A teeia 2i, generalul isi stranse principalii co- mandanti- F Tacatul incepu, 8 priveasca orizon| fare et gael vedem pe pustitil care se preschimba in. erau munti, ere tul. vant, fi spuse Generalul Alchimistult, au dune, stinci Jn depar- nt Se Tyedem, réspunse Alchimistal, Baiatul fi conduse pana Ja locul unde fusese in ajun, Acolo le ceru tuturor s& sada. isa dureze putin, spuse flacsul- Nu ne geabim, raspunse Generalul. Suntem 02 meni ai desertului./ —Dar pentru asta ai crescut vanatul, rispunse fli- / cul. Pentru a-l hrani pe soim. lar soimul il va hrani / peom. Siintr-o buna zi, omul ii va hrani nisipurile, “si vanatul va risari din nou. Asa se misca lumea. — Si asta inseamna iubire? — Asta e iubirea, Este ceea ce face ca vanatul si devina soim, soimul si devin’ om, si omul din now, desert. Este ceea ce face plumbul si se transforme in aur; iar aurul, din nou, si se ascunda sub pamént. — Nuri infeleg cuvintele, zise desertul. — Atunci intelege macar cd intr-un loc de pe nisi- purile tale o femeie ma asteapta. Si pentru asta, tre- buie si ma transform in vant. Desertul ramase ticut cateva clipe. — Eu iti dau nisipurile mele pentru ca vantul sa poata sufla. Dar singur, nu pot face nimic. Cere aju- tor vantului. ‘Obriz’ usoara incepu sa sufle. Comandantii il pri- veaui pe flaca de departe vorbind o limba pe care 1-0 cunosteau, Alchimistul zambea. \Vantul ajunse aproape de flacdu si-i atinse fafa. As- cultase discutia cu desertul, pentru c& vantul stie in- totdeauna tot. Strabatea lumea fara un loc anume de nastere, fara un loc unde sti moara. Ajutai-ma, ii spuse flacdul vantului. Intr-o zi mi-ai adus vocea iubitei mele. Cine te-a invatat si vorbesti limbajul dé al vantului? —Inima mea, rispunse flécaul. Vantul avea multe nume. Aici i se spunea siro(y) pentru c& atabii credeau c& vine de pe paménturi ac 162 poi ae SHE, unde locuiau oameni negr fepitate de retes fohe8 Hackul Tt nuimean ee I Se credea cq. aduct iPurile descr deel de rizboi ale maunion Poateinee anlocme - “un loc mai ui, Oamenij se gandeau engattlluzia.Darvanial save iciundle sideaceeaera mer ser gf eh ee OaMenil arf putt (MB maveau si ruseasth shag eee Oat Nici ame eu stipaneascé vantu) Int, spuse vantul. naturi diferite untem de — lnvajaom : si fiu va a acu. Ca's8 putem woken cateva elimitate ale om orb des i spre Posi Vantul era pay siale vantului, 0s, si acela era ICU SA VorbeascaAsta care spunea c& mai sunt inc lucruri pe care le putea face vantul. — Si lucrul Asta care se cheama Iubire, continua flacaul, vazand ci vantul aproape c& cedase ruga- aminfilor lui. Cand iubesti reugesti sa fii orice lucru al Creatiei. Cénd iubesti nu-ti trebuie s& infelegi ce se petrece pentru ca totul se petrece in noi nii se pot transforma in vant. Daca vantul fi jut’, de- sigur. "Vantul era foarte mandru, aga c’ a fost foarte iri- tat cand auzi vorbele flacaului. Incepu s& sufle mai tare, ridicand nisipurile desertului. Dar trebui s& re- cunoascé, la sfarsit, ca si daca a stribatut toata lu- mea, tot nu stia cum s&-l transforme pe om in vant. $i nu cunostea Tubirea. —CAnd hoinaream prin lume, am observat c& multi cameni vorbeau de iubire privind spre cer, spu- se vantul, furios c& trebuia si-si recunoascé limitele. Poate c& ar trebui sa intrebi cer — Atunci ajuti-ma, zise fla de praf pentru ca eu sa pot pi orbeasca ‘Vantul sufl atunci cu toati puterea, si cerul se umplu de nisip lasand doar un disc aurit in loc de ‘Umple locul asta soarele fara si ma soare. dn tabsird era greu sé mai zaresti ceva. Oamenii de sertului cunosteau acel vant. Se numea simunt si era mai ru decat o furtun’ pe mare — pentru c& ei nt cunosteau marea. Caii nechezau, iar armele s-au aco perit de nisip. Pestancé, unul dintre comandanti se intoarse spit general, spunand: —Poale cd e mai bine si ne oprim aici. 164 erau acoperite de va rata Ro: Chip ‘ lca. Chipurile en na arte levaluile albastre, iar ochii nt ara. Tye sttrul alt comandant, I dou hin a iM se preschimba oa- ‘Si nota in mi Abr a arn numele celor doi barbagi aa | Imediat ce se va opri ideste in postu de conga eF2 OPE avea sini dest tului nu stiu ce este fica, | Pentru cé oamenii deser- => Vantul mi-a sy a spus c& sti ; Si fitebul Soar Daca inca $i lbitea, se adre. sti si Sufletl Lane ost labinea cu — De aici de unde — Vasa ica Stil ce este f si $ fubirea,g ma el ami potest vers, El imi sta fAr3 sfarsit prin tne pana fare ch necazul Ta cel sa Pe Uni Inteles ca toned et eumad mineraleles veces trebuteca Herat Sigur lucru. Si pene el cu aurul, Fees fel cu cuprul, jar cugny ful ar fi oe are rolul lui in acest j ie st 0 Simfonie a 7 Pacii daca Mana 165care a scris totul s-ar fi oprit in a cincea zi a Creatiei. Dar a existat si o a sasea zi, spuse Soarele. Esti infelept pentru ca vezi totul de la distant’, ispunse flicdul, Dar nu cunosti lubirea. Daca n-ar fiexistat a sasea zi a Creafiei n-ar fi existat omul, $i cuprul ar fi pentru totdeauna cupru, plumbul, pen- tru totdeauna plumb. Fiecare igi are Legenda lui Per- sonala, ¢ drept, dar intr-o buna zi aceast Legenda Personal se va fi implinit. $i atunci este nevoie sa te transformi in ceva mai bun si sd ai o nou’ Legen- da Personal, pana ce Sufletul Lumii va fi cu adeva- rat un singur lucru. Soarele cizzu pe ganduri si se hokiri sa strluceas- c& mai tare. Vantul, c&ruia ii plicuse discutia, sufla giel mai tare, pentru ca soarele si nu-l orbease’ pe flaca. —De aceea exist Alchimia, continua flcdul. Pen- tru ca fiecare om s&-si caute comoara gi s-o gaseasca sippe urma si vrea si fie mai bun decat pand atunci. Plumbul isi va implini rolul su pand ce lumea nu ya mai avea nevoie de plumb; si atunci el va trebui si se transforme in aur. Alchimistii fac acest lucru. “Araté cf, de cate ori cSutdm sa fim mai buni decat suntem, totul in jurul nostru devine mai bun. —Si de ce spui c& eu nu cunosc Iubirea? intreba Soarele. — Pentru cd iubirea nu inseamna sé fii net precum desertul, nici si cutreieri Tumea precu totul de la distanta, cum fe tul, nici s& privesti Tubirea este forja care transforma si face ca Sufl ‘Lumii sa fie mai bun. Cand am patruns in el pentrit prima oar’, am crezut cd este perfect. Apoi am viz cAera o oglind’ a tuturor fiintelor si fgi avea razboa jele si patimile lui. Noi suntem aceia care hranin 166 suntem, — Sice vrei de la mine? i She ase mine? intreba Soarel fichul. tt S4'Ma preschimb in vant, Tispunoe — Nate tus, pepuur soe ca cea mai infeleapta fi schimb ih vane rete Dar nu sti cum site pre. eee cu cine trebuie s& vorbesc? ispunse. Vantul tra, ‘i igea cu urechea si fuga de langs acel imi flicau sid clu care vorbea Limbajt i. tote, neat 8d stai de Vorba cu Mana cues } ispunse Soarele intr-un sfarsit, °C Vantul ipa de by a fere ca orieand. Corturile animalele au rupth: agai ol sien fu aasiaserd unt dealt ca s si sufla cu mai mull t& pue au fost smulse din nip, rile. Pe stancs, oamenii se nu fie aruncagi cine stie Flacdul se iny He toarse ai alt spre Mina care Seri Has Pareiperr ceva, simti Onna O for a Lubiittagni nes - ; D-O mai spu- aasunidatdp era o rugaiciune Fane I ae Ocerere. Nu multumea , un islaz, nici nu implora savands oe ‘anda mai nee cristaluri, nici nu cerea ca femeia pecareo ine are on 167talnise s&-i agtepte intoarcerea. In linistea care urma, flacdul infelese 4 desertul, vantul si soarele c&tutau. semnele pe care acea Mand le scrisese si care incer- cau si-gi implineasc’ menitea sis infeleaga ce sta- tea scris pe un simplu smar eraut rasp: nu aveau nici un rost, nici ‘turile, nici vanturile, nici sorii si nici oamenii nu stiau. pentru ce fusesera creafi. Numai Mana aceea avea ‘un motiv pentru toate astea si numai ea era in stare si sAvarseasc’ minuni, si transforme oceanele in de- vant. Pentru cé numai ea inte- serturi si cam Jegea ca un scop major impingea Universul spre un punct unde cele sase zile ale Creafiei se vor trans- forma in Marea Opera. Flacdul s-a cufundat in Sufletul Li ca Sufletul Lumii era o parte a sufletului lui Dumne- eu sia vazut c& Sufletul lui Dumnezeu era propriul lui suflet. $i c& putea deci sa faci minuni. mare general din desert, Cand sinaonut unde se aflase flackal ae Privit spre locul . Aces 7 seep ngon ee CamneniePazea de fapt cealalts lature takane ii S-au ins, ra. a taberei, i ai my a doi zambeau— Alekimieeh ce Vitor. Numal