghsceast formal de cincicuvine asim si un al Tanga .Doanne, suse Hristoase, Ful lui Dumpezeu, mieten Vasile mu face nici o diferent inte cele dout formule, i dat o prefers pe cea mat ‘cur, face doar pomind dela cin’ cavite” ale SE Pavel. Privt it ‘Vasile cu prima jumatates formule: Doane, suse Hristoase (Fal at unnezeu, ne aresim Domnuli pe Cae I purtim in nimi moat de a Bote, ie cua dou junta: mllestoa pe mine (pacatse),invo- ‘im milostivires divink cas ne jute st ne bru patie spe» pln ‘Vola Sasi, cela timp, se iene Incalarea pore. “Anaizind fnvatatura lui Vaile, vedem eel pune accent dexebit pe practcnrigdiun Tu Tiss si poeta, seas nd ead ascete In care ratca acesickrupciun trebuie st se ase sh se dezvole, Pe Ling ‘ipiciune, rebuie st exersim paza poruclrs fica de Dummnezeu, cer ‘etre SfintelorSeripturs ascultares de fra, Stareul Vasile sis in ‘mod deosebit spe seni nteroars, ir ea nefindposiitniciragiiu ‘ea (pene fine primi) nici pea nimi, Format in dubul fiir Paint st doritor de line si ragaciune, «episcopal Pabomie al Romanului si stareul Vasile dela Poiana Marl, prin acivitate lo, au dschiscaleapatrundei cuenta ishas a prac tied uneiadevratevieti monabale pustnicet,contebuin in acest fell seinnireaisihas” care va tinge apogeul pin Pasie Velcicosch Inochentie Micu (1729-1751) ‘Timotei Cari, in cova si a naugurare Asoc ASTRA, a 1861, inte ae, spunes urmsarele: Cin ne wim inapor a itria Poporull nostu smal ale aa natin moat din ast pai dulce care ini lea vite romine prin acest leur nodice-oretale ai cd ‘val in seria attr mar de scl, ds ineunl eau deal die a ‘el cresie, pnt acum peste mlocil celui deal XIX-lea, decit mumai Bile de Inrime, de drei de suferinte de oat forma iar ele de bc: "ie pent popral roman si penrynatiunea nossa ansilvanicd in spe Cla au fost ma putin sma rare det pana de ecb al, fn frastea acestei natn, cu o store ait de zbuciumatl va vei a Ineput de sell XVIIF-Tea fon lochente Mica Klein on Micu nse in anu 1692 in locaitatea Sad, Era fade ean ibe. In primi ani, copia a urmat cursl unet vit ,prserise™ din strbuni cu o mari plih de grit de dragote ide emi pentru prune i, coun ape care delenit tinea ile ntegi departs de casa, ‘muncindwsi pint, on pate, efutind fer la Puntea Di, todd 1s jougire sau la dobortal wunchirlor de fg side staan din padre de Su poalle Manior Losi Cindrell Cop, cae de mic nu putea vorbi, =a hort pentru meseria de tapina: Inst ¢tntimplare aven si schimbe curs fneit viet. Con- ‘Sei li, tovarn de era in imp ce sea a mune Ta padre era in ‘mare pericol on Mic, sesind prio a dort st avertzez. I li nea a incecat st le faco un Semn cu mina, cum ebigoia, a stig ‘resins vortese, hur care uit pe oi. Aceash inane” pe trout cam po vata de 18a De asemenes se mai latex, poste chiar anul end sa ptrecut rminunea tn pedure (17077), Mic, btrnul, «tnjugat boi si 2 port, ‘movi de fil su, st vind un ca ey emne tema a Sibiu. Ajunging | desi, bia Fst dsjugn, ul sua rams Hing ca, iar tala it, in special teologl. au pus pe seam lui ot fell de invinuir, inclu- sivagitstia provocati de cilugirul Visarion Sari, ,cae cipal, af voit sstfel, st forteze mina impiritesei pent reeuncasere si aplcarec preve- eit diplomei leopoldne din 1701". De asemenea, au fost procure. ‘e2i" conform carora episcopal riinilr ar fi un dor, Aceste grave ‘cura au determinat Curteaaulca imperial sti msi de sanetionare 8 ‘i, Cu ondinalimpartesei (nr, 488715 VI 1744 — al esr orginal este pistrat in Athivele de stat sle Ungar), guveenul Transilanie’« peimit porunea si. anunte pe episcopulrominilor si se preznt la Viena la Cur- ‘3 imperial, pentr a inf persnal cererile formulate anterior. Se ari ‘edactat in termeni politicos, uvernulu di Sibiu ise cerea st mu admit sci oseuz, oricare ar fe, de aminare a peezene ui Inochente le Viena, Ininte de pleeare, in tule 1744, Inochentie a convoeat un sinod Bla la care au participtclral, unit abil i mult iobagi. Cu ace pile «piscopol a adus I eunostin participant tot ce a fatreprin pentru pro ‘novarea rominilor din Transilvana la rangul de nafane egal indreptic ‘otodts, doris nf sigur fnu-unceas de grea cumpans, cin te- twit feat hots importante, Din peste, dezbaterle complete ale Sinodafut nu au fost ecute in protcoale. Se cupoase numai euvntul pscopuli pe care biografl stu Augustin Buna orezuma asl a ariat ‘La caltorit de tei os la Vien sic a patipt la uci Diet Tran- Svan’ unde, ce fecare dat a sustinutrevendctile pentru cae primise “narinae epee eer poor enumerate seu pve contin diplomeleleopoldine din 169 1701s despre zu i zaar- rick penta obtiterea confirma cole dea doua diplome; a feu seu ‘expunereasupa stati’ ccate fn Tanslvania ca urmare a vai clugs- ulus Visaion et. Powvit unor marr contemporane, rzultatlsiodu- Tu‘ fost aces ,Cleru nobiles trinimea au dat seisoare ce leap de unie das ni se vor da fate cele cerste”” Mergnd la Viens, ‘au adus 82 de fvinus, ne care: introduce in doce cai ,schise ‘matic, hrotreste pret peste numieul neces, penny a smulgs de la robotcle euvente dio de pans et mai mul iobagi, admit cain Diseriile unl st ofcize preci ,schsmatici,incseaza bani necu- ‘en de a pret irtont sm le care depunsjurimnt de idea, este isipitor, mx dovedesepreocupa pentru dogma se consider indrep- ‘usa vorbeasa in numelepoporu, fi st ait acest dept In general, acuzaile ear se adceau Tl prezetau un inv periclos, tsdor {patie promovator de schism, . “Aeind-l, iat i indgnat de continual, ea respins in bos cele din un, ns, revolt, a consti mspund la cteva dine ele fare se refeeau la starea uae’ sla dezbateie cae au avut lela Bly, In prima 2a ineogaterius- pirat cu demnitate. La doa sedi tris pe reprezntait si legal, ceea ee a jgntprofind pe membrit ‘comisi, Ine timp fugit pe ascuns la Roma, suit find de mung Papa a Viena Inst ic pa Benedict a Vea (1740-1758), care a fost “anil inte mar papi at Bisericii Romano-Catolce (a fost adversar al ‘eatin desis inchivia Toscana, a fost dusman decarat a vi- ‘nil, srajorilosranemasoni aspen pe oamea de tere, pe pictorsi pe spor et), mu a aja ‘La Roma nockente a excomunicat pe eologul zit, pentru cs at seama cl stata sa se datora acest, Ineru care a fost dus la “ndplinie de vearl stu Peru Pavel Aron ce, sel nt imp, se aliase cu iezuifi.Incercie sale de a reven in patric au fost sorte esecul ‘Chiari pap,atur de Carta de la Viena, cera st rennt a scaunl ‘episcopal 1747, impiteasa a interes ise mai imi jutoare