y ate ple fo yo eet eal ” labden, vince? ay re es Ce toca, Wiad caf YEG a Mae awe Leh cece ees ee QB perttate , fafa Ce tewrslect a» fasta by, fe. for cca fern, Es eefwrote ale le dbsbenfa Am tom KC pecan. Ae ee eames Redge Abe degen ah hed 2tbcwn Fe) PL Riel = 2 a Fe thd _ # ae. a =fE! Gi Podeemnad fobfete le ybeachiane egive rma wag fone ma ee A ytyin fw 6, Bene Chel feegtr ‘a GiGal eet! Lone € he ae oa fel? “ge do. oo | No de de pn EG Cope? « oft, o Hier bee —/ 4 Aripie berz, achioresse v forbele Mh, th, € ee Dia hn oe Cate ty Tene fc eb 2 | a = Mp tb => Fez 2Nn” y oe ote Se_ ok J Ree, ras Sganatataash GM 1 i CAda ae ie Ml map (Miz V2) ell L pe? pis (ev pay il ze Ps) = pbh. Tea vidcouh toed He _pauasteeat SGnite abcdok | che scl) 7 3 AL al (Th rues oes | ances tees So cS lv ao olin | cele! nm abnpnt Penk | afer (alewsphete |. nda) malve? sea) 6) de Pear ae 1 Ty— le me pele T a ol BY Seay Gace ls Pilg. “a @) Jo Se obdledst She wy [pad tf ira ime) | tl thet Vit Va. war 4 Wa yea PP Pt tA YW, = Wa > Ye Ute Ea aah Tal tf E [pl [pa poy Pepe ee de dplon Ot fle? = oH het £6 nou 41 B j/en3 UY Cie a fretReusftee unui abray hey aur 36 cagiut moja ole og ae So idle -G Gon dei Bebsnul pain prhgetet te as-ff & hdapne al auerlas Sede Mr. ae \ jee VeVi ay 2 en? ete Mom, me my = mM My m-) PaaS ML mM mem m — farm + pil mm) u = t i - RP mpi Pe. amet fim pi rrr map = pom = Peep ‘ mpchioe eh + cpp Onan -Pe) 1999 (om 1359 (ew Fp Po oe 14363 P| “erg = On2n| Me. doe > O22"9_ ° 2 | m 7 = ele aN, ian ee Raw rt cia |Lhus | \ptnsthave | cu Kizbo2 7) bs IOR. Ou Se cite cautdi ple Oe ca Cours CE Se. claps sa fu el Cancel €@ stale 6) foreel fa tae hy =Zzes foul coulete¥e a)Ww Pad Uk gio cl» pluw€ ce @nsostlegk Fuhea” ww 4eonls Fufa-wn c6onp geos™ Peete seer wind eb | utocenga Ec a wl BE ee de“ feang 1a f ef G Bee" To Beas 5 ie, é ey, aoe! ab et - 2e ae te SE Bape , afte) Gorge de “ 4 tee Jqu ne | Ia dhe Cle 120714 (Ce p-re. Vr too n/s BL@ LL cts te Abia} fe 327'C debe 2 ah re, TAA ES ye Meee Be = 573°C 4.24 sO Ag 4e ve fy 4 mefoa tu Raudlameuh? Ge 22 % jeede u eidhite. | o kbwlel leer! | rena | wieidadel’g ptidm eo ym feberud Vesk oft edge 5 + paeesel colerica qe ee 9 vou fg 7 PrPegs $7022 i ’ ine looorg pre a (om fy be ages ate VE xcosn3 Q me 4 PY Se Rees qe Us FP0°0 8) 16; Ye locos. to Nfef . As ee a Fe fin) Q00 Om. USHee/ je, =i Urt geate.E vl | Un tiocan eer nett m= Lee ea ‘ble i ba uw incta\, | 23 Sow fh 2 hte te c& fa 1, C4 Make y= Laoag Uprer cred - ep” ciocan Cole de Ce" gebrng uy e- tome , fl 2 care Cl Abeer cert oe aceras” magE. Pfiine Ce feu Le rlech tak ale merfe-bhe Mm £22 % , ea Gt bef ekense. Cue fre feripenafy 20le ie EA CS a we feria of is 5 oe Se dé Ge Veslec A- be. Caz 98, HG E = ak cr dee preg) Ge ate la. 4 nigh> ty cle&-L ) 112 2Q AKG 4 fee LOC race PES 44? Z,-¢- ry 9 Pet Lo phe at 2 Lele tem 4 ole iy frac, ang. ye f lé mg ame, (tat) on Ma Co _ Ly ortyp tom gate. ' te Gay 960 aie fe b= Bap ee £66L oerbe a “peed epee Gees ran Z © e44 el bald detegeheeeee be: a a fe eee ier 4ae p* (er, Wetter so 4 Hin oe. Mare ee Ae. f- Ge da Beet flere liane de gou b0,3 Moe Shed ef hE ae vejly } hel-76(4-6) 7 > Shh tae tRthe we (eed) Lp eee We tae LEA AG EY VaEt La cloced tel | da lobed | ted ele bal (peate Coicheuse spe vet neces ples CH jw ase) ly, > 30g fem - 2 4, 500%) pen fifial at Min Aste: Cus ei Celio Bay fie Ge = sig Le | Kbit ea tenyee 2a ere fs rele AL Bi; \ eh bos Bolte | fe EL nanpZel = f3 lol fig Caz tO HE SF ier m=O 2 Ad Rox Lovo lene Hee S36 )'/ , At Tee 7 Good = Gp Ass d3- DY yp Ge HY Gab, At Vos (be ee) WM? ] Guz 71, GG mA 4m, (a(be “th) = mG bs fc) aap: *el t,t). = Ca Wah [ex te) r= ate ”, ©0200 feaTerie, casa a Vila X-a, a Vila edie a OS1-FCB, 17 ma, 2015 Bar) de prevelectiealtullolimpic irgt (O1S1-2015 a Stage (Fcied-Chimie-Biologie) PROBA TEORIE TEOPETHYECKAS 3AIAMA 17 mai 2015 17 ox 2015 F 1. FIZICA 10 punete @UBHKA 10 Ganaon Trei conductori cu coefcientt termici de rezistenfd a, = 0.0042 K4, a, = 0,0048K™", si respectiv, a = 0,0037 K~, aula temperatura de O°C, rezistentele Ro, = 65 0, Roy = 72 Ni Roy = 85 0. Determine 1, Rezistenfa fiecdrui conductor Ry(¢), Ra(¢) si Ry(t) la temperatura 100°C. B 2. Reson cu latemperatu Oa legs condor In er, si respect npr 3 Conkle! ine de teckioar ol dof, eo eons dn aep Re conduc a egal nse npr Recttena chu la tempera 100°C ine puncsle A » B 3 rezistenfa inte pce BC 4 aL ‘Tpx npovonmixa c Tewmeparypnunn xoxdipuuuenrasn conporuaemia a = 0,0042 Kt, 0.0048K-* w a= 0.0037K-! mveior npn O°C conporuenciin Roy = 65.0, Re Rag = 85.9. Onpeaeaurr: 1. Conporusiewne Karxnoro mpononmnka R,(t), R2(¢) Ra(), np B ‘reumeparype 0°C 100°C 2. Conpormpenwia wen npn O°C, ecat nposoanmin coemensa nocnesoBateabHo H CooTHecTREHHO napaslienkio. Ry Ry 3. Tenmneparypniat xooipuuutenr conpormnenus uerm, cocrosuet 13 THX MpoBoAHHKOE, CAM NPOBOANHKH CoeAIMENK! NocMeAOBATEABHO Ht ecaH povomiiikn coesmnenns napanesbio. 4 c 4. Conporuasentie went npx 200°C Meway rowawn 4 - Bou 2 conporinnetne wexay TosKanu B= Cu =C. 2. CHIMIA, 10 puncte XMM 10 6ana0n, Oxidul A al unui metal, care manifest valen{a var compusii sti la temperatura 420°C tree in si C. La 600°C oxidul B se descompune cu formarea oxidului C. Parle de masi ale metalului in oxizii A, B si C constituie respectiv 86,62%, 90,67%, 92,83%, Determinati metalul eare face parte din oxizi, stabiliti formule acestora si sriejiecuafile reaciilor de descompunere termicd a oxizilor A $i B. Aledtuiti ecuatile reaciior: 4) oxidului A cu acid clochidric concentrat fierbinte; ») oxidului A cu solutie concentrati fierbinte de hidroxid de sodiu; ©) oxidului A cu oxidul de sulf(1V); 4) oxidului B cu acid azotie diluat; ©) oxidului B cu solujie concentratifierbinte de hidroxid de sodiu; Oxena A neKoToporo Metaxna, KoTOpLIH NpoNMAKeT MepeMeMNByIO naneHTHOCTS w xHAMMECKIX cocamenin, np TeMmeparype 420°C nepexoanr w oxcuaw B uC. Tipi 600°C oxeiia B panaaraeren © ‘oGpazonanen oxciwia C. Maccowuie jon Meraana n oKeuAax A, Bn C cocranaier coorseretBetio TEORIE-14 sponsce: (DV) DIDICTHEG] — snvegrtor dervotaor peateuinvstamnt Modern ef“5, Teorke, lasa VILE, a 1a edie @ ORSH-FCB, 6 mat, 2012 E33) para de preselectie a fonulul olimpic largit 52 o1S.s-2012 ta Stine (Ficiea-Chimie-Biologe) PROBA TEORIE, 2012 1, FIZICA incatzirea solara 10 puncte ™ | | | Un grup de elevi au realizat o instalatie pentru Sncilzrea ape folosind energia solar. Instalafia (ig 1) este formata dintr-un panou solar aletuit intro suprafafareflecttoare cu aria S=2m', in faa edreia este plasat un ansamblu de fevi vopsite fn negru, prin stuns care circuld apa, Panoul este conectat la un rezervor, ln astfl incit volumal total de api din instalajie este V=90 L. Doi senzori de temperaturi, montafi in punctele A 51 B, permit maisurarea temperaturi apei la aol intrarea in panoul solar (ta) si respectv la iegrea din panoul solar (). in urma masuraorilor efectuate int 6 zi din luna aprile curent au fost obfinute datele din tabelul aliturat, unde 1 este temperatura mediului (Gq ——[ ooo [11.00 | 13,00] 15.00 [17.00 ambian, iar F este numeric egal eu energia care [Eyay | 400 [750 [1000 [750 [400 | Sjunge de la Soare in unitatea de timp pe unitates de [77°C T17 [29 -—[ aR 68 | suprafata a panoului. Pe toat4 durata experimentului [jC] 23 [38 [58 176182 | nu se consuma apa din instalajie (obinetul R este (i) [2026 [37130126 inchis). Apa care circuld prin fevile panoului, [n/%6) | 70 [coud primeste de Ia Soare in unitatea de timp 0 ealdurd proportional cu energia care ajunge pe panou in tnitatea de timp, dar cedeazt mediului exterior 0 caldura proporfionalé cu diferenfa dintre temperatura edie a apei din panow [(i, + 4) 2 gi temperatura rmediului exterior, Caldura specifica apei este c= 4200 5/ (kg), iar densitatea. p= 1000 kg/m’. ‘8) Completeazt ulkimul rnd al tabelului (copiat pe foaia de concurs) cu valorile pe eare le vei calcula pentru randamentul panoului solar (definit ca raport inte energia solar preluatA de apa si energia solar incident pe panou, in acelag interval de timp). 'b) Folosind datele din abel construeste pe hirtic milimetrcd graficul temperaturii medit @ apei din ppanou in dependenja de timp. ©) Estimeazd masa de apd care trece into secunda prin sectiunea transversald a conduct de iesire din ppanou, la ora 9.00, Explicl de ce circuld apa in instalate. 48) CaleuleazA masa de combustibil economisitzilnic prin folosirea instalatiei de incAlzre solar fafa de situafia in care inedlzirea celor 90 L de apti de la temperatura 4g=17°C la /=82°C sar fi realizat prin anderea cu un randament de 65% a unui combusibil cu puterea caloried g=1410° Jk, TEORIE-1/6060648 H/8. Teor, lasa VIX, a IV-a edie & ORSI-FCB, 6 mal, 2012 By Sy (RB) era de preseece a ott otinple tag SLs 0184-2012 ta Suite (Fizicd-Chimle-Biotogle) © 5 2. CHIMIA 10 puncte 2.1, Se amestecd solujie de oleum eu masa de $0 g ce confine 18% SOs cu o soluje de HySOs de 60% si masa de 50 g, Ce mast de oleum ce contine 20% SOs trebuie de adaugat la soluia objinuta pentru a prepara o solujie de HsS0x de 98% ? (4 puncte) 2.2, La caleinarea unui amestee aleatut din nitrat de fier(I) si nitrat de argint() eu masa de 5,2 g s obsinut un amestee gazos cu volumul de 1,26 L (¢= 20, p = lat). Gazele objinute au fost recute print-o solute de KOH de 20% (p = 1,176y/mL) si volumul 20 mL, Determinati parle de masa ale sirurilor din amesteculinifial si pirfle de masa ale ‘uturor substanelor din solufia objinut dupa barbotarea gazelor prin soluia de KOH. (6 punete) ; bates Ml, wate oma wp 1 FG CEP » fase wom Ll 50-8 Gp ace = ‘TEORIE-2/6onraoaneecuth nh ETA,cAA Forfein natura Materiale $i aceesori 1. stativ eu mug suport (cui); 2. corp din lemn (salcim) umed de forma unui paralelipiped dreptunghic cu masa necunoscutd my; 3. 5 piulifeidentce din metal cu masa mi=4.58; 4, fir de caueiue (elastic) cu constantd de elastcitate necunoscutls 5. right milimetriea; 6. vas pentru aps 7. rezervor cu api (densitatea apei 1000 kg/m’). * Observatie: Fit atent! Nu risturna vasele cu api. Considerii g = 9,810 Nkg. Tine cont de precizia misuritorilor si numarul de cifre semnificative. Prezenti calculele numerice, graficele, argumentirile si rezultatele in Foaia de rispuns. Partea I. Determinarea constantei elastice a firului de cauciue 6 puncte ‘Monteaza un experiment, asemenea celui din montajul alaturat, folosind firul elastic din cauciue si cele sase piulife metalice cu masa cunoscutd my. Foloseste rigla milimetricd gi misoard alungirea Al a firului corespunzitor numarului de piulite atirnate.-in-acest-experiment urmeazi si construiesti pe hirtie milimetricd graficul ddependenjei G=f(A0) si apoi si determini constanta elastic’ a firuui din caucive, ‘) Leagl un capital elasticului de suportul (cuiul) montat in mufa stativului (vezi imaginea aldturati); b) Fixeaza ciligul de capatul liber a firul ©) Misoari lungimea firului de cauciue (nedeformat) si noteaz-0 prin Ij 4) Ati’ o piulité de ctligs ‘e) Masoari lungimea /,afirului alungit; f) Calouleazi alungirea firului folosind formula: Aly= r= lo: £2) CaleuleazA greutatea folosind formula: G=mg; hh) Repetafi misurrile din pp. d-g), respectiv cu 2,3,4,5 si 6 piulites {) Trecafi masuritorit (datele objinute) in tabelul 1 din fonia de rispuns; to i) Construieste graficul dependentei G=f(A/); k) Din panta graficului objinut determind constanta elastic a firului dupa formula A-AF/AL Explicit sensul fizie pentru k Autor: Chie Sergu- profesor de fii, grad didactic superior LT.” Gaudearms” ‘Lectr univ, Cee, t, LCS “FMP, administrator CEEM, Faculte FizictsIngnei, USM, Silvia EVTODIEVura Rerenianh a ek eo gee Determinarea masei corpului de forma paralelipipedica 2 puncte 4) Folosind rezultatul din punctul precedent, rigla gi firul din cauciue determinati greutatca necunoscuti Ga corpului din lemn umed de forma unui paralelipiped dreptunghic. ») Din formula greutaii, determinafi masa necunoscuti ma corpulul Partea IIL. Determinarea densitiii lemnului umed de saleim 1 punet a) Masurati lungimea, litimea si grosimea corpului din lemn; ») Folosind formulele necesare determinati volumul V2a corpului din lemn; ©) Folosind rezultatul din partea II pentru masa paralelipipedului din lemn si a volumului din punctul precedent, determina densitatea pz a lemnului umed de salcim, Partea IV. Ponderea unui corp de forma regulati in functie de nivelul h cufundat in api 7 puncte 4) Folosind firul de caueiue, si cunoscind constanta clastic& a lui, determina ponderea P a barei din lem ) in vasul fird apd, introdu bara din lemn suspendat de firul de cauciue; ©) din rezervor toarnd cu precautie api pind cind nivelul acesteia atinge capatul inf i figura alaturat); 4) masoara lungimea J, a firului f ©) adiugi apa pind ce nivelul acesteia atinge prima 7 indicatie (i=1 em) de pe suprafaja laterald a barei; | ) cu ajutoral riglei masoara lungimea J, a firului de caucives 2) determing alungitea Af a firuuis h) repetd procedura din pp e-g) respectiv pentru indicajiile posibile 2, 3, 4, ..., misurind de fiecare data alungirca; i) Inscrie datele in tabelul corespunzitor din foia de rispuns j) Caleuleaza ponderea P(H) a barei din lemn pentru fiecare indicatie si tece valorile objinute in tabel; k) Construieste graficul dependenfei P(l); 1) Extrapoleaza graficul cu line intrerupta pind la valoarea h = 13 em; ‘m) Care este sensu! fizic al valorilor negative ale ponderei. Partea V. Determinarea densiti{ii pa lemnului umed de salcim reiesind din conditiile de plutire ale corpurilor 4 puncte 4) Dedu formula de calcul pentru determinarea densitajii py barei din lemn reiesind din conditiile de plutire ale corpurilor. b) Caleuleaza densitatea pz barei din lemn, utiliznd date experimental in formula objimuta. ©) Compars valorile densitai p, objinute in IL.) si V.b). 2 Autor: Chirac Sergu profesor de iia, ead didactic superior LT.” Gaudeamus” Lestr univ, Cere, ., LCS “FM, administrator CEEM, FaculateaPizch i Inginerie, USM, Silvia EVTODIEV‘una rermcasha anc eo con (01, Pen Pt fd Subiectul 3. Experimente eu o bar, apa si dinamometra Imagineazi-i cd, avind la dispozitie o bard i i i i omogent, apa si dinamometnu ai cfectuat un sir de experimente, care int desctise mai jos. Experimentul L.Figura.1. ‘Ai suspendat bara de dinamometra in aer, respectiv acesta a indicat valoarea ‘une forte de Fi=100N, Experimental 2,Figura. 2. ‘Apoi ai scufundat bara in epl(p, = 2,0 4) dinamometnl in acest caz indicind valoarea unei forte de F3=60N. ‘Cu datele din Experimentul I si 2, se cere de determinat: 3.1. Masa barei, m-2(0,5p] 3.2, Densitatca materialului din care este confeetionata bara, p -2[1,0p] 3.3, Volumul barei, ¥-710,Sp] 4.4, Cuciteprocente a scdzut ponderea compulu, er (0,5 3.5. Care ar i masa minim a unui bloc de gheat§ (p, = 0,9 2), de care, «doc agitim aceasta bard, ea va plti in interiorl ichidului21,Sp] Tigwat 2 Experimental 3.Figura. 3. — i Dupé acecaai pus bara pe o suprafat orizontalé si 0 tractezi ineetisor, paralel cu suprafata. in acest caz, Sn 3.6, Determinati coeficientul de frecare la alunecare fntre bara si suprafata, y-?[1,0p] Figura.3 Experimentul 4.Figura. 4, ‘Mai apoi,scufunai bara in apt gio tractezitnetigor crizontal, dinamometulindicindvaloarea une forte de -Fe=I2N, iar apa pitrunde usor si sub bara, determinati: Figura.¢ 3.7. Coeficientul de frecare In alunecare inte bad i suprafsta in inteiorul ape, s-[1 0p] Experimentul 5.Figura. 5. Barae ean hdl unui lac tingh OF re, smal. Apoi, incetigr extras prin tractare de alungul solu, astfel nit bara cite un pie ‘ese din apd. Relieful soluui este putin Inclnat faqs de orizont, deci considerat ‘practic orizontal Se considera coeficientul de frecarepe sol uscat pt dinexperimentul 3 iar pe solu subacvaticuadin experimental 4 ‘In urmatoarele puncte se va considera cl bara are lungimea L=2m. Determinat: 138 Cum depinde forta F, cu care se extrage bara din lac, de porjiunea extrast x, Fs)-?12,Sp|Caleulati zece valori ale fortei F pentru diferite valori ale portiunii extrasex. Introduceti-le in tabel. In baza datelor din tabel,trasafi graficul dependentsi F(x). Comentaficaracterul ependenteiobtinute. [1,Sp} 1 Figura. 5 Autor Autor: profesor LF "Gaudeamus", Buriat ValeriaMinisterul Educatiei al Republicii Moldova, Universitatea de Stat in Moldova Olimpiada republicana de FIZICA 2013, proba experimentala, clasaa7-a Echi Utilajul necesar , stati, righ pag! Dop de pluta cu edrlige, af, corpuri metalice identice, vas cu apa (p.=1.0 g/e in aceasta lucrare va trebui 8 determina densijie corpulu metalic a dopului de plu ale edror mase sunt necunoscute, Mai mult, volumele aesior eompuri na pot fi determinate prin masurareadimensunlor lor, de aceea va trebuii sii gisiji o cale de a determina densitatea ffird a msura direct masa sau volumul. Veti scric valorile numerice si crorile de masurare rotunjite corect! ‘efi manifesta precaue la manipulre ulajulu penis a nu produce daune sau lezuni si vetiavea gril si nu rasta vaso eb apt Veti utiliza notajiile: ‘my~ masa unui corp metalic m— masa dopului de pluta Vp volumul unui corp metalic Volumul dopului de plus ‘po densitatea corpului metalic ‘p—densitatea dopului de pluta 1—Iungimile brajelor = numarul corpurilor metalice 4) Folosind aja suspendati parghiaastfel incdt aceasta si fie orizonta, Serefi in foia de rispuns lun; bratelor. Pastrafi acest punet de spriin pentru toate experientele ultesioare, (1 punet) by Determinati raportul dintre masa unui corp metalic si masa dopului de pluta (Se va neglija masa cirligelor). Deduceti formula de caleul, si completatifoia de rispuns. (4 punete) ©) Determinati densitatea corpului metalic. Deducei formula de calcul, si completatifoia de rspuns. (6 puncte) 4) Determinati densitatea dopului de plutd, Deduceti formula de calcul, si completaifoia de raspuns. (8 puncte) ©) Formulati conclu ile de rigoare. (1 punet) Problema propusd de Sergiu Carty Liceul Academie! de Stinte @ Moldovel www iceu asm ma ww fiziea mdee 5 SS 2B) Tee clara a Vi-2~¥X-a, a Vi-aedigie a ORSI-FCB, 10 mak, 2014 ie 2) (GB) nara prselectewlat linpe iri IAB cxen/ SSeS ine eee me Bld PROBA TEORIE, ‘TEOPETHMECKAS 3A AMA 10 mai 2014 10sax 20141 1. FIZICA, 10 punete @IBHKA 10 Gaon Pe un automobil de teren este plasat un “cursograf”-transcriptor, care inegistreaz8, ait viteza la orice moment de timp (Tabelul 1), eit gi direcjia de miscare a automobilului (Tabelul 2). In tabele sunt datele ‘nregistrate pentru deplasarea automobilului pe un oarecaretraseu: 1, Desenati pe hirtie milimetricdtraiectoria automobilului de teren. 2. Determinaji drumul parcurs de automobil. 3. Determinaji, cu precizia de 1 kilometru, locul aflriiautomobilului la sfrsitul calatoriei (in raport cu pozitia inital). Ha neaxexoxe yeranonnen .xypeaepag” ~ cawonucey, samuesisaioull sanucuNocTH OT BpeMen sexyutellexopocta (TaGmua 1) i wanpansewr aswxciis ‘roro vewtexoaa (TaGmma 2). B raGmmuax pues TaKME SanHCH {4 HexOTOPOTO MapIIpyTs, MpOFLIEHH.OTO Be31ex00M. 1. Hapueytire na aucamerpovoll Gyuare tpaexropioo amines weszexona 2 Onpesemere ny, npoliaenmnil peancxon0M, 3, Onpeaeaure ¢ Towloerbio 20 KIMOMETpa, rae (OTHOCHTEnBHO Ha%aa nyTH) BesmeXON OKASATES B one wapuipyta ‘Tabelul 1 ToGmuna 1 [Viteza (n/n), Cxopocrs (iaw/a) [36 SL 36 Timpul (min), Bpensx Gun) [0-30 [30- 60 | 60 - 90 Tabelul 2 ‘TaGooma 2 Directia (grade) Nord, 0 | Sud Est, 135, Vest, -90 Hanpannenne (rpasyess) | Cenep,0 | 1Oro—nocrox, 135 | _3anax.-90 “Timpul (min), Bpewa (wut) | 0 30 30-60 60-90 2. CHIMIA 10 puncte ‘XUMHSI 10 6ax200 Amestecul a dows sulfuri a diferitor metale eu masa 40,00 g a fost supus calcinirii oxidative in ‘atmosferd de oxigen. In rezultat s-a degajat un gaz cu volumul 17,00 L misurat la presiunea 0,9 atmosfere si temperatura 100 °C sis format un reziduu eu masa 32,00 g Partea de mas& a unuia dintre metale tn oxidul sau aleituieste 80%. Acelasi metal constituie in produsul format in urma caleinérii 40%. Determinati componen{a caltativi gi canttativ a amestecului analizat si seriefi ecuajile reactillor care redau transformirile indicate in problema, Cees sayx cyano past Neranion, accoH 40 r, nomBepran oKNEMHTeMHOMy OOTY » arwociepe iaenopona. B peayabrare skutemutea ras oGtewow 17 a, (xswepeH upy 0,9 arm, H TeMnepatype 100°C), 1 o6pasouasea Teepmuil ocrarox naccoit 32 r. Maccouas 01H OAWOTO HS NETAAIOB B ETO OKCHLIE paswa 80%, Macconat 01m oToro ‘Xe Meranta B KOHeAHOl Taepzoli cwecH pasta 40%. Onpenesie avecracmit W KomeCTHeHHEIK cocran MCKOAMOR ewecH M HANMUNITE ypaauteKia npoTexaronx peaxrnit pu nssmonmena anamaa TEORIE-1/5 Sponsor (DV) DDACTIRGA —eegratrdezvonator pet Invatmdat MderaTeorie/Test, a Via edie a OS1-FCB, 17 ma, 2015 a @ wy ‘4 ie Y £83) era} de preselection olimpic ret & WS cowl S181 201510 Slate (Fie Chinie Bilt) spose (DD) DINNER err dee Centru de Excelenta pentru Educafie Moderna, USM REGULI PENTRU CONCURS ‘Tofi concurentiitrebuie si fie prezenti in fafa sAlii de concurs eu 10 minute tnainte de inceperea concursulu Concurengilor le este interzis s& aducl instrumente cu excepfia medicamentelor personale sau altor dispozitive medicale de care au nevoie. Fiecare coneurent trebuie sf ocupe locul in banca conform po: inainte de inceperea concursului fiecare instrumentele (pix, gum, righ, aseutitoare, ereion, calculator) primite de la organizstori. Fiecare concurent trebuie si vetifice intebarile si foile de concurs. Ridicti mina daci if lipseste vre-o foaie. Poti Incepe dupa semnalul sonor. Concurentul trebuie si serie numele si instiutia de invajimint cu majuscule in foaia de rispuns. Raspunsul trebuie scris pe o parte a foii de rispuns. In timpul concursului concurentilor le este intezis si priscascd sala de concurs cu exceptia situafilor de urgent cind sunt insofti de profesor. is si discute intre ei si si deranjeze concursul. in istenta elevul va ridiea mina gi un profesor i! va ajuta. Concurentilor nu le este p cazul in care au nevoie de Nu se vor adresa intrebirirefertoare In problemele de examen. Fiecare concurent trebuie si stea in banca pind cind timpul alocat concursului s-2 terminat, chiar daca a terminat proba sau nu mai vrea si continue. 1 La sfirsitul concursului va exista un semnal sonor (sunetul unui clopofel). Nu if este permis si mai serii nimic in foaia de concurs dupa ce timpul a expi 2. Tofi concurenfii trebuie si pariseasel sala in linigte. Foile cu rispunsuri si cele cu Intrebiri trebuie puse eu grija pe mast. 3 pentru invatimint Modern RCAaN ny jap, TeveTea a Vi ede a OSCR 17 ma 2015 BB i @ Moapntectimidaig in es ol ES Oost Sime Chine Bir) Centru de Execlenti pentru Edueatie Moderna, USM REGULI PENTRU CONCURS 1. Toticoncureniitrebuie si fie prezeni in faa sili de concurs cu 10 minute inainte de inceperea concursului. CConcurenflor le este interzis s aducd instrumente cu excepfia medicamentelor personale sau ator dispozitive medical de care au nevoie. 3. Fiecare concurenttrebuie si ocupe locul in banc conform pozitei desemnate. 4. Inainte de inceperea concursului fiecare concurent trebuie si_verifice instrumentele (pix, gum, righ, ascufitoare, ereion, calculator) primite de la ‘organizatori 5. Fiecare concurent trebuie si verifice intrebirile gi foile de concurs. Ridie& mina acd ii ipseste vre-0foaie, Poi Incepe dup’ semnalul sonor. 6. Concurentul trebuie si serie numele si instityia de inviflmint eu majuscule in foaia de rispuns. Raspunsul trebuie seri pe o parte a fli de rispuns. 7. Intimpuleoncursuluiconcurenilor le est interes sh piriseasc sala de concurs cu enzepi situailor de urgent cind sunt inode profesor. 8, Concurenjilor nu le este permis si discute inte ei isi deranjeze concursul. In ceazul in care au nevoie de asitenttelevul va ridica mina si un profesor i va ajuta. 9. "Nu se vor adresa intrebarireferitare la problemele de examen. Fiecare concurent ttebuie si stea in bane pind cind timpul alocat concursului s-a terminal, chiar ‘daca aterminat proba sau nu mai yrea 38 continue. 10. La sfisitul concursului va exista un semnal sonor (sunetul unui clopojel). Nu i este permis si mai seri nimie in foaia de concurs dupS ce timpul a expirat. Toti coneurenii trebuie si pariseasct sala in liniste. Foile cu rispunsuri si cele eu intrebiritrebuie puse eu griji pe mass. soowoe (DV, ADTIBGE eq eae px vit MaenTeorieest a Via edie a OSI-FCB, 17 mai 2015 Baraj de preseletie a lol olimple lrg SF 0184-2015 la Stine (Feicé-Chimie-Biotote) (8) q {o PROBA TEST ri 17 mai 2015 Citeste cu atentie urmatoarele instruefiuni: ‘Timpul pe care-| ai la dispozite este de 2 ore (120 de minute), ‘Verified daca ai complet setul de intrebii gi foile de rispuns. i Zz 3. Usilzeazd numa pixul pe care Fai p 4 5 |. Completeaza numele tau, institufia de inviyimin in locul rezervat Citeste cu atentie fiecare problema si alege rispunsul corect bifind una dintre ‘de rispuns. Exista un singur rispuns coreet pentru fiecare 6 acd dorest sa schimbi rispunsltrebuie si ncercuiesiprimulrispuns si apoi si bifezio noua litera ca rispuns corect. Pr Exemplu: corectezi o singurl data, OTS ee TS] ‘este primal elspuns si d este rispunsul corectat 7, Tuturor coneurenfilor le este interzis si introducd instrumente din afari, Dupi completarea raspunsurilor foile cu intrebiri si rispunsuri trebuie sate eu griji pe masi. 8, Reguli de punctare : + Rispuns oreet = + 1,00 punete + Rispunsincoreet—: ~0.25 puncte + Fardrispuns 0,00 puncte% a FY AB TeorieTest, a Vila editie a CB, 17 mai, 2015 a (By Teeenamaetea ice, ys Bara) de preselece «ltl limpe lrgit comm SE) tease a Stim (Fiict-ChimieBiolgie) PROBA TEST 17 mai 2015 FOAIE DE RASPUNSURI No. RASPUNS. No. RASPUNS 1 a b c d T 16} ,a| b [eel dd) 2e9\Raw|eb (4c)? d; TT] a | ble |-d 3) ua. bec ald 1a] are bile |. d ee ee 19) a b c d 5 a b c d 20), acl b;.|eeccliad 8, 18, |e caeeal ne 24;|-eaelsb? [5 ¢ old [Sas |b ce| ed 22 b 8" | ha (eDas|acele = ene 23 b 9 | gia.) iDyeleaGenlaed £ ele 24 w}albiecl|d poleee ened 25 117|_&,,| Ba) Che] ad AE ee eae 26 12.| 8. |: below di Su | 2BsslinSialeed ar 13-| a.) bobec afd ah (PREC led 28 14 | -a-loby ecu! di Bb Pale 8 29 Le}aj|bjela se Daa SA Oo) a | ble la [7 hc PC a eal See eee ee ERTS Somer: (DV) DmDICTIBaE eorex tarr pata Tvatmnt Modere 5 EEWE ie 2 MINISTERUL EDUCATIEL ye pentru Juniori, faza raionali/municipald, 26 martie, 2016 Proba TEORIE Problema 1. Marinarii salvatori ao puncte) © corabie care plutea pe api strat in largul Marii Negre a sufert un accident de bort in rezultaul caruia s-a produs © fisuri prin care intrd in interior apa cu debitul D.=35,0 kg/min. Marinari au observat defectul peste s5=5 minute si imediat au conectat pompa care Tidica apa peste bor la indlyimea f=4,8 m ou debitul D=55,0 kg/min. Pompa este acfionatl de un elestromosoe alimentat cu 4,0 V, de la o baterie de acumulatoare, Intensitatea curentulul este 12,50 (023 kg/m’, Se considera g= 9,81 N/kg. Dupd ce apa a fost scoasii de tensiune Densitatea apei sirate este 2 jarinarii ai reparat imediat bortul. pe corabie, mi Determinati si calculati: 1.1, Peste cite secunde marinarii au conectat pompa? 0,5 puncte 12.Cu eft s-a mérit greutatea corabiei pind marinant at observat accidentul si au conectat pompa? 1,0 puncte 1.3. Citi litri de api au ptruns in eorabie pink ‘marinarii au conectat pompa? 1,0 punete 14 Citi litri de apa erau in corabie dupa 4 minulé de actiune a pompei? 1,5 puncte Woh actioneze pompa pentru a scoat tats apa de Pe corabie? 8p. 1,0 punete 1.5, Cit timp a fost necesat 1.6, Masa de apa care a fo 1.7. Care este rezistenta sirm« 1.8, Masa de cupru care S~ar instalatie pe durata total de functionare la ified a cuprutui este 380 J/(ke'K)- vt ridicatt de pomp din corabie peste bor? jpune in functiune pompa? 0.9 i din bobinajul motorului care Iai cu 8°C dac’ s-ar putea folosi enersia ~pierduti” de intreaga scoaterea comp corabic. Caldura 2,3 puncte etd a apei de pe speciee a BS 2 @® Bie #5 > ars de pret aol tinge crea SE) Fie eP a in esc ah) PROBA TEST 10 mai 2014 Un singur rispuns este corect pentru intrebirile de la 11a 30 1. Un calitor a vizitat © fart, in care unitjle de mAsurl pentru lungime, timp gi masd sunt mai mari de ori, B=3 ori si 0.5 ori respetiv,decit in fra de basting Care ete raportul unitijilor de masurda forfei tn aceasts tarts ara de basting a eflatorulu. Formlele pent legile fizci tliat in aceste fir su aceeasi form. . 918 (BUS gm IY 2. Linia de lute a intra maxim (pi pln nda une nave de peset ext natimea ‘he = 0,5 mde la suprafajaapei unei mar, iar cind nava se aft int-o mare eu apd mai stratS aceasta se j ‘fd a inlfimea A, = 0,6 m, Se cunoaste ca greutatea maxima admisibilé pentrs transporiarea marfi in > prima mare este my = 50 tone, ir in marea mai siaté ~ m, = 63 tone. AAlati masa navei my fir8 mar. Consicerayi peri navel ce find vertical nlimitele seufunde 8) 200% b)210% 6) 220%; (@) 2304. 3. Dou avioane zboarai unul spre celalat cu acceasi vitezA v = S40 km/h ficcare. Care va fi distanfa intr avioane in momentul cind un semnal sonor(viteza de propagare a sunetului in aer ¢ = 350 m/s), emis de un avion gi eflectt de celal se fntoareetnepoi la primul dupd un timp t = 64s ? 8)52km; (b)4,6km; )4,8km; a) 5,0km. 4, Cu ce va fi egal modulul accelerate unui corp peste 10s, dac8 ecuatia misc sale este -04sin(0,05zt) (m) 8) 981 mms’; 09,86 mmi% © 9M mme; a) 9,79 mv. 5. Unei sfere metalice eu raza de 10 cm i sa comunicat o sarcini electric de -12,56-10°* C. Determine densitatea de suprafajasarcini 10% Cm’; b)+10°Cm; =) -10° Cm 4) 10° Cm, 6. Caleutafi rezistenfa conductorulu, in care, find introdus fn rejea cu 220 V in timp de 10 min s-ar degaja o cantitate de cildur de 66 6. 2) 4400; 6) 4500; «)4609; 4) 4700. 7. Determinafi puterea opticd a obiectuluiaparatului de proecfie, decd un dispoaitv cu inttimea de S em se obfine pe ecran avindintlfimea de 2m, atuneicind ecranul este indepéstat de la obiectiv la 6 m, a) 72dpir, (6)S8dptr, ©) 6Bdptr, d) 66 dpt. 8. Intr-un lichid undele luminoase au lungimea de und egalé cu 600 nm, iar freeventa ~ cu 4x10" Hz, Determinaiindicele absolut de refracfie al acstui lich. OL; BLISS — © 12;, /dy).25. 9. Determinati prima vitezd cosmicd pe planeta Satu, dack raza ei este de 60000 km, iar acceleraia ‘caderii libere la suprafaja ei este de 11,37 m/s’. 8) 25,1 kis; (b) 25,8 kis; c) 26,1 km/s; d) 26,8 kis. . 10, Pentru a objine alice in api (c:=4200 Jkg"-K") se toama plumb (€2120 kg" K") topit. Ce cantitate de alice sa objinut, dact 5 kg de apa s-au inealit de la 300K pind la 400 K? Temperatura de topire a plumbului este de 600K. Pierderile de cildurtreprezint& 25%. a)20,1 kgs b)19,9kg; ©) 19,8kg; —d) 19,7 kg. et Ta sponsor: DV, DIDACTYEGA —otegrator si dezvottator pentru lavattmint Modern | aig a laHa Ses Test, Clasa a Vil-a - X-a, a Vi-a edijie a ORSJ-FCB, 10 mal, 2014. te SB) Tiny tepretect otra ciple gt BSS aaa) iereemrnmramee, 11, Indiati varianta configurajeieletronice care corespunde clementului chimie cu numrul de ordine 65 a) iiataphataptadaehaptadatisesg": py if2saptscaptagadt4ptad4tsesptss Bisa 2p 3% aptastsal4phSs4d!'sp'6sse, ay 1°2s!2p3s'3p'4s3d ap Se 4d °4SP6=, 12. Volumul soluiei de acid sulfuric (mL) cu concentrajia 0,50 moV/L, necesar de adaugat la 300 mL. de solufie a aceluiagi acid cu partea de mas 25,15 % si densitatea 1,17 g/mL, pentru a objine solujie cu cconcentraia 2 mol/L este: a) 150; b)250; €)300; a) 200. 13, Acidul fuorhidrie este mai slab decat aciziiclorhidrc, iodhidric gi bromhidrie deoarece: _a) are mast molaré mai mica; ’) atomul de fluor are raza mai mica decdt ceili halogeni; © HF se dizolvi mai bine in apa; d) legitura in moleculd HF este mai pujin polar deedt legiturile in rmoleculele aizilor indicat. 14, Gradul de oxidare al sulfului in KoS40p este: a) +6; by +4; 42; a) +7. 15, Produsul solubilitii pirofosfatului de bariu BasP20; in apd este 2,010". Conginutul total de oxigen {ntr-un ltru de solufie saturatl (dilatarea volumuli solujiei la dizolvarea sri se neglijeaz si densitatea, se considerd egald cu 1 g/mL) este: 8) 889,89 g; b) 898,25 g; «) 896,55 g; d) 888,91 g. 16, Substanfle, in moleculele cdrora se confin doar legitur covalente polare, se gisese in sirul: (a) PCls, ClLO;, NANOS; 1) Fa, HsSOg, P20; ¢) NOz, SOCI:, CHsCOOH;, ‘d) HsPOx, BF, CHs3COONH4. 17, La barbotarea aerului care confine oxid de earbon(1V) prin apa de var conductbilitateaelecric8 & timp se va schimba in urmatorul mod: Jereste; b) descreste; ¢) crese, apoi va descreste; d) descreste, apoi va crest. 18. In anumite cone interacunea clorurii de hidrogen eu oxigenul este reversibilt gi este redata de ecusfia: 4HICI(gaz) + 0,(gn2) +> 2C(ga2) + 2Hs0(ga2); AH=-116410. Echilibrul chimic in acest sistem reactant se va deplasa in dreapta la: ‘a)micgorarea temperaturiis ‘b) marirea temperaturi «) prezenfa catalizatorului; 4) micgorarea presiunii 19, Produsele electrolizei unei solujii de sulfat de litiu realizat cu domeniile electrozilor separate sunt: a)Li, Ox; OH, H’;b) Li, HyOn; $03”, 1"; €) Ha, O:, OH’, H's, d) Hz, O:, 02, Li. 20. La interactiunea magneziului cu solufia foarte diluatf de acid azotic se capil: a) NO2, Mg(NOs)2, H20; 'b) NH, Mg(NOs), Hi0s ©) NO, Mg(NOs)a, HO; (NO, He, MetNOsp- 21, Recunoaste organitul celular de pe foto 1 i selecteaza carncterizarea veridici. 4) este mitocondra, aparfne celulei procariote; b) este mitocondria, apartine celulei animale procariote; (©)este cloroplastul, apartine celulei eucariote vegetale; ‘d) este mitocondria, apartne celulei eucariote vegetale. Teva sponsor: DV) DIDACTYFGA totegrator si dervoltator pentra I