4 simtactice [=> Este mali: Amo—~ | : patio si ali. [= continua ok existe |sdrata (slut); 3. Termeni [Termeni oMputer cae comin x interna- toata [dolar e-mail fei-ply, | | ct tional |lumea, cu for- |forbal, google, hambg.. | | ah ab eee | 4, Morfologice | > inime; ruinuri, identice sau | ikebana, kara 8 Ross foarte asema- | m eee ae messenger, NATO, prin, |= preot desteptirii ahoo. tsunami, UE. structur iesite | (D) noastre | din uz atribute | Gazeta de Transil- Dupi criteriul temporal substantivale cu ihai de Romania (Ac) Termeni ve- |. Fonetice chi sau inve- caracter isto- ric sau pre- zen in documente (arhaisme) rupe; samdisea- mi... fie prin locuirea lor eu neologisme ic, jude, olac, lpaharnic, pivnic 3. Semantice — sensuri dispairute din wz ale unor — certa (pedepsi dicta (adunare); rau; pre/pe; rumpel [mandru (injelept). — Lexico-seman- tice (cuvintele nu jginar) — ada sfara in | fara, a baga de mai au sensul ori-| seamd, a spune Ipe de rost etc. rea ,pre- 2. Lexicale-cu- |» agd, armas, ca- | | tenfioas&) vinte disparute — |puchehaie, comis, 3. Termeni noi | 1. Cuvinte fie prin disparitia |dorobany, feregea, (neo- imprumutate din |constiqusie, dialog, obiectelor denu- logisme) [alte limbi sau cal-| erd, fanion, gheizer, chiate (copiate, imitate) dupa limbi occidentale (mai ales) actua- le, majoritatea rt =| | i), sistemului fonetic rock, vals... — conveni, deveni, preveni, reveni (dupa fi. conver |devenir, prevenir, revenir)... See 51ey 2. Cuvinte create iba romana cu ajutorul unor clemente straine sau dup modele straine Cuvintele igi pas- treaza inca, frec- vent, pe ling sens si forma ori- ‘ginara sau apar mici modificari ‘Adaptarea se pro- duce in timp. > eriptocoma autohton, REGIONALISMELE Sunt cuvinte specifice unei anumite regiuni ale firii noastre, al cdror infeles nu este cunoscut de Citre tofi vorbitori limbii romaine, ei doar de aceia din comunitatea respectiva (0 anumiti zond geogra- fica, aceasta putand fi mai mare — corespunziitoare subdialectelor limbii roméne — sau mai restrénsd ~ ‘corespunzitoare unui anumit grai). cuitorii satelor. Atunci cand apat le utilizeaza cu scopul de a reda, cu ajutorul limbajulut, culoarea specifica regiunii des- pre care scriu, pentru a oferi un spor de autenticitate personajelor. 52 de fiecare picere), pe (pa: P! pai » —ciilambue, ciolon garnisor, ‘camasa-lui-Dumnezen, cimasd randunelei, rochita-pa- : ita-pasdruicii, racorele etc ‘cit, rochita-pasaruicit, ric = 3 fegionalsme gramaticale (forme gramaticale spe * fice: a fost a fost fuser — fur vedea~ oi véde; t Toate cuvintele regionale au un corsponde fn : im literar, dar pot limba romani avea, ca in exemple! regionale. ATENTIE! ‘ “+ Uni oamen, sind cd anumite pronuntari sunt neli- terre le ,corecteazs chittea — pifiea; sasla + ceasla; ies Aceste pronuntiri gresite sunt hipercorectitudini... ARHAISMELE Sunt cuvinte foarte vechi aflate in vocabularul imbii romaine, care se foloseau 53 SS eee(= a eee Denumirea lor Provine de la cuvantul ayy, C€rui sinonim literar este cuva — Pentru a infelege sensul acestor termeni, este Sard consultarea unui dictionar. De exemplu, ewan » CU ienicer Curtea sultanului ture, pentru a exprima supun neconditionaté a unui domnitor fat de Imperiul ox! man. Acest cuvént nu se mai foloseste astizi, dg intalnim fie la orele de istorie, cind studiem Ey Mediu, fie in documentele vrer Singurii care mai folosese arhaismele, in afay istoricilor, sunt scriiorii. Ei o fac pentru a reda ig operele literare, in care evoca timpuri trecute, atmos. fera din acele vremuri indepartate. Aceste cuvinig vechi infrumusefeaza mult o opera literar8, reconst. tuind culoarea localéi Si arhaismele pot fi la nivelul pronuntarii ~ arhaisme fonetice: [dz@ud] pentru ziud ete Ia nivelul vocabularului ~ arhaisme le: covnic = colonel; sleahta = corp de armata alcd- tuit din nobili polonezi (vezi la Negruzzi: sleahti lor ~ arhaisme seman- a sdruta = a saluta (vezi, de pilda, la Alexan- drescu: Sarutare, umbré veche!) # la nivel gramatical ~ arhaisme gramatieale: gri- dine = gridini; ruinuri = ruine (la Cirlova, Ale- xandrescu etc.), Unele arhaisme se pistreaza in limba actual, de- venind regionalisme (vezi, de pilda, unele fonetisme desemna, in trecut, pe un tind af. la Jui Sadoveanu NEOLOGISME Sunt cuvinte noi, intrate in vocabularul limbii ene cam dupa anu! 1600. azeaz pe elementel compo- Denumirea lor se b i: neo nente ale termenu gismele nu sunt doar cuvint din limbile de culturi/savante ori di entale sau extrem-orientale. Pot fi neologi inte formare in limba roman cu = nou; log-, !os unele cuv unor elemente imprumutate: ~ sufixele: -anfé, ~ist, -ism ete. - prefixe: anti, extra-, super- De exemplu: —verbul a gandi are si derivate vechi: gdnditor, negandit, dar si unele neologice, care desemnea- ZA sau gruparea de scriitori din jurul revistei Gindirea, care a contribuit major la dezvoltarea lteraturii roméne in perioada interbelica, sau pe membrii acesteia: gdndirism, gdndirist. 55 54 ——vechiul june (junel, junclas, pare ca riddicind yi in neo! se reunese in famili aparjin perioadei 1840 — 1794 |, Grigore Alexandresey ne ic.) Sunt pasoptist, alt yoo pasoptism, acelagi cuvant de baza am i mi dar am si imprumutat_un aa nese homo, hominis “ome ‘omugor, oment, omente, omenesc/neomenese, ome neste/ncomeneste, neom, meomenit. Dar am impr |, franceza) sau : uman, umanitate, umanism, wnanist, umanistic, umanitar, umanitarism, umanitarist, umanioare, umaniza, umanoid, inuman el Q OU, €COu, en precum si alee le ele. $au poet, poem, poe azalee ee ) din combinarea UNOT in model strain: ‘din limbile francez& $! te — au dus 1a neologici me iau nastere manesti dupa wl ir Alte 06 cuvint cuvint lim murenant si luogoten - lie ita a oa, 2 do tr a lo ent. La fel fr. entrevoir (en? ae tat verbele romanesti irre j tip de neolo- ie vechi ro! cle identice ca Sens ycoten intre-. vedea $1 giame este neasteplat de mare ARGOUL conventional, utilizat de grupurt pul de a nu fi intelesi pentru a se delimita Limbaj aparte, con restrinse de vorbitori, CU SCOI ferice (raufiicd- se ponte intl atat la grupuri per mai mari (clevi tori), cit si la unele categori sociale si stude ari, sportivi etc.) uncori se folosese termeni w2ual alt sens decait eel curent, cum ar be neinsemnate, bauturd; coji = a jefe club, discotect; scobitoare = slabnog; streptomi- coniae etc.; teori, se inventeazi cuvinte: dirig(d) = diriginte; rwvarzd = geogratie; matescarfdé = matema- tick; spargay = splirgiitor de case; re-re = restanta care primese un : abureald = vor~ grotd = rare, pentru a realiza ,cu- de exemplu. Toarea™ = fa $7sag JARGONUL de limbaj apartindnd unor grupug le, profesionale, utilizat din dorinta de a se de masa vorbitorilor .obismuiti. " Se caracterizeazi prin prezenta masivg g rismelor” (termeni din alte limbi care au echige limba romana), Este considerat un mod de expen pretentios,freevent folosit de cei care dorese ic ze. il inalnim frecvent azi in audiovizual: bye me full-time, prim-time, time-out, training, trend ou, MIJLOACE INTERNE DE iMBOGATIRE | AVOCABULARULUI DERIVAREA Este un mijloc intem de formare a cuvinil) care consta in crearea de noi termeni prin adiugs- rea, la 0 ridin (un cuvént initial sau o part celui cuvant), a unui afix. aaa | sticld + -0s = sticlos; + -itate =sticlozitate; pris. ten +-08 = prietenos Riidacina este partea stabild a unui termen din. Forma acesteia poate fi usor modificata, in func de sunetele sau de grupurile de sunete cu care se itt | | vecineaza si care pot impune modificari fonetice. _ Radicalul ese partea fixi a oricdrui cuvit flexibil in timpulflexiunii acestua. é 38 a _ Frecvent, mai ales Ia verbele nederivate, radacina recvent, jcalul sunt identi sire sunt sunete sau 21U Afro ne radacinii, dnd nastere puri de sunete care unor cuvinte pot fi ataza noi. : prefixe: se staseaz Ia inceputul cuvintelor: jnestetic, antigripal: ibe sufixe: se atageazi la sfargitul radacinii: racto- rist; cazangil. Derivarea poate fiz = @ progresivd — se atageaz8. succes. cite un afix prieten—> pri ‘Olt — oltean— olteanca: — oltenese; olteneste; Oltenia; + Oltea, Olteanu, Oltet. # regresivd — se inlatura un presupus afix (de fapt. 0 |. dupa un model preexistent: prun — prund X _ portocala => portocala —+ portocal; 2 parasinteticd —se atageazi, concomitent, ¢i prefix, 4 sufix (de regul, un sufix lexico-gramatical, care treeazA si un cuvant nou, dar are si capacitatea de 1 indica 0 anumit’ categorie gramaticala, cum sunt sufixele infinitivului, sufixele motionale): verde — inve # prin substitutie de afixe (inlocuirea unui afix cu altul), dupa modele preexistente Exemplu: dup’ modelul: inchide — deschide (mos- tenit din latina) s-a format perechea: ingropa ~ dez~ ‘gropa, substituindu-se prefix fel si infoia — desfoia etc. jetenos—> neprietenos; 59-_———saagy Afixele pot fi: ~sinonime (forme diferite ~ sens ideng anti- = contra-; in- (it) = ne- = ge Pre- = ante- etc, (antirdzboinic ~ contrga ilegal = nelegal: prescolar — antebeliey. emen de agent: -ar, -as, -dret, -easa, gi, sy, fl -us (berar, postas, cildret, bucctareasq, ¢%% betonist, doctorita, lucrator, bdtaus) ete. "8 ~antonime (forme diferite~ sensuri opuse pro-s ante- # post-: hipo- # hiper-; in- ex sub- # suprass etc.; (antiinflayionisy flationist; imigra-emigra) etc. — omonime (forme identice ~ sensuridiferite) ag -ime, -is etc. (baiefas // plutas; bdietan er marocant; tinerime | vechime; tf! pieptiy eu —paronime (forme apropiate ~ sensuri difent -al ~ -ar (familial ~ familiar etc.); ante- ~ any (amtebelic = inainte de rizboi —antirdzhoinic in potriva rézboiului): des- ~ dis- (desperechea: da, roporfionat) etc = polisemantice (mai multe sensutri): strd- (may. nic, strinepot ~ indepartare de baza, din puncté vedere temporal) (strdpunge, strétluci — indica in- tensitatea sporita a actiunii); -tor (chinuitor— indici © insusire), (croitor ~ indici agentul), (indica, stingétor ~ indica instrumentul) ete Sufixele Sunt sunete sau grupuri de sunete atasate la sfir- situl unui cuvant / al unei radacini, dand nastere unui cuvant nou. 60 Propia dis, anti. # Proin, = | clang. ca, ae- ters radiofien, electrified “reacqiona, Locus zipud ete): vada, -ant, ~ar, -(a)ciuMtes Fe ism. (blocada, solicitant, var, ineliciune, macaragil. haloniadé, mulfi- os captlom ee) oy io aden 8 ie (levi Tegeda, i ee nat, liudabil, muntenese, glumet, sticlos, orbitor, ver -gitt dada, ies - me, fotbalis -isty juntas, borcanat, Wd ‘albastrior, familist, galbin, ui, verzlin cte.); ; a gdverbiale: -este, -is,-ison, ~s, -mente (hofeste, pep, incetsor, tards, actualmente) Sufixele substantivale pot desemna: > genul substantivelor care denumese fiinte (se for- mmeazi femininul de la masculin si masculinul de la feminin; unele baze pot fi, la randul lor, deri- vate) = sufixe motion ale: -d: bunic—» bunicd, cds muntean + munteancés -e: invdyator > inva- Jétoare; -easd: preot — preoteasd; ~esd: conte — contesd; -itt: scolar > scolaritd; -oaicd: urs > soaieds -oaie: leu — leoaie (invechit); ~anz cur- cai curcan; -0i: vulpe > vulpoiu. 61— La numele proprii feminine: «a: Cop, > Constantineasca; -ea: Codreanu — cyte ~easa: Budulea > Buduleasa; -easea: Doar Videasea; ~ina: Papadopol — Papadopon Paun — Paunita; -oaia: Greavu + Sree He Achim — Achimoasa; -ufa: Lung» Luney > agentul actiunii: -ar: plugar; -as: papas iubaref, -easd: flordreasd; -er: marr macaragin; -ier: garderobiers -ist: voi, 8 i ean itt: zidariga; -or: sondor; -(a)to lege > instrumentul: -ar: alfabetar; -(a)tor: sto, -toare: stropitoare; -ité: rasnita.,, vei, aj: martirajs-anie: peng nie; -anta: sperantd; -(ajtie: formate; (ay rintate, bunitate; -(ijtoare: masurdtoare; -exg greseali; -enie: cuminjenie; -efe: frumusete i, madrefie; -ime: istetime; -inta: biruinta; she vincialism; i itate: obtuzitate > originea: -an: sibian; -ean: rdmlean; -ez:engle -ian: iranian; -ol: spaniol; -ot: sofiot etc. ATENTI Unele substantive care desemneazi origines m seaman prea mult cu termenul baz: locuiton! din Baciu este bdcauan, cel din Buzau este buzo ian, cel din Monaco este monegasc; cel din Cubu este cubanez (se atageazi doua sufixe: -an+) cand substantivul care desemneazi localitatea & bastina este compus, cuvintele capatd o formé ma deosebiti, specifica fiecdruia, determinata si de cun igi spun locuitorii insisi: Baia-Mare —> baimarear 62 ESE amnicu-Sarat — Mare: > samadrean. dar: Ramni eens ssatu-Mare: — Sf reg > argesed sean, Curtea de ATES tarii este de- cori, numele tn a eu sufixul -e2 (angolec. chines ar Pluralul dervste cu i adugat Sufix angoledh jrancer e) 1 ON 'yoduce alternanta 2/) 2 ba (breaz ~ breji, viteaZ — se spune engleyi vise) Ge a administrate > mame de Ti jucat, inspectorati -ie: judecator ter ie: blandrie, patiseries ~arie: werie: boiangerie etc > denumirile unor plante: -ass (opOrass coltnass er: cdrciumireasds ~icds laptucieds -ioards 1 imioard; ~isor: untisor: fa: garofitds ~foare: sus: cercelus; -ufa: pascufd ec. sundtoares paume proprii de familie (patronime) -ache: Manolache; -eanu: Moldoveanu; ~escu: Popesciss -ildé: Cocos «+0 serie de sufixe pot fi utilizate pentru a sugera subdimensionarea sau supradimensionarea obiec- telor ori a insusirilor: > sufixe diminutivale (subdimensioneaza). Prin- tre acestea sunt: -as — baieyas, pardias; -el — ba- ietel, scdunel; ~ic — bunic, laptic; -icd ~ berica, mamiticd; -icea — foicea, carticea; -icel ~ buni- cel, firicel; -icied — carticicd, pietricica; -ita — fetta, rochité; -we~ndisue, pétuc; -ulet— bréulet, gardulet; -us — céijelus; -uf ~ dragut, bunut etc. 63 SSS aeil, imeficiet, improbabil. legal superagiomerat, supractajat. sultrarafinal et u se invata pe dinafard, ci Se exerseaz’ cat mai ales, se consulta dic- lege bine cuvantal. Unele derivate in romana, pen- | celor n 3 we cd au fost copiatelealchiate dupa modelu! be), precum seria: confine, deti- frantuzesti (multe ve fete, refine, sustine — contenit, teri jin tenir, retenir, soutenir. Segmentul men- reprezinti spt wanserierea in romand a franquzescului main el svimalapare in alte cuvinte. La fel si convent, deve preven reveni, surveni — convent. et. CONVERSIUNEA schimbarea cla: schimbarea valoi " Este un mijloc foarte frecvent de imbogatire a ‘ocabularului, care consté in trecerea unui cuvnt dintr-o clas& gramaticala in alta. Aceastd ,trecere presupune: « pierderea unor trisaturi morfologice caracteristice clase initiale; ;ramaticale/morfologice 67objinerea unor noi trisituri, ale clase; g, ~ IN Cate face parte. Conversiunea se poate realiza prin: ‘Substan- | Se pot sub- tiv(izjare | stantiv(iz)a: Exemple: Verbe Fire-ai afurisit 5 la pariipiu [A rit pe cimeva. Py Ranitul este dus ta sp TTasupin | S-au apucar de Ta gerunziv | Copiti suferind ma impreac —— emo | 4 ees tet |-———Oriee parte de vorbire prin care se denumeste lateste tot- }-———interjectii is : | raged este rose. (8.8) _ cova | rica ( 5) Jubeste-ti aproapele. =de timp [Zara mengem ta munte (ast, C3) Jarna aceasta a fost grea (5. ) 68 . Tsabstantiv neazd (VAv) ao Suferinda adsl cline « 6.9) ‘Adjective | cela este wn om lenes —ceajanetie |Coordonarea se realized cu Lame mal ra cla [asi (Cis) Prooume | __ Agjeaivioare : = = personal | Ew citesc cu plicere (pp. [Adis Substandve | Fecloara Maria ne apard (SS) Eul lire se identifica usor dre o numa fectoard. (~ puri) Freflexiv | Se ved pe sine oglind aaa Sinele este wn lucru grew ae rota. (5. : Namerale ars cardinale | Acolo sunt opt copie. a parpia |[A cinta roar vara. (PY) Optat td a fost neaseptar Melodia cantata prea cunos- ‘Adverbe uid. (a. Aaj) = deloc | Locuieste aproape. (av Ha genanzin | Femeia suferind se trateazas Ay) Femeia suferinda merge la spi- tal. (a. Aaj) 69‘Adverbe Ana este o fai: Se pot adjectiv(iz)a: Exemple Ai procedat bine. (ayy Adverbializare ‘Substantive ‘Adjective Verbe (la participiu) | / Conjunetil ‘Are mula grate. (5G Gratie plot au ras (Prep. fri functie sintacte Plane k proprie:realzeaz8 rapor Coordonare copulativa reg.) ind —de time | ,/ [ca] prezenta ta era neces. (edd = daca) (SB/PPr/PR) regim de d tele. (prep. fi 4; are regim de regim de ger tun Ccez) ‘Adverbe ~de Toe Pornesteinainte (axl, Cal Inaintea casei este un seuar (prep. iardfunctie sintacticé: xe ~detimp precedi un Cet 70 ATENTIE! Sunt numeroase substanti ca formant al superlativul sau al adverbului pe care-I insotes rat bee, inghejat bocnd, racit cob; ru corb; beatlfurios criti, singur cucy frumos! JriosInecdjt/suparat foe, curat lacrimé, indrdgostit Tulea, curat lund, batut mar, plin ochi, sdrat ocnd, ‘golpuycd, slab seandurd/scobitoare, beat turta; ~adverbe de mod cu valoare superlativa si cu func- {ia sintacticd de Cem: fi merge mintea/capul brici ‘ive care devin adverbe: alb colilie, n 7m—_ (foarte bine); intra butuc (in numig doarmelse. limureste bustean (py ke doarmelse leaga butue (profundiig chitic; se strang ciorchine/grimadg). te ; leagd eobei/fedeles (foarte yi colac/eovrig (incolacivincov Surca (foarte tare); curge garta ( reipleacd/vine glony (Koarte reped lustruieste lund (foarte bin ae me, cu valoare superlativa se mai foo obfinute din substantive precum po ‘marfié: Concertul lui Bon Jovi a fost beton, COMPUNEREA Este un mijloe inten de imbogatire a vocabuly rului care constd in formarea de noi cuvinte pr, Uunirea a doi sau mai multi termeni, care primese ig sens nou. Tipuri de compunere: A. 1. Compunere prin contopire (sudare, alipire, unre aglutinare): doud cuvinte preexistente, cu un sens independent, prin sudare creeaza un alt euvant: de + spre —» despre; trei + zeci = treizeci. 2. Compunere prin juxtapunere (aldturare) a) cu cratima: traisté + cioban —> traista-ciobe- nului (planta); 2 gua cuvinte, si creeaza yr + stare un termen obtinut afix (in general, SU voscu —» nichitastanescian. (clemente de ¢ s din | afixelor, dar primeste si un jichita Stan rea cu afixoide yprumutate mai ales she, asemandtoare ca ternational si isi pas fix) 5, Compune! ere nol Iaind i ere ee ate core au o larga circu ygice im in, alienare, inalienabil; (gr) .suferinta, algocalmin, nevrale alternativé, altruist; umbla", ambulatoriu, som- al ) > amfi- (gr.) ,in ambele pat amfibrah; > ampl(u)- ( larg, amplifica, amplitudine: > an-,-en-(lat.) an", bianual, bienal, milenar, B—q Meo, ) ,suflet, animator, j , > nani > antropo- (gr.) Autropologie, ‘ane + Micultura, apicutiy, itm(os)- (gr.) .numdr", aritmetieg atin > " asteonomie, astrotogig. > arhe-(gr.) ,vechi", arheologie, arhaism. ” ipa", triatlon, penig J Pen i Singur tan”, autobiografie, autoaccidenta : > auto-, (romanic) ,care se refed la automo focamion, automobil; > andro(s)-/-andru (gr.) barbat= andrie: my > bar(os)- (gr. > batis- (gr. binoclu, binocular, .carte™ bibliografie, biblioraft bioterapie, biografe > eaco(s)- (er) > cal(o)- (gr. ? r- (lat.) ,caldura, calorifer, kilocalorie. > card-/-card (gr. ,inimi, cardiolog, miocard: > cau(s)to-/— caust (gr.) .,care arde", caustic, hol g a merge“, succeda, proces: * cefalo-/-cefal (gr.) ,,cap", cefalopode, encefal, 4 —___ | co sui", cemtigram, procentt ‘cerebrospinal, cerebroid: ‘chit chiromantie: 13°, citoplas- > cito-/-cit (er ‘ma, leucocit e-gilbui", He wwerde-galbul “, rehnicolor, tricolor: rjemo- (gr) «lume, univers", eosmogonie, £28 i, conducere arisocom autocrat is criptocomunist. > eripto-(er.) ascuns”. criptogame, criptoce yee (gr) .culoare”, cromolitografie, cro- ip", cronologie, cronofag: cultivare*, agriculturd, sericicul- ) ,patru, cvadruman, cvadruplu; vintuplu, cvintilion; .zece, decimetru, decigram; 35.“piftong, wiftons cry ,cisatorie™, riptogamte ee mac", gastropode, &Pr naste™, a produce”. glicemie, glucoza: zhi", gonometrie, poligots retrograda, progresa, fag (gr.) .amanedtor de... _ energofas, eee OF de faa ,, hemograma: heptaedru eterogen, heteroclit; > hipno- (gr) .somn", hipnocd, hipnogen: 7> -man (engl ) barb > mecan(o)-(gr.) .aparat*, mecanicd, ‘mecanoye > le mijloc’ mediterand, wetiont > mega(toy (gr) ,enorm*, megastar meguine > meta- (gr.) ,,dupa, ,schimbare, merafo ime morfout, pee > metr(o)-/-met sura = 1 etru (gr.) ,,masura", Mmetrologie, dix > mezo- (gt.) ,de mijloc*, mezolitic, mezoderm: > micro- (gr) mic, microorganism, micros. at.) 0 mie, milimetru, miligram, c gr.) .zece mii", mirigpode, miriametra. > mon(o)-(gr.) ,unul singur, monoclu, monosemant: 78 apt cctoedra, octopode, oct --, monoclu, binocli: “cale”, odometru, me- fralmologie, oftalmoscop: ie, oligofren: mnnif fs ‘omofon, omonim: xistenta, ontogenez, nume", singnim, antro- izual, optician, sinoptic. cortocentru, ortopedie: otologie, otoscop; ovipar, ovoid: paleografie, paleogen: panslavism, panorama; produce", ovipar, sciziparitate; > para-(gr.) ,aldturi*, paradox, parapsihologie; 9plasticitate, termoplas > pod-, pedo(: eee “Pode (gr) .picior "PIClOr", o ny mare”, talasoter , emestesus “tn distany, clefon, tleco- . feologie, pantean iotrani, hidrote: 80—— ay * top(0)-trop (gr) a heliotrop: » xilo- (gr, ,lemn*, xilofon, vlog tie a; iala", arheozoie, Paleorjc imalee, Zoachinie ey, ATENTIE! « Lista nu este complet, cuvintele stein iny limb i, 3 sunt cele mai apro : cele etimologice: frecvent, modificari de natura form: nate ate de ins, SU prods, all, deter, actual, nu. sti fiag la sfargitul unui cunt, pis ealterat sensul. Nu pot fi confundate afixele, tocmai din acest motiy. =o Foarte freevent ap: | fixoide, cat si sufi alitura termeni cu aceeasi origine ( 0s gr. = neurolog) Sunt foarte frecvente cuvint e cnvinte (niu se PUD «fragmente de — ake $e muri Aeriene Romane unc, Transportri ante unite (runchicre): 2D22- de cuvinte unite (tPu0i we o nfm at arenas Rome Re vi (apar(e) punct(©) — EC. Arges iniiale gi cnvinte intregi dup int ito Forbal Club Arget tad fear erage a eenaue de cwinte si cuvinte integi: arta toned —» Romarta/Artarom: = __jpnevierle pot fi termeni de bazii pentru deri fare (compuse parasintetice): CFR — ceferist; RATB > reatebist ete. e de abordare a procedeului com- ‘modalitatea de combinare a tiflorinitiale, pe baza unor relatii sintactice: | Hipotaxa ~ subordonarea - marcheaz& un grad su- perior de compunere, rezultat al unor variate com- bina: 83a) subordonare atributivis ~ substantiv in nominatiy bot + gros —» Chee Some cee sot pulung; Fe ete. Se Ci exist posibiltti variate do son Po vant, cu liniuta de unire sau cy Blanes ,lectiv Cacordat) + substanty ig, boi bund-credinga, buniceysn Faecal in nominativ + substantiy in, ciubotica-cucului: gura-teulu, cay riei, Calea Laptelui, Valea Prahonij u®? ~ substantiv + prepozitie cu reg + substantiv: floare-de-colt; Arama; Filipestii de Padure etc. b) subordonare completiva (rezultat — verb + substantiv: zgdrdie-branza etc ~ combinare eterogend: ducd-se-pe: c) subordonare. fata de un adjectis tot un adjectiv: ~ adjectiv cromatic + determinantii adjectival inchis/deschis: rosu-deschis, albastru-inchis ec ~ doua adjective cromatice (unul poate fi deri- vat): galben-portocaliu; galben-verzui: vente. albiistru et. ~ adverb + circumstantial: bine-credincis clarvazétor; réufécétor etc. 4) subordonare eterogené, caracteristic’ numeralel ~subordonare. ‘circumstantiala (1119): unspre- zece, doisprezece..., paisprezece..., saispre:ee. 84 cig, Oat 6, gy Nomina, rey, al unor zo Muieré-viin, pierde-rars “pus ete + aviind ca re r in isicare, varice, oriunde; orisica! c.; altcinev, ine fiecare, fiecum ete: alt altundeva et ~cuvinte partial Jor demonstrative i alaltcestuilalt etc 4, cestdlaltices a lal veren este 0 modalitate de create oe 1 oor valor’ stilstce deosebite, de aceea oe colocviala ori in me- | invariabile in strucura pron oe diferentiere: celalalt, termeni cu ¥ dec freevent in vorbirea familiara, tele literare: ea ~ depeciatv c eee ‘plapte,pierde-vard, Barbirosic, Statu-Palma-Barbii-Cot etc ~admirativl: Fat-Frumos etc. SCRIEREA cuvintelor compuse ridicd nume- rnase probleme, generate de vechimea lor in limba, de raul de unitate semantic, de raporturile sintac- tce care au stat la baza compusului, de partile de 85 : coate-goale, gurd-cascty tardie-briu,vorbire cdrora le apartin compusele, de Modul al iune, de traditie. ’ . on noul DOOM, paginile LXIV-LXxyj Abuii pipe > Dar meroase mentiuni, distribuite pe parti de n Vorbire FAMILIA LEXICALA Cuprinde termeni inruditi printr-o radcing, os mati prin derivare, conversiune sau compunere, in familia termenului floare intra si derivate pre. cum floricicd, inflori, si compuse ca floare-de-col, fi cuvinte obfinute prin conversiune, ca inflorit, sical. curi precum floarea-soarelui. Termenii autohtoni nu apar in aceeasi familie cy cei neologici. @ In structura cuvintelor (radacina, radical) se pot produce alternante fonetice (modificari ale Sue netelor de baza, pricinuite de vecinatatea desinen- telor — consonantice sau vocalice): Srunte|frunti muntelmunti; obrazobraji: brad/brazi; moaré/ mori seard/seri etc. © Cuvintele familie lexical si familie de cuvinte a acelasi infeles, sunt sinonime. Nu putem spune »familia lexical a cuvantului“, este o repetitie su- Paratoare, un pleonasm. @ Nu intra in discutie locutiunile. 86 |