CUPRINS 1. Determinarea temperaturii cu termorezistenta 2. Determinarea temperaturii cu termocuplele 3. Masurarea rezistentelor liniare cu metoda amonte 4, Masurarea rezistentelor liniare cu metoda aval 5. Studiul parametrilor meteorologici Scanat cu CamScannerMASURARRA TEMPERATURIT CU AJUZORUL TRRMOCUPLURILOR (PIROKMETRE TEROELECTRICE) teorotics Térmocuplul este ut traductor do tip ce 0 tensiuno termoslectromotoare (t.t.6.m.) ater, 63. furnizensé adentd de diferénga Fe de temperaturk dintra sudure cela’ gi cudure reco. In deéuitele % formate din douX ocnductonre és neturé diferith aper douk tonsiuni Gf Gleotromotonre (t.0.m.)~j. - Ps - t.e.m. & contact (efect Volta) . E = tom, datorit® efectulut, PeltiereThomson. Aparitis scestor t.e:ms, poate. £1 expiicat® cu ajutorul tio- riei electronilor liberi fn motele. Yolts a coustatet. ct: intre doul, metals de naturk @tfertth.care aint in contact ia nagtore o:t.O.na independent de gormergd dinen- atunile netelelor, der dependent de natura lor @f dé temperatures S loculut de contact. : Dack se consider’ dduk conductoave dizerite A gi B fn contast, bE le tenporatura f, avind respectiv N, 61 Xp nualicul 46 eleotvent @ 1ibert fn unitates de.volum, diferenta de potential sare,epare In punctei de cohiact este t ere aS z i, Yar wet 57 a om 5 Bothy wom under K = 1,36.10729 j,gea47* este conatenta Ini Boligmson @ = 1,6.1079 6 rersink sleatronulus. T= temperatura purctuiui de contact fn K. Peltier a constatat oi introun circuit fnckis, parsura de un i curent electric, fn care a intercalet douk metals diferite,iocul de contect ge: inckizegte-wau se ricegte {n funogie de, sehetl. ourene ‘ulut. Acést fept sé expliok prin. faptul. ch trecsres eleotroniler Qintreun metal tn altul, posts prediice o frinare seu'o socelerare @ lor, depinsind 46 nensul efgotuiui Yolta.. Prinaraa seu Ateelart— rea slectrontlor nodifick egitatia.termtcll a moloculelar matelulet ogee ce conduce le Snoklaires sau xiicirda aoastiise eeu: Dack ge fnokisegts un conducter cacgeu, ou secyiune constanti: temperature scade simatric de co parte gi de alta & punotelut ise cklzit. Dack prin condictox irece wi ourent slectric,ga oonstatl y eT Scanat cu CamScanner(a Be © deplasere a ourbél de repartitie a tenperaturii la uncle xetalo {n sengul curentulut, Jer ia alterle invers. Porgiunez rece Bh pore tiunes fncKlsit® so comport oa dou metale diterite. Hlectronid din porgiumea condusterulnd fneliistt atrussae’ fa regiunes mai reces.ou vitesi mai mare declt fu sens contrer.soncta este efectul Thomson. T.Gems care apere aatoriti sfeotulut Poltler en’ “eanintent de 1,07 mm, Sn antervalui s200°d « 4706°a) . = guprul av2na un ségthédent dv varidtia a ssitetontes ¢ temperatura rare (4,25.407 ead" y. onto ‘foLsate™ Th tntsevels =50°C = +260°0;* ~ Bichelul of fier int folosita pin 1n:150—200°C 5 © wolfreni, cate ao 2 “yaringie Diniertd a Fenistentot el trice ou tempertitima’ pink in Boe°o,. Pontzu tehiperd tae ist HT a6 160°C ‘atue s01bdtt6 gent anctoarelo, avind dosesditht ad tenboratieg negativ, Pentru te raturd foarte Jonge tH gitar tut’ 2956°o ‘aoa’ gordere aes ide Plumbul, conatahtannl,. anganiany bzénsul fosforos. Termorasistengdie pe: HUB ETe "ta Mog Weheny aooes, misuririt rosistettelos. Getd id’ niéptuaite montdo. stat pur jgted thet nesiowaledernd corse 2 Schens puntit ‘Wiedtaton) dats antk fn figure 2+: Funogic: #0, basoasd pe reddearca “Miuths cated totdilited Ty. 0800 68 corespunde saletied ' Ro : Re = RB ~ (8) R° con Wotina y 2a, resulti - ‘ Ry a hee vardepiis (ee se Yajungs le dckilitru,' fh eoess oss sparatud én. éteator I eratk un ourent evi fa memura OD e pungiss Scanat cu CamScanneravs 2. Hodul_ ge luory Instalagia de lucru este dath fe figure 3. Riga 3 1. Se introduce terzoresistenta (1) fntreun vas cu apk (2) Snokisit ou resistents (3). 2. Se leagt totmorentatinta: da bornele R, ale punts wheat: (4). = 3. Se varisell Yaltiten rezistenget Ry pint cind puntea este echilibratd (gaivancmetrul este 2a sero). 4. Cu ejutozd etsties (3) wo celeuleast valoarea resistor RG termoresistentet: Hentru diferite tonperaturi indicate de { nonetrol ‘t, MEsuriterile se vor face tn intervalui 20°100°O din 10 fn erede. 5. 80 completeasi tabelul do date gi oe traseasl ourba de y ristie a rosistentet , BR, = f(t). 6. Din grafic so ‘raga condlunia gf resistenta varias lint cu temperatura fn intervalul 49 tempsraturt de 1a 20°C in 100°%. Lagea de veriatio temfod a resistented poate £1 serisi aud form Rak (Vs te as bt unde a = R, este reristente a 0°¢, far b «Rou , £itva”eooftot entul do vartajie a Feristenges ou temperatura. =~ Valorie lui o gi b (séepectsy Ry eiQ.d) vor Sf Geatise ain éatele experinentale folosing metoda oo} or mad mics pitrate. Conform acestet mptote, yalorile a gi b ee éet fnoft sua t sian S aR a = vt)? i= * ek fia minim&. adn + Scanat cu CamScannerSe od;ine t Dup calowlers@ lute gi > 20 doternink coottetontuh tereté: a recistentet @in reletie tas | > ob | Keene who ae ters Ra Scanat cu CamScanner=! hésurarea rfistenjelor Jiniare gi neliniare cu ajutorul voltuetru- ‘ qui gi amperptrului |, +! Tioonsiderath teoretice Folosind abermetrul gi voltmetrul se pot misura rezistentele lini- are folosindbegea lui Ohm gi rezistentele neliniare prin ridicarea curbelor carfteristice gi de aici si se determine rezistenta elec- tricd’ pe diffite portiuni de circuit .Pentru rezistentele liniare se ++ | folosese in geasté metod& dou& monteje, fn raport de valoarea rezis- \ tenei de qsurat: montajul amodte pentru rezistente ou veloarea mult | Mai mare deci} rezistenta ampermetrului gi montajul aval pentru rezis - gnje mai mid sau comparabile cu rezistenja ampermetrului. ™ wontajalt-anaas are drept caracteristict faptul c& voltmetrul se mon- teif cupginztag ampermetrul gi rezistenja de misuret R,, adicé"la deal" de omperastru.h acest caz valorea intensitajii I misuraté cu anpermet- Tul gi a'tensimid U daté de voltmetru vor da o rezistentu total’ Rf RL= Baan. 2 “ff (1), deci mai mit dectt R, , _o- Ta epbul montajului avel , voltmetrul se monteazi dup& ampermetru, de~ ci "1a vale " q ampermetru, numai la bornele rezistenjei necunoscute ’icind tenbiunea U , iar ampermetrul va indica intensitatea Be - gi Iy @ intensitstilor care trec sein gi voltmetra, ~ até va fi Rt, _valosces exacth R este ; galé ec uma I Rezigtenta msi apetsiae més T os, ae D> Ry; ou enfoaren sitegman, At Ry , ~R, i ercarea relativa: M4 4) cind Bice Ro, Scanat cu CamScanner/ 7 -2- Jes wetode avel “uistd o velogre critica 4 rezistenjei necunoscute x, & resistentei potrivité pentru mdsurarea reist.njelor mici A, pentru care ercsres Sistematica reletivé este eceeugi'fajs de enbelc nontaje 1 2stod 1)se realizedad Bsjeneretor de ¢.ce R= ‘rezistenja necunoscuté cs Ry reostat ‘ke - 4 = alpermetru [| fp 1 _ Vv = voltmetru =e 7 RR. <= comtator unipolar =~ z f Biged I = intrerupdter acnopolar 2)Penty& montajul amonte se lucreaca cu cpmutatorulk pe povitie 2, iar pentry montajul avel pe povitie 1. 3)Se/vor face cite 5 determingri pentru fiecare rezisten{é necunoscutd in gedrul fiecdrui_aontaj le gi rezultatele se vor trece in tabele Tabel 1 (montajul amoute) ° ' Wr. Bez. de ert. M45. 2 F RoR ea Tabel 2 (montaj aval ) Rr. ez.ceU T Ra, Ba. > cnisnia: f vo Re My nea, x aval Ss ‘x/aeds. > 4) Pentru rezistente neliniare se ve adcure rezistenta uni bee lanjern& sau a ‘ode Seuiconductoare In Donteaj aval “Y Datele culese se vor trece fn tobelul 3 7 Tuvel 3 wr t crt. uv I RET 5)Pentru vecistentele neliniare se v8 teusa ureficul Ji =f(UT AMONTE WEL Seater | Ra (2) = 20.000 -SL.6 Atal Ry A | Oar too mA, a APA 1 gwh Tie Scanat cu CamScanner