ROMANA CA LA CARTE rn oc ae (RENE, o(f Wit ig pene le aber NSM tome a i mp \eculce gue, Ly Ailey CLE LITERATURA, LIMBA SI COMUNICARE clasa a 9-a Editura Paralela 45Te Redactare? Catalina Soare Layout & tehnoredactare: Monica Birlodeanu Design coperta: Mirona Pintilie Pregitire de tipar: Marius Badea Credit foto: Shutterstock, Pixabay, Dreamstime, Wikimedia Commons Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Romina ca la carte: literatur’, limba gi comunicare: clasa a IX-a/ ‘Mona Cotofan, Mihaela Dobos, Andreea Nistor, ...- Pitesti: Paralela 45, 2023 ISBN 978-973-47-3819-9 1. Cofofan, Mona TI. Dobos, Mihaela IHL Nistor, Andreea 811.135.1 821.135.1.09 prof, Mona COTOFAN, gradul didactic I, Colegiul National Vasile ‘Alecsandri, Lagi prof. de. Mihaela DOBOS, gradul didactic I, Colegiul Nasional -Costache Negruzzi, lagi prof dr: Andreea NISTOR, gradul didactic I, Colegiul National »Sfantul Sava’, Bucuresti prof. dt. Ciprian NISTOR, gradul didactic I, Colegiul Nagional de Informatict Tudor Vianu”, Bucuresti prof. dr. Ileana POPESCU, gradul didactic I, Colegiul Nasional -Vinicu Voda", Curtea de Arges Copyright © Editura Paralela 45, 2023 Prezenta lucrare foloseste denumiri ce constituie marci inregistrate, iar continutul este protejat de legislatia privind dre opr a ema et prt de ea privind dreprul de proprietate intelectual.Din motive pe cat de evidente, pe atat de subtile, exist o legatura de cauzalitate intre literatura descoperita in ticeu si devenirile ulterioare ale unui tanar, indiferent de profilul academic sau profesional al acestuia. De aceea, fundamentele stabilite pentru clasa a IX-a - aflate in necesara armonie cu intelegerea, respectiv folosirea corecta si echilibrata a limbii romne in comunicarea de fiecare zi ~ trebuie asezate responsabil pe pilonii Simplit&ti, ai Frumusetit, ai Valorii, dar si ai Necesitaii, ai Atractivitatii, ai Modernitai specifice adolescentei. Un asemenea demers de echilibrare pedagogic a raportului dintre Vreau, Pot $i Trebuie ne-am propus. in volumul Romédna ca (a carte, am adunat nu atat anti de experienta la catedra, cat mai ales posibilitstile modelatoare proprii, pe care le-am convertit in lectii gandite cu dragoste pentru copii, pentru literatura, pentru scoalé. Cartea de fata - ce respect, fireste, prevederile programei scolare i reperele metodologice asociate acesteia - se doreste o céléuza discret, dar experimentat, pentru elevii si profesorii care pasesc, umar la umar, pe drumul cétre marea literatur’, deschis fiecdrui tanar odata cu inceputul liceului, Este varsta la care intelegi c& Jocul $i joaca au profunzimi neasteptate, menite s& te fac& sa-ti ascuti privirea citind texte noi, dar si observandu-ti mai atent propriile miscari sufletesti, astfel incat trecerea prin Adolescenfd si nu fie o ratacire in nesigurante de tot felul, ci o calatorie in care misterul nu se sfarseste niciodata. Unul dintre aceste multe mistere este Jubirea, pe care o vei putea céntari in complexele ef ecouri artistice, mitologice, culturale, fara a simti vreo clipd c& inveti, ci mai degraba cd trdiesti in numele personajelor din textele si din tablourile analizate. Noi revelatii iti va oferi Familia, deopotriva ancora si aripa, pe care vei avea posibilitatea s-o descompui in cele mai intime si mai rafinate fatete ale existentei ei literare, cu ample prelungiri inspre Personalitdti, exemple si modele necesare fiecarui tanar pentru a-si ridica propriile edificit spiritual. Odat strabatute toate aceste carari tematice, vei putea face saltul spre Lumile fantastice care vor umple golurile din realitate si vor implini toate dorurile sufletului adolescentin. Cele sase unititi tematice ale c&rfii au o structura relativ similara si propun o abordare didactica adecvati competentelor din programa scolara si, implicit, nevoilor de invatare ale elevilor. Derulandu-se {ntre o Evaluare initiald si o Evaluare finald, capitolele circumscrise celor sase teme literare deja mentionate urmaresc descoperirea treptat’ a continuturilor, deschiderea modulara si transferul permanent dinspre pagina de carte inspre viat. Rubrica Discutie initiald faciliteaz& introducerea de noi continuturi, Textul si contextul avanseaza cétre miezul literar al temei, Lecturile succesive ofera parcursuri de intelegere a operei {fn singularitatea ei esteticd, iar Cheile de lecturd concentreaza cateva solutii de interpretare, ca punct de plecare pentru dezvoltarea si afirmarea treptata a propriilor opinii. ‘mplinind rigorile programei scolare, rubrica Repere teoretice structureaza definitii si explicatii necesare consolidarii notiunilor de teorie literara, de limba si comunicare, de interculturalitate, Dictionarul cultural imbogateste si largeste aria de explorare a cunoasterii, iar numeroasele Conexiuni favorizeaza problematizarea semnificatiilor textelor, construirea tunor noi situatii de invatare, aplicarea deprinderilor de lucru formate in clasé la diverse contexte de viata. Cartea este bogati in exercitii individuale, in pereche si pe grupe, iar evaluarile de la finalul fiecdrei unitati ‘sunt construite modern, pe baza a doua texte ce oglindesc nuantat aceeagi idee/tema/motiv etc. Textele $i fragmentele apartinand unor autori romani (Mircea Horia Simionescu, Gabriela Adamesteanu, Liviu Rebreanu, ‘Mircea Cértarescu, Radu Stanca, loan Slavici, Simona Antonescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Petru Cretia, Solomon Marcus, Arsavir Acterian etc.) si strdini (Johan Huizinga, Thomas Nichols, Octavio Paz, George Bernard Shaw, Edgar Allan Poe, Aleksandr Puskin etc.) sunt tot atatea prilejuri de exersare a spiritulut critic $i argumentativ al adolescentilor, dar si invitatfi cdtre aprofundarea, prin lecturd, a operei scriitorului preferat. Sperm ca Romédna ca la carte si reprezinte 0 optiune pedagogic aducatoare de implinire, de succes si de bucurie pentru toti prietenii, mari si mici, care fi vor r&sfoi paginile, imbogatindu-le cu mintea si cu sufletul lor. AutoriiCUPRINS Cuvant-inainte oi 6 Evaluare initiala .. UNITATEAL Joc gijoaca Lectura. Text fictional .. + MH. Simionescu, Dictionar onomastic. Erasmo sau a doua fotografie cu oameni mici « Structuri textuale: secvente de tip narativ si dialogat Redactare +Naratiunea. Rolul verbelor in naratiune Lectur&. Text de granita ilip-Lucian lorga in dialog cu Alexandru Paleologu, Breviar pentru pdstrarea clipelor +Realitate si fictiune: autor, narator, cititor, personaj Comunicare oralé si scris& +Relatarea unei experiente personale Lectura. Text nonfictional «Johan Huizinga, Homo ludens. Natura $i importanta jocului ca fenomen de culturé + Figuri de stil si procedee de expresivitate: enumeratia, repetitia Interculturalitate .. + Solomon Marcus, Zece nevoi umane + Identitate personala. Identitate nationala Evaluare .. 33 18 5 0 UNITATEA2 Adolescenta .. Lectur&. Text fictional .. + Gabriela Adamesteanu, Drumul egal al fiecdrei zile + Instantele comunicarii narative Redactare .. 43 + Viziunea despre lume, tema, miotivul, cuvantul-cheie. Comparatia Lectura. Text de granita 45 +Arsavir Acterian, Jurnalul unui pseudo-filosof +Jurnalul. Eul real/Eul fictional 4 Comunicare orala si scrisa .. + Situatia de comunicare. Distinctia comuni- care orala/comunicare scrisd Lectura. Text nonfictional + Thomas Nichols, Sfarsitul competentei «Tipuri de texte: explicativ, argumentativ Interculturalitate .. «Euro Fest-Teen / SALUT, ADOLESCENTA! «Textul discontinuu Evaluare .... UNITATEA3 lubirea .. Lectura. Text fictional . Liviu Rebreanu, Adam si Eva +Narativul literar: actiune, timp, spatiu Redactare + Stabilirea ideilor principale. Rezumarea. Metafora Lectura. Text de granita +Radu Stanca, Scrisori catre Doti +Textul epistolar. Corespondenta privat Comunicare orala si scris& . +Functiile comunicarii Lectura. Text nonfictional . + Octavio Paz, Dubla flacdra. Dragoste si erotism +Narativul nonliterar Interculturalitate .. + George Bernard Shaw, Pygmalion +Limbajul cinematografic. Limbajul literaturii 1 80 Evaluare .. 83 UNITATEA4 Familia 85 Lectura. Text fictional . 86 «loan Slavici, Pédureanca + Tiparul textual narativ. Procedee de legare a secventelor narative Redactare 95 + Caracterizarea personajului in textul narativ. Portretul fizic si portretul moralLectura. Text de granita . «Lucian Blaga, Hronicul si céntecul varstelor +Textul memorialistic. Inversiunea Comunicare orala si scris& . 105 + Formule de adresare, de initiere si de mentinere a unui dialog Lectura. Text nonfictional 106 + Andrada Floria, Laurentiu Ungureanu, Interviu cu Dorli Blaga, fiica poetului si filosofului Lucian Blaga + Interviul Interculturalitate . «Simona Antonescu, Hanul lui Manuc + Valori ale culturii populare in spatiul romanesc. Oratia de nunt& Evaluare 109 M3 UNITATEA5 Personalitati, modele, exemple ~ 15 Lectura. Text fictional +Camil Petrescu, Act venetian +Textul dramatic. Elemente verbale, nonver- bale, paraverbale. Descrierea emotiilor Redactare +Caracterizarea personajului dramatic Lectura. Text de granita .. 128 «Petru Cretia, Luminile si umbrele sufletului +Eseul liber Comunicare orala si scris& .. «Textul juridic-administrativ Lectura. Text fictional ... + Edgar Allan Poe, Portretul oval «Figuri de stil si procedee de expresivitate: epitetul, antiteza Interculturalitate . + Marielle Tabart, sculpturii moderne «Valori romanesti in lume Evaluare . 2125 oe AE 1134 +140, Inventatorul Brancusi. 143 UNITATEA6 Lumi fantastice 145 146 Lectura. Text fictional .. «Mircea Eliade, Domnisoara Christina + Instantele comunicarii narative in textul fantastic +Textul liric Redactare 154 +Textul critic. Modul de reflectare a unei idei sau a unei teme in mai multe opere literare Lectura. Text fictional .. 157 + Mircea Cartarescu, REM «Structuri textuale: secventa de tip descriptiv Comunicare orala si scrisa . 160 + Insertia si comentariul evaluativ Lectur&. Text nonfictional . 163 + Tzvetan Todoroy, Introducere in literatura fantastic + Exprimarea unor emotfi: bucuria, uimirea, frica Interculturalitate .. 168 « Aleksandr Sergheevici Puskin, Micile trage- ii. Mozart si Salieri + Exprimarea oral sau in scris a propriilor reactii si opinii privind textele receptate Evaluare .. 171 Evaluare finala .. 173Literatura, limba si comunicaro a Evaluare initiala + Toate subiectele sunt obligatorii. + Se acorda MGIBUREEE din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de SOMSIminutE. RD) rd Teepe cy Citeste fiecare dintre textele de mai jos, pentru a putea raspunde la cerintele formulate. Textul 1 M-am indrgostit la 14 ani, Totul s-a petrecut pe neasteptate. Banuiesc cJ, intrand in viata, ne indragostim intotdeauna de un gablon. Sablonul meu era blond, avea ochii verzi gi restul nu mai conta. De fapt - siasta aveam s-o aflu cat de curdnd -, tocmai restul conta, tocmai ceea ce depiigea sablonul si devenea slucrul” acela unic gi irepetabil care, el doar, face posibil’ indragostirea. Sablonul meu statea in banca a treia pe rindul din stdnga, cel de la fereastra. Eu stteam in banca a patra pe randul din mijloc. Era o fata mai degrab scunda, cu pielea incredibil de alb3. Eu aveam pielea la fel de alba, numai ci eram brunet. [..] Exact aga arta gi blonda mea Cleopatra. Din cand in cand, in timpul orelor, perdeaua parului prindea sa se miste, capul se rotea brusc spre dreapta, linia nasului aparea oblica sidemna, urmata de o privire verde care mi fixa scurt, cu seriozitate, facand s& creasca in mine un val de caldura $i modific&ndu-mi bataile inimii. Nua trecut mult timp pan& mi-am dat seama c’ blonzenia ei nordic& era doar fundalul, decorul din care se desprindeau detaliile care ma fascinau cu adevarat: pielea sidefie, presdrata cu pistrui minusculi, buzele subtiri, care se strangeau si se desfaceau periodicin mici spasme nervoase, mainile cu degete gracile’ ‘i sovditoare, panglica de pe cap coborat la rstimpuri in dreptul gurii si reagezata la locul ei dupa o scurta scuturatura a parului. imi trimitea in fiecare or’ biletele si, acum, dupa ce a trecut de atunci o puzderie de ani, continui si am intact memoria emotiei care ma cuprindea cand vedeam hartiuja avansand pe furis, din mana in mana, catre mine $i cand, depliind biletul, dideam cu ochii de scrisul ei plin si cite. Urma apoi fie o privalire in cele mai adanci hauri? ale disperarii, fie un rapt® si o ascensiune vertiginoasd catre cerul beatitudinii depline. Ma pedepsea sau ma rsplatea dupa felul in care i se ndzarea cd ma port in recreatii, bineinteles fara si-mi dea vreodat sansa de a ajunge la regulile nescrise ale comportamentului ideal. Era extrem de exigenta. [gi juca rolul de senior la o curte medieval cu o arti desdvarsit’, Era st4pana plind de capricii care putea decide dupa voie in privinta vietii si inimii slujitorului ei. In orice caz, atunci am invajat ce inseamna sé-ti pierzi libertatea gi cat de greu este dupa aceea si mai reintri in posesia ei. Ce inseamna si atarni de o inclinare a capului, de o privire piezisi, de modularea unui ton. Lucrul cel mai tulburdtor era felul tautologic* in care, prin bilefelele acelea, imi didea intalniri pentru pauzi, desi, de indati ce ora se incheia, ne pomeneam automat unul in fata celuilalt. Dar insemnul acela, inscrisul acela de cateva cuvinte, consfinjea gi dadea solemnitate unui lucru care altminteri ar fi fost poate inghitit de subineles si banalitate. Un drum cu ea pe coridoarele liceului, in afara perimetrului clasei in care misunau colegii, se transforma intr-o fuga in lume, in ceva intim gi misterios care crea intre noi acea complicitate pe care se inaltd de fiecare data lumea indragostirii. De obicei, in recreatie, mergeam s&cumplram ,Eugenia’, doi biscuiti in forma de elipsa alungits umpluyi cuo crema de cacao $i invelitiintr-o hartie pergamentoasi prin care rizbitea, urmand conturul cremei, o dungi de grisime. Imi didea mie si-ideschid pachetelul si apoi rontia din marginea biscuitului ca un soricel, sub privirea mea extaziata si, cred, aga cum {i std bine fiectrui baiat indragostit, usor tmp’. Eram foarte fericit cand o faceam sé rada. Se oprea atunci brusc, lovea cu piciorul mozaicul coridorului, capul i se Isa pe spate pentru a elibera un hohot cristalin, in timp ce pieptul incepea si salte ritmic in convulsia rasului, Gabriel Liiceanu, Crinti din clasa intai de licew in vol. Povegti de dragoste la prima vedere" (2015)Ceea ce fi deosebeste enorm pe cei vechi de moderni este gi felul in care unii siceilalti concep timpul liber. Pentru noi, nimic nu seamina mai putin cu timpul liber decat imaginea celui care, student, elev sau profesor, se duce, zi de zi, la gcoal’. E trist s& stai in banc&, asteptnd si fi ascultat de o profa isteric& sau de un prof sadic, ori s& scrii lucrari pe subiecte pe care le stii prostesti, ori si te gandesti mereu la cate n-ai putea face daci ai chiuli, sau si transpiri la gandul catalogului gi al examenului; de partea cealalt’, sa te spetesti pregitind lectii pentru loaze’, s& régugesti zbierdnd ,ordine’, si devii zbir incercnd s& pacifici o trup’ de s8lbatici, si tremuri la gandul unor inspect... Bi bine, in aceste conditii, la ce altceva mai pot visa popoarele muncitoare de elevi, studenti gi profesori decat la recreatie, la timpul liber, cand ele vor si fac& orice altceva numai scoal nu: asadar, la vorbarie, mancare, somn, plimbare, cilitorie, televizor, sport, amor, hobby, spectacole si mai ales, poate, si ravneasc la a nu face nimic, la a vegeta un ristimp - pur si simplu - fara scop, fara proiect, fard regret... Pentru lumea moderna, scoala st la antiteza recreatiei, a .licentei" (in sens de ingiduinta de a face orice; de la verbul latin respectiv, licere’, provine de altminteri vocabula’ frantuzeasci loisir). Scoala gi, de aici, actul invatrii sunt, prin excelent’, locul obligatiei, al caznei*, al regulii impuse de sus, unde se manifest paruiala pentru locul fruntas. Ele se prezint drept ,anticamera vietii’, ceea ce inseamna uneori laboratorul, alteori cloaca acesteia; in orice caz, ele cad, la fel ca gi activitdtile productive pe care le anunté gile prepar’, sub blestemul originar al muncii. $i totugi, la izvoarele sale eline, scoala era exact timp liber, gaz! In Grecia, scholeinsemna timp liber’, ,recreatie’ iar verbul derivat scholazein semnifica ,a avea timp liber’, ,a nu mune’ Andrei Cornea, Cuvinteinic faird frontiere (2013) * gracil (adj.) - cu o structur& fizicé fragilé; plapand, firay, delicat. 2hdu (S.n.) ~ prdpastie adanc&; abts, genune, adanc. 3 rapt (s.n.) ~ PSpire a unei persoane; furt savarsit prin violenta; jaf, hotie. “tautologie (s.f.) ~ greseald de exprimare care consta in repetarea aceleias! idei, in alte cuvinte. Sloazd (s.f.) ~ (reg.) obiect fra importanté, fleac. “licere (lat.) - a permite, a ingdul. 7vocabuld (s.f.) - unitate de baz& a timbit, dotata cu. sens; element al vocabularului. loisir fr.) ~ timp liber. *caznd (s.f.) ~ tortura, supliciu, chin; asuprire, nedreptate; straduintd, osteneala, truda. A Mf Noteaz, din textul 1, cele doud elemente care compun ,,sablonul” naratorului. 2 puncte @ Scrie in casetA litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificdnd informatiile din textul 1. 4 puncte ‘in recreatie, cei doi adolescenti cumpara a) madiene. b) briose. ) eugenii. d) fursecuri. RAspunsul corect: |_} Bi Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificdnd informatiile din textul 2. 4 puncte Elevii, studentii si profesorii viseaz’ la a) obtinerea unui loc fruntas. b) realizarea unor activit&ti productive. ) reguli impuse de sus. d) recreatie, timp liber. R&spunsul corect:WH Noteazi ,X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazndu-te pe informatiile din cele doua texte. 1a) Baiatul brunet se indragosteste de o fata blonda. b) Deosebirea intre cei vechi si cei moderni const in perceptia asupra timpului liber. €) Colega de clas are un comportament exigent in relatia cu naratorul. d) Pentru lumea moderna, scoala inseamna recreatie, ingaduinta de a face orice. e) ,Sablonul” personajului-narator st&tea in banca a patra, pe randul din mijloc. f)in scoala, élevii tremurd la gandul unor inspectii. Bilin ce msuri consideri ca scoala de astzi mai poate insemna timp liber? Motiveaza-ti réspunsul, in 50-100 de cuvinte, valorificand textul 2. Bi Asociaza fragmentul extras din povestirea Crinii din clasa intéi de liceu, de Gabriel Liiceanu, cu un alt text literar studiat la clas sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, ‘in 50-100 de cuvinte, o idee comuna, prin referire la cate o secventa relevant din fiecare text. HRescrie secventa dati, astfel incat verbul copulativ sé fie inlocuit cu un sinonim: ,,/n Grecia, schole insemna atimp liber», «recreatie>, iar verbul derivat scholazein semnifica «a avea timp liber, ~a nu munci~.” i Realizeaz& analiza sintacticd a urmitoarei fraze, precizand felul propozitiei subordonate: ,,Era stapana plina de capricii care putea decide dupa vote in privinta vietii si inimii stujitorului ei.” Bl Noteaz o definitie a scolii sub forma unui enunt de cel mult 30 de cuvinte in care sa integrezi dou adjective aflate la grade diferite de comparatie. i Secventa de mai jos reprezintA o scurta prezentare a volumului colectiv Povesti de dragoste la prima vedere. Rescrie-l, corectand gregetile de orice natura. .inprima poveste ve-ti simtii parfum decrini regali. Incea dea doua un puternicmiros de terebentina. A treia va aduce in auz un nume care zgarie, si unul care mangaie. A patra e cu adieri de aripi nevazute. ‘Acincea are miza si pariaz4 pe ne-noroc. Prima are inocenta, umor, visare, A doua realism, ras, nerv.” BIW oy -reld0] 1 oe rd B1OKe (MoU alec} Scrie 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care sa caracterizezi personajul feminin din textul (ui Gabriel Liiceanu. In redactarea caracterizarii, vei avea in vedere: — precizarea a doua aspecte relevante pentru specificul personajului feminin; — numirea a doug trésituri (fizice, morale, psihice) ale acestui personaj; — ilustrarea unui mijloc de caracterizare, printr-o secventa comentaté; — corelarea personajului din text cu un alt personaj din literatura romand/universala. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + continutul textului - 200BURGES + redactarea compunerii - MMGIBUREES (marcarea corect a paragrafelor - 1 punct; coerenta textului ~ 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; corectitudine gramaticala - 2 puncte; claritatea exprimarii ideilor - 1 punct; respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct; lizibilitate - 1 punct). Not! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care textul are minimum 150 de cuvinte si dezvolt subiectul propus.Joc sijoaca M.H. Simionescu, Dictionar onomastic. Erasmo sau a doua fotografie cu oameni mi Structuri textuale: secvente de tip narativ si dialogat Filip-Lucian lorga in dialog cu Alexandru Paleologu, Breviar pentru pastrarea clipelor Realitate si fictiune: autor, narator, cititor, personaj Johan Huizinga, Homo ludens. Natura si importanta jocului ca fenomen de culturé Fictional vs nonfictional., Figuri de stil si pro- cedee de expresivitate: enumeratia, repetitia trace Naratiunea. Rolul verbelor in naratiune eT Terk SR coke LCi Lieu) Relatarea unei experiente personale ete LS 1S Solomon Marcus, Zece nevoi umane Identitate personala. Identitate nationala Sofonisba Anguissola, Joc de sah (1555), ulei pe panzi, Muzeul National din Poznan Dimensiunea ludica este caracteristicd oricérei fiinte, umane sau nonumane, asa cum demonstreaza istoricul Johan Huizinga in Homo ludens, opera de sintez’ ,prinsi ‘in cumpana dintre 0 nostalgie si un ideal” (Gabriel Liiceanu). Prin acest erudit studiu, jn fond o ,,incercare de determinare a ele- mentului ludic al culturii”, eseistul olandez fixeaz rolul jocului in evolutia civilizatiei umane. »Combinatie a fanteziei, liber’ de ori- ce tendinté practica” (Tudor Vianu), tratat de-a lungul timpului din perspective diferi- te, jocul si corelativul sau, joaca, presupun descatusarea dionisiaca de toate conventiile sociale, afective, estetice sau comportamen- tale. Experientele umane se desavarsesc in multiplele forme ale cunoasterii, maturitatea orientandu-le ulterior sub semnul libertti si al creativitatii. Diferenta dintre joc si joaca este astazi destul de clar stabilité: joaca implica mai mult arbitrarul, insolitul, atitudinea sponta- 1n&, reactia inocenta, inconstient& sau chiar instinctual la anumiti stimuli sau factori, in vreme ce jocul este asociat cu un sistem de reguli relativ stabil, voluntar acceptat, in in- teriorul c&ruia se dezvolta, ins, paradoxal, initiativa si originalitatea. Dyes fol Earls iced Sofonisba ANGUISSOLA (1532-1625), pic- torita nascuta la Cremona, in provincia Lombardia din nordul Italiei, reprezentan- t8 a Renasterii trzii (inceputul secolului al XVil-lea). A avut cinci surori, toate pictorite, ea devenind cea mai cunoscuta dintre aces- tea. Este, in acelasi timp, una dintre primele femei care au dobandit reputatie in pictura universala, peel al eee Sal re (=Joc sijoaca Structuri textuale: secvente de tip narativ si dialogat Mircea Horia SIMIONESCU (1928- 2011), prozator si eseist. Urmeaza scoala primara si liceul ,lendchita Vacdrescu” din Targoviste. Studiile universitare le absolva la Universi- tatea din Bucuresti, obtinand licen- ta fn filologie (1964). Este redactor la ziarul ,,Scénteia”, unde semneazi ronica muzicala si publica articole pe teme culturale si de invatamant. Ocupa ulterior functiile de director al Operei Romane din Bucuresti, pe cea de functionar de stat la Comi- tetul Central al P.C.R si in Consitiut Culturii $i al Educatiet Socialiste, de unde se pensioneaz& pentru a se dedica scrisului. Debuteaza la revista ,,Luceafarul”, jar editorial cu romanul Dictionar onomastic, primul volum din ciclul Ingeniosul bine temperat (1969), vo- lum pentru care este distins cu pre- miul revistet ,,Arges”. Colaboreazé la Romania literara”, ,Luceafarul”, »Convorbiri literare” etc. Desi se afirma tarziu in tumea literard, pri- mele scrieri dateaz& din deceniut cinci al secolului trecut, fiind rodul unei elaboréiri lente si de durata. Alaturi de prietenii de-o viata Radu Petrescu, Petru Cretia, Costache Olareanu, Tudor Topa formeazi agarnumita yScoald de la Targoviy, te”, grupare literaré considera jin proza contemporana cea dintai manifestare a postmodernismului, recunoscandu-si ca teme predilecte jocul, subiectivitatea, experimentul. 10 Pyrat 4. Mentioneazi numele a doua jocuri de strategie pe care le-ai practicat sau inca le mai joci. in ce const planul de actiune? 2. Mentioneazi trei aliante (politice, militare, civice etc.) care au prezentat avantaje si dezavantaje pentru evolutia societatii. 3. in istoria civitizatiei umane, au existat cazuri de trédari care au ramas celebre. Prezint&, la alegere, deznodimantul uneia dintre acestea. 4, Caut&, intr-un dictionar onomastic, semnificatia numelui tau. Consulta ulterior volumul semnat de M.H. Simionescu. Ce diferente observi? Dictionar onomastic Erasmo sau a doua fotografie cu oameni mici de Mircea Horia Simionescu Eram pregedintele Republicii. Tocmai decretasem starea de rizboi cu Radulescu 0. Armata lui era mai prost inzestrata tehnic, dar se bucura de sprijinul unor soldati excelenti, temerari, condusi de generalul Foca |... Puneam la punct amanuntele luptei, ordonam deplasarea tancurilor pe strada Brancoveanu gi stabileam strji puternice pe strada Parvan Popescu, pentru rezistenta in az de atac dinspre palatul domnesc. Bolovaneanu, comandantul Capitalei, incerca si m& convingi de oportunitatea folosirii unor atacuri aparente, care si afate pe dusman gi si-l atraga pe Alee, unde ar fi fost intampinat de grosul fortelor noastre $i nimicit. Cercetam cu neincredere planul lui cand, printre rapoarte, mi se aduse vestea cumpliti c& Dinu Chiran, seful Statului meu Major, ‘impreuna cu cativa comandanti au furat secrete militare gi au pus mana pe depozitul principal de proiectile, declarandu-se neutri. Simfii p&mantul fugindu-mi de sub picioare. Chiran primise in chiar dimineata acestei zile peste un milion de franci nou-nouti, risplat pentru tradare. Eram lovit in mod talharesc. L-am chemat pe Oncescu Alexandru: — Ce stii despre complotul lui Chiran? |-am intrebat. — Stiu c& a incdrcat munitia gia dus-o la el. —Dar voi unde erati? — Ni sa spus c& acesta este ordinul. A explicat c& duce proiectilele la comandantul Anghel, seful frontului 3. — Ai cunosting& de motivele acestui act criminal? — Da, cred c& este suparat c& i se arat& atta incredere lui Valeric& Bolovaneanu, de felu! lui cam palavragiu. —Bine. Tu ce crezi despre trédarea lui Chiran? — Eu cred c& a procedat asa cum cer interesele Republicii, mia raspuns cu impertinent.— Iesi afar, daca nu vrei sé te trimit in fata plutonuluideexe- [aa Meelaiccyaa cutie, Bolovineanu, care fusese de fat la acest schimb de cuvinte sicare retinuse, neindoios, parerile lui Chiran despre el, se apropie: — De mai multi vreme am observat in armata noastri o antipatie fafa de mine. Dack un om care se devoteaza cu totul datoriei, necedand cu niciun pas fanteziilor unora ca Anghel, Chiran, Oncescu Alexandru, Pavelescu, Crigan poate fi suspectat, atunci rostul meu este in alt& parte... —Stai, Valerica, nu te pripi, ai rabdar contam? — Singurul om in care am incredere este Hector Bosoanci! Asta este un om exceptional! —Bine, las-ma singur! Gandurile mi se invilmaseau in cap. Pana atunci nu triisem ‘oasemenea derut’, desi trecusem prin situatii obiective maicritice. Valericd Bolovneanu nu avea incredere decat in... Hector Bosoanca! Cine era acest Bosoanca? Fiu al unui subinginer de la sonde, Hector era unul dintreacei oameni lipiciosi care vor sd intre cu orice pretin cercul oamenilor importanti. Apirea spre sear la mine, imi lduda exagerat lucrurile de prin casi, imi ficea o hora de cuvinte dulci, care puteau si mi cucereasc’, daci nu tresiream cu indignare. — Esti omul cel mai inzestrat dintre noi toti, spunea. Ai calit&ti pe care file apreciez in chip deosebit. Vite, ma refer la scrisul tu. Grafologic, mi se pare tulburitor. Ai o voint& puternic’, menit’ s& te conducé la fapte mari. Vointa iti este dublata de o excelent inteligenta, de o mie de ori mai vie decat cea a lui Cruceanu, care trece drept un om inteligent din crestet pani-n t&lpi... M& analiza din punct de vedere practic, nu ca un psiholog, ci ca un farmacist, stabilind dozele, notdnd fiecare detaliu calitativ. — Un singur om, din cati cunosc, iti seamini, fiind aproape tot atét de inzestrat, dar lipsit de generozitatea ta. E Valeric’ Bolovineanu, ‘Atunci cand imi repetase de cateva ori numele lui Valeric& nu didusem important faptului, desi ma atinsese neplicut aseminarea pe care o stabilise intre mine i el. Acum imi apareau toate foarte clar. Hector Bosoanc’ si Valeric’ Bolovineanu se sprijineau reciproc, ma inconjurau cu fel de fel de amabilitati si igi ficeau impreun’ drum spre cucerirea puteri Chemai pe Titigor, maregalul armatei, ministru de externe gi presedinte al Bancii Nationale, fratele meu: — Spune-mi, Titigor, ce vor astia - Bosoanca si Bolovaneanu? Ce vor ceilalti, Chiran, Anghel, Oncescu? Se petrec sub ochii mei lucruri c&rora nu le gasesc explicafia.. — Esti un prost, slab de inger. Te trag pe sfoari toti, nu vezi? Bosoancé vine pe la noi ca sa se joace cu maginile de pompieri aduse de nenea Titu, pe cea albastra el a turtit-o. Iti ia din raft de fiecare dati cate-o carte. Ti-a mai inapoiat vreuna? Unde sunt Lir si Tibigir, Neat in Africa, Un Robinson elvetian? Vezi? Valerici vine si se dea cu sania, Jeri a disparut cu patru popice gi o bila, cea mai buna. E un tmpit. $tii ce-a facut zilele trecute? A rupt cosul de paie pe 1m sa cercetez. Pecine Tetralogia in cinci volume Ingeni- osul bine temperat parafrazeazi titulatura celor 48 de preludii ba- roce care apartin compozitorului german Johann Sebastian Bach, cu- oscute sub denumirea Clavecinul bine temperat. Opera de maturitate artisticd si in- telectuald, cartea a fost considera- t& un ,,repertoriu” de teme si pro- cedee diverse, find compusa din Dictionarul onomastic, Bibliografia generald, Jumatate plus unu (Alt dictionar onomastic), Breviarul (Historia calamitatum) si Toxicolo- gia sau Dincolo de bine si dincoace de rau din 1983. incadrarea in se- ria tetralogiei se justifica prin fap- tul c& adaosul Jumdtate plus unu. Alt dictionar onomastic nu trebu- ie privit ca o piesa separati, ci ca © continuare a Dicfionarului ono- mastic. Idea romanului cu 0 mie de perso- naje si tot atétea onomastici ia nas- tere cénd autorul adund pe o list’ cdteva zeci de nume caracterizate succint. Volumul reuneste tot ata- tea povesti cate personaje creea- 28, expresie, in fond, a unui mod original de a intelege literatura. A doua fotografie cu oameni mici este 0 naratiune care se asociazi numelui Erasmo, posibila aluzie ta Erasmus de Rotterdam, filosoful olandez considerat parintele uma- nismului european. Dictionarul onomastic devine 0 im- provizatie savant’, unde fiecare nume este reprezentat de un per- sonaj care are propria identitate s1 biografie, fiind realizat cu o semni- ficatie aparte.Neyo ear straja (s.f.) - paz’, aparare, scut, garda. palavragiu (s.m.) - (fam.) persoana care spune palavre; flecar, lim- but, guraliv. impertinenta (s.f.) - nerusinare, necuviint’, insolent, obraznicie. grafologie (s.f.) - studiul particula- ritatilor individuale ale scrisului, pentru stabilirea autenticitatii nor acte, a unor iscalituri, a ca~ racterului unei persoane etc. clozvartd (s.f.) — sfert dintr-un ani- mal t&iat; aici, cu sensul de rupt ‘in bucati. cosmopolit (adj. adesea substanti- vat) - care se considera cetatean al lumii; care nu traieste intr-o singur& tara si tine de mai multe culturi, comun mai multor tari. rezervisit (s.m.) ~ persoana care, dupa ce a efectuat serviciul mi- litar, a trecut in randul cadrelor de rezerva ale armatei. arsenal (s.n.) - intreprindere sau cladire in care se repara (eventu- al se si fabrica si se depoziteaz’) armament, munitie etc. tetralogie (s.f.) - serie de patru opere literare sau muzicale unite printr-o idee comuna. (a) parafraza (vb.) - a expune, ‘a exprima prin alte cuvinte con- finutul unui text. Dyereear ae le Termenul republicd desemneazd © forma de guvernare creat de ro- mani intr-o perioada in care domi- na monarhia. Cuvantul, de origine latina (res publica), se traduce prin »afaceri publice”. Republica este © forma de organizare statalé in care suveranitatea apartine popo- rului, iar puterea executiva este exercitata de cetateni alesi pentru © perioada determinata. Echivalen- tul grecesc al termenului era poli- tela, care se referea la organizarea politica a societatii, in sens larg. in Antichitate, republica nu reprezen- ta altceva decat interesul pentru comunitate, pentru cetateni, adic pentru polis (oras, cetate). 12 care-I scosese mama la soare si in care a incercat sa intre, desi nu ‘inc&pea. in plus, imi ia toate creioanele colorate gi mi le strica. Mi le d& inapoi ciozvarte. Am vorbit cu Jean Bail cd, dacé mai face pe nebunu’ il prindem si-i dam o mama de bataie sd ne tind minte. Cat despre Bosoanca, s4 nu-| mai vad pe aici! Mi-a spus ~ dupa cei-ai dat bicicleta! ~c& tuai spart geamu! lui Balaban gi cd te spun —Ce vorbesti?! E, intr-adevar, tampit! —Acum stii asta? Dupd o pauza intrebai: —Dar Anghel, Oncescu Alexandru, Chiran? — Ei sunt baiefi buni. Au adus munitia acasi la Vic Anghel ca si n-o mai distruga Valerica. A stricat mai mult de douazeci de grenade pe pisica aia galbena a lui Sotangeanu. Ramanem fara grenade siasa... Pecind stdteam de vorba, printr-un semnal vocal semanand cu strigatul cucuvelei, se anunta Jean Baila. — [ati dat prastia cu cracan lui Hector Bosoanca? —Iar Bosoanc’? tipai prezidential. — Era adineauri in Alee cu Valerica, dideau mere la domnu’ Dragut Demetrescu. O sa vie iar madam Dragut s& se plang ca-i spargem tabla.. —Titigor! —Ordonati! — Du-te $i ia-le prastia. Suntem tn pragul mari batalii gi armamentul de intimidare ne lipseste. —Dar ce,mai dam lupta? Rase frate-meu. Fugi de-aici! Nu mai ai cu cine purta batalia. Eu nu lupt. — Esti tradator! — Ei, si? In ce ma privegte, mA duc la Vicd si infiinjam ‘impreuni o loterie cu poze. — Cosmopolitule! Eram trdat de toti. Republica zacea la pamAnt. Ma inchisei in camera micd de pe sal gi, agezat pe un balot cu land abia scarma- nat§, plansei amar. Apoi, hotarat s& actionez, ma agezai la scris si, timp de cateva ore, semnai decrete de convocare a parlamentului, de mobilizare a rezervigtilor Piti Constantinescu si Costel Ciocardia, reorganizai arsenalul, asezai noi impozite pe populatie si desenai pe-o foaie de caiet de matematica planul unei noi linii Maginot gi al unui tanc cu trei roti. Ca razbunare, 1] spusei mamei pe Titigor, care facuse din nou pipi pe peretele de la scar3. Seara scrisei prima poezie de dragoste, inchinats Silviei.tional + Realitate gi fictiune 4. Alege, din seria urmatoare, cuvintele care fac parte din campul lexical al razboiului: soldat, depozit, munitie, complot, tancuri, proiectil, datorie. 2. STAFETA Desemneaza un coleg si roaga-| sa descrie jocul preferat al copilériei sale, asoctindu-l cu un cuvant reprezentativ. 3. Numeste alte dou’ jocuri (video sau pe calculator) in care participantii isi creeazi 0 formatiune proprie (colonie, regat, imperiu) si descrie regulile/normele pe care acestia trebuie s& le respecte. 4, Imagineazi-ti c& in urma unui concurs de imprejurari esti desemnat presedintele Republicii. Numeste primele trei decizii pe care le vei lua. 5. Precizeaza in ce consti forma de guvernamant descrisa in text. 6. Reciteste cu atentie primul si ultimul paragraf al textului si ‘intocmeste o hart imaginara a Republicii descrise de autor, avand ‘in vedere: + detimitarea teatrului de operatiuni militare; + marcarea teritoriilor (str&zi, puncte strategice); + sensul deplasérit trupetor. 7. ACTIVITATE IN PERECHE Inventariaza, alaturi de colegul tau de bancé, personajele textului, stabilind ,,tabara” din care face parte fiecare si functia pe care o detine. 8. Care dintre rolurile participantilor la joc coincide cu realitatea (de exemplu, in relatiile de prietenie sau in cele de familie)? 9. Cum crezi ci s-ar putea interpreta sintagma ,,fotografie cu oameni mici”, tinand cont de preocuparile, eventual de varsta personajelor? 10. ACTIVITATE IN PERECHE in timp ce tu consideri ca autorul relateazi 0 intamplare imaginar’, colegul tau crede cA cea ce se petrece este cat se poate de real. Justificati fiecare punct de vedere, facand apel la detaliile oferite de text. Rieko ‘insens extins, fictiunea (< lat. fictio, fr. fiction, ,nascocire”, ,produs al imaginatiei”) desemneaz& 0 reprezentare care nu corespunde realitati, ci si propune s& o imite, fiind asociata inventiei, plismuirii ‘in sens restrans, fictiunea literara porneste de la datele realitatii, pe care le redimensioneaz conform propriilor legi. Scriitorul nu copiaza realitatea, ci o recreeaza in planul fictiunii. Literatura este, prin excelent, un domeniu al fictiunii, lumea pe care 0 prezinta avand autonomie fata de realitate. Fara a defini ins conceptul, Aristotel (384 i.Hr.-322 i.Hr.), unul dintre marii ginditori ai Antichitatii, consider’ c& ,,lucrurile pot sa se intémple in marginile verosimilului siale necesarului”, deci in limitele respectarii adevarului. Conceptul de fictiune evolueaza in timp, devenind o constanti a actului creator, ajungand chiar s& se confunde cu realitatea, in literatura secolului al X%lea, pentru c& gradul de apropiere sau departare de realitate fine de viziunea si imaginatia fiecdrui autor in parte. Homo ludens, sintagma in limba la- tin, tradus& prin omul care se joa- & sau omul céruia ii este specific jocul. Linia Maginot, un ansamblu de fortificatii denumit dupa ministrut francez al apararii, André Maginot, constand intr-un sir de elemente defensive, pe care Franta l-a con- struit de-a lungul granitei cu Ger- mania, ca_urmare a experientei acumulate in urma Primului Razboi Mondial. ae Linia Maginot 13Chei de lectura »Pe de-a-ntregul fictiy, falsul tratat de nume” asa cum il numeste Nico lae Manolescu, Dicfionarul onomas- tic surprinde virtuti si vicii umane, caractere si temperamente, con- ceptii sau atitudini despre lume si viata, dnd impresia unei miscari necontrolate. Introduse constant $i mereu neasteptat, componentele narative atasate liber de un nume sau altul, cum ar fi cele doua ,,foto- grafii cu oameni mici”, releva expe- rimente literare inedite. Lumea jo- cului de-a Republica este proiectata pe fundalul unui oras asediat, de- scris prin ochii copilului care-si asu- m& acest exercitiu ludic cu maxima seriozitate. Numeroasele miscari de tipul vaselor comunicante asigu- r& legatura dintre fictiune $i reali- tate, prin veridicitatea situatilor $i a intmplirilor, pastrand nealterat fondul de ingenuitate a jocului, ca act creator. Textul debuteazd ex abrupto cu prezentarea unui con- flict intre 0 voce narativa care-si asum rolul de ,presedinte al Re- publicii” si un anume Radulescu O., sustinut de temerarii soldati con- dusi de generalul Foca. O intreagé ierarhie militara se proiecteaza in acest iluzoriu rizboi, in care com- batantii isi impart ,,rolurile” cu se- riozitate si discernamant. Inserat in naratiunea pe care o dramatizeaza, dandu-i un caracter scenic, dialogul suprapune si mai mult cele doua di- mensiuni: a textului privit ca lume sia lumii privite ca text. Numele proprii, cu sonoritati ilariante (Bo- soanca, Bolovaneanu, Titisor, Chi- ran, Sotangeanu), deposedate de atributul fictiunit, pastreazi con- ventiile realit&tii, mai exact ale unui spatiu-matrice care defineste intregul univers magic al copilari- ei. Jocul copiilor se anuleaza prin renuntarea participantilor, semn c& realitatea a substituit, in cele din urma, lumea scenaritlor posibile. 14 +O fictiune verosimila 4, Mentioneaz acele aspecte care apropie jocul coy transformandu-l intr-o ,fictiune verosimila”. 2. Consideri c& jocul a devenit o extensie a realitaii sau realitatea oextensie a jocului? Motiveaz’-ti opinia. 3. Finalul fragmentului propune o iesire din universul jocului si, implicit, oasumare a realitatii. ComenteazA, din aceasta perspectiva, ultimul paragraf al textului, avand in vedere mentionarea celor patru rnume proprii. + Structuri textuale 41. Aminteste-ti care sunt momentele subiectului (etapele actiunti), apoi reciteste incipitul textului. Carui moment al subiectului crezi c& i-ar corespunde? Ofer dou’ argumente in sprijinul afirmatiei tale. 2. RECEPTARE CRITICA Citeste cu atentie urmatoarele doua afirmatii critice, pentru a rezolva cerintele de mai jos. in orizontul narativit&tii suflul nu-l dau frazele, ci macro- propozitiile mai ample, care cuprind insiruiri de evenimente.” Umberto Eco, Apostild la Numele trandafirului (1985) .lIntriga, ca inlnfuire de intampliri, se bazeaza pe prezenta unei tensiuni interne intre aceste intampl&ri; ea trebuie creat de la inceputul povestirii, trebuie intreyinut& in timpul evolutiei i trebuie s-si giseasc& solutia in deznodamant.” Roland Bourneuf, Réal Ouellet, L’'Univers du roman (1975) a) llustreaz succint ,ingiruirea de evenimente”, prin trimitere la »fotografia cu oameni mici”. b) Formuleaza un enunt prin care poate fi sintetizata intriga acestei naratiuni. ©) Mentioneaza in ce const ,tensiune interna” a fragmentului dat. 4) Precizeazi modul in care este intrefinuta situatia conflictual pe tot parcursul textului. e) Argumenteaz daci deznodaméntul aduce solutionarea’,tensiuntt interne” create initial. 3. Completeaza fiecare dintre cadranele urmatoare cu minimum doua informatii/idei extrase din textul dat, care s& constituie raspunsuri la intrebarile ,,circumstantiale”, cu privire la locul (Unde...) si timpul (Cénd...?) desfasurarii actiunii, la modalitatea (Cum...2) si la vocea care nareaza (Cine...?). Unde...? cand, Cine...?Lectu ‘4, ACTIVITATE DE GRUP Provoaca-ti colegii la o intrecere! Noteaza in chenar literele corespunzatoare celor zece idei extrase din Erasmo sau a doua fotografie cu oameni mici, stabilite in ordine logica si cronologica. Castig& cel care ordoneazi evenimentele cel mai repede! Ae eee eset | PaaS | 6S |e Pa Be | 9 10. a) Oncescu Alexandru considera c& Dinu Chiran a procedat asa cum cer interesele Republicii. b) Hector Bosoanca si Valerica Bolovaneanu se sprijineau reciproc, facéndu-si drum spre cucerirea puterii. c) Titigor il paraseste pe presedintele Republicii si este considerat tridtor, fiindc’ nu doreste s& mai lupte. d) Presedintele Republicii primeste vestea ca Dinu Chiran, Seful Statului Major, alaturi de alti comandanti, au furat secretele militare si au pus mana pe depozitul principal de proiectile, declarandu-se neutri. €) Printre scopurile vizitelor lui Bosoanca se numara jocul cu maginile de pompieri aduse de nenea Titu. f) Timp de cateva ore, presedintele Republicit sermneaz’ decrete de convocare a parlamentului, de mobilizare a rezervistilor, reorganizeaz arsenalul, stabileste impozite etc. 8) Presedintele Republicii decreteaz starea de razboi cu Radulescu O., care se bucura de sprijinul unor soldati excelenti, temerari, condusi de generalul Foca. h) Presedintele Republicii fi ordond lui Titigor s& recupereze prastia de la Hector Bosoanca si Valerica. i) Valericd Bolovaneanu fi declara presedintelui Republicit c& singurul om in care are incredere este Hector Bosoanc’. j) Titisor, maresalul armatei, ministru de externe si presedinte al Bancii Nationale este chemat la raport. 5, Defineste, cu ajutorul unui dictionar, urmatoarele concepte specifice teorel literare: avantext, context, intertext, metatext, paratext, arhitext. 6. Citeste fragmentul de mai jos, pentru a rezolva urmatoarele sarcini de lucru, =Din experienta stim c& textul reprezint& o succesiune ordonata de cuvinte, propozitii, raze prin care ni se comunicd idei; c& exist’ o diversitate de texte, de literatura, de matematic’, de fizica, editoriale de ziar, stiri, anunturi la mica publicitate, sloganuri, refete, calendare, liste de nume, texte de lege gi multe altele; c&exist& texte fixate in scrisin cdrti,in ziare, in brosuri, pe bilefele, la fel cum exista texte orale fixate pe benzi audio/video sau produse direct in fata noastra de cei cu care stm de vorbi zilnic; cd dimensiunea textelor e variabila. [..] Agadar, vorbind despre text, ne vom intreba: cine comunic’? cui/pentru cine comunic’? ce comunic&? cum (in ce forma)? unde si cénd (in ce context)? pe ce canal? din ce cauza? cu ce scop?” Andra $erbinescu, Cum se scrie un text 2001) a) Selecteaz un fragment, de 80-100 de cuvinte, care sa se incadreze intr-unul dintre tipurile de texte enumerate. b) Pe baza textului-suport, formuleaz, in enunturi, raspunsuri cu privire la intrebarile regasite in final. Repere teoretice Textul (lat. textus, ,tesitura”) se defineste drept configuratie lingvistica, actualizata in procesul comunicérii orale sau scrise, coerenta din punct de vedere sintactic si semantic. Acesta se realizeaza prin intermediul unor structuri textuale, reprezentnd unitati comunicationale de baza. Structurile textuale sunt alcdtuite, la randul lor, din secvente de tip narativ, dialogat, descriptiv, explicativ etc. Secventa este unitatea minimalé in arhitectura textului, ce reuneste enunturi cu trasaturi comune si prin care se asigur coeziunea acestuia. Discursul narativ are proprietatea de a integra si alte tipuri de secvente, cum sunt cele dialogate sau descriptive, asigurand o anume varietate. in Textul si interpretul (1985), teoreticianul Jean Starobinski descrie textul ca ,0 totalitate relativ limitata, ale cdrei elemente constitutive pot fi in mod legitim puse in raport unele cu altele: el cere astfel o analiza interna ale carei rezultate, desi foarte variabile in functie de factorii si nivelete luate {in considerare, rman in orice moment posibile de un control destul secvente textuale structuri textuale text 15c sijoaca + Secvente de tip narativ si dialogat 4. a) ACTIVITATE IN PERECHE Extrage din textul-suport 0 secventa narativa si una dialogata. Schimba apoi caietul cu un coleg si transforma secventa narativa in secventa dialogata i invers, conform modelului de mai jos. + Bolovaneanu, comandantul Capitalei, fincerca si mA convinga de oportuni- tatea folosirii unor atacuri aparente, care si afate pe dugman si si-l atragi pe Alee, unde ar fi fost intmpinat de grosul fortelor noastre $i nimicit. tar Te) RE TeLan iy secventa dialogata + — Bolovineanu, de ce incerci si mi convingi de opotunitatea folosirii unor atacuri aparente? + — Ca si-l att pe dugman si si-l atrag peAlee.. + — Adic3, s&-1 intampinam cu grosul fortelornoastrearmate si sé-Inimicim? — Ce stii despre complotul lui Chiran? lam ‘intrebat. — $tiu cd a incarcat munitia gi a dus-o la el. —Dar voi unde erati? —Niss-a spus c& acesta este ordinul. A expli- cat c& duce proiectile la comandantul Anghel, seful frontului 3. secventa dialogata rar Tle narativa + L-am intrebat ce stia despre complotul lui Chiran si am aflat c& a incarcat munitia gi a dus-o cu el. Am incercat si aflu unde erau ei, dar mi-au explicat c4 acesta era ordinul si c& au dus proiectilele la comandantul Anghel, seful frontului 3. ) Explica fn ce constau transformafrile aparute in ambele cazuri, avand in vedere: + respectarea succesiunii evenimentelor si a persoanei gramaticale; + concordanta modurilor si a timpurilor verbale; + coerenta interna, unitatea de sens a fragmentului; + normele specifice de punctuatie. 2, Redacteazi o pagina de jurnal, de cel putin 150 de cuvinte, in care s prezinti o calatorie care ti-a marcat copilaria/adolescenta. in textul tau vei introduce cel putin doua secvente narative, pe care le vei marca prin subliniere. Data redactirii paginii de jurnal este 30 septembrie 2022. 3, ACTIVITATE IN PERECHE Te numesti Cezar/Cezara si ai primit un animal de companie, cu ocazia zilei tale de nastere. Pornind de la aceasta situatie, unul dintre voi va compune un text de 100-150 de cuvinte care sA prezinte felul in care se imprieteneste cu acest animal, folosind doua secvente narative, iar celalalt un text, incadrat in aceeasi limit’ de cuvinte, care s8 contind doua secvente dialogate. 4, Urmatoarea secventa este extrasi din Declaratia de Independenté a Statelor Unite, sustinuta de Thomas Jefferson la 4 iulie 1776. Exprima-ti opinia cu privire la una dintre ideile puse in circulatie (de exemplu: egalitatea prin nastere, exercitarea drepturilor i a libertatilor fundamentale, democratia). Noi considerim adevaruri evidente prin sine ca tofi oamenii au fost creati egali, c& sunt inzestragi de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, c& printre acestea se numara viata, libertatea si clutarea fericirii, C4, pentruagarantaaceste drepturi, amenii au instituit guverne, a cdror just autoritate deriva din consimt&méntul celor guvernati. C3 ori de cate ori aceasta forma de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului si o schimbe, instituind un nou guvern, bazat pe acele principii gi organizat in acele forme care-i vor prea mai potrivite pentru a-i garanta siguranta gi fericirea.” 16 Declaratia de Independent a Statelor UniteSole eel gala) Lectura. Text fictiona Bach > transpune o actiune unitara, raportata la un ‘anumit cadru; in lipsa acestei unitati/coeziuni, nu se poate vorbi de naratiune, ci de o simpla cronologie sau inlintuire de fapte; > presupune o succesiune de evenimente (de regula, in ordine logic& i cronologica), reale sau fictionale/imaginare; > implicd persoana (cine savarseste sau ia parte la actiune), timpul (cand se petrece) $i modalitatea (felul in care se relateaza); > contextualizeaz actiunea prin intermediul reperelor de timp si de spatiu (cronotop); v > instantele comunicarii in textul narativ sunt autorul (entitatea real), naratorul (vocea ab- stract&), personajul (eul fictional) si cititorul (receptorul generic); relatarea se face fie la persoana a Ill-a (vocea naratorului este distinct de cea a personajului), fie la persoana | (identitate intre personaj si narator); > ,elementele structurale ale formelor epice: personajul, spatiul si actiunea” (W. Kayser). + Subiectiv vs obiectiv Riera neo Meir1 Cel 4- Le) > este o forma prototipica (naturalé, fireasca) de comunicare, inteleasd ca interactiune verbal intre doud instante (emitator si receptor); > rolul acestor instante este intersanjabil, se poate schimba pe parcursul actului de comunicare (ESR) > se realizeaz ca succesiune de replici produse alternativ, corelate din punct de vedere semantic (trimit, in context, la un sens unitar); > presupune norme de punctuatie (prezenta liniei de dialog, substituit& prin ghilimele, in tnele cazuri) si 0 intonatie specifica; v > ialogul literar imits un context real de comunicare, revelénd gandurile, ideile, atitudinile si conceptiile personajelor; > marci a caracterizérii indirecte, prin intermediul limbajului, intrucét _personajul comunica si se comunica” (Tudor Vianu); > dramatizeazi naratiunea, oferindu-i un caracter scenic, reprezentabil, facdndu-t mai apropiat de specificul textului dramatic, decat de cel epic. + RECEPTARE CRITICA Consulta opinia critica de mai jos, pentru a stabili in care dintre situatiile descrise de Wolfgang Kayser se incadreaza fragmentul citat. Motiveaz3-ti alegerea prin minimum doua exemple, apoi discut& cu un coleg, pentru a va compara punctele de vedere. adn povestirile izolate, prezentate de un povestitor inchipuit, acest povestitor da evenimentele de cele mai multe ori ca find trdite de el insugi. Aceast& forma se numeste povestire subiectiva sau la persoana I, opusul ei este povestirea obiectiva sau la persoana a Ill-a, in care autorul sau un povestitor fictiv nu se afl pe planul evenimentelor. ...] Raportul dintre povestitor, pe de o parte, si public si evenimente, pe de alta, se numeste atitudine narativa.” Wolfgang Kayser, Opera literard (1979) 4. Ai citit textul lui Mircea Horia Simionescu si ai observat ca seamna foarte mult cu un joc video practicat de tine. Prezinta o asemanare si o deosebire care se pot stabil, la nivelul continutului si al semnificatiilor. 2, Imagineazi-ti cd presedintele Republicii giseste 0 solutie pentru a-i pedepsi pe trdatori si de a iesi din impas. Propune un alt deznodamant al textului, astfel incat rzboiului cu Radulescu O. sa fie castigat. 7c sijoaca Naratiunea. Rolul verbelor in naratiune + Valori stilistice 4. LECTURA IMAGINII Priveste timp de 30 de secunde imaginea aliturata reprezentind o pictur’ semnata de Pieter Bruegel cel Batrn, cel mai important pictor olandez al secolului al XVI-lea, care a influentat considerabil pictura flamandi, si rezolva cerintele de mai jos. a) Prezint& succint mesajul pe care ti-| transmite imaginea, integrand una dintre formulele: ,aceste reprezentari cred c& seamina cu...”; nu poate fi vorba decat despre imaginatie..”; ,daca privesc mai atent, observ ci..”; ,imi inspira, mai degraba, un sentiment de...”. b) Ofer posibile denumiri jocuritor ilustrate. ¢) Dacé ar fi si propui imaginea unui editor, pentru a ilustra coperta unei carti, care ar fi aceasta carte? 2, Jocul din ,fotografia cu oameni mici” a lui M.H. Simionescu devine o imitatie a realitatii. Consideri ci autorul, proiectat . 5 jn text ca narator-personaj, se refera la propria copitérie? Pieter Bruegel cel Bitran, Jocuri de copii (detaliu) useigcs- i rSspunsul 3, Relateazi, in 100-150 de cuvinte, o experient& real sau imaginara, legaté de unul dintre jocurile copilériei tale, in care s& integrezi o secvent narativa, una dialogata si un cate un reper de spatiu si timp. Repere teoretice »Naratiunea este un tip de text care infatiseaz actiuni reale/fictive, atribuite unui (unor) personaj(e) si relatate de un narator. in orice naratiune artisticd sau nu, momentele narative, ale caror nuclee sunt chiar actiunile, reale sau fictive, se succeda intr-o ordine, intotdeauna semnificativa; aceasta este pusa in evidenta de indicatiile temporale si spatiale, de timpurile si semnatica verbelor, de existenta unui narator ~ povestitor al intamplirilor cuprinse in acea naratiune -, de prezenta unuia sau a mai multor personaje, agentii umani ai actiunilor care configureaza epic momentele narative. Functia naratorului si a personajului se cumuleaza in naratiunile scrise la persoana |. (Gabriela Duda, Anatiza textului literar, 2022) »Verbul, prin regimul su privilegiat de nucleu al enuntrii, reprezinté 0 sursa majora de expresivitate artisticd. Aceasta se construieste nu numai la nivelul continutului semantic si al structurii ligvistice (verbe/ locutiuni verbale), ci si la nivelul categoriilor morfosintactice specifice - modul, timpul, persoanele.” (Miorita Got, Stilistica limbit roméne, 2007) 4, Reciteste cu atentie primul paragraf al textului-suport, pentru a completa urmatorul tabel conform modelului. Verbe din text Modul si timpul Valori exprimate ,puneam”; ,ordonam”; ,stabileam” 8 convings”; »s8 atate”; »& atraga (mi) se aduse vestea”; ,primise” imai-mult-ca-perfect |,au furat”; au pus mana”; am chemat” simi ar fi fost intampinat” lactiune incheiata recent, efect dinamic| 18actare jin textele narative mai simple, este important sa pastram un timp verbal fundamental, evitand alternarea la intémplare a timpurilor. in textele mai complexe, schimbarile timpurilor nu sunt lipsite de semnificatii: alternarea perfectului (simplu sau compus) cu imperfectul permite reliefarea actiunii principale sau a unor elemente narative si trecerea in fundal a altora. Prin verbele la mai-mult-ca-perfect sunt introduse texte retrospective, adesea cu rol explicativ. Prezentul narativ actualizeaza si face mai vii anumite secvente povestite. Se obtine astfel o naratiune complexa, structurata in functie de perspectiva subiectiva a autorului, hu doar o succesiune de actiuni nesemnificative, povestite in ordinea desfagurarii lor.” (coord. Gabriela Pana Dindelegan, Gramatica limbif romane pentru gimnaziu, 2019) « indic& 0 actiune desfasurat’ concomitent cu momentul vorbirii, deci o certitudine a locutorului (vorbitorului) in raport cu actu enuntarii/ceea ce se relateazi; + creeazi impresia de autenticitate, de reprezentare verosimilé a situatiilor pe care le actualizeaza in discurs; « sustine identitatea dintre timpul naratiunii (al povestiri) si timpul narat (al evocirii), producdnd un efect de simultaneitate; + imprim& discursului narativ un ritm dinamic, alert. prezent + red o actiune in desfasurare, anterioara momentului vorbiri; impertect|* CuTuleazd valori multiple: evocativ/durativ/descriptivs + asociat descrierii, apare in secvente expozitive sau de fixare Indicativut exprima a cadrului, a decorului, pentru a configura 0 anumita atmosfera. actiuni complexe, reale, percepute ca find sigure, acope- rind toate cele trei registre: trecut, + se raporteaz& la actiuni incheiate intr-un trecut imediat, efectul expresiv fiind unul dinamic, de senzatie recenta; ‘simplu | + folosit ca timp narativ, nu se refera numai la actiuni re- cente, ci apare $i in proza de evocare istorica; + implicd un ritm sustinut, alert. prezent si viitor perfect + este un timp perfectiy, indicdnd actiuni incheiate, ofe: rind faptelor relatate un caracter ireversibil; compus | « creeaza un decupaj in fluxul vorbirii, printr-o delimitare certa de planul prezentului; + disociaza planul personajului de cel al naratorului. + reda actiuni trecute si incheiate inaintea unui alt moment din trecut (valoare absoluta); mai-mult- | + exprima relatia cronologicd a unei actiuni trecute in raport cu ca-perfect | alta actiune trecuta (anterioara); + confera viziunii artistice o nota retrospectiva; + modalitate stilisticd de arhaizare a discursului. Conjunctivul indica planul irealitatii, + reda o gam variata de atitudini ale locutorului: indecizie, ezita- al proiectiei sau al re, incertitudine, confuzie, aproximatie, reticent, dorinta; scenariilor posibile, prezent/ | + mod care exprima irealitatea imediata, ambiguizeaza planuri opu- asadar o actiune perfect | se sau disjuncte: real/ideal, utopic/distopic etc.; incerta, perceput& + poate substitui valoarea modului imperatiy, atunci cand exprima ca fiind posibila sau pozitia categorica: indemnul, ordinul, interdictia. realizabila Conditional-optati- . vul red o actiune rent) | * 2*9rima dependenta fata de o conditie explicita sau implicité; realizabila in baza = + red optiunea pe care si-o asumé locutorul/vorbitorul in discurs; ‘ndeplinirit unei Perfect | . imagineazi scenarii posibile, deci are o valoare pur ipotetica. conditii 194) Imagineaz’-ti cA ai lat parte la © batalie celebra (cum este, de pild’, cea de la Waterloo, din 1815, a imparatului Napoleon Bonaparte). Redacteaza, in 150- 200 de cuvinte, o pagina de jurnal in care s& consemnezi diferite aspecte ale acestei confruntari, pe care tu le consideri cu adevarat importante. Consulta observatiile teoretice anterioare, pentru a folosi corect modurile i timpurile verbale. Clément-Auguste Andrieux, Bdtdlia de (a Waterloo 2. RECEPTARE CRITICA Citeste fragmentul de mai jos, pentru a rezolva urmatoarele cerinte. «Jn Europa rasiritean’, inainte de 1989, aproape fiecare cetitean practica un «joc» dublu: una spunea {in public (mimand slogane patriotice si acceptand cultul personalitatii) gi alta spunea in intimitatea familiei sau cand se vedea cu prieteni apropiati. Oarecum in acelagi fel, europeanul de azi stie cd exista o gindire corecti politic» care trebuie aprobati la nivel cerebral. Strainul (sau refugiatul, sau migrantul) este semenul nostru, este un napastuit al soartei si avem datoria morala de a-l ajuta, este o «sansa pentru economiey, este cel care va frana declinul demografic pe vechiul continent, este un simbol al globalizarii, este unalt «ew ¢i,in simbioza cuel, se va construi o noua societate plurala, multicultural, mixta, metisata, egalitara, bazat’ pe respectul fiecdruia de citre fiecare... Europeanul care aproba cu entuziasm aceste principii luminoase in spatiul public tsi schimbi p&rerea in cabina de vot, acolo unde nimeni nu-l vede i nu-lcontroleaza. in cabina de vot, brusc, toate aceste «certitudini» incep si se transforme in indoieli: sidacd imigratia este, de fapt, o invazie? $i daca toleranta deschide usi largi islamului radical? Oare nu ma voi simti curand strain in propria mea tara daca vom continua sa primim strdini? Oare nu voi plati curand impozite ‘mai mari pentru ca fara mea sé-i poat gizdui, hrini si forma profesional pe toti acesti oameni |... Dezbaterea in jurul imigratiei nu este deci nici senin&, nici nuantatd si nici deschisa in Europa. Poate aici se situeaz’ si tragedia moral a unei lumi in care spiritul critic a fost mult vreme considerat drept cel ‘mai luminos fruct al luptei pentru libertate. Europa este prin excelenta patria universalismului. Or, cum sie negi dreptul de a veni in Europa unor oameni care caut refugiu tocmai in numele acestor idei, pentru abeneficia de mai mult’ libertate (de gandire si de miscare) $i de mai mult demnitate(inclusiv material)? Dar, in fata cifrelor mari, valorile universale incep si se clatine, ca gi spiritul critic, de altfel. Europa tremur& la idea c& la portile ei s-ar putea afla la un moment dat un miliard de candidati la exil, céti exist’ probabil in Asia siin Africa, spatii in plind explozie demografica.” Matei Vigniec, Imigratia ca tragedie moralé a Europei, in .Dilema veche’, nr. 748/2018 a) Explicé in ce consti ,,jocul dublu” practicat de aproape fiecare cetétean al Europei rasaritene, inainte de 1989. b) Precizeaza o valoare stilistic& a folosirii, in text, a modulut indicativ, timpul prezent. c)Alcatuieste o secventa dialogat care sa raspunda, in 30-50 de cuvinte, la una dintre intrebarile formulate in text. d) Redacteazi un text, de minimum 100 de cuvinte, in care s& argumentezi daca migratia este sau nu un fenomen ingrijorator al lumii contemporane, raporténdu-te atat la informatiile din fragmentul extras, cat si la experienta personala sau cultural.ry ie initiala 1. STAFETA Prezentati cea dintai amintire pe care o aveti, legata de o imagine, un sunet, un obiect simbolic, un eveniment sau ointamplare etc. 2. Prin sondaj, descrieti in cateva enunturi impactul emotional pe care l-a avut asupra voastré amintirea prezentata la exercitiul anterior. 3. Consulta un dictionar explicativ sau notele lexicale pentru a stabili sensul cuvantului ,breviar”. Intocmeste un astfel de ,,document” pentru o disciplina studiat& (de exemplu, experimentele pe care le- ai realizat la fizic& sau chimie luna aceasta, 0 list de lecturi pe care trebuie s& 0 parcurgi, cAlatoriile pe care iti propui sa le realizezi pe parcursul unui an calendaristic etc.). Explica felul fn care te-ai organizat. Breviar pentru pastrarea clipelor Filip-Lucian Iorga in dialog cu Alexandru Paleologu Copiii destepti se joacd cel mai bine singuri — Care sunt primele amintiri legate de copilarie? — Mi-e greu s&-ti spun care au fost primele, flindca am niste vagi reprezentari de amintiri, foarte fragmentare, pe care, evident, le plasez foarte demult in timp. $tiu, in orice caz, c& amintirea mea merge destul de mult timp inapoi, fiindc& am amintirea unor scene si imprejurari dinaintea mortii bunicului meu matern, din 1922, cand eu aveam trei ani. Lucruri foarte clare, care nu pot proveni din povesti ulterioare, pentru cA sunt cert perceptii de copil. Imi amintesc foarte clar scene de cand aveam doi ani, doi ani gi ceva. il vad pe bunicul meu matern, care este un domn batran foarte simpatic, cu musta gi cu favoriti i care miroase a tutun bun siacol6nie. E foarte dragut, cand vine imi aduce multe cadouri si ebinedispus. Pe urmi, imagini legate de viata de la tard, la Blanzi, la Bucuresti; scene de familie, bunicul bolnav in pat, inainte de moarte, Peurm’, de cand eram putin mai mare, imi amintesconunta siun bal, la lagi. O nunt& mare, a unei domnigoare care s-a maritat cu Mircea Gherghel, destul de urafel, dar simpatic si vioi, foarte istet sicu bun-simt, un om din buna societatea lasiului. Fapterac& trena miresei trebuia finut& de doi baiefei, si acestia eram Vlad Skeletti si cu mine, care de altfel sem&nam foarte tare. Ne-am dus undeva, in casa unor rude de-ale acestor veri, s& facem cunostint. Eram acolo amandoi, cu mamele noastre; eu stteam aga, dupa fusta mamei, si mi uitam de dup’ ea cu putin incredere, la celdlalt baiat, care nici elnuse uita cu prea multa simpatie la noi. Cum ne-au lasat mamele sau Alexandru PALEOLOGU (1919. 2005), eseist si critic literar. Provi- ne dintr-o familie de juristi, mediul intelectual si artistic in care si-a petrecut copilaria si tineretea fiind evocat in cateva scrieri memorialis- tice. Absolva Liceul ,,Spiru Haret”, luandu-si licenta fn Drept la Unive- ristatea din Bucuresti. Dup’ 1946, urmeaza timp de trei ani cursuri de regie si teatrologie. Detentia poli- ticd survine ca urmare a incadrarii lui in ,lotul Noica-Pillat”, proces intentat de regimul comunist unui numar mare de intelectuali de eli- t8 (1960). Ulterior, ocupa functitle de cercetator stiintific la Institutul de Istoria Artei, sectia arta medi- eval, secretar literar al Teatrului nC. Nottara”, redactor la Editura nCartea Romaneasc&” $1 ambasador al Romaniei la Paris, intre 1990- 1991. Din 1965 incepe o sustinuta activitate literar& si publicistica, in paginile revistelor Romania lite- rara”, ,Viata Romaneascé”, ,Con- vorbiri literare”. Debutul editorial il constituie volumul Spiritul si U- tera (1970), urmat de Bunul-simf ca paradox (1972), Simul practic (1974), Treptele lumii sau calea cditre sine a (ui Mihail Sadoveanu (1978), Ipoteze de lucru (1980), Al- chimia existentei (1983), Minuna- tele amintiri ale unui ambasador al golanilor (1991) 5.a. 21U1. Joc sijoaca Retest breviar (s.n.) - lucrare in care sunt expuse sumar notiuni, date din- tr-un anumit domeniu; sumar, cuprins. vag (ad}.) - lipsit de timpezime, de Claritate, de precizie (pentru ve- dere, auz sau minte). perceptie (s.f.) - proces psihic de cunoastere senzoriala, prin care obiectele si fenomenele sunt re- flectate. colénie (s.f.) - (apd de colénie) lichid parfumat, fabricat din al- cool si diverse uleiuri vegetale, folosit in cosmetic’. trivial (adj.) - vulgar, ordinar, de prost gust. malonest (adj.) - incorect, necin- stit, neonest. pince-nez (s.n.) - ochelari care se prind pe nas cu ajutorul unui arc. escadrild (s.f.) - subunitate a for- telor militare, formata din cate- va patrule. paritate (s.f.) - egalitate numeri- &; egalitate valorica, echivalen- {8 in valoare; (mat.) proprietate a unui numar intreg de a fi divi- zibil cu doi. 22 singuri, si ne jucdm, n-a trecut mult timp gi am inceput sa necaram la pumni, Nici nu mai stiu pentru ce, dar s-au incins o bruschefe i © pumnuiali nemaipomenite, incat au fost nevoite mamele si ne despart8. Mult mai tarziu, am fost foarte prieten cu acest Vlad, cu ‘care am continuat si mi asem&n si mai tarziu, cand eram amandoi spre treizeci de ani. Dupa aceea, am inceput si semanam din ce in ce mai putin. L-am vazut ultima oara, la Paris, dup 1990. El a fost clsitorit cu o fata nascutd Budisteanu. imi mai amintesc ci ma jucam foarte bine singur si am remarcat ceva: copii destepti se joac& cel mai bine singuri, Sunt cuminti, atenti, inventivi, imaginativi, delicati si nu incurcd pe nimeni. Isi creeazi un univers al lor, céruia ajung sa-i cunoasca toate secretele, ceea ce este esential pentru mai tarziu; nu te poti integra temeinic in universul real, daci nu ai un univers mental propriu. Eu am rimas faimos dup’ ce m-a intrebat, odata, tata, in timp ce eu stateam: ,Ce faci, domnule, de ce nu te joci?”. $i eu iam rispuns: .M& joc de-a statuia.” Ca si te joci bine, nu ai nevoie decat de mintea ta. Cand se joaci intre ei mai multi, apare ambitia b&iefeasca, dea fi sefi, dea fi mai tari, dea- bate pe altul sau mai stiu eu ce, Exist o educatie nociva data baietilor, aceea de afi eroi, incat unii baiefei ajung si raspund, cind sunt intrebati ce vor s& fact atunci cénd o si fie mari: Eu vreau sa mé fac erou!”. Ambitia de a te ilustra ca erou este un lucru trivial, josnic si malonest. Tin minte c& aveam oroare, cand eram mic, de Ecaterina Teodoroiu, cum era pozat in uniform, purtand niste ochelari pince-nez [...|. Idealul eroice unul de impostur’ gi intotdeauna m-a dezgustat. Sigur, exist siuntipautenticdeeroism, in care sacrificiul eintemeiat,cain cazul aviatorului francez Henri Guillaumet, care a cAzut cu avionul pe o creasta din Anzi si nu a rimas acolo, fiindca si-a dat seama c& ii va fi gasit foarte greu cadavrul si va trece mult timp pana sofia lui va primi pensie. Asa c& a tot coborat, in ideea de a-i fi cadavrul mai usor de gasit, pana cand a dat de oameni. S-a salvat flindcd nu s-a gandit lael, cilanevasta-sa. Asta e eroism adevarat $i ludabil. La fel ca in cazul bunului meu prieten din tinerete, Mihai Brancoveanu, insurat cu fiica ambasadorului Spaniei, contele de Casa Rojas. Era un om simpatic si binedispus, care a murit eroic, ca aviator in apararea antiaeriana a oragului. intr-o lupta cu o escadrila american’, a departat inamicul de tinta sa, dupa care a reugit si aterizeze fortat, intr-un mod foarte periculos si a reusit sa-gi salveze {ntreg echipajul, cu exceptia sa. lat un eroism care nu poate fi luat inras. E adevarat ci nu ma jucam numai singur, ci si cu verigorii mei, la fara, in vacante. Aveam un var mai mic decat mine cu trei ani si, la un moment dat, am inceput sa ajungem cam la paritate, Mai era o verisoara mai mic decat mine cu un an i jumatate, viitoarea doamni lonica Anghel, nascut& Caligari. Ea a avut doi frati mai mici, care au murit, e bunica mai multor copii si ultima veche cunostinga amea.Text de g + Voci narative 1. CE-Al FACE DACA... ai avea posibilitatea de a te intoarce in timpul copilariei? a) Numeste primul joc pe care ai vrea s-l mai practici si explicd alegerea facut. b) Aminteste-ti numele a trei prieteni si asociaza-i cu cate o intémplare pe care o consideri amuzanté sau fericita. in ce circumstante a avut loc? 2. ACTIVITATE DE GRUP Discut impreund cu colegii afirmatia conform careia ,,copiii destepti se joacd cel mai bine singuri”. Mai jos, gsesti un posibil mod de structurare a informatiei. Redacteaza ulterior un text, de 60-100 de cuvinte, care sa sustina unul dintre punctele de vedere, valorificand fragmentul dat. Copiti destepti stiu sa se adapteze in Oricat de destept ar fi un copil, dimen- Ca ee sociala este fundamentala pentru ludice, pentru c& jocul nu implica fronti- ‘0 dezvoltare optima, fiindca descopera ere sau limite, ci doar... relatiile cu ceilalti i... 3. Ai observat cé textul dat este structurat sub forma unui schimb de replici. Aceasta secventa este de tip: a) dialogat, cu ample insertii narative care evocd diferite momente din copiléria lui Alexandru Paleologu; b) narativ, construit ins& pe o structur& dialogaté, deoarece imbraca forma unei conversatii/convorbiri. Justific’-ti réspunsul. 4. in fragmentul dat exist o voce narativd ce relateaza evenimentele din perspectiva proprie, apartinand: + autorului; + naratorului; + personajului; + cititorului. Motiveaz’-ti alegere in cel mult 100 de cuvinte. ele meee ala Instantele comunic&rii in textul narativ sunt autorul (care are o identitate realé, fiind atestat biografic), naratorul (0 voce abstract proiectata in text), personajul (entitate fictionald, centrul de iradiere a semnificatiilor textului) si cititorul (receptor generic, cel care decodeazi ansamblul de semnificatii). in orice act al lecturii subzist’, implicit, un dialog intre autor, narator, celelalte personaje $i cititor. Fiecare dintre cei patru se pot inscrie in relatiile lor cu fiecare dintre ceilalti de-a lungul unei axe a valorilor morale, intelectuale, estetice si chiar fizice, variind de la identificare la opozitia real.” (Wayne C. Booth) 5. Foloseste unul dintre simbolurile grafice asociate cu explicatiile de mai jos, pentru a: ‘sau dezacordul cu privire la afirmatiile date. Explicd alegerile facute. afirmatie corecta, cu care sunt de acord; [4] afirmatie valabila intr-un anumit context; J afirmatie diferita de ceea ce consider adevarat; afirmatie facut’ fard a intelege mesajul textului. Afirmatii ‘Simbol a) Mintea are capacitatea de a ordona experiente, inclusiv pe cele ludice. exprima acordul b) Limitele jocului sunt cele ale imaginatiei umane care il pune in practica. ¢) Ratiunea este conditia obligatorie de existent a oricarui joc. ) Jocul exclude ideea de actiune colaborativa sau de participanti multipli esha 1. Existenta oricdrui individ presupune o succesiune de etape, atat in plan biologic, cat si in plan psihologic. Asociazi flecare varst& cu un anumit interval de timp si cu trei cuvinte reprezentative, dupa modelul oferit. Exemplu: Copilarie: 0-14 ani <> inocent&/joc/experiente + Adolescent + Tinerefe + Maturitate + Senectute 23U1. Joc sijoaca estima seid ‘Matei Calinescu (1934-2009), cri- tic si istoric literar, comparatist, teoretician, poet si prozator. in 1963 devine asistentul lui Tudor Vianu, iar zece ani mai térziu ob- {fine o bursa Fulbright in SUA, unde se stabileste, devenind profesor de literatura comparaté la Uni- versitatea din Bloomington, Indi- ana. Devine doctor in filologie cu 0 teza despre Conceptul modern de poezie (1972). Debutul editorial are loc cu studiul critic Titanul si ge- niul in poezia lui Eminescu (1964). ‘Semneaza numeroase studii de cri- ticd si istorie literara (Cinci fefe ale modernitdtii, A citi, a reciti. Catre © poeticd a (rejlecturii), volume de poezie (Umbre de apd, Fragmenta- rium) si un roman de tip eseu (Viata $i opiniile lui Zacharias Lichter). 24 2. RECEPTARE CRITICA Citeste secventa extras din jurnalul lui Matei Calinescu, pentru a rezolva urmatoarele cerinte. -27 august 2007 Amintirea copilariei, cu timpul ei incet, aproape zeiesc, ca- p8td in imaginatia noastra retrospectiva (caci ce altceva e memo- ria?) caracteristici mitice: e forma personal’ a legendelor despre o varst& de aur a omenirii iremediabil pierduta. Chiar copilariile obiectiv nefericite sunt mai tarziu invaluite intr-un aer paradiziac. Aci imaginatia retrospectiva - spuno banalitate-eexpert4in arta de a elimina uratul, plictisul, durerea, invidia, Furia, cruzimea, spaimele nocturne sau diurne, violentele gi lacrimile, ba chiar poate arunca o umbr& poetic asupra lor. Adevaratele paradisuri sunt cele pe care le-am pierdut, spunea Proust. Sunt, cualte cuvin- te, creatii ale pierderii... In acele lumi disparute, chipul parintilor reprezinti maturitatea inca tanara, misterioasé, energicd, incon- trolabila, protectoare, dar si amenintatoare (paradisul nu-i scutit de amenintari, anxietti si chiar drame, care se vor rezolva abia mai trziu, dupa risipirea lui, in departarea limpezita a amintirii), iar bunicii, daci mai sunt in viata, reprezinta batranetea bland, senina (0 seninatate care, evident, n-are nicio legitura cu cea ce ar putea ei gandi sau simti); bunicii care nu mai sunt - sau sunt doar portrete, imagini fotografice inramate, povesti de familie - Teprezint o moarte fireasc&, o absent linistita, una din acele po- sibilit’ti de care nu trebuie si-ti fie teams, pentru ca se inscrie in armonia lumii, in acel firesc edenic a carui pierdere nici nu poate fi conceputi inainte de a se fi produs.” Matei Calinescu, Un altfel de jurnal (2016) a) Explicd sensul din text al expresiei ,cu alte cuvinte”. b) Prezinta felul in care imaginea bunicilor este proiectata in eternitate. c) llustreaz, cu exemple din text, paralela care se creeaza intre paringi si bunici. d) Formuleaz 0 definitie a memoriei, asa cum apare in conceptia autorului. e) Comenteaza, in 30-50 de cuvinte, afirmatia preluata de autor de la Marcel Proust, potrivit céreia ,,adevaratele paradisuri sunt cele pe care le-am pierdut”, pornind de la semnificatia textului dat. f) Realizeaza o paralela intre felul in care este evocata copilaria de Matei CAlinescu in Un altfel de jurnal si de Alexandru Paleologu in Breviar pentru pastrarea clipelor. in redactarea raspunsului tau, poti avea in vedere urmatoarele repere: + descrierea familiet si a copilariel ca ,varsta de au + definitia memoriei ca ,imaginatie retrospectiva” + portretul ,,in oglind&” al parintilor si al bunicilor; + modul in care timpul ,,cristalizeaza” amintirile.care orala si scris Relatarea unei experientei personale + Fragmentul urmator este extras dintr-un dosar publicat in »Dilema veche” (2013) de c&tre Marius Chivu, scriitor si traducator contemporan, care-si propune astfel s& investigheze ,practica jocului. Citeste-l cu atentie, pentru a rezolva cerintele de mai jos. Daci e adevarat ci civilizatia se naste gi se dezvoltd prin joc, la fel de adevarat este si faptul c& jocul vorbeste, uneori cat se poate de direct, si despre starea societiii la un anumit moment al ei. Cat de Tudic (si ludic in ce fel) este homo ludens al momentului? Acel homo ludens postat in fafa unui screen (de laptop, smartphone, iPad) pe care-latinge gi in care se oglindeste, conectat permanent la retelele de socializare, avid si fie mereu si ct mai prezent .in joc’. Cum se ‘mai joacd oamenii gi, mai ales, de ce? Care sunt formele si functiile ludicului in acest moment? De-a ce se mai joaci copiii si care mai sunt jocurile adultilor? Le controlim sau suntem dependenti de ele? Le folosim sau suntem folositi prin jocuri, in aceasta varsta a civilizatiei obsedate de timp, de ideea de eficienta silibertate? Toaté lumea se joaca gi fiecare o face cu alt scop, cu implicdri diferite, cu variate asteptiri. Caci nenumérate sunt chipurile jocului. Jocul e competitie si castig, jocul e loisir gi entertainment, jocul e relaxare si evadare, jocul e cunoastere gi explorare, jocul ¢ intimitate si expunere, jocul e seductie si posesie, jocul e fantezie. Ce forme mai ia astzi fantezia? Marius Chivu, Hat lajoc!,tn ,Dilema veche’ nr. 478 a) Ce caracteristici ale propriei copilarii recunosti in textul dat? SelecteazA pasajul care te-a facut s& te identifici cel mai bine CU mesajul textului, justificdndu-ti, oral, timp de dou minute, alegerea. ) Relateazi, pe scurt, o intdmplare fericit& avand ca pretext lectura articolului semnat de Marius Chivu. c) Explic&, in 50-70 de cuvinte, afirms njocul e loisir si entertainment”. d) Alege trei dintre intrebirile regisite in textul de mai sus si formuleaz& cate un raspuns, pentru fiecare dintre acestea, astfel ‘incdt sa obtii o secvent dialogaté de cel mult 100 de cuvinte. e) ACTIVITATE IN PERECHE Realizeaza un scurt portret-robot al unui homo ludens contemporan (interese, preocupari, modul de a petrece timpul liber etc.) si compara ulterior cu cel realizat de colegul tau. Ce elemente coincid in portretele pe care le-ati realizat? f) intocmeste o lista cu trei ,,ingrediente” pe care omul contemporan le pune in joc. autorului potrivit cdreia [Pifratarlarelieele- 10 Marius Chivu (1978), scriitor, tra- ducitor si publicist roman. Este absolvent al Facultatii de Litere a Universit&tii Bucuresti (sectia ro- mana-franceza). A debutat publi- cistic cu recenzii i cronici literare in anul 2000 jn revista ,,Romania titerara” $i editorial cu Vantureasa de plastic (2018), volum de versuri distins cu numeroase premii cul- turale. Alte titluri reprezentative sunt Trel sdptdmdni in Himalaya (jurnal de calatorie, 2012), Ce-a vrut sé spund autorul (interviu 2013), Sfarsit de sezon (povestir 2014), Trei sdiptdméni in Anzi (me- mori de cAlatorie, 2016). 23sijo Fictional vs nonfictional. Figuri de stil si procedee de expresivitat enumeratia, repetitia Johan HUIZINGA [pronuntat Héi- zing-ha] (1872-1945), istoric si ese- ist de origine olandeza. Se dedica initial filologiei clasice, studiaza literaturile orientale la Groningen, apoi la Leipzig, afirmandu-se cu © tez despre teatrul indian. Ulte- rior, activitatea sa sttintifica se lea- g8 de domeniul istoriel universale. in perioada 1897-1905 preda istoria la o scoala din Haarlem, fiind apoi numit profesor de istorie medieva- \& si contemporana la Universitatea din Groningen. Opera sa stiintifica se compune din studii fundamentale de istorie a cutturii sau de filosofie a istoriel, printre cele mai cunos- cute numarandu-se Amurgul Evului Mediu (1919), Erasmus (1924), Ex- plordiri in istoria civilizatiei (1929). Lucrarea sa de referint& este Homo ludens (1938), 0 incercare de a de- fini elementul ludic in cultura uma- nitatt. 26 Discutie initiala 1, Puzzle-ul de mai jos contine sintagme latinesti construite dupa modelul ,homo tudens”, in traducere libera ,omul care se joaci” sau, intr-un sens mai specializat, ,omul caruia fi este specific jocul”. Consult un dictionar sau alte resurse bibliografice pentru a traduce si celelalte cinci constructii. Descopera si tu alte doua astfel de structuri. 2. Alege trei dintre aceste sintagme si integreaz’-le in cte un enunt, apoi explici-le colegilor tai rationamentul pe care L-ai folosit. Homo ludens Natura siimportanta jocului ca fenomen de cultura (fragment) de Johan Huizinga Jocul este mai vechi decat cultura, pentru c& notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ea definit’, presupune in orice caz o societate omeneasc4, iar animalele nu I-au asteptat pe om ca s& le invete s& se joace. Ba chiar se poate afirma, fard rise, c& civilizatia omeneascd nu a adaugat nicio caracteristica esentiald notiunii generale. Animalele se joaca intocmai ca gi oamenii. Toate trisiturile fundamentale ale jocului sunt prezente si in cel al animalelor. Nu avem decat si urmarim joaca unor citelugi, ca s& identificdm in vesela lor zbenguialé toate aceste trasaturi. Cajelusii se invitd unii pe altii la joaca printr-un soi de atitudini si gesturi ceremoniale. Respect regula ci nu trebuie si-i mugte de urechi pe camarazii lor de joac’. Se comport ca si cum ar fi inspaimantator de rai. $i mai ales: se vede cat de colo c toate acestea fi bucura si fi amuza enorm. 0 asemenea joaci a unor cijei care zburdi nu este decat una dintre cele mai simple forme ale jocului animalelor. Exista altele, cu un continut mult maielevat, mult mai dezvoltat: veritabile competifii, fermecitoare reprezentatii date in fafa unor spectatori. Aici, este cazul si not&m de indata un punct foarte important Chiar si in cele mai simple forme ale sale, si chiar in viafa a malelor, jocul este mai mult decat un fenomen pur fiziologic sau decat o reactie psihicd determinat pur fiziologic. El depaseste ca atare limitele unei activititi pur biologice sau cel putin pur fizice. Jocul este o functie plina de talc. In joc ,intra in joc” ceva care treceLectur dincolo de instinctul de conservare nemijlocit, ceva care pune in actiune un tale. Fiecare joc inseamna ceva. Dac acest principiu activ, care ti confera jocului esent§, il numim intelect, spunem prea mult, iar dacd {1 numim instinct, nu spunem nimic. Oricum lam privi, odata cu aceasta ,intentie” a jocului se vadeste, in orice caz, in ins&si esenta lui, un element imaterial. Psihologia $i fiziologia se ocupa de observarea, descrierea si explicarea jocului animalelor, al copiilor gi al oamenilor adulti. Ele caut sa stabileascd natura si semnificatia jocului si s& indice locul lui in planul vietii. Faptul c& jocul ocupa acolo un loc important, c& indeplineste acolo o functie necesara sau cel putin utila, este acceptat indeobste si fara tagada ca punct de pornire al oricarei cercetari si consideratii gtiintifice Numeroasele incercari de a determina aceast’ functie biologic’ ajocului sunt foartedivergente. Unii au crezut c’ pot defini originea si fundamentarea jocului ca 0 descarcare a unui surplus de forta vitala, Altii sunt de parere c& orice fiinta vie, cand se joaca, se supune unui spirit de imitatie congenital. Sau c’ jocul satisface o nevoie de destindere. Sau ca este un exercitiu pregititor in vederea activitatii serioase, pe care i-o va cere viafa. Sau ca serveste drept exercitiu de st&panire de sine. Altii caut8 principiul in nevoia innascut’ de a putea face ceva, sau dea pricinui ceva, sau in tendinta de adomina, sau in aceea de ai intrece pe concurenti. Altii percep jocul ca pe odrenare nevinovata a unor porniri diunatoare sau ca pe o umplu- turd necesari unei activit&ti orientate prea unilateral, sau ca satisfa- cerea, intr-o fictiune, a dorintelor cu neputinta de satisfacut in reali- tate si, in consecinta, ca autoconservare a simfului personalitati. Toate aceste explicatii au un factor comun: toate pornesc de lapresupunerea c& jocul are loc de dragul unei finalitati, cd serveste unei anumite finalitati biologice. imi pun intrebarea: din ce cauzd sicu ce scop se practica jocul? Raspunsurile care se dau la aceasta intrebare nu se exclud catusi de putin unul pe altul. Am putea accepta in acelagi timp toate explicatiile enumerate mai sus. Putem s& ajungem la o suparatoare confuzie de nofiuni. De aici reiese c& toate acele explicatii sunt doar parfiale. Dac una dintre ele ar fi concludent, ar trebui fie si le excluda pe celelalte, fie si le cuprinda sau sa le preia intr-o unitate de rang superior. Cele mai multe dintre aceste strdanii de a da o explicatie nu se preocupa decat in a doua instanf de intrebarea: ce si cum este jocul in sine, ce inseamni el pentru jucitorii ingisi? E + Instante fictionale turi su 1, Noteazi pe cate o bucata de hartie cele patru instante ale comunicarii narative (autor, narator, personaj, cititor), apoi pune-le {ntr-un recipient si amesteci-le. a) Extrage-le, pe rand, justificdnd rolul respectivei instante inscrise pe bilet, prin raportare la fragmentul preluat din Homo ludens. b) Daca vei constata cd fn text nu se regisesc toate instanjele Text nonfictional elevat (adj.) - nobil, superior, ra- finat. tale (s.n.) ~ semnificatie; feles, cu rost. intelect (s.n.) - capacitatea de a gandi, de a cunoaste, dea avea oactivitate rationala, de a opera cu notiuni; minte, gandire, rati- une. instinct (s.n.) - complex de reflexe jnndscute, neconditionate, pro- prii indivizitor dintr-o anumita specie si care le asigura dezvol- tarea organismului. /édi (vb.) ~ a face s& fie evident. jologie (s.f.) - ramura a biologiei care studiaz& functiile organis- mului viu (animal sau vegetal). tdgadé (s.f.) - negare, tagaduiala, tagaduire. divergent (adj.) - care se depat teazi dintr-un punct comun in direct diferite; fig. (despre pa- reri, conceptii, atitudini) care se deosebesc, se contrazic intre ele; care urmaresc scopuri dife- rite. congenital (adj.) - care exist in ‘momentul nasterii; din nastere. adrena (vb.) ~ a colecta si a evacua apa de infiltratie dintr-un teren cu ajutorul drenuritor. concludent (adj.) - (adesea adv.) convingitor; pe baza cAruia se poate trage 0 concluzie. teles, sens, rost, loc. adv.) cu subin-comunicSrii narative, caut& 0 posibila explicatie, consultand, eventual, trasiturile secventei narative prezentate anterior. 2. Ai observat c& viziunea autorului cu privire la joc este exprimata prin intermediul persoanei | plural (,,.nu avem”, ,s& notim”, ,putem” etc.). Motiveaza folosirea acesteia in conjugarea verbalé. 3. Johan Huizinga isi incepe ,demonstratia” cu urmatoarea fraza care fixeazi rolul jocului in evolutia civilizatiei umane: ,Jocul este mai vechi decat cultura, pentru c& notiunea de cultura, oricat de incomplet. ar fi ea definit’, presupune in orice caz 0 societate omeneascd, iar animalele nu l-au asteptat pe om ca '. Justificd incadrarea acestei afirmatii intr-o structur& sau in mai multe structuri s& le invete s& se joac textuale de tip: + narativ; « descriptiv; + dialogat; + argumentativ; + explicativ. + Fictional vs nonfictional 4. RECEPTARE CRITICA Citeste cu atentie clasificarea de mai jos facuta de lon Manolescu, apoi exprima- {i opinia cu privire la apartenenta textului-suport in categoria ,literaturii de fictiune”, a ,literaturii de intrebuingare” sau a ,literaturii de frontier”. Mai aproape de exigentele teoretice ale ultimelor decenii pare a fi insi o clasificare, pornind de la gradul de «fictionalitate» al textelor: ele s-ar incadra in categoria «literaturii de fictiune» (poezie, prozi scurti, roman*) sau in cea a dliteraturii de intrebuintare» (reclama, sloganul publicitar). Zona incerta gi lax situat’ intre cele dou’ domenii a fost numita de cercetatori literatura de frontier i a produs specii hibride™, cum ar fijurnalul, memoriile sau scrisorile literare” Ion Manolescu, Literatura memorialisticd. Radu Petrescu, lon D. Sirbu, N. Steinhardt (1996) + roman (s.n.) - text epic de mare intindere, cu personaje numeroase si actiune complex’, desfésuraté pe mai multe planuri narative, * lax (adj.) care nu este strans, intins sau incordat. + hibrid (adj.) ~ provenit din incrucisarea a dol indivizi de specii, de soiuri, de genuri sau de rase diferite; alcatuit din elemente disparate. 2, Aminteste-ti, din clasele de gimnaziu, in ce const diferenta dintre un ,fapt” si o ,opinie”. llustreaza aceasta distinctie prin cel putin dou exemple extrase din text, precizdnd ce elemente te-au ajutat in identificarea acestora. 3. in cazul literaturii de frontier, textul se afla la granita dintre literar si nonliterar, artistic si nonartistic, de aceea se mai numeste si ,text de granita”. Consideri cd fragmentul reprodus este un text literar, nonliterar sau de granita? Justifica-ti raspunsul in cel mult 100 de cuvinte, folosind ca suport teoretic informatiile din schema de mai jos. Repere teoretice Textul fictional Pun Textul nonfictional + referential sau informativ; « lipsa expresivitatii; + obiectivitate, stil neutru; + impersonalizare; + receptor real (publicul); * caracter nonmimetic (inre- gistreazi aspecte ale rea- {it&pit inconjuratoare). + calit&ti estetice; + expresivitatea limbajului; + componenta afectiva; + emotfi, subiectivitate; + receptor fictiv (cititorul); + caracter mimetic (reproduce aspecte ale Ati inconjuratoare). 28Lecture ctional + Joc sijoaca 1. Articolul de mai jos este extras din Dictionarul universal al limbei romdne, intocmit de Lazar $aineanu in 1929. Transcrie sensul sau sensurile cuvantului joc”, prin raportare la fragmentul studiat. joc n. 1. petrecere, distractiune: jocuri copildresti; 2. exercitiu de recreatiune supus unor regule ‘anumite: jocuri de hazard; 3. ceea ce servi la joc: joc in cdrti; 4. dant si locul de dantat: s’a dus la joc; 5. fig. a-si bate joc, a lua in ras (v. bate); joc de cuvinte, aluziune glumeata fundat pe ase- manarea vorbelor; 6. miscare usoara si regulata: jocul ochilor; 7. pl. spectacol public la cei vechi: Jocuri istmice. (Lat. JOCUS] 2. Aminteste-ti ce fel de actiuni exprimau circumstantiala de cauzi si cea de scop, studiate anul trecut, la gramatic’. Imagineazi-ti cA autorul iti adreseaz intrebarea: Din ce cauzi si cu ce scop se practica jocul? Formuleaz’, in 50-100 de cuvinte, un posibil rspuns, avand in vedere functiile si natura jocului, in general. 3. Ai observat c& in text sunt mentionate diverse trisdturi ale jocului, despre care autorul sustine c& sunt comune att oamenilor, cat si animalelor. Care dintre acestea ti se pare specificé naturii umane? 4, in text apare termenul ,,joc”, dar si cel de ,,joaca”. Pentru a diferentia semnificatitle acestora, consulta prezentarea succint a temei din deschiderea unitatii de invatare. Ce deosebire este esentiala? + Figuri de stil si procedee de expresivitate: enumeratia, repetitia 4. Substantivul ,,joc” apare, pe parcursul intregului fragment, cu o anumita frecventa. Stabileste efectul pe care il au aceste reluari, optind pentru una sau mai multe dintre variantele de mai jos. + intentie expresiva; + rol de insistent; * accentuarea ideii transmise; + marcarea gradului superlativ. 2. Ce rol stilistic poate avea enuntarea succesiva a partilor care compun un intreg? 3. Definitfile de mai jos, referitoare la repetitie si enumeratie, au fost preluate din dou dictionare de specialitate. llustreazi-le cu céte un exemplu corespunzator extras din textul semnat de Johan Huizinga. »Repetitia (

You might also like

• Atlas 2023 15

  

  Document1 page

  Atlas 2023 15

  Cip

  No ratings yet
• Atlas 2023 8

  

  Document1 page

  Atlas 2023 8

  Cip

  No ratings yet
• Atlas 2023 11

  

  Document1 page

  Atlas 2023 11

  Cip

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Atlas 2023 13

  

  Document1 page

  Atlas 2023 13

  Cip

  No ratings yet
• Atlas 2023 12

  

  Document1 page

  Atlas 2023 12

  Cip

  No ratings yet
• Atlas 2023 6

  

  Document1 page

  Atlas 2023 6

  Cip

  No ratings yet
• Europa BAC

  

  Document1 page

  Europa BAC

  Cip

  No ratings yet
• APznzab7arRjx_9gdoO2Pm2eD52wAFobZZp21w98svdaTHySh8IooRgaeG9yT38Vw1lo17JAZGdp5h37jkv_iEgheMUzNYSxkamM2W5jJ43EkhNLrn5pM20Sgc6b8FEbSjFR8CdsGoH9_iqQqv-uGghWBUQZa4GlfyrhZ-uajcS8pdpk5rnOs5mwcNNwkLdGbNkDBBIVaMaebESjpUmf-MHiz

  

  Document24 pages

  APznzab7arRjx_9gdoO2Pm2eD52wAFobZZp21w98svdaTHySh8IooRgaeG9yT38Vw1lo17JAZGdp5h37jkv_iEgheMUzNYSxkamM2W5jJ43EkhNLrn5pM20Sgc6b8FEbSjFR8CdsGoH9_iqQqv-uGghWBUQZa4GlfyrhZ-uajcS8pdpk5rnOs5mwcNNwkLdGbNkDBBIVaMaebESjpUmf-MHiz

  Cip

  No ratings yet
• 8 Martie 1

  

  Document2 pages

  8 Martie 1

  Cip

  No ratings yet
• Atlas 3

  

  Document1 page

  Atlas 3

  Cip

  No ratings yet
• Test La Geografie

  

  Document2 pages

  Test La Geografie

  Cip

  No ratings yet
• ACFrOgAUHBYUvEKY1z3cc6FLVNVze3B0YZ1rzRBieDmy2x35i6TfKFJLli2rTYnjac35 oPR - CowWsNUFnoIL0zioI0tnytI20Al3r4RIh78cZ4Ug kgjLX6kqLncsbrC oiChdLY0se 4ysOTl

  

  Document3 pages

  ACFrOgAUHBYUvEKY1z3cc6FLVNVze3B0YZ1rzRBieDmy2x35i6TfKFJLli2rTYnjac35 oPR - CowWsNUFnoIL0zioI0tnytI20Al3r4RIh78cZ4Ug kgjLX6kqLncsbrC oiChdLY0se 4ysOTl

  Cip

  No ratings yet
• Lunile Anului La Gradinita

  

  Document4 pages

  Lunile Anului La Gradinita

  Cip

  No ratings yet
• 01.sinteză - Structurile Mentale. Un Model Pentru Sistemele Școlare

  

  Document15 pages

  01.sinteză - Structurile Mentale. Un Model Pentru Sistemele Școlare

  Cip

  No ratings yet
• Sinteză. Viziunea Împărtășită

  

  Document11 pages

  Sinteză. Viziunea Împărtășită

  Cip

  No ratings yet
• 04.Sinteză-Structuri Mentale

  

  Document17 pages

  04.Sinteză-Structuri Mentale

  Cip

  No ratings yet
• 02.structuri Mentale. Un Model Pentru Liderii Școlari

  

  Document11 pages

  02.structuri Mentale. Un Model Pentru Liderii Școlari

  Cip

  No ratings yet
• Tema 1 - Educatie Pentru Valori Si Calitate

  

  Document4 pages

  Tema 1 - Educatie Pentru Valori Si Calitate

  Cip

  100% (3)
• 1 1

  

  Document1 page

  1 1

  Cip

  No ratings yet
• Tema 2 - Educatie Pentru Valori Si Calitate

  

  Document5 pages

  Tema 2 - Educatie Pentru Valori Si Calitate

  Cip

  100% (1)
• Programe de Dezvoltare Curriculara Tema 1

  

  Document3 pages

  Programe de Dezvoltare Curriculara Tema 1

  Cip

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5806)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)