a arcana Mate jee” Cee ar a OR rca | Ra rye a Ce ERR tee Okt ee. Ge uf < S iu \ Nistor ' CHIOREANU ha ’ siltISBN 973-9148-00-X 440 LEI «Scriu la repezeala si cu frica. Ma astept in fiecare zi ca organele de Securitate s&-mi calce din nou locuinta gi sa-mi sechestreze lucrurile. De acum, sint nevoit sa le pastrez bine ascunse, ca sa nu mi le gdseasca si sa mile ridice din nou, cum au facut in celelalte tinduri. De aceea, cind am credinta c& pot scrie far& primejdie prea mare, scot caietul din ascunzatoare si astern amintirile pe hirtie, asa cum vin, fara a mai putea avea grija sa le dau si o forma literara. De obicei un scriitor, chiar daca e unul cu talent gi ex- perien{a, scrie de mai multe ori un text, pina cind ii da o forma definitiva. Eu nu am timp. pentru aga ceva. Daca nu ar fi sim{ul dato- riei, care nu ma las& in pace, m-ag lisa bucuros de aceasta indeletnicire, care ma {ine tot timpul intr-o nemaipomenita tensiune nervoasa. Si nu numai pe mine, dar si pe sofia mea.» Cu forja de evocare a naratorilor ardeleni, NISTOR CHIOREANU descrie Golgota deti- nutilor politici in anii '40-'60 din inchisorile Jilava, Aiud, Gherla si Rimnicu-Sarat. Mari personalitati, D. Staniloae, Petre Tutea, Petre Pandrea, lon Petrovici, Nichifor Crainic, Radu Gyr, ministri, episcopi, generali sint prezenti in intimitatea vietii cotidiene concentrationare. Gesturi sublime, fapte abjecte, calal si victime Intr-un decor haluacinant. O carte document, o viata traita si povestita cu talent. LLLL) INSTITUTUL EUROPEAN PENTRU COOPERARE CULTURAL-STIINTIFICA IASINistor Chioreanu MORMINTE VII Editie ingrijiti si prefajatt de Marius Cristian Note: Marius Cristian INSTITUTUL EUROPEAN 1992Coperta: Mihai Albu 1.S.B.N. 973-95671-9-3 ©1992 Toate drepturile asupra acestel editii apar{in EDITURII INSTITUTULUI EUROPEAN PENTRU COOPERARE. CULTURAL ~ STIINTIFICAPREFATA Calomnia{i sistematic $1 denigra(i fara incetare inca din momentul infiinfarii Legiunii Arhanghelului Mihai, purtatorif cimasilor verzi sint Prezen{i actualmente in constiinta publicd drept o banda de tilhart, criminali, tradatorl etc. De aceea aparitia memoriilor domnului Nistor Chioreanu reprezinta un eveniment deosebit, deoarece prin inleriediul lor devine cunoscut, pentru prima data in perioada postbelica, punctul de vedere Jegionar asupra evenimentelor controversate din istoria con- temporana a Romaniel. Morminte vii devine astfel, fle $1 numai in virtutea principiului audiatur et altera pars, 0 lectura obligatorie pentru cercetatorii perioadei. Ceea ce nu inseamna insd ca tofi ceilal{i iubitori de istorie trebuie sa se simta exclusi. Nu dorese s4 ma oprese prea mult in ceea ce urmeaza asupra lucrarilor referitoare la Miscarea Legionara. A fost realizal pind acum o singur& monografie, Garda de Fier ~ organiza\ie terorista de tip fascist, af cdref a- utori sint Mihai Fatu sf Ion Spala{elu. Titlul spune, cred, totul despre pozitiile de pe care a fost abordata problema. Trebuie totusi menfionat faptul c& aceasta carte a fost scrisa pe baza declaratiilor smulse de Ia de{inujii legionari din puscariile comuniste ; este, deci, inutil s4 mai fac aprecieri asupra calita{ii documentajfel. Nu se poate ins& trece peste neglijen{a redactarii, datorita carela pot fi intilnite Ja tot pasul contradic{tt flagrante. Astfel, daca la pagina 362 (din edi{ia a Il-a, ,revazuta sf adaugita”, aparuta in 1980) aflam cd, Ia sfirsitul anului 1943, ,Horia Sima este {inut la Comandamentul armatelor germane din Iugoslavia, avind, pe linga garda sa personala, o garda militaré germana format din elemente de Ja unita{ile «Adolf Hitlers, care il inso{esc in mod permanent”, la pagina 367 sintem informa{i cu seninatate ca ,imediat dupa 23 August, Horta Sima este eliberat din lagarul Saxenhausen.” Comentariile sint, dupa parerea mea, de prisos. Cu alit maf remarcabila devine, in aceste condi{il, ,seninatatea” cu care domnul Nistor Chioreanu si-a scris memoriile. Departe de a urmari realizarea unel lucrar! polemice, care sé raspunda abera{iilor Uiparite de Jstoricii oficiali al regimului comunist, autorul igi prezinté cu mult calm punctul de vedere. Un punct de vedere curajos $i afirmat raspicat, chiar daca, uneori, teama de o eventuala confiscare a manuscrisului is! spune cuvintul sf unele aspecte sint ugor indulcite. Ceea ce nu scade insa cu nimie din valoarea car{it. De o deosebita importan{a sint, dupa parerea mea, precizarile domnulu!Chioreanu in problemele care constituie capetele de acuzare impotriva Miscarii Legionare : crimele din anii 1924-1939 (Manciu, Duca, Stelescu, Clinescu), asasinatele din perloada guvernaril (cel 64 de Ia Jilava, lorga, Madgearu) $1, mai ales Rebeliunea. Cu excep{ia impuscarit profesorilor lorga $1 Madgearu, autorul motiveaza indeajuns de solid faptele, fara ins& a-i absolvi de pacale pe cel vinova(i. Pentru cd, dupa cum subliniaza in repelate rindurt fostul comandant legionar, uciderea unui om intra in Pprofunda contradic{ie cu ideile crestine de care era animala Miscarea. Problema se schimba insa cind vine vorba despre Rebeliunea legionara, subtect la care autorul, aflat atunci suficient de sus in jerarhia legionara pentru a se gas! aproape de miezul evenimentelor, revine des. E drept, istor Chioreanu se refer mai ales Ia situa(ia din Ardeal, dar nu neglifeaza nici faptele petrecute in Bucurest!, mal ales episoadele controversate, precum masacrul de la Abator, soldatul ars de viu etc. Dar in primul rind subliniaza, ori de cite ori are prilejul, absurditatea afirmatlei ca legionarii s-au rasculat impotriva puterii, atita vreme cit el se aflau in guvern. Din aceasta analizé Maresalul Ion Antonescu fese destul de sifonat, la fel ca $i principalif sai colaboratorl. Tot crilicat este $1 Regele Carol al Il-lea ; in acest caz insa, autorul, altminieri un portretist fin $i onest, ingroas& mult trasaturile. In viziunea domnului Chioreanu, Carol este un persona in intregime negativ, vinovat de toate relele deceniului al IV-lea $1 care nu a contribuit cu nimic Ja nict una dintre realizarile perioadei. Dar probabil responsabilitatea Regelul pentru moartea a sute de legionari, pentru ciuntirea grani{elor (aril, pentru exlinderea corup{iel etc. a determinat dispari{ia griurilor din portretul dedicat Jui. Din pacate, autorul nu ne da in aceasta carte prea multe detalii despre perioada exilului in Germania, despre colonia romaneasca de Ia Rostock, despre lagrul de Ja Buchenwald, unde si-au avut in aceasta perioada .domiciliul” mul({ legionarl. Sper, totusi, c4 volumul separat, referitor la aceasta problema, va fi in curind gata. Astfel s-ar putea spulbera legenda despre sprijinul total acordat de nemf{ legionarilor $i s-ar putea face 0 comparafie cu situafia Partidulul Comunist, sprijinit real de U.R.S.S. $1 fidel executant al ordinelor Cominternului. Nu mai pufin interesan(a este $1 analiza [acuta perioadel 1944-1948, perioada dominata de lupta disperata a gruparilor democratice (carora li s-a alaturat $i Migcarea Legionara) impotriva bolsevizarit Romantel, lupta incheiat cu rezultatul cunoscut. Sint povestile, pe scurt, evenimente mai pu{in cunoscute, precum constituirea $i activitatea Miscarii Na{ionale de Rezisten{a, rolul Regelui Mihai I in ceea ce priveste organizarea rezisten{el, dar $1 pactul Teohari Georgescu-Nicolae Petrascu $i urmarile sale. Perioada urmatoare, cea a deten{iel, a reprezentat pentru domnul Nistor Chioreanu un bun prilej pentru realizarea unor portrete remarcabile ale personalita{ilor cu care a venit in contact. Rind pe rind, defileaza prin faja noastra George Manu, Ion Bujoiu, Radu Lecca, Petre Pandrea, Constantin Gane, Nicolae Petrascu, dar si tortionarii Dumitrescu sau Craciun. Im- portant este, de asemenea, descrierea unui fenomen despre care s-a vorbit prea pufin, $i anume reeducarea non-violenta de la Aiud. Ultima parte a volumului trateaza un aspect pe care-] stim cu to{Ii (mai 6putin desele tracasari ale Securita{ii) : viaja cotidiana din timpul lui Ceausescu. Sint deasemenea descrise,.cu lux de amanunte, avatarurile intimpinate de fostit de{inu{{ politici in incercarea lor de a-s1 recapata un Joc in societate. Se confirma astfel, daca mat era nevole, faptul ca untversul concentra{ionar romanesc nu se limita intre zidurile inchisorilor. Cam aceasta ar fi, pe scurt, siructura lucrari! domnulul Nistor Chio- reanu. Din tot intregul se degaja, printre multe alte idei, una esentiala : Legiunea a murit in inchisorile comuniste si nu prea are nici o sansa sa renasca. Cel care cred alltfel n-au decit sa cileasca volumul. lar in ceea ce priveste valoarea literara (incontestabila) a textulul, il las pe criticii literarl, mult mai competen{i decit mine, sa se pronunte. Marius Cristian10 august 1978. Tare greu m-am decis si pun din nou-mina pe creion. Anul acesta a fost un an nefast pentru mine. La 25 februarie m-am pomenit cu o perchezilie. Organele de securitate mi-au ridicat manuscrisele scrise cu mina gi cele batute la magina ale romanului meu, ,Flacari”, precum si caietul cu inceputul unor memorii. Motivul ? Ca ag fi dat romanul unor persoane straine si-l cileascd, desi nu a fost autorizat de cenzura, nici liparit. Abia s-a desfiin{at cenzura prin lege si iatd, legea este calcata in picloare chiar de catre organele cele mai indicate sa 0 apere. Perchezil{a a fost ordonala de Securitate, dar a fost efectuata de ofileri de Mililic. La 1 aprilie 1978 am facut o cerere care Mili{ia jude(eana, prin care argtam ca perchezitia mi-a fost efectuata cu cdlearea Constitutiei si legalita{ii gi solicitam restiluirea manuscriselor. Dupa 20 de zile m-au chemat si mi-au restituit manuscrisele romanului, dar nu’ gi caietul cu memorli, pe motivul ca ar conline insulte la adresa Securitalii statului. Afirmatia nu este decit o minciund grosolana. In memorii eu nu am facut decit sa povestese cu sinceritate, nu toate, ci numai o parte din gicanele la care am fost supus de la eliberarea mea din inchisoare si imprejurarile grele in care ma vad nevoit si-mi astern pe hirlie experien{a mea de via{a, cea ce sli, gi cit am fost implical in activilatea fostei GA de Fier. Desi in cea mai mare parte n-am fost decit la periferia eve- nimentelor si faptelor, modul cum le-am vazut cu desfigurindu-se, partea mea efectiva si morala in desfagurarea lor, poate fi de mare folos istoricului obiectiv al faptelor. Ma sim{eam obligat sa scriu aceste memorii gi pentru faplul c am cilil cileva lucrdri alit de lipsile de obiectivitate gi atit de otravile, incit un cililor cit de cil obiectiv si perspicace igi dadea seama cA faplele sint in aga masura imbrobodite in calomnie gi minciuna, ineit era tentat s& respinga in bloc toate alirmatiile. Caci, pe buna dreptate, cilitorul obiectiv se va intreba : cum este cu putin{a, ca o mare parte din populatia (aril, care a bagat in parlament 66 de depula{i, cum este cu pulin{aé ca o mare parle a intelectualillii romanesti sii se lase amagita $1 condusa pe drumul exceselor si al crimei ? Cum este cu putin{a ca oameni de inalta cultura gi adinea sensibililate, ca Nae Ionescu, Radu Gyr, Traian Braileanu, Mircea Vulcdnescu, Petre Tutea, Mihai Polihrontade, Constantin Noica, Victor Papilian, Emil Cioran, Aron Cotrug, Lucian Blaga, P. P. Panaitescu, Const. Gane, Traian Herseni, Radu Dragnea, Ion Gavanescu. Paul Costin Deleanu, Horia Stamatu, Gh. Rahoveanu, Ion Sumuleanu, Dragos Protopopescu, Mircea Eliade gi atitia wd 9al{ii sa se fi lsat atrasi intr-o organizalje care preconiza gi practica crima politica si tradarea de {ara ? S{ ag fi vrut sa discut cu toala obicctivitatea ~dac” s-au preconizat in realitate si in ce masura s-au practical acestea. Ag fi vrut s& art ca excesele gi crimele politice n-au fost inventate de Garda de Fier, c4 au fost practicate inainte de infiinjarea Garzii de cdtre toate parlidele politice indiferent cum s-au numil. Ag fi amintit, ca n-au existat alegeri democratice care sa nu se fi soldat cu ciliva mort{ $i ranili, n-au fost manifestatii politice si sociale, in care si nu fi intervenit politia $i Jandarmeria. Si ne amintim numai de bataile gi crimele de pe Valea Jiului $i de la Grivita’. lar comunistii n-au ramas mai prejos, chiar din primii ani ai existen{ei lor, Si ne amintim de insurectia de la Tatar Bunar din 1924? si de bomba de la Senal in 19219, ca si nu mai vorbim de crimele din inchisori gi cele de la Canal gi Marea Neagra sub guvernarea comunista.Ag pune numai o intrebare ; ci{i dintre adversarif polilici ai P.C.R. au scapat de inchisoare si ci{i au murit acasa in patul lor ? SA nu mai vorbim de crimele polilice din U.R.S.S., care au slirnit groaza si revolla unei lumi intregi ! ‘ Tar acum, la virsta inaintata la care mii gasese, privind inapoi, ag fi vrul si vad gi gregelile s1 crimele savirgite de Garda de Fier. As fi vrut sa le consemnez aga cum le-am vazut eu gi le-am trail in contextul eve- nimentelor istorice. fncepusem a doua oara s4-mi scriu memoriile, in speranta cA de ast data voi fi crujat de perchezilic. $i, pentru orice eventualitate, am gasil 0 ascunzatoare in fundul unui fotoliu, sperind ca, daca vin iar, acolo nu Ie vor gasi. Paralel cu memoriile incepusem sa scriu gi nigte .Portrete” in care incercam sa schilez profilul unor oameni mai de seama cu care am venit in contact in activitatea mea polilicd sau in viala de inchisoare. Dar abia am scris vreo 60 de pagini de memorii gi citeva portrete, al lui Lucian Blaga, Petre Pandrea, George Manu, Sextil Pugcariu, G.M.Cantacuzino, gi, la 7 julie 1978, am avul a doua perchezil{e ridicindu-mi-se gi aceste scrieri. Le-au gasit si in fundul fotoliului. Zadarnic am protestat, zadarnic am afirmat cd este cleat in picioare Constitutia {arii, legea 91 libertatea mea. Ba, a doua zi am fost chemati gi eu si sofia la Securitate si ne-au cerul si 1, Este vorba, desigur, despre grevele din perioada crizei economice (1929-1933), reprimate de eitre autoritat{. Trcbuic subliniat totusi faptul ci represiunea n-a avut gradul de violent ce i s-a alribuit ulterior de etre comunist Rascoala de la Tatar-Bunar” a avut loc in perioada 12-17 septembrie 1924. Evenimentele au fost cauzate de tentativa unui numér de .30 de indivizi” (dupa comunicatul guvernulut) care, in ziua de 12 septembrie, .au atacat localitatea Nicolaevsca, la ora 12 din 24, {zolind comuna prin {iierea firclor tclegrafice gi tclefonice si omorind pe primar, pe sofia sa, dot jandarmi si un locuitor” (.Viitorul” din 23 septembric 1924). .in zilele urmatoare declangarea «revolutict socialistes s-a soldat cu alaearea $1 jefutrea satelor Tatar-Bunar, Cigmele, Nerugoi $1 Galilegti. Interventia armatel romaine a fost dura, clocnirile soldindu-se cu pierderi de ambele parti. 3. Bomba pus de grupul condus de Max Goldstcin la Senat, fn ziua de 8 decembric 1920, a provocat moartea episcopulut de Oradea sia ministrului de justitfe, precum i ranirea fostulul prim-ministru Coanda gi a deputatului E.Popovict. 10spunem cui le-am citit gi de ce le-am scris. Am refuzat si vorbesc, dupa ce am protestat din nou, aratind ea procedeul organelor de Securitate este ilegal. in cele din urma, vazind ca insista, dindu-mi sa in{eleg cd ma vor trimite in judecata, am cerut hirtie si am facut 0 declaratie scurta, in care consideram percheri{ia ilegala si abuziva, ca si ridicarea materialului scris din posesia mea, 4, alunci cind m-am apucat si-mi seriu memoriile, nu m-am gindit sa adue o insulta regimului comunist din Romania, 4 nu urmarese nici un fel de aspirat{i sau ambilii politice, dar cd ma simt moralmente obligat s& contribui la cunoagterea obiectiva a unor fapte gi evenimente la care am fost martor apropiat si, uneorl, fptag. Mal aratam in declara(ie cA unul din strimogsii mei a fost spinzural de nemesi in 1875 la marginea satului Magina, pentru ca luase parte la rascoala lui Horea, un alt stramog si-a varsat singele in Revolutia lui Avram Iancu, la 1848, far tall meu a facut razboiul din 1914-1918 si a condus {Aranii din Magina, in calilate de gef al Garzii Na\ionale, la Adunarea Naionala de la Alba lulia la 1 decembrie 1918. Deci ma gaseam pe linia antecesorilor mei. incheiat cu cuvintele: .Din clipa aceasta declar greva foamel si a Rog autorilalile si ingaduie inmormintarea mea in satul Magina, unde imi sint inmorminta{i prin{ii gi toli stramogii mei. Trdiasc& Adevarul ! Traiasca Dreplatea ! Trdiasca Libertatea ! Trdiasci Romania !” Am semnat declaralia si am predat-o anchetatorilor. Erau doi. Au cilit-o, mi-au cerut s& renunt la aceasta atitudine, apoi unul a iegit cu hirtia, probabil s-o arate maf sus. Eu insa n-am mai spus nici un cuvint la toate insistentele lor. In cele din urmé, a iegit gi al doilea anchetator, care dupa vreun sfert de ord s-a intors si mi-a spus : — Domnule Chioreanu daca nu vret{ s& vorbili, mergeti acasa. Ne pare rau ca avet{ aceasta atitudine ! M-am ridicat i am iesil, fra s4-i spun un cuvint, nici lui, nici unui alt ofiter securist care ma agtepta pe coridor. in strada, nu departe, am vazut-o pe solia mea, care fusese si dinsa anchelata intr-o camera vecina cu mine. ‘Am ajuns-o din urm&. Mi-a spus pe drum c& au intrebat-o daca stia ce contin caietele sechestrate. A raspuns ca nu stie, lucru pe care, evident, nu Lau crezut, desi spusese adevarul. Eu sint toata ziua cu nasul in carti sicu creionul in mind iar dinsa nu are obiceiul s controleze ce fac. Dupa alitea har(uieli si, la insisten{ele soliei, am renuntat si-mi mai scriu memoriile. Nu mai am nici linigtea si nici pulerea de a-mi forta amintirile. Sint (otusi citeva lucruri pe care ag vrea sa le consemnez macar fugar. Ele nu pot jigni pe niment, dar vor fi in masura s4 limureasca cileva probleme si sd dea masura Justa unor evenimente s{ intimplari pe care le cunose bine. Din acestea fac parte : crimele savirsite de legionari pind in 1940, crimele de la Jilava din 1940, asasinarea marelui savant Nicolae Iorga, precum si rebeliunea din 21 ianuarie 1941. Toate acestea sint faple care au avut loc cu mult inainte de 23 august 1944, cind a inceput era comunista in Romania. 11La 19 august 1978 sint chemat prin telefon la Milifia Judeleana, unde mi s-a cerut s& dau o declaralie scurt asupra modului cum mi s-a facut perchezitia din 7 iulie, ce s-a gasit la mine gi ce contin caletele care nil s-au sechestrat. De ce m-au chemat la Mili(ie g{ nu la Securitate ? Pentru ca, aga cum am artat ceva mal inainte, la Securitate refuzasem s& mai vorbesc, declarind greva impotriva abuzulul s1 ilegalita{ii pe care le-au savirsit. Am dat declara(la ceruta. ~ Dar ce este cu rama de ceas care s-a gasil la dumneavoastra ? In adevar, linga caietele ascunse in casa mea, se gisea gl 0 legaturicd in care era invelita o rama de ceas, se pare dir aur, pe care o prietend a soliei 1-a dat-o s-o pastreze. Era vaduva unui doctor, care avea acum pe cineva in casa, gi-1 era team A (Ind lucruri de valoare Ja dinsa. I-a dat rama soliei mele, sf i-o {Ina pind i-o va cere. Am dat aceste lamuriri cu ocazia perchezitiel gi am aratat, si atunci si acum, c& definerea unui astfel de lucru nu poate constitul o abatere de la vreo lege. Le-am indicat si numele persoanei careia ii apar{ine de fapt rama de ceas si n-au decit s-o interogheze pe aceasta. La data de 22 septembrie 1978 m-am pomenit cu adresa nr.85/B 1978 a Procuraturii Judetului Alba, prin care mi se comunica scoaterea de-sub urmérire penala pentru savirgirea infractiunil de nepredarea obiectelor pretioase, intrucit ,obiectele gasite la perchezitia domiciliara fac parte din categoria celor ce pot fi detinute de persoane fizice”. Era o adresa plina de cinism gl rea credin{4, cdci lindea sa transpuna abuzul pe un teren cu totul fals. Comandantul Mili{iel din Alba Iulia (se pare ca-1 cheama col. Daramus) m-a apostrofat cind am fost ultima data la Miliie (19.08.- la camera 3) : = De ce nu-(i vezi de treaba, domnule Chioreanu ? De ce te apuci sa seril lucrurile acestea ? Crezi ci daca nu le scrii dumneata, nu se cunose ? Crezi ci nu sint documentele despre toate faptele si eve- nimentele din ultimii 30-40 de ani ? Trebuie sa scrii dumneata ? Nu poil si-{l vezi de treaba, s-i tralesti linigtit anil pe care il mal al ? Ei vezi, domnule, jaca , tocmai asta nu‘se poate ! Ciici exista o porunca mai presus de voin{a noastra, mal presus decit instinctul de conservare, porunca de a spune adevarul, de a-1 marturisi cu orice pret ! Ce s-ar fi ales de omenirea aceasta, de intreaga civilizatie, daca toata lumea ar fi adoptat filozofia domnului colonel ? Desigur n-ar fi existat un Giordano Bruno, nu s-ar fi auzit de Galileo gi de faimoasa expresie : .E pur si muove”, desigur, n-am fi avut ati{ia eroi ai cuvin- tului, nicl ati{ia luptatori pentru libertate, nicl atilia sfin{i ! Dar unde ar fi astazi omenirea fara eroi si fara sfin{i ? $-apoi, daca exista dovezi - si desigur, exista ! ... daca lucrurile se cunose - si desigur se cunose ! - de ce v4 suparati ca le spun eu ? Ce rost are s4-mi viola(i libertatea, cind sli{i ca tot nu pute! face sa dispar adevarul ? Intr-o celula de la Zarka, cumplita sectie a Aiudului - trebuie sa fi fost 12prin anul 1952 - if spuneam lui Nicolae Petragcu', de fal cu Ile Nico- lescu® si George Manu® : .ma Jur c&, dacd vol tesi din inchisoare, vol fi cel mai mare adept al libertatii de exprimare gi daca va mai exista vreodata Migcarea Legionara si va fl impotriva acestel libert{{, vol fi adversarul ei cel mai invergunat”. Sint mul{{ ant de atunci. Miscarea nu mal exist, Nicolae Petragcu si George Manu sint mort{, dar cred si astazi, mai mult ca oricind, c& bunul cel mai scump al omulul este libertatea ! Libertatea de a trai unde vrea, libertatea de credin{a, libertatea de a exprima ce crede si cum crede, 1 prin aceasta, libertatea de a fi OM ! lar libertatea de a fiom merit orice jertfa ! De aceea, cu orice risc, trebuie sa scriu ! 2 in caietul de memorii sechestrat de Securitate am aratat cum, inainte de a intra in Migcarea Legionara, am peregrinat ca student, pe la comunisli si socialisti gi ca, inainte de a ateriza printre legionari, m-am certat cu aceslia. Daca Partidul Comunist Roman ar fi fost in 1933 ceea ce afirma ca este acum, adica daca ar fi abordat problemele poporului roman cu patriotismul si curajul pe care-l afiseaz4 acum, in 1978, cu siguran{ as fi rimas acolo! ! Cici eu insumi flind sarac, dar avind structura de luptator, sufletul ma impingea spre 0 formatie politica ce lupta impotriva exploataril s1 pentru ridicarea paturilor sdrace la un standard de viala care sa le permila si se bucure de roadele culturil si civiliza{iel. Dragostea de neam si de pamintul romanesc mi-a fost sadita in suflet 4, Nicolae Petragcu a fost secretar general al Migcdrit Legionare. Dup& revenirea lul definitiva in (ara, in nolembric 1944, a fost de fapt geful Migcaril, A fost implicat in procesul Migcarit Nationale de Rezistenta, din noiembric 1948, alaturi de Max Auschnit, Alex. Pop, Ion Bujoiu, Horia Macelariu, Gheorghe Bontila, Gh.Manu, Vicd Negulescu, Nistor Chioreanu s.a., condarnnat la munea silnica pe via\a 41 confiscarea avert. 5, Ilic Nicolescu a fost condamnat dupa infringerea Rebelfunit la 10 ani de munca silnica, acccasi pedcapsi primind-o s{ Victor Birig, aflat mult maf in prim-planul eve- nimentclor, Ironia soartel face ca Ilie Nicolescu si fi fost unul dintre legtonarit care asiguraserA sccuritatea gencralulut Antonescu in dramatica noapte de 5/6 septembrie 1940. 6. Gheorghe Manu a fost conferent{ar la catedra de fizici nucleara, colaborator al Iuf Horia Hulubel. Teza de doctorat la Paris cu Marie Curie. A refuzat o catedra la Sorbona, neflind de acord sa-si schimbe cetditenia. A intrat in Migcarea Legionara in 1997, flind ‘comandant interimar al acesteia in 1943. in 1945 a fost cooptat de ingincrul Ion Bujoiu in comitetul de conducere al Miscarii Natfonale de Rezistent@. in vara lui 1946 a fost implicat in procesul .Sumanclor negre” ; s-a sustras arestarii, tntrind in clandesti- nitate. Arestat in martie 1948. Judecal in procesul M.N.R., condamnat la muned silnicd pe vial g1 confiscarea averii, Moare la Atud, in 1962. 1. Acedsta fraza a fost scrisi, probabil, cu gindul la o posibila confiscare a manuscrisului. 13odata cu laptele mamel gi a devenit o stare alit de fireasca $i de naturala, incit nici nu mi-am putut pune vreodata problema ca ag putea fi altfel. Fac parte din soiul cel mai autentic de {arani romani din Transilvania, care gi-au iubit pamintul cu patima gi l-au aparat cu singele lor cind a fost nevoie, fara ostentatie, fra cuvinte mari, ci cu sentimentul cd fac cel mai firesc lucru din lume. Mai mult, considerau aceasta ca o datorie religioasa. Alit de fireasca Ii se p&rea obligalia de a-si apara pamintul si casa, incit nevestele nici nu-I jeleau prea mult pe sotul sau tatal care-si dadea duhul in spinzurdtorile nemegilor, ori igi varsa singele aparindu-gi brazda cu securea in mind. Aga au fost tol{ (4ranii din satul meu, fra exceptie, ciici, din cite povestiri am auzit de la cei batrini, niciodata nu am auzit sa fi existat printre ef gl vinzitori. Si chiar daca din cind in cind se intimpla ca dintre el s& se ridice vreun Jude ori padurar, care s4-i nedrepta{easca prin porunca domnilor, foarte curind ajungea in dugmainte cu tot satul $i atuncl se gasea intotdeauna cineva sa-I facd de petrecanie. intre el, insi, oamenil erau foarte ingaduitori unii cu alii, iar despre ura gi porniri govine nu se pomenea, nici la noi, nici in satele vecine, cu populatie mixta, romana si maghiara. Chiar inainte de Unirea din 1918, romanii doreau si cereau s4 li se faca gcoll in limba lor, iar daca nu le ob{ineau, puneau aceasta in seama autorita(ilor, a domnilor, nu a consatenilor cu care traiau uga in usa, intr-o vecinatate lipsita de dugmanie. Cu domnii insa, erau oricind gata sa se ta de piept pentru pamintul lor si pentru dreptate. In acest spirit m-am nascut si am crescut gi eu in casa parintilor mei. Unirea din 1918 a produs o imensa bucurie in sufletele tuturor {aranilor romani, bogati ori saraci. A fost implinirea unul vis de veacuri, cel mal frumos vis, transmis din tata in fiu, un vis sfint, ca ${ credin{a in mintuirea sufletului. Totusi, Unirea cu patria mama nu le-a adus {aranilor ardeleni satisfacliile pe care le-au visat. Dupa bet{a de fericire a primilor ani de dupa Unire, au urmat crizele economice, greutatile materiale, nedreptatile, grijile si lipsurile de tot felul, care impiedicau neamul meu s4 se bucure de Ibertatea obtinuta in 1918. Partidele politice care guvernau {ara se intreceau in afaceri veroase s{ natiunea romana tinJea dupa o conducere cinstita gi cu intelegere pentru nevoile ei?. in aceasta atmosfera de dorin{i neimplinite am ajuns student gi, cu sentimentele curate pe care le nutream pentru neamul meu, cdutam sl eu o solutie. Nu am gasit-o la comunisti, la ale caror sedinte auzeam vorbindu-se numai ungureste si numai despre problemele proletariatului international, nu am gasit-o la socialisti, la sedintele domnului Ion Clopotel, unde se practica doar un socialism de salon ; am gisit-o la legionari, dupa ce m-am ciocnit cu ei la un bal studentesc. Pe la inceputul anului 1933 l-am cunoscut pe doctorul Ion Banea*. Facuse medicina la Iasi si acum era student in anul I la drept - in Cluj. 2, Vert nota 1. 3, Ion Banea, cunoscut mai ales datorita car{ii sale Cpitanul (Tipografia Vestemcan, Sibiu, 1936), era, in viztunea lui N.M.Nagy-Talavera, .poate cel mai admirabil om al ‘Legiunii dupa Codreanu” (The Green Shirts and The Others, Hoover Institution Press, Stanford, 1970, p.303). Banca a fost impugcat in 1939, alaturt de alfi important lidert legionart, din ordinul succesorulut defunctulut A.Calinescu, gen. Argescanu. 14L-am cunoscut la bodega Straulea, pe strada Regina Maria, unde luau masa o multime de studenti sdraci si unde umbla imbracat in port roménese, un fel de amestec de port din judejul Sibiu $i Suceava, Era un barbat frumos, cu grai dulce, exprimindu-si gindurile limpede si cu caldura. ~ Ah, zise, cind {am fost prezentat, dumneata esti studentul roman care s-a suparat cind al{{ studen{{ romani au indraznit sa Joace sirba intr-o sala de bal studentesc ! ~ Intil, iam raspuns, nu sint eu cel suparat, domnule, ci toli cei care s-au dus la bal ca si danseze. Apol, nu m-a suparal jocul sirbel, cl {inuta gi ostentatia acelor tineri, care au venit la un bal studentesc in pantaloni bufanti si cu bocanci in picioare, cind tot{ participantii erau imbraca{i in {inuta de bal. $i n-a fost destul cd n-au plalit intrarea dar, dupa ce s-au instalat in mijlocul sali, n-au mai permis muzicii s cinte decit sirbe si hore, aga c4 ne-au stricat balul. Eu am plalit intrarea, gi ca mine tol{ cel care venisera la bal. Huliganii n-au platit ; in schimb pe noi, cei care am platit, nu ne-au lsat sa dansim. Trebuie sa va spun cd la inceput mi-au placut, cind am vazut cA intra in sala de bal $i poruncese muzicii sa cinte © sirba si apol prinzindu-se voiniceste de umeri se invirt in focul muzicil. Am crezut chiar ca aceasta facea parte din program gi constituia surpriza celor care au organizat balul. Abia cind am vazut ci nu vor sa mai paraseasca sala s{ erau gata sa se bald cu aranjoril, m-am suparat s{ ml-am exprimat toata Indignarea, Ma mir cé dumneavoastra gasi{{ cd au fost vrednici de lauda pentru asta ! ~ Chiar vrednici de lauda n-au fost, pentru ca n-au lucrat destul de Inteligent. Trebuia s& se retrag’ dup doua - trei sirbe. Gindul lor a fost s& atraga atent{a studentilor gi tuturor participantilor ca exist o organizalie tindra de studen{i gi muncitori, de oameni de carte si (rani, care dorese si imprime vie({i noastre publice un sim\ romanese, o raliere in jurul unui ideal de vial4 nouA, o solidaritate care si nelezeasci prapastia dintre diferitele paturi sociale, o solidaritate care si puna ordine in viala publica si sii ajute pe cel siraci si se ridice la nivelul de vial al celor bogatl. ~ D-apoi aga crede{i dumneavoasta ca va face{i cunoscuti $1 mai ales stimal{, spargind balul allor student ? ~ Si aga ! Vezi ? Dumneata n-al fi venit s& stal de vorba cu mine azi si n-ai fi aflat de existen{a noastra daca n-ar fi fost controversa de la bal. Acum ai aflat c& exist Miscarea Legionara gi, daca egti un om cinstit, ai s& te interesezi mal de aproape ce-i cu ea, ce doregte, ce scopuri are, si dacd nu esti un papa lapte, sau un fricos, sau un oportunist, $i daca ai un pic de dragoste pentru {ara aceasta si pentru neamul nostru, ai s& pagegtl ¢1 dumneata alaturi de noi. Caci tot{ tinerii cinstiti si toli oamenii cu dragoste de {ara trebuie s4-si dea mina si sa munceasca impreuna pentru a construi o vial noua, fra exploata{i si exploatatori, {ard politicien! verosi. O tara in care toati lumea trebuie s4 munceasca $i nimeni sa nu poata trai din exploatarea altora, Dumneata esti bogat de acasi ? — Ce bogat ! De cind am luat bacalaureatul, tatal meu nu mi-a dat nici un ban. Are 15 jugare de pamint, 5 copil $i 200.000 lei datorii la banei. Am fost functionar pina anul trecut si acum dau ore de francez& gi latina la nigte copii bogati si mai ajut si gazdel la scriptologie, cdci 15este vice-pregedinte la Camera de Comer. Aga-mi fac eu studiile. - Ince an esti? - In anul IV Ia drept, sper si-mi iau licenta in anul acesta. - Ei, tocmal bine ! Termini universitatea 91 trebuie sa intri in rindul oamenilor serios! $i cu raspundere. De unul singur nu poi{ razbate insa in via{a. Vino in rindul nostru sa pagim impreuna to({ tinerli congtien{{ ai neamulul romanesc g{ toll oamenil cinsti{{ ! S4 furlm impreuna o {ara in care tol{ sd ne sim{im bine, in care tol{ s& tralasca dintr-o muncé cinstita gi din care sa dispara exploatatoril gi afacerigtil care sfideaza pe toti oamenii cinsti{i, spurcd 91 otravesc viafa intregi! {arl. $i s4 nu crezl ci numal tatal dumtitale este dator. Eu sint fiu de {aran din judejul Sibiu. $i tatal meu este dator. Tol{ {Aranii sint datori gi sdraci. Si cei care au pamint gl cel care nu-l au. in Moldova, in Muntenia, ca si aici in Transilvania, mai sint mulli boieri cu sute de hectare de pamint, pe care ei le-au salvat de la expropriere in mod fraudulos. Mull{ dintre ei gi-au dat pamintul in arenda sl traiesc in strdindtate, unde arendasii care exploateaz munca {aranilor, le trimit banii ca s se distreze‘. Mai sint o multime de {arani care nu au pamint, sau au prea putin. Unii, care au pamint, nu au vite si unelte agricole, iar cel care au si una gi alta nu-gi pot vinde recolta, ca nu le-o cumpira nimeni. Tatal meu are grine de vinzare, dar nu pardlor! decit nigte evrel, care-i platesc un pret de batjocur: se poate intra, pentru ca nu sint, iar care sint platesc foarte rau mun- citorii. Padurile noastre le taie cu nemiluita antreprenorii evrel si le duc in straindtate ca lemn de scinduri, unde iau bani mulli pe ele, in timp ce pe tafetorii de lemne if pltese cu mal nimica. Din cauza aceasta nu au acces la universitate decit cet boga{i si rareori cite unul sdrac, care trebuie s& facd eforturi extraordinare pentru a putea razbate®, Toate aceste neajun- suri i nedrepta{i trebuiesc inlaturate gi trebuie si deschidem drumul intregulul popor roman spre bunastare, spre civilizatie si cultura. Locul flecrui tindr, al flecdrui roman care-gi iubeste patria si neamul, este alaturi de nol. Decl $i al dumitale ! ~ Eu, deocamdaté, vreau s4-mi termin studiile $1 s-mi fac o cariera din care sd pot trai, Asta imi rpeste tot timpul, vreau sa termin anul acesta, Apol, trebuie s4 vi cunosc bine ca si ma pot decide. - Bine ! Nu-{ nici o graba. Cind ai timp mai vino sa stam de vorba, Pe mine ma gasegti de obicei aici pe la ora aceasta gi daca nu, intreaba-l pe camaradul Straulea, proprietarul bodegii, el gtie totdeauna unde pot fi gasit. M-am intilnit ined de vreo doua ori cu Ionel Banea, dar nu m-am putut decide. Eram foarte ocupat cu examenele. in sesiunea din tunie mi-am luat licen{a. Din nefericire nu am gasit nici un avocat care si mA primeascA pentru stagiu. To({ imi spuneau ca nu cisliga atit de mult ca si poata plati 4, Vezi nota 1, p.13. 5. Vezi nota 1, p.13. 6, Vezi nota 1, p.13.un candidat, iar cei care puteau plati aveau candidatj. Am ramas deci in sat peste vara, la prin{il mel. Era, dealtfel, gi o vacan\a de refacere, cacti efortul facut si hrana pe sponci m-au epuizat. intr-una din zile, profesorul de la liceul din Fagarag, Vasile Hanu, care peste vara era la parin{{ in satul vecin, Cacova, ne-a convocat pe to{i tinerii intelectuali de pe Valea Aiudulul gi, dupa ce ne-a facut o expunere, aratind ca majoritatea tineretului intelectual din Romania se indreapta spre Garda de Fier, ne-a comunicat cd s-a hotarit s se alature si el curentului i ne-a invitat s pagim alaturi de el. Atunci m-am decis gi eu, $i aga s-a format primul cuib legionar pe Valea Aiudului, cuibul ,Tribunul Serban”. Tribunul Serban a fost chiar din Cacova gi, in 1848, a fost alaturl de popa Simion Prodan - preotul din Magina, conducatorul luptatorilor lui Avram Iancu pe Valea Aiudului. in cifiva ani, culbul ,Tribunul Serban” a proliferat si a cuprins aproape tot tineretul, precum gi o buna parte din oamenii mai in virsta de pe Valea Aiudului. Toamna m-am inscris la doctorat $i m-am dus sa-mi fac serviciul militar. In februarie 1935, dupa ce mi-am luat doctoratul in drept, am gasit un post de avocat stagiar in Siblu. Trecusera aproape doi ani de cind intrasem in Miscarea Legionara, dar pe acest teren nu am desfasurat decit o slaba activitate. Nu am fost in nicl o tabiraé de munca, mergeam destul de rar la gedintele de cuib, si doar de citeva ori am participat la margurile de propaganda de pe Valea Aludului. As vrea sa desmint aici o afirmatie, care s-a proferat adeseori la reeducarile din inchisori. si mai ales la instruirile facute de organele Securita{ii, gl anume cA, odata intra({ in Miscare, indivizil erau supusi la o disciplina fortata si obligati sA execute tot ce li se ordona, iar dacé nu execuila erau supusi la diferite pedepse, care mergeau pina la suprimare. Nimic mai fals si mai neadevarat! Am trecut prin toate fazele, am fost simplu membru, am fost gef de cuib, am fost sef de plas, apoi de judet gi regiune, si chiar loc{{itorul sefului pe tard. Niclodata nu m-a forlat nimen! si fac ce nu ag fi vrut sa fac, nici nu am constrins pe cineva sa faci ceva impotriva convingerii lui. Disciplin a fost in Migcarea Legionara, dar o disciplina liber consim{ila. Daca cineva nu se putea conforma, era liber si plece sau sa accepte anumite sanc{iuni, care mergeau pind la eliminarea din organizatie. Cel care, in inchisori, au afirmat ca au fost constringi si faci anumite ilegalilali, o ficeau numai pentru a-si scuza proprille gresell gi abatert de la lege. In realitate, si pe drept, fiecare raspundea personal de ilegalitatile pe care le-a savirsit. lati-ma, deci, avocat stagiar in Sibiu. Aveam un salar foarte mic, caci seful meu, d-] Dordea, nu avea prea multe cauze si m-a luat mai mult din mila. Seful legionar al judetului, avocatul dr. Bidianu’ unul din cei mai buni avocati din Sibiu si cu destul de multe cauze, nu m-a putut lua la el, caci mai avea trei stagiari, to{{ legionari: pe Nicu Iancu, Nae Lupu si Aurel 7. Adgustin Bidianu (Bideanu) a fost subsccretar de stat la Ministerul Finan\elor in guvernul Gigurtu (14 fulie-4 septembrie 1940), reprezentind, alaturi de Moria Sima 1 Vasile Noviiceanu, Migcarea Legionara in acest ultim guvern al Regelut Carol al I-lea. Nein{elegindu-se cu Horia Sima s1 dezaprobind condutta acestula, nu a participat la guvernare in perioada statulut natlonal-legionar si a dezaprobat Rebeliunca. 17Bozdog, M-am incadrat chiar in cuibul lui Bidianu si mergeam regulat la sedintele legionare. Seful meu, dr. Dordea, nu era incadrat in nici un partid. Sibiul avea o organizatle legionara dintre cele mai puternice, numarind in rindurile ei personalita{i de mare prestigiu, precum dr. Liviu Stan gi dr. Spiridon Cindea, ambil profesori la Academia Teologica, profesorii Axente Creangé, Pimen Constantinescu, Iulian Dumitru, Nicolae Petragcu, avocatii dr. Bidianu, dr. I Fleseriu, Aurel Cioran®, profesorul dr. Teodor Bodogae, pe care mi-i aduc la repezeald aminte, precum si o mul{ime de tneri intelectuali. De asemenea, erau incadra(i in Migcare o multime de muncitori, precum si elevi din Fra(ille de Cruce (numai din clasele su- perloare). La aproape un an de cind ma instalasem la Sibiu, ma pomenesc cA sint chemat sa lucrez ca staglar in biroul gefulul Partidulul Liberal din Sibiu, dr. Eugen Piso. Era avocatul cu cele mai multe procese din tot judeul. Aproape zilnic avea pe rol 15 - 20 de procese pe la toate instan{ele. I-am spus lui Piso cd eu sint legionar si nu pot renunta la convingerile mele. - Domnule coleg, mi-a raspuns, pe mine nu ma priveste ce convingeri polilice ai. La mine nu ai deci! obligatii profesionale. Dupa cum stii, mai am doi colaboratori si patru candidati, dar, din acestia din urma, doi imi sint nepol{ $i doi sint membri de partid. Nici unul nu are de gind s& ramina in avocatura si de aceea nu muncese cu inima. Am nevoie de un stagiar care sA munceasca cu pasiune. i\i dau un salariu bun. Te urmaresc de mult si am constatat ca iti place profesia, egti ambiltos si slaruitor, calitati absolut necesare in profesia noastra, Daca vil la mine, nu-{i cer si-{1 schimbl convingerile, ci doar si muncesti cu rivna. Aici poli s& invel{ avocatura, ai de lucru cu tot felul de cauze. - Bine, domnule Piso, am sa va dau miine rispunsul, M-am dus la dr. Bidianu 3i l-am intrebat ce sa fac. ~ Sa primesti slujba fra ezitare ! Nu poli pierde o ocazie, aga de fericita de a cistiga bani buni si a invata si meserie. = Bine, dar nu pot lucra la seful liberalilor si sé merg in propaganda pentru legionari ! ~ Evident ca nu ! Cit timp esti acolo, esti scutit de propaganda si de tabere de munca. La sedin{ele de cuib poli participa. Sint restrinse gi fara publicitate, Asa am intrat la seful liberalilor din Sibiu, unde am ramas doi ani, pind cind mi-am deschis propriul meu birou avocatial. Am facut o foarte buna scoali, munceam foarte mult, dar eram stagiarul cel mai bine platit din Sibiu. Procesele mai delicate si cele cu caracter politic le facea insugl seful, ori asociatul lui, dr. Barbat, un foarte bun penalist, sau fiul vitreg al sefului, dr. Ion Fruma, de acccasi virsti cu mine, un om cu o foarte frumoasa cultura, autor mal tiraiu al citorva cari, cu care am devenit buni prieteni, fara si discutam niciodata politica, Am povestit aceasta imprejurare pentru cd ea m-a ajutat mai tirziu, cind regele Carol II a dezlan{uit prigoana impotriva legionarilor, si ramin multa vreme in afara obiectivului si si pot apara in mai multe procese. tele hut Emil CioranPentru orientarea citilorului in mersul evenimentelor, va trebul si ne intoarcem putin inapol cu povestirea noastra. Spuneam, in primul capitol al acestor amintiri, cd n-au existat partide politice care s4 nu fi facut excese si sd nu se preteze uneori chiar la crime gi asasinate. In U.R.S.S. asasinatele au fost, nu cu zecile, nu cu sutele, nu cu miile, ci cu milloanele. Jar astazi. cind scriu aceste rinduri, din Italia pina in Anglia, din Germania pina in America, dintr-o margine in alta a pamintului, atentatele, excesele, asasinatele politice formeazd materialul zilnic al presei. SA nu pomenim decit cileva : asasinarea primulul ministru Aldo Moro, atentatele aproape zilnice din Italia gi cele din Irlanda de Nord, atentatele cdrora le-au cazut victima primul procuror al republicii si presedintele sindicatelor din R.F.G. si alilia demnitari din Spania. Dar in statele americane, dar in Bangladesh, dar in Pakistan, in Afganistan, in Iran, in Emiratele Arabe, Liban, Egipt si statele tinere din Africa ? Pretutindeni lumea se framinta gi excesele se {in lant, Este de mirare atunel ca ele s-au produs $i la noi ? Cred ca nu ! Numai cd ele trebulesc examinate cu toata oblectivitatea $1 mai ales, si nu escamotiim pe unele, in timp ce altora le acordaim dimensiuni exagerate. Numal aga vom putea ajunge si cintarim corect faptele $i numai aga vom putea ajunge la posibilitatea de a gasi mijloacele de a combate excesele si convulsiile sociale. Nu ma vel ocupa de excesele politice din alle {ari ; pentru aceasia sint destui cercelalori, mult mal destoinici decit mine. Condifiile in care seriu nu-mi permit sa le adincese prea mult nici pe cele din {ara mea. Scriu in ascuns, fara si am acces la nici o arhiva si in fuga. De aceea, nu voi pomeni decit fapte contemporane cu mine, pe care le-am trait, pe care le-am vazut gi la care am participat. Ma voi rezuma deci, la framintarile politice gi sociale de dup 1 Decembrie 1918, de cind poporul roman s-a vazut, pentru prima data in istoria lui, unit intr-un singur stat intre hotarele lui firegti. Odata acest vis de veacuri realizat, se punea problema consolidarii acestel Uniri, prin organizarea unul cadru Jjuridic, adminstativ si economic, care si permit intregului popor sa se bucure de libertatea dobindita gi sa-] ajute sa se ridice la bunastare materiala, civilizatle si cultura. Din nenorocire, partidele politice n-au fost la inallimea chemarilor, iar frimintarile comuniste de dincolo de Nistru gi-au gasit ecou gi in {ara noastra. E drept, nu atit in sufletul poporului roman, cit in al popoarelor conlocuitoare. La lagi, o parte dintre studenti, e drept nu multi, dar foarte 19galagios!, mai ales basaraben! g1 evrel, ca gi o parle din muncilorime, se agitau gi cereau cu insisten{a ca Romania sa treaca la un regim comunist, adic& s& se ralieze la sovietele rusesti de dincolo de Nistru. Si nu se muliumeau sa se realizeze aceasta pe cale democratica, adic prin ho- tarirea majorita{{i poporulul, ci volau s&-gi Impuna vointa prin for{a. Desi mult mai putini la numér, el declarau greve, se postau la usile intre- prinderilor gi universita{ilor, blocau intrarile si-1 clomageau pe cei care yrolau sa intre la lucru sau in universitate. Ba au mers mai departe si in 1924 au incercat o rascoala in sudul Basarabiel, aga numita insurectle de la Tatar-Bunar, pe care guvernul de alunci a fost nevoil s-o indbuse in singe. Astazi P.C.R. nu pierde o ocazie sa pledeze pentru independent si neamestec in treburile interne, dar alunci se agita pentru unirea la Soviele. Ani de-a rindul, dupa constituirea sa in 1921, s-a agitat pentru aceasta atitudine. Ba a fost intr-un timp atit de cosmopolit incit, aderind la Internationala a Ill-a, nici nu mai recunostea unitatea nalionalé a poporului roman, ci, sus{inea ci Romania este o federatie de popoare si provineli carora trebuie sa li se acorde o totala autonomie politcd gi administrativa ; partidul isi dirija activitatea dupa instruc{iunile primite de la Internationala. Petre Pandrea ', cumnatul lui Lucrefiu Patragcanu, ne povestea in celula la Aiud ca, din cinci congrese cite le-a {inut partidul pina in 1945, trei au fost {inute la Viena, Budapesta gi Moskova si au avut ca sefi cind un ungur, cind un polonez, cind un rus, care nici macar nu stiau roméneste. Ei executau orbeste ordinele Kremlinulut si cine nu se supunea era impuscat ori, in cel mai bun caz, exilat in Siberia. Cele ce ni le povestea Pandrea in inchisoare le-am citit apoi confirmate in tratatele de Istoria Romaniei, despre care voi mal yorbi. Astazi P.C.R., si cu deosebire pregedintele Nicolae Ceaugescu, nicl nu vrea si auda despre o asemenea atiludine si, probabil, acesta este gi motivul pentru care romanii il tolereazd masurile dure si restriclive din politica interna. Dar, atitudinea cosmopolita si antina(ionala avutd ani de-a rindul face cu neputinta scrierea unel istorii complete a P.C.R., cerinia care, de 30 de ani, rimine in stare de deziderat. §1 totusi, doi doctori in istorie scriu cu senina convingere : .Niclodata in Romania nu a existat un alt partid politic care sa lupte cu atita abnegatie gi spirit de sacrificiu pentru fericirea poporului roman, pentru progresul nafiunii noastre ”. (M. Fatu si I.Spalajelu in Garda de Fier, organizafie de terorista de tip fascist, pag. 31) ! Dar insurectia de la Tatar-Bunar n-a fost singura ac{iune teroristé a comunistilor, Tot ei au aruncat in 1921 o bomba in Senatul {arli, cind acesta se giisea in gedin{a, omorind citiva generali si pe episcopul Radu al Blajului. Evident cd asemenea actiuni stirnesc reactiuni. Asa s-a ndscut migcarea anticomunista $i antisemila de la lagi, care apoi s-a extins in 1, Ideolog al gindirismulut in tinere{e, semnind cu numele de Petre Marcu Bal in revista condusi de Nichifor Crainic, Petre Pandrea a evoluat apoi vizibil spre stinga, flind unul dintre rarii intclectuali autentici sprijinitori ai P.C.R., alaturi de Lucre{iu Patragcanu gi de Herbert (Belu) Zilber (Andrei Serbulescu). $i lot akituri de ei a fost arestat si condamnat de comunisti. 20toata {ara. $i n-au fost numai student{ cei care s-au ridicat impotriva manifestarilor s1 exceselor comuniste. Au fost $1 muncitor!. Aga fa fiinta la lagi organiza{la muncitoreasca de sub conducerea muncitorulul Con- stantin Pancu?, care da adevarate batalil cu comunistil galagiogi din cale afara. Comunistii se bucurau de foarte putine simpatii in sufletul maselor de cellent. De aceea, chiar cind au fost lasal{ s4 participe la viala politica, n-au putut baga in parlament nici un deputat. Ei igi arog succese doar atunci cind au izbutit sa se asocieze cu alte partide 31 sa profite de creditul pe care il aveau acestea in masa alegatorilor. Asadar, excesele na{ionaliste i antisemite au aparut, in Romania, ca o react{e fata de excesele comuniste in primul rind gi, in al doilea rind, ca urmare a coruptiei care domnea in partidele de la conducerea aril. Dac& am avea la dispozitie presa vremil, am putea si ne dam cu ugurin{a seama cit de mare era corupj{ia gi cu cil4 neruginare se faceau afacerile, cu exproprierile marilor mosieri, cu impartirea pamintului la {arani, cu insugirea terenurllor petrolifere gi concesionarea lor societatilor straine, etc, Se povestea astfel despre un fost ministru liberal si mare afacerist, ca un negustor evreu s-a dus la el $i I-a propus : »Nene Alecule’, i{i dau un milion de lei, si ma ajuli sa inchei afacerea... culare... gi si nu mai stie nimeni.” »Nu, i-a raspuns ministrul, imi dai cinci milioane gi las sA slie toata lumea.” .Chiar si atunci cind au vazut ca razboiul bate la uga si au hotdrit sa paseasca la inarmarea (Arii au gasit prilejul de a mai face o afacere. Aga s-a nascut afacerea Skoda, in care s-au platit gperjuri de mai multe milioane, din care chiar Regele {arii a avut partea leului*. Tot Petre Pandrea mi-a povestit in inchisoare , mie si generalului Dobre, cd, flind avocatul fostului prim ministru Gigurtu, acesta 1-a povestit cum I-a facut odata un cadou Regelui - harta Romaniei in relief de aur. Era o lucrare masiva gi grea, c& abla a dus-o valetul din masina pina sus, in biroul Regelui (Gigurtu era proprietarul aproape tuturor exploatarilor miniere din Muntii Apuseni). Regele, in loc s& aprecieze lucrarea ca o opera de art, cdici era intr-adevar foarte frumoasa, a intrebat simplu : .Cit cintareste ?* iz Degi s-a nascut in Romania gi a invalat cu cei mai buni pedagogi, avea un oribil accent strin®. Cei mai buni ministri erau aceia care-| inlesneau lui cele mai mari cistiguri. §i inlesnindu-le pe ale Regelul, si le asigurau pe ale lor, evident. In acest fel, Regele ii avea in mina, sl-1 schimba si-i manevra cum ii placea lui, Cind a venit in {ara in 1930 era plin de datoril in straindlate, dar cind a fost alungat, in 1940, era unul din cei mai bogal{ oameni din lume. Foarte putini oament politic! au scdpat necompromisi de 2, Constantin Pancu, de meserie instalator, a inflintat la lagl, in 1919, Garda Constiintet Nat{onale”, o organiza(fe al crcl singur punct in program era lupta anticomunista. in cadrul .Garzit...” si-a fAcut debutul C.Z.Codreanu fn arena politic’. 3. Alexandru Constantinescu, supranumit .Porcul”, a fost de mai multe orf ministru liberal al Industritlor, Domeniilor, Agriculturit si Domentilor etc. Fost presedinte al consillului de administrate al Bancli Marmorosch-Bank. 4, Vehiculati foarte des, afirmatia nu a putut fi inei demonstratd cu probe irefutabile. 6. All{ contemporant arat ci, dimpotriva, Regele Carol al Il-lea vorbea la perfee(ie limba roman. 21Nedelcu, Florea 56 Negulescu, Victor 138-141, 146, 152, 155, 159, 165 Nenifescu, Stefan 207 Nicadori 38 Nicolaescu (profesor) 372 Nicolau, Mircea 164, 165, 166, 169 Nicolescu, Ilie 13, 96, 206, 325, 326, 337, 212, 302, 303, 306, 307, 320, 321 Nicolski, Alexandru 138, 139, 141, 152, 153 Nistor, Vasile 141, 370 Noica, Constantin 9, 296 Noveant, Vasile 71, 102, 103 ° Oancea, Zosim 115, 163, 164, 294 Obreja, Simion 167, 168, 211 Ocsko, Tereza 56, 117, 119, 120, 121 Olteanu, Ilie 95, 96 Olteanu, Marcel 22* Olteanu, Vasile 339 Oprea, Ion 123¢ Oprig (maior) 71, 74, 75 Oprigan, Costache 161, 261 Orbulescu, Lae 331, 332, 333, 334,, 337, 338, 340 Orwell, George 373 P Paleacu, Nae 232, 233, 234 Panaitescu, P.P. 9, 119 Pancu, Constantin 21, 23 Pandrea, Petre 10, 20, 21, 22, 37, 59, 60, 89, 294, 297, 298, 300, 304, 324 Pantazi (general) 118, 207, 212 Papanace, C. 34, 36 Papilian, Victor 9 Pascu, Stefan 60, 165 Pastiu, Petru 109 Pauker, Ana 152, 265, 370 Paulescu, N.C. 23, 81 Pavel, Pavel 250, 251 Pacuraru 106 P&dureanu, lon 182 PAtraiscanu, Lucre{iu 20, 49, 55, 59, 98, 230, 295, 296 Patragcolu (colonel) 228 Pauna (capitan) 71, 74 Pazitoru, Gheorghe 123 Pele, loan 28* Petrascu, Nicolae 13, 18, 29, 34, 36, 39, 42, 43, 72, 73, 85, 87, 96, 104, 105, 137, 138, 139, 141, 142, 146, 151, 155, 158, 160, 161, 163, 165, 171, 176, 179, 180-183, 185, 186, 187, 189, 193, 206, 212,219, 221, 222, 229, 232, 274, 304, 305, 315, 316, 331, 332, 333, 334, 337, 338 Petrescu (general) 178 Petrescu, Constantin Titel 62 Petre-Mo\ul, Gheorghe 339 Petrie (colonel) 371 Petric, Aron 55, 61, 99 Petrovicescu (general) 26, 75, 85, 118, 237 Petrovici, Ion 308 Piperescu (general) 22, 295 Piso, Eugen 18, 41,77, 129 Pitaru, Savu 33, 106, 110 Plesnila (colonel) 232, 233 Polihroniade, Mihai 9 Popa, Augustin 224 Popa, Emil 133 Popa, lacob 209, 224, 225 Pop, Alexandru 180, 181, 186 Popa, T. Ion 236 Popa, Vasile 35, 36, 47 Popescu, Ghifa 35, 36 Popescu, Stelian 54 Popescu-Buzau (avocal) 73, 75 Pop, GhitA 207, 229, 231, 232, 247, 286 Pop, Ion 270 Popovici, E. 10* Popovicl, Lic 36 Preda (prefect) 120, 121 Preda, Marin 272, 324 Prodan, Simion 17 Protopopescu, Dragos 9 Pulu, foan 202, 205, 280, 286 Pulca, Ion 106, 126 Purdea, Vasile 345 Pugcariu, Sextil 10 Puscas, Mircea 110, 355 Puscagu, Virgil 104 R Rahoveanu, Gheorghe 9virtutile si cu toate defectele ei, nu mai exista astazi. Ea s-a nscut din sinul natiunii roméne ca o necesitate de lupta politicd in momentul istoric respectiv. Acel moment istoric a trecut ; au trecut si oamenii, au trecut si circumstantele care i-au ridicat la suprafaté din sinul natiunii. Astazi alte sint imprejurarile politice, altele trebuie sd fie $i mijloacele si stegarii care trebuie s4 ducd natiunea spre implinirea idealurilor ei. Atit Legiunea, cit gi celelalie partide politice vechi, au fost decimate mai degraba de istorie, decit de comunisti. Comunigtii au decimat oamenii, in mod inuman, barbar, bestial, dar ideile politice pe care le-au preconizat vechile partide politice, exceptind libertatea de constiinta. libertatea individual de asociere gi pluritatea partidelor, nu mai corespund. La nivelul tehnicil moderne, al culturii, al idealurilor de libertate si dreptate pentru toti oamenii, altele sint mijloacele de realizare, decit cele preconizate de vechile partide politice, inaintea celui de-al doilea rizboi mondial. Cu aceast& precizare, si intru in sirul povestirii. Profesorul Nicolae Petragcu era loctiitorul lui Horia Sima la conducerea Miscarii Legionare, iar eu eram inlocuitorul lui, avind ca sarcina speciala conducerea echipelor de lupta gi, in paralel, legaturile cu cei care traiau in clandestinitate. Avocatul Vicd Negulescu era consilierul lui Petragcu gi cel care facea legaturile cu diferitele fractiuni ale Migcarii $i cu oamenif politici din alte partide. Este cunoscut ca, in 1930, inainte de a fi arestat, Corneliu Codreanu a dat o circulard, in care indemna pe legionari ca, in cazul cd el va fi asasinat, sa asculte sfaturile lui Iuliu Maniu, omul politic cel mai intelept si cu dragoste de {ara din acel timp. Intemeiali pe acest indemn, dupa 1945, multi legionari s-au inscris in P.N.T., fapt care le-a dat comunistilor motive sa atace partidul gi mai ales pe seful lui, desi au fost destul de multi si aceia care s-au inscris in partidul comunist, cu deosebire muncitori. intr-o convorbire secreta pe care Petragcu a avut-o cu Maniu, s-a cdzut de acord ca legionarii s4 nu intre in masa in P.N.T., ci sa se dilueze pe cit posibil, pina cind imprejurarile le vor permite sa iasd la suprafata. Pind atunci, sa ajute din umbra P.N.T.-ul sa cucereasca puterea politica. Vici Negulescu, cum am mai spus, avea sarcina s {ina legaturile cu diferitele partide politice gi cu unele fractiuni legionare. in aceasta activitate, a fost descoperit si arestat de agentii generalului Nicolski2. Cum in acest timp (era pe la sfirgitul anului 1945) comunistii erau putini gi slabi, aveau mare nevoie de linigte in tara, pentru a le dovedi celor din apus ca sint multi si se bucura de popularitate. Doreau deci sa ajunga la o intelegere provizorie cu legionarii, care erau elementele cele mai experimentate gi mai active in lupta clandestina. Nicolski i-a fAcut in acest scop propuneri lui Vicd, spunindu-i ca, daca legionarii ar iesi din clandestinitate si ar inceta orice activitate politic ef, comunistii, nu i-ar mai urmari gi ar inceta orice 2. Cetateanul sovictic Alexandru Nicolski a facut .studii” Ja N.K.V.D.-ul moscovit ; in Romania i s-a dat gradul de general de securitate $1 funct{a de Director General al Servictului de Anchete din cadrul Ministerului de Interne. Se pare ca el a avut ideea ca «Metoda educativa Makarenko” s fie aplicata detinutilor romani, idee ce a dat nagtere ~fenomenului Pitesti". Este considerat seminen{a cenusie” a represiunilor din perioada 1948-1962. Mort (?) in 1992. 138ac{iune dusminoas& impotriva ior. Vici i-a raspuns cd ideea ar fi rea- lizabila, dar singurul care are autoritatea sa dea 0 astfel de dispozitie este N. Petrascu. Daca l-ar pune in libertate, el l-ar sfatui pe Petragcu in acest sens. L-au pus in libertate pe Negulescu gi acesta s-a dus direct la locuinta clandestina a lui Nicolae Petragcu, pe care o cunostea. N-a trecut 0 or gi agentii lui Nicolski i-au arestat pe amindoi. A doua zi eu, ramas in fruntea legionarilor, am dat un comunicat in care faceam cunoscuta arestarea lui Petragcu si Negulescu spunind ca lupta continua si dacd cei doi vor fi asasinali, va urma o razbunare infricogatoare. Stiam ca acest comunicat va ajunge la urechile lui Teohari Georgescu. Petragcu si Negulescu au fost dusi in fata lui Teohari Georgescu, ministrul comunist de interne, cu care au stal indelung de vorba. Acesta le-a cerut si dea un comunicat catre legionari, in care s se arate c& Miscarea Legionara a pierdut definitiv lupta si cd in imprejurarile actuale singurul partid capabil sa salveze tara este P.C.R. Deci, toti trebuie sa iasd din clandestinitate, s& predea armele pe care le au si s& se puna la dispozitia acestui partid, care ii va incadra in cimpul muncii. I-a amenintat cA, daca legionarii nu ies din clandestinitate, vor fi impugcati si dupa ei vor urma alli. Petragcu a raspuns ca este de acord in principiu, numai c& un astfel de comunicat n-ar avea nici un efect, dacd nu ma au si pe mine de partea lor, cd numai eu aveam legatura cu formatiile clandestine gi acestea numai de mine ascultau. Atunci l-au pus din nou in libertate pe Vici Negulescu, sA mA caute pe mine. De astadata, Vicd a fost mai circumspect si a ajuns la mine, fara a putea fi urmarit de agentii lui Nicolski. Mi-a adus ciorna comunicatului cerut de Teohari Georgescu. Mi s-a parut prea compromitatoare gi am facut o scrisoare catre N. Petragcu, in care ii spuneam cA sint gata si dau dispozitie tuturor legionarilor sa jasa din clandestinitate, daca Ministerul de Interne da un comunicat prin presi, prin care pune in vedere organelor de politie si de siguranta si dea acte de legitimatie tuturor persoanelor care traiesc in clandestinitate si se prezinta de buna voie, predind si armele pe care le au asupra lor, inca- drindu-i totodata in cimpul muneii conform pregatirii lor. Mai puneam o conditie : sA nu fie interogati unde si cum au stat pina la prezentare. incheiam scrisoarea, spunindu-i lui Petragcu cA, dacd aceste conditii nu vor fi acceptate gi ei vor fi executati, ii vom razbuna si vom merge inainte. Solutia propusa de mine a fost acceptata. Petragcu $i Negulescu au fost pusi in libertate. Ministrul de Interne a dat comunicatul gi Petragcu a dat circulara c&tre tofi legionarii aflati in clandestinitate, sA se prezinte la autoritati. Eram toti sdtui de mizerie si harjuial4, aga ca in zece zile s-au prezentat aproape tot{ autoritatilor, au predat armele gi au primit acte. Printre cei din urma m-am prezentat i eu ~ $i incd la generalul Nicolski, care si-a exprimat dorin{a s4 ma cunoasc4. M-am dus cu Vicd Negulescu. Ne-am urcat cu liftul la nu mai stiu care etaj gi, intr-un birou cu uga capitonat’, am gasit un domn, mic de statura, brunet, cu faja smeada, palida si, dupa cit imi amintesc, cu defect la un ochi (albeata sau privire incrucigata). Fata-i zimbareata si aparent binevoitoare, trada viclenie, care-i {ignea parca prin tot porii. Cind m-a prezentat Vica, s-a sculat in picioare si mi-a intins zimbind amindoua miinile. 139care o duc evreil in Palestina pentru a-si creea o patrie, e just4 sau nu ? ~ Desigur cd e just ! ~ Ei bine, si eu sint de aceeasi parere ! E o lupta justa si sfinta, pe care © aprob din toata inima gi daca ag putea-o ajuta, n-ag ezita de loc ! {Se gtie cA indata dupa al doilea razboi mondial, evreii din lumea intreaga s-au batut cu toate puterile mari ale lumii, indeosebi cu Anglia, pentru a-gi putea intemeia o {ara liber in pamintul stramosilor lor si abia la 14 mai 1948, dupa jerlfe imense, si-au putut realiza visul lor de veacuri). ~ Vorbesti serios, domnule coleg, m-a intrebat Samson ? ~ Ai cuvintul meu de onoare ! Si afl ca, eu si majoritatea legionarilor, n-am luptat contra evreilor din ura de rasa, Am luptat in general impotriva tuturor celor care exploatau neamul meu sdrac, indiferent dacd era evreu sau roman. Lupta noastra a avut caracter antisemit numai in masura in care exploatatorii erau evrei. Dumneata personal, sau Max Frillich, sau alti evrei, chiar bogati, din Sibiu, ati avut vreun neajuns din partea noastra ? - Eu nu, ce-i drept ! ~ Ei vezi ? Legionarii nu i-au considerat pe evrei rasa inferioara, ca nem{{i, dimpotriva, i-au pus mult mai sus decit neamul lor de {4rani, toti fiind in profesiuni intelectuale, ori tehnico-negustoresti gi in felul acesta multi au fost exploatatori. Noi legionarii am luptat pentru libertatea neamului nostru, in felul cum lupté acum evreii, s4-si faureascd o {ara liber& pe pémintul stramosilor lor. Aceasta a fost lupta mea. Te intreb : este corect si ma dugmanesti pentru asta ? ~Domnule coleg, eu te sustin la Barou ! Eram aproape sigur, deci, cA voi fi reprimit. Dar n-am fost. Nistor Vasile, presedintele Baroului, a intrebat la partid si de acolo i s-a spus ca in nici un caz s nu fiu reprimit. Si n-am fost ! M-am dus la Bucuresti gi ne-am sfatuit cu Petragcu gi Vicd Negulescu, ce e de facut. Nici Vicd nu fusese reprimit, desi el era chiar din Bucuresti. Vicd s-a dus la Nicolski gi la Teohari Georgescu ; amindoi i-au spus s& avem rabdare, c& au gi ei o gramada de greutati, dar lucrurile se vor aranja. Dar nu se aranjau deloc. Doar, ici-colo, cite unul care accepta sa intre in partid, sau facea anumite servicii comunistilor, putea sa-si fac rost de o slujba, ori de o sursa de venit. M-am intors cu Petrascu la Sibiu. Eram tot mai convingi ca lucrurile merg din rau in mai rau gsi ca in degringolada economica gi politicd existenté, neamul nostru urma sa plateasca polite grele. Rugii au pus stApinire pe toate sursele de venituri ale {arii - cu deosebire, prin sovromuri? si secondati de secet, secau toata vlaga poporului roman. Ei 3. In urma acordului din mai 1945, in Romania au fost constituite urmatoarele societa{i mixte : Sovrompetrol (controla 30% din industria petroliera si exercita un monopol de facto asupra noilor z4cdminte), Sovromtransport (intreprindere pentru transporturi fluviale si maritime : romanii dadeau toate gantierele gi toate vasele, iar sovieticit dideau citeva nave confiscate in porturile romanegti ca prada de razboi. Contributia U.R.S.S. nu depagea 5% din capitalul angajat, in timp ce partea de beneficiu era de 51.2%), Sovrommetal (cuprindea cele mai importante uzine metalurgice ale {aril), Societatea mixta de navigatie acriana Tars (detinea ‘monopolul asupra tuturor transporturilor aeriene din Romania), Sovromlemn (controla 50% din productia de lemn a Romaniei gi, bucurindu-se de nenumérate privilegii, ca orice sovrom, igi permitea sa livreze lemn romanesc pe piala externa la un pret sensibil inferior celui propus de firma romaneasca Lemnexport, cauzind astfel, 1 prin aceasta concurenta nelotala, marl probleme economiei romanesti) sl Sovrombank (care controla 40% din capitalurile depuse in ancl, 90% din exporturi treceau prin filiera ef si finan{a 75% din tranzactiile importante). 141- Minte ! Calin este un om foarte disciplinat gi mult prea apropiat sufleteste de Petragcu gi de mine $i in nici un caz n-ar porni la o asemenea actiune, fara s4 ne spuna. ~ Dar ce interes avea Fintina sa facd o afirmatie atit de grava ? — Nu stiu daca a facut o astfel de afirmatie si, dacd a facut-o, nu stiu pentru ce. in orice caz, e 0 minciuna. - Bine, domnule Chioreanu, merge(i jos, luati-va lucrurile pe care le aveti acolo gi sinteti liber. Va asteapta Calin, s4 plecati impreuna. E bine s& mergeti pe la tovarasul Nicolski, care doregte sA va vada gi el. Imi pare rau cA nu am momentan nici o magina aici, s4 merget{ cu masina pina in oras. een gsil pe Calin, cu care ne-am imbratigat si am iesit impreund, fara s mai zicem ,buna ziua” ! Prima intrebare pe care i-am pus-o a fost : " ~Bine, mA, ce-i cu idiotul de Fintina, c& din cauza lui am fost arestat{ ! - Da! El are ceva rude pe la Cluj. In toamna trecuta, aflindu-ma si eu pe acolo, l-am intilnit intimplator pe strada si una-doua s-a repezit la mine, c& toataé lumea se migca, manifesta, numai noi nu facem nimic ! L-am intrebat, ce am putea face ? Il stiam fricos si gura goala. La intrebarea mea, a zis cA trebuie s& ne miscdm gi noi, s& actionam puternic impotriva comunistilor. Cum il stiam fricos, i-am zis : ,Bine, hai si facem o echipa, s-o ucidem pe Ana Pauker, intri si tu ?". Numaidecit a dat inapol si mi-a spus cd nu-mf poate raspunde momentan, cd trebuie sA aranjeze cu mama lui, care era bolnava, dar are s-mi spund el. Mai mult nu |-am vazut dar, din gluma aceasta, s-a nascut arestarea noastra. Ceea ce nu stiu insd este dacd Fintina s-a dus singur sa ne denunte, ori a spus cuiva despre discutie si acela ne-a denuntat. - Bine, dar cum am ajuns eu in aceasta chestiune ? — Pai, nu esti dumneata seful echipelor de lupta ? - Fost! - Fost, dar de unde si stie rusii si comunistii nostri c4 nu esti actual ? Ne-am dus intii la Vicd Negulescu. ~ Va asteptam, ne-a spus acesta. VA asteptam de mai bine de o sAptAmina, dar mi-a spus Nicolski cd te-ai certat cu anchetatorul. Din cauza asta a intirziat punerea voastra in libertate. De ce v-ati certat ? I-am povestit discutia despre Basarabia si insultele pe care mi le-a adresat, dupa care am refuzat sd mai vorbese cu el. Ne-am dus toi trei la Nicolski. Acesta ne-a primit cu rinjetul lui fals de bunavointa. Desi Vicd era de parere sa n-o fac, eu totugi am protestat impotriva arestrii noastre si, mai ales, pentru cd ne-au dat pe mina rusilor. ~ Cum se poate, domnule Nicolski, dumneavoastra nu aveti nici micar atita autoritate in {ara asta, ca sa face{i o ancheta banala ? Si de ce era nevoie de ancheta ? Nu puteati sA ne chemati pur si simplu, sa ne spuneti ce-ati auzit, sau ce vi s-a spus ? Trebuia numaidecit sa ne dati pe mina rusilor, s& ne insulte cum le place in {ara noastra ? 152