IRINA KOVACS. DANIELA FIRICEL. EMILIA POP LILIANA PASCA MEMORATOR DE ANATOMIE, GENETICA SI | ECOLOGIE UMANA pentru clasele XI-XII Eaitia a Ila Editura Paralela 45Cuprins Redactae: Mugur Butuza Corectur: Bianca Vigan CLASAAXLA Tehnoredactare” Adriana Vad eevee Mani Baden |. Aleatuirea corpului uman, Topografia organelor si sistemelor Design copert: Miron Pintle de organe, 1. Segmentele corpului uman, i so 2. Axe gi plamuri . sonnel 8 [1 Functiile fandamentale ale organismulul uman, Funetiile de Deserierea CIP a Bibliotecli Nationale a Rom: relate 5 KOVACS, IRINA : ‘Memorator de anatomic, genetica si ecologie umani Sistemul nervos (SN). a 9 Be pentru clasele XI-XII / Irina Kovacs, Daniela Firicel, Emilia Pop, A. Clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topogratiec Fa ions Pasa. - Ed 3. Piet: Palla 45,2019 7 ; ese Fa ISBN 978.975-47-2808.5 ¥ functional ° na B. Sistemul nerves somatic 10 Bg |. Kovacs, Irina istemul nervos vegetativ Vy) ~clasificare, efecte ale Fa Sora in ©. Sistemul etaiv (SNV) ~ clasiieare fete a re ‘sl simpatculi si parasimpaveuli . sald BEM Pas, ila D. Notun lementare de isin patologie " — 2. Anaiatri 0 A. Segmentele uni analiza 7 B Ficiologia snaizatorului cotana. 18 C. Fiiologiaanalizatorauivizual 9 D. Fisiologia analizatoruli acusico-vestibular 23 E. Nogiun clementare de igen si ptologe 26 3. Glandele endoerin on m7 A. Hipoiz (glands pititars), od Copyright © EdituraParalela 4S, 2019 B Tirvida a Preseia rare folsete enum ce consinie mii este, | _C. Glandele suprareale 3M iarcoriotal ete protjat de legisla privinddrepl de D.iseinil itd kl a roprctate intelectual, 3E. Ovarel (glands mixta) F, Testiculul (glands mixt), 4, Sistemul osos. ‘A. Rolul sisternutui B, Cresterea oaselor.. C. Scheletul uman, an , Notiuni elementare de igiend si patolozie: 5. Sistemul muscular |A. Principalele grupe de musehi seheletici B, Tipuri de contractii musculare . Notiuni elementare de igiend gi patologie II, Funetiile de nutri. 1. Digestia gi absorbyia A. Digestia bucal’, B. Digestia gastric . Digestia intestinala D. Absorbtia intestinal. E, Fiziologia intestinului gros F, Notiuni elementare de igiena si patologie. 2. Cireulatia.. A. Grupele sanguine B, Imunitatea. . Activitatea cardiac’. D. Cireulatia sangetui . E, Notivni elementare de igiend gi patologie 3. Respiratia A. Veni pulmonar. B. Schimbul de £828 ovomnan ot C. Respiratia celular. aaa 65 D. Nojiuni elementare de igien si patologie xno 6s 4. Exerefia.. . 66 A. Formarea si eliminarea urine’ oT B. Notiuni elementare de igiend si patologie 69 IV. Functia de reproducere 1. Sistemul reproducdtor A. Sistemul reproducitor feminin 7 B. Sistemul reproducitor masculin . n 2. Fiziologia organelor de reproducere B A. Planificare familial meen TS B. Conceptia si contraceptia... Bs C. Noun! eleroentare de igen patologic 75 CLASAAXILA 1. Genetica Compociga chim a ecizlr uci o Structura primard gi secundargi a ADN-ului ” Tipuri de ARN ~ structura gi func... Funcjile autocatalitiea si heterocaalitic, Organizarea materialului genetic 1. Materialul genetic fa virusuri 2. Materialul genetic la procariote.. 3. Materialul genetic la eucariot.... Genomul uman, Complementul eromozomial Mutageneza si teratogeneza, Anomalii cromozomiale asociate cancerulal UMAN nnn ecu O1Domenii de aplicabiltate gi considerayii bioetice in CLASA AX gonetica uman’ .. ey, 04 1. Sfanurile genetice. 104 I. ALCATUIREA CORPULUI UMAN. 2 Dingnostcul prenatal 104 TOPOGRAFIA ORGANELOR SI 3. Fenilzarea in vitro (FIV) 105 SISTEMELOR DE ORGANE 4. Clonareaterapeutica 106 5. Teapia geen, 107 Organele = grupari de celule gi jesuturi care s-au diferentiat in ederea indeplinirii anumitor functii in organism. IL, Eeologie umani. Caracteristicile ecosistemelor antropizate si ‘Oigisile fleene =vlocere, modalitati de investigare ee 108 Sisteme de organe ~ unitifi morfologice care indeplinese prin- Particularitat ale biotopului si bioeenczei in ecosistemele cipalele funeti ale organismului: de relaie, nutrti, reproducere, antropizate... so - 8 Caracteristicile specifice ale unui ecosistem antropizat 0.00113 ¥ 1. SEGMENTELE CORPULUI UMAN Impactul antropie asupra ecosistemelor naturale. 14 cap; = lt trunchi ‘membre ~ superioare; ~ inferioare; ~ cap + git = extremitatea cefaica, a Capul —» prezint partea craniani = neurocraniu (cutia eranian’); partea faciala = viscerocraniu (oasele fete). . Gitul — leagi eapul de trunchi si congine: clemente somatice: muschi, oase, articulatiis viscere: trahee, laringe, esofag, tioidd, paratiroide ete. ©. Trunchiul —» este format din: torace ~ cavitatea toraciea; abdomen ~ cavitatea abdominal, pelvis ~ cavitatea pelviand; diafragma = muschi care separa cavitatea toracica de cavi- tatea abdominal’,d. Membrele — Superioare — formate din: ‘© centura seapulara ~ leagi' membrul superior de trunchi porfiunea liberd ~ brat, antebrat, méng. ~ Inferioare — formate din: © centura pelviand ~ leagi membrul inferior de trunchis pportiunea liber ~ coaps, gamba, picior. ‘Ss. AXE $1 PLANURI a. Axele ‘ Axul longitudinal (al lungimil) — prezinta = polul superior (cranial); ~ polul inferior (caudal). ‘+ Axul sagital = anteroposterior (al grosimi) —> prezinta polul anterior, polul posterior. ‘+ Axul transversal (al Ligimil) — prezinta ~ polul drept — polul sting . Planuri + Planul frontal ~ detimitat de axul longitudinal si axul transversal; — imparte corpul in partea anterioara (ventral) si poste- rioara (dorsal), ‘+ Planul sagital (medio-sagital) = planul simetrieibilaterale ~ delimitat de axul sagital si longitudinal; — imparte corpul in partea dreapta si sting’, + Planul transversal = planul metameriei corpului delimitat de axul transversal si sagital; — imparte corpul in partea superioara (cranial) si infe- rioard (caudalA), TI. FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN. FUNCTIILE DE RELATIE Ss 1, SISTEMUL NERVOS (SN) A.CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS DIN PUNCT DE VEDERE TOPOGRAFIC $I FUNCTIONAL Rolul sistemului nervos: integreaz8 organismul in mediul siu de vial (in colaborare cu organcle de sim, sisteral endocrn s sistemul locomotor); coordoneazi activitatea inconstienté a organelor inteme (vis- cerelor). Organele sistemului nervos: encefal; rmiduva spinaris ~ ganglion Clasificarea sistemului nervos a. din punt de vedere topografic «SN central = nevrax (ax cerebrospinal) — format din: > miduva spindriis > encefal —» cuprinde: ~ trunehi cerebral: bulb rabidian, puntea lui Varolio, mezencefal; ~ carebel; dicncefal: talamus, metatalamus, epitalamus, hipota- Jamus; emisfere cerebral. «SN periferie format di: > nervi spinal: micgti;= cranicni: senzitivi, motori. micsti vegetat b. din punet de vedere functional * SN somatic — asiguri activitatca motorie somaticd si sen- sibilitatea senzitivo-senzoriali; ‘SN vegetativ + coordoneaza activitatea organelor interne ~ simpatic; ~ parasimpatic, laterovertebrali, previscerali, intramurali B. SISTEMUL NERVOS SOMATIC a. FUNCTIA REFLEX ~ actal reflex Functia reflexiz ~ realizeazi legitura intre pile componente ale organisimu- lui gi intre organism si mediu; ~ este coordonati de citre centrii nervosi din substanya ce- rnusie; ~ se realizeaza prin actul reflex, l cru substrat anatomic este arcul reflex. Actul reflex = reacfia de rispuns a organismului la actiunea ‘unui stimul prin participarea SN. Este un mecanism cibemetic de autoreglare prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echi- librul dinamic. Arcul reflex = baza anatomic’ a actului reflex (drumul parcurs de actul reflex). ‘Componentele arcului reflex: + Receptor (R) ~ recepfioneaza stimuli din mediul extern sau intern; — poate fi: celula epitelialé specializata sau neuron, 10 yuri de receptori > In functie de provenienta stimulului: exteroceptori —> primese stimuli exter; ~ interoceptor (visceroceptori) —+ primese stimuli intern ~ proprioceptori —primese stimuli de la mugchi, tendoane, articula functie de tipul de energie: ~ chemoreceptori —> stimulati de substante chimice (ex. mu- ‘guri gustativi, reeeptori olfactivi, receptorii pentru durere); fotoreceptori — stimula de lumina (ex: receptorii vizuali); termoreceptori — stimulati de variatile de temperatura (ex. corpusculii Krause, corpusculii Ruffini, terminaile ner- vvoase libere); ‘mecanoreceptori —+ stimulati de factori mecanici, care de- termina deformarea membranei celulare (ex. receptorit pentru __ tact, vibrati i presiune). > in functie de viteza de adaptare: fazici —+ rispund cu o erestere a activitiii la aplicarca sti- ‘mulului, dar activitatea lor scade ulterior, desi stimulul se ‘mentine (ex. receptorul olfactiv); ~ tonici —> prezinti activitate relat constant pe toati du- rata aplicdri stimulutui (ex: receptorul vizual) + Calea aferenta (senzitivi) — conduce informatiile de la receptor la centrul nervos; = este format din dendrite si axonii neuronilor senzitivi gzanglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi eranieni *+ Centrul nervos (centrul de comanda) primeste informatile, le prelucreazA si elaboreazai comenzi; — este reprezentat de neuroni somatici (motoneuronii din coamele anterioare ale miduvet spinirii si neuronii de aso- ciatie din coarmele posterioar) si neuroni vegetativi (neuronii visceromotori din coamele laterale ale maduvei sping). "1© Calea eferenti (motorie) conduce comanda de Ia centrul nervos la efector; = este formaté din axonii neuronilor somatomotori din coamele anterioare si axonii neuronilor visceromotori din coarnele Taterale ale miiduvei spina + Efector (E) cefectueazai comanda primiti de la centrul nervos; este reprezentat de musculatura scheletica gi visceral (ris- punde prin contractie) si glandele exocrine si endocrine (raspund prin seeretie). b. FUNCTIA DE CONDUCERE ~ clasificarea calor de conducere si rolul acestora Funetia de conducere: se realizeazd prin substanta alba care formeaza caile de con- ducere, Calle de conducere * Cai lungi (de proiectie): = ascendente; — deseendente, © Cai scurte: de asociatie; intersegmentare. Ciile ascendente (ale sensibilitiii) * Specifice: ‘conduc sensibilitatea: exteroceptivi, proprioceptiva, intero- ceptiva; sunt formate din 3 neuronis proicctia lor corticala se face ‘+ Nespecifice: ~ sunt reprezentate de substania reticulata conduc sensibilitatea interoceptiv’; sunt formate din peste 3 neuroni tr-0 zon limitatd, 12 Caile sensibilititii exteroceptive: + fasciculul spinotalamic anterior —> conduce sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) si presionala + fasciculul spinotalamic lateral > conduce sensibilitatea termica gi dureroast; + fasciculul spinobulbar (Goll = gracilis si Burdach = cuneatus) —> conduce sensibilitatea tactili find (epicriticd) $1 vibratorie. Caile sensibilititit proprioceptive: + fasciculul spinobulbar (Goll si Burdach) —+ conduce sen- sibilitatea proprioceptiva constienti, * fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig) si incrucisat (Gowers) — conduce sensibilitatea proprioceptiva inconstienti. Caile sensibility i + fasciculul spinotalamic later: Caile descendente (ale motilitatify conduc motilitatea voluntara si involuntara; sunt aledtuite din 2 neuroni: primul neuron situat in cortexul cerebral sau in trunchiul cerebral, iar al doilea neuron in coamele anterioare medulate, Calea piramidala — conduce motilitatea voluntara * fasciculul corticonucteai + fasciculul piramidal direct; + fasciculul piramidal incrucisat. Calea extrapiramidal — conduce motilitatea involuntari + fascicule din cortexul cerebral la trunchiul cerebral; + fascicule din trunchiul cerebral la maduva spindrii, ex: fasciculul rubrospinal (din nucleul rosu), fasciculul oli- vospinal (din olivele bulbare), fasciculul reticulospinal (din substanta reticulata), fasciculul vestibulospinal (din nucleii vestibulari,fasciculul tectospinal (din coliculiievadrigemeni). 13C. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV) b. EFECTE ALE STIMULARII SIMPATICULUI SI PA- clasificare, efecte ale stimularii simpaticulu RASIMPATICULUL parasimpaticului EFECTELE. EFECTELE orcas | Stork | stiMueARn Lee er omega SIMPATICULUL | PARASIMPATICULUE ~ este iterconectat cu sistemul nerves somatic; ccm ~ realizeazh integrarea activitiji viscerale inconstiente, nese fark detlgut normale a funcilor vital le oganismutai| sical radar | Seda poe Nuareetet (aiatator puptar) 2. CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV + din punet de vedere structural i Functional: Muychial reular | Nu areefect ‘© sistem nervos vegetativ simpatic; aaa « stem nervs vegstatv paresimpatc:parasimpatculcraian (Commitor si parasimpaticul sacral. Maschiutettar | Serelmenai | Se contract (penta Componentele sistemului nervos vegetativ simpatic si (pentru vedere la vederea de aproape) perasinpatic distr) «+ partea centrali + formath din neroni vegetativ situa im mi) Gy ANpE format din neuron stuaiin afar sis Porcini eyes cenival weal Eorneaze | Glande Simulcast | Stimulea seein Ia ~ ganglioni vegetativis simmptici + parasimpatii: j tieripere sonia sive palmar ~ flbre vegetative: preganglionae + postganglionare; Glandetesativare | Scade secretin | Stimuenzh secretin ~ plexuri vegetative: prevertebrale, previscerale, intramurale. ~ (determina (determina secretia de secre de salva sav aposst) SNV parasimpatie —+ intervine in situatii obignuite de viag’; viscous) SNV simpatie —» intervine in situaii neobignite, periculoa so tia pean weaeecun GGlandetegastrice | Scadescorja | Stina sora Giandete Nuare fect | Stimuenz secretin inteinale 4 15