Adele FABER & Elaine MAZLISH Cum sa-i asculti pe adolescenti WE Ree tes wzColectie coordonaté de ILEANA ACHIM‘Adele Faber a studiat dramaturgia la Queens College, are studii de master in pedagogic la New York University si 1 fost profesoara de licen la New York timp de 8 ani de ile. Elaine Mazlish a. studiat teatrul 1a New York University, fiind cunoscuti si ca artist profesionist si compozitor. Adele Faber si Elaine Mazlish conduc de mai bine de zece ani atelicre de lucru cu parinfii si fin conferinte pentru tofi cei interesafi de educatia copiilor ~ p&rinti, profesori si specialisti, Lucrand la inceput alaturi de dr. Haim Ginott, specialist in psihologia copilului, autoarele au devenit in scurt timp experti de renume international in comunicarea dintre adulti si copii Experienfa lor in cactrul acestor ateliere de tucru a dus la sefierea unor cirfi de mare succes, printre care Liberated Parenls/Liberated Children (cdstigdtoare a_premiului Christopher Award), How To Talk So Kids Will Listen & Listen So Kids Will Talk si Siblings Without Rivalry (carte care sa plasat pe primul loc in lista de bestselleruri a ziarului New York Tantes. {La Curtea Veche Publishing o apirut crtea lor Conn caren eficientt cu copii. Acast si la scoalt (2002), scris& in colaborare cu Lisa Nyberg si Rosalyn Anstine Templeton. Adele Faber ¢ Elaine Mazlish Cum sa-i asculti pe adolescenti si cum sa te faci ascultat ‘Traducere din limba englezA de Antoaneta Olteanu obs BUCURESTI, 2007Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romani FABER, ADELE Cum si-iasculti pe adolesceni si cum si te faci ascullat / Adele Faber & Elaine Mazlish; trad: Antoaneta Olteanu.— Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2007 Index ISBN 978.973-669-419.6 1. Maatish, Elaine H, Olteanu Antoaneta (trad.) 1599227 Coperta: Giurron AND SwaNs PRODUCTIONS wwwwgrifon.r0 Copyright foto: Izabela Habur — Problem ‘ADELE FABER, ELAINE MAZLISH Howto Talk So Teens Will Listen & Listen So Toons Will Talk Copyright © 2005 by the Adele Faber and Elaine Mazlish Published by arrangement with HarperCollins Publishers, Inc. All rights roserved. (© Curtea Veche Publishing, 2007, pentru prezenta versiune in limba roman ISBN 978-973-669-419.6 Ca patringi, dorinta noastrat este ca altii sit aibit nevoie de noi; ca adolescenti, dorinta lor este sit nu aibit nevoie de noi. Conflictul este real; avem de-a face cu el in fiecare zi pe misurit ce fi ajutti pe cei pe care ii iubim sit devintt independenti de noi. Dr. Haim G. Ginott, Between Parent and Teenager, The Macmillan Company, 1969AM DORI SA MULTUMIM... Familiilor si prietenilor nostri, pentru c& au fost rabdatori si injelegatori in lunga perioada in care am scris cartea si pentru ca au fost suficient de draguti s& nu ne intrebe: ,,Si cand estimati c& veti termina de scris cartea?” Parintilor din grupul nostru de lucru, pentru dorinta lor de a incerca noi ci de comunicare cu famili- ile lor si pentru c& au impartisit experienta lor mem- brilor grupului. Povestile pe care ni le-au spus au fost 0 surs& de inspiratie si pentru unii, si pentru altii. Adolescenfilor cu care am lucrat, pentru tot ce ne-au spus despre ei si despre lumea lor. Descrierea lor sin- cera a fost pentru noi o ocazie extrem de pretioasa de a privi din prisma lor preocuparile pe care le au. Lui Kimberly Ann Coe, graficianul nostru extraor- dinar, pentru faptul c& a luat toate schifele personajelor noastre si cuvintele pe care le-am atribuit lor si le-a transformat intr-o palet& variat’, extrem de minunati, de personaje ale cSror cuvinte prind via’. Lui Bob Markel, agentul nostru literar si dragul nostru prieten, pentru entuziasmul manifestat chiar de Ia inceput fafa de proiectul nostru si pentru sprijinul stu ferm cand ne cautam drumul printre nenumiaratele variante pe care le-a avut aceasta carte.8 CUM SA ASCULTI PE ADOLESCENT Lui Jennifer Brehl, editorul nostru. Ca un ,pirinte perfect”, a crezut in noi, ne-a sustinut in ce aveam mai bun si a scos in evidenta cu respect locurile in care am putea transforma ,binele” in si mai bine. A avut drep- tate, de fiecare data. Doctorului Haim Ginott, mentorul nostru. Lumea s-a schimbat dramatic de la disparitia lui, dar convin- gerea sa ci ,pentru a atinge obiective omenesti avem nevoie de metode omenesti” raméne adevarati pentru totdeauna. DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTE Nevoia exista de mult, dar o mare perioada de timp nu am v&zut-o. Apoi au inceput s& apara scrisori ca aceasta: Drag Adele si Elaine, AJUTOR! Cand copiii mei erau mici, How to Talk So Kids Will Listen era Biblia mea. Dar acum, cénd au 11 sirespectiv 14 ani, m-am trezit in fafa a cu totul alte probleme. V-ati gandit si scrieti o carte pentru parinti despre adolescenti? La scurt timp dupa aceasta, am primit un telefon: Asociatia noastré civicd intentioneazA si organizeze conferinfa anuala , Family Day” si speram c& ne veti oferi cAteva indicii prefioase despre cum si ne descurcim cu adolescentii. ‘Am ezitat. Nu am mai prezentat niciodat& un pro- gram care s& se fi concentrat exclusiv pe adolescenti. Dar aceast’ idee ne intriga. De ce nu? Am putea pre- zenta o trecere in revista a principiilor de baz ale unei comunicari eficiente, numai ca de data aceasta vor fi folosite exemple cu adolescenti si vom arata, prin rolu- rile jucate, care sunt tacticile.10 (CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Prezentarea unei Iucrari noi este intotdeauna o Provocare. Niciodata nu poti fi sigur daca publicul va rezona cu ea. Dar a facut-o. Oamenii ascultau cu atentie si raspundeau entuziasti. in timpul intrebarilor si al raspunsurilor voiau si afle care sunt opiniile noastre despre tot, de la interdicfii si gasti, pnd la rispunsuri obraznice si esecuri. Dup& aceea am fost inconjurate de un mic grup de parinti care doreau sa stea de vorba cu noi in particular. Sunt o mami singuré si baiatul meu de 13 ani a inceput si-si piard& vremea cu cei mai rai baiefi din scoala. S-au ocupat de droguri si de cine mai stie ce aftceva. fi tot spun mereu s& stea departe de ei, dar nu vrea s4 ma asculte. Ma simt de parca lupt intr-o batilie deja pierduta. Cum sé-1 fac si ma asculte?” Sunt aga de suparatd. Am vazut un e-mail primit de fetita mea de 11 ani de la un coleg de clasa: «Vreau si fac sex cu tine, Vreau si-mi bag cocoselul in pasirica ta» Nu stiu ce si fac. Sa le dau un telefon parintilor lui? Sa fac 0 reclamatie la scoala? Ei ce ar trebui si-i spun?" wTocmai am descoperit ci fata mea de 12 ani fumeaza marihuana. Ce ar trebui s8-i spun?” Sunt speriata de moarte. Ficeam curafenie in camera fiului meu si am gisit 0 poezie, scrisi de el, despre sinucidere, La scoala inva bine. Are prieteni. Nu pare s& fie nefericit. Dar poate este ceva ce nu am reusit si vad. Si-i spun ca i-am gissit poezia?” Fata mea isi petrece mult timp pe chat in ultima perioada cu un baiat de 16 ani. Cel putin el a zis cS are 16 ani, dar cine poate sti? Acum vrea si o intlneasci. M& gandesc si merg $i eu cu ea. Ce parere avefi?” iW DE CE AMSCRIS ACEASTA CART in magina, pe cand ne intorceam acas%, am vorbit fark intrerupere: uite cu cate trebuie si se confrunte parintii acestia!... in ce lume diferita trdim ast&zi!... Dar oare vremurile chiar s-au schimbat aga de mult? Oare noi si prietenii nostri nu eram ingrijorati de sex, dro- guri si de presiunea prietenilor si, da, chiar de sinuci dere, cand copiii nostri erau la varsta adolescentei? Dar, oricum, ce auzisem in seara aceasta parea a fi mai rau, mai infricositor. Erau si mai multe motive de ingrijo- rare. $i problemele incepeau mai devreme. Probabil pentru ci pubertatea incepea mai devreme. Dupa cateva zile am primit un alt telefon, de data aceasta de la un director de coal’: -Acum desfasuram tn program experimental pentru un grup de elevi atat de la gimnaziu, cat si de la liceu. Am dat cate un exemplar din cartea dumneavoastr’, How to Talk So Kids Will Listen, fiecérui parinte inclus in program. Deoarece cartea dumneavoastri ne-a fost de mare folos, ne intrebam dact nu afi dori s& va intélnisi cu parinfii si s& moderati céteva intélniri de lucru cu ei.” Lam spus directorului c& ne vom gandi la propune- rea lui si vom reveni. in zilele urmatoare ne-am reamintit de adolescent pe care i-am cunoscut cel mai bine — copii nostri. Ne-am intors in timp gi am inceput s& ne amintim anii din adolescenta copiilor nostri, pe care de mult iiingropasem — momente intunecate, pete luminoase si clipe in care am fost cu sufletul la gura. Incetul cu ince- tul, am reintrat pe terenul emotional al anilor trecuti si am retrait aceleasi nelinisti, Inc o dati ne-am gandit la ce anume facea ca acesti ani si fie atat de dificili. Nu era vorba c& nu am fi fost prevenite. inci de la nasterea copiilor nostri am tot auzit: ,Bucur-te de ei acum, eat sunt ined mici”, ,Copii mici, probleme mici; copii mari, probleme mari.” Mereu gi mereu ni se tot spunea ci, la un moment dat, acest copil dragalas al nostru se va transforma intr-un strain posac care ne va critica gusturile, ne va contesta regulile si ne va res- pinge valorile. Deci, chiar daca fusesem oarecum pregatite pentru schimbari in comportamentul copiilor nostri, nimeni nu ne pregitise pentru sentimentul c& am pierdut ceva. Pierderea unei relafii vechi, stransa. (,,Cine este per- soana aceasta ostila din casa mea?”) Pierderea increderii. (,De ce se comport’ asa? Am facut oare ceva... sau nu am facut?”) Pierderea satisfacfiei de a fi util. (,.Nu, nu trebuie s& vii. O s mearga cu mine prietenii mei!) Pierderea sentimentului cX suntem niste protectori atotputernici care fi pot tine pe copiii lor departe de pericol. (,E trecut de miezul noptii. Unde este? Ce face ea acolo? De ce n-a venit inc’ acasi?”) Si chiar mai mare decat sentimentul de pierdere era frica noastra. (,Cum s& fi ajutém pe copii nostri sA depaseasc& fra probleme aceasti pericada? Cum sa depagim noi aceast’ perioada?”) Daca asa stiteau lucrurile cu 0 generatie mai de- yreme, ce se intamplé oare cu mamele si tatii de ast&zi? [si ctese copiii intr-o societate care este mai saracd, mai brutala, mai eruda, mai materialist’, mai sexualizats, f AM SCRIS ACEASTA CARTE 13 mai violent& decat era inainte. Cum s& nu se simti pArinfii din ziua de azi depasiti? Cum sa nu se simt& impingi la decizii extreme? ‘Nu este greu de infeles de ce uni reactioneazi mai dur — instituie reguli si pedepsesc orice abatere, chiar dac& e mic&, finandu-si adolescenfii strans in frau. Putem, de asemenea, s& infelegem de ce alfii renunti, de ce nu ridici mana, cautd o alt& perspectiva de intele- gere si sper la ce e mai bun. Dar ambele abordari — /F4 cum fi-am spus” sau ,F& ce vrei” — inl&tura orice posibilitate de comunicare. De ce ar vrea un ténar si fie deschis cu un parinte care il pedepseste? De ce ar cduta el indrumare la un parinte care fi permite orice? Dar totusi bundstarea adolescentilor nostri — uneori chiar siguranta lor — presupune tocmai a avea acces la ideile gi valorile parinfilor lor. Adolescentii au nevoie si-si poat& exprima indoielile, sa-si impartageasc temerile gi s& exploreze opfiunile alaturi de un adult care s-i asculte fara si-i judece si s&-i ajute s& ia decizii responsabile. Cine altcineva decat mama si/sau tata vor fi alaturi de ei zi de zi, in toti acesti ani critici, pentru a-i ajuta si reziste mesajelor ademenitoare din mass-media? Cine fi va ajuta sA reziste presiunii anturajului? Cine fi va ajuta si se descurce in fata gistilor si a cruzimii, a dorintei de acceptare, a fricii de respingere, a terorii, excit&rii si confuziei adolescentei? Cine fi va ajuta s& se lupte cu impulsul de a se conforma si cu efortul de a fi sinceri cu ei ingisi? Poate fi extraordinar de greu sa traiesti al&turi de un adolescent. Stim. Ne aducem aminte. Dar, de aseme- nea, ne aducem aminte cum, in tofi acesti ani tulburi, ne-am impus anumite tactici care ne-au ajutat s& navi- gam pe cele mai agitate ape, fard si ne scufundam.4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCEN’ Acum este momentul si transmitem mai departe tot ce a fost atat de util pentru noi. Si si invajaim de la aceastA generatie de astazi tot ce este util pentru ei. Lam sunat pe director si am programat primul grup de lucru pentru parintii adolescenfilor. NOTA AUTORILOR Cartea aceasta se bazeazi pe numeroasele ateliere pe care le-am tinut prin fara si pe cele pe care le-am finut pentru p&ringii adolescentilor, separat si impre- una, in New York si Long Island. Pentru a spune cat mai simplu posibil povestile lor, am comprimat toate aceste grupuri numeroase intr-unul singur, iar noi, autoarele, am devenit o singur& voce. Desi am schim- bat numele si ordinea evenimentelor, am pastrat cu sfintenie esenta adevarului experientelor noastre. Adele Faber si Elaine Ma: ish1 A FACE FATA SENTIMENTELOR Na stiam ta co 58 ma astept in timp ce alergam prin parcarea din fafa scolii imi fineam cu greu umbrela din cauza vantului si ma intrebam daci altcineva si-ar fi parasit c&minul caldut intr-o noapte asa de rece side urat& pentru a veni la un atelier despre adolescenti. Sefa departamentului de consiliere m-a intémpinat si m-a condus intr-o clas unde m& agteptau douaizeci de parinti, vorbind animat. M-am prezentat, i-am felicitat pentru curajul de a infrunta aceast vreme urdt& si le-am dat ecusoane pe care fiecare sa si le completeze. Cat timp scriau i dis- cutau unii cu alfii, am avut ocazia s& studiez grupul. Erau persoane foarte diferite, un numar aproape egal de b&rbati si de femei, cu origini etnice diferite, unele cupluri, altii singuri, unii in costume, alfii in blugi. Cand mi s-a parut cd tofi erau gata, i-am rugat s8 se prezinte si si ne povesteascé despre copiii lor. Au fScut-o fara nicio ezitare. Unul dup’ altul, pa- rinfii isi descriau copiii a cror varst’ era cuprins& intre 12 si 16 ani. Aproape tofi subliniau dificultatea de a se intelege cu adolescentii in lumea de astizi. Dar mi se parea totusi c& sunt oameni care se controleaz8, care nu se deschid, avand griji si nu dezvaluie prea mult, prea curand intr-o sala plina de straini.18 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI — {nainte de a merge mai departe, am spus, vreau si Va garantez ¢& tot ce vom discuta aici va fi confidential. Tot ce va fi spus intre acesti patru pereti va rimane aici. Nu este treaba niminui al cui copil fumeazt, bea, chiuleste sau face sex mult mai devreme decdt am fi dorit noi. Suntem toti de acord cu acest lucru? Oamenii au dat din cap in semn de aprobare. —Suntem cu tofii parteneri intr-o intreprindere extraordinar’ — am continuat. Sarcina mea este si vi prezint metode de comunicare pentru a vA ajuta si avefi relajii mult mai satisfacdtoare inte pArinti si copii. Sarcina voastra va fi s& testati aceste metode, si Je puneti in practic acasf la voi si s& ne spunefi tuturor care este rezultatul. Ce a fost sau ce nu a fost de folos? Ce a mers sau ce nu a mers? Unindu-ne forfele, vom gisi cele mai eficiente c&i de a-i ajuta pe copiii nostri sk depaseasca aceasta perioada de tranzitie dificild de la copilarie la maturitate. ‘Am facut aici o pauz& pentru a urmari reactia gru- pului. — De ce trebuie sa fie 0 ,tranzitie dificili"? a pro- testat un parinte. Nu-mi amintesc si fi avut o perioad’ asa_de dificil’ pe cand eram eu adolescent. $i nu-mi amintese sa Ie fi dat alata bataie de cap parintilor mei. — Asta pentru c4 poate tu ai fost un copil cuminte, a spus sofia lui, mangaindw-l si batandu-l usor pe mana. — Da, poate ci a fost mai ugor sf fii ,,cuminte” cand eram noi adolescenti, a comentat alt barbat, Azi se intampl& chestii de care nici nu putea fi vorba inainte. — S& presupunem ci ne intoareem toti _,inainte”, am zis eu. Cred ca sunt lucruri pe care le putem invita din adolescenja noastra si care ne-ar putea ajuta si ne facem o idee despre lucrurile cu care se confruntA azi AACE FATA SENTIMENTELOR 19 copiii nostri. Haideti s& incepem prin ane aminti ce era cel mai frumos atunci pentru noi. aia Michael, barbatul care fusese ,un copil cuminte”, a inceput si vorbeasea primul: fF —Cele mai frumoase lucruri pentru mine au fost sportul si prietenii. Altcineva a spus: ‘ —Pentru mine a fost libertatea de a pleca si de a veni cand doream. Mergeam singur cu metroul. Plecam {in oras. Luam autobuzul si ma duceam la plaji. Ce mai, distractie! Au intrat si alfii in discutie: : —SA mi se permit s& port tocuri inalte si si ma machiez, si faptul c& asta producea o puternict im- presie asupra baiefilor. Eu si prietenele mele aveam o pasiune pentru acelasi baiat si tot timpul ne intrebam: Crezi c&-i place de mine sau de tine?” : — Pe atunci viata era mai usoara. In weekenduri puiteam s& dorm pana la pranz. Nu aveam nicio grija legat& de serviciu, de plata chiriei, de intretinerea fami- liei. $i niciun fel de grija pentru ziua de maine. Stiam ca ma puteam baza mereu pe parintii mei. —Pentru mine a fost 0 perioad’ in care puteam vedea cine sunt si experimenta diferite identitati, pu- team visa la viitor. Eram liber si ma ipostaziez dar, de asemenea, aveam securitatea dat& de familia mea. O femeie a dat din cap: —Pentru mine, a spus ea trist, cea mai frumoasi parte a adolescentei a fost cand am iesit din ea. M-am uitat la numele de pe ecuson. —Karen, am spus, se pare ci adolescenja nu a fost cea mai frumoasa perioada din viata ta. —De fapt, a spus ea, a fost 0 mare usurare si scap de ea.20 CUM SA- ASCULTI PE ADOLESCENTI — Sa scapi de ce? a intrebat cineva. Karen a dat din umeri inainte de a rispunde: — Si scap de grija de a fi acceptat... si de a ma stra- dui prea mult... si de a zémbi prea mult pentru ca oamenii si ma placa... si de a nu m& adapta niciodats.. de a mA simti mereu ca un strain. Si alfii au inceput si brodeze repede pe aceasti tema, inclusiv unii care numai cu cdteva minute inainte vorbeau atat de frumos despre anii lor de adolescent’: — Pot si confirm si eu. Imi amintese ci ma simteam asa de ingrozitor si de nesigur. M-am ingrasat foarte tare si uram felul in care aratam. — $tiu ca am vorbit mai inainte de pasiunea pe care le-o provocam baietilor, dar adevarul este cA era mai mult un fel de obsesie — si-i placi, s& te desparti de ei, s&-fi pierzi prietenii din cauza lor. Ma gandeam nurai la biiefi si asta se reflecta in notele mele. Era cit pe ce s& rman repetenta. — Problema mea din acele zile era presiunea la care eram supus de niste tipi, ca si fac Iucruri care erau periculoase sau rele. Am facut o multime de prostii —Imi aduc mereu aminte ci eram confuz. Cine sunt? Ce imi place? Ce nu imi place? Sunt autentic sau sunt 0 copie? Pot si fiu eu insumi si sa fiu totusi accep- tat de ceilalti? imi placea acest grup. I-am apreciat onestitatea. — Spunefi-mi, i-am intrebat, in timpul acestor ani nebuni, v-a fost de folos ceva ce au spus sau au ficut parintii vostri? Oamenii isi riscoleau amintirile. — Paringii mei nu au strigat niciodata la mine in fafa prietenilor mei. Daca ficeam ceva rau, cum ar fi sé vin tarziu acasd, iar prietenii mei erau de fat’, parinfii as- AFACE FATA SENTIMENTELOR 21 teptau pana cand acestia plecau. Abia atunci ma mus- truluiau. — Tata avea obiceiul s4-mi spuna: , Jim, trebuie sa te lupfi pentru convingerile tale... Daca ai dubii, consul- constiinfa... SA.nu te temi mereu c& gresesti, pentru ci altfel nu vei avea niciodata dreptate.” Ziceam mereu: ,,lar incepe”, dar uneori chiar mi-au prins bine vorbele lui. —Mama m& obliga mereu si ma perfectionez. ,Poti mai mult... Mai verified... Mai f 0 data.” Nu ma lasa in pace in nicio privin{a. Tata, pe de alta parte, credea ca sunt perfect. Asa c& stiam la cine sai ma duc in diferite situafii. Am avut parte de o combinatie buna. — Parin{ii mei insistau sA inva tot felul de lucruri — cum sa fin socoteala economiilor mele, cum s& schimb un cauciuc. M-au obligat chiar s& citese zilnic cinci pagini in spaniola. Uram atunci acest lucru, dar pana la ‘urma am obtinut o slujba buna tocmai pentru c& stiam spaniola. —Stiu c& nu ar trebui si spun asta, pentru ci pro- babil aici sunt multe mame care lucreaza, ca si mine, dar chiar imi facea placere si stiui ci mama era acasé cand ‘veneam de la scoala, Daca mi se intampla ceva suparator in ziua aceea, puteam sa-i povestesc totul. —Deci, am spus, multi dintre voi afi avut experienta unor parinti injelegatori in perioada adolescentei. — Ei, asta e numai o fata a lucrurilor, a spus Jim. Pe lang& vorbele bune ale tatlui meu erau destul de multe lucruri care ma afectau negativ. Nimic din ceea ce féceam nu era suficient de bun pentru el. Si avea grijd s&-mi spund asta. Cuvintele lui Jim au deschis z4gazurile. A tagnit un torent de amintiri neplacute:22 CUM SA-I ASCULTIPE ADOLESCENTI Mama m-a sprijinit foarte pufin. Aveam o gré- mada de probleme si aveam mare nevoie de indru- mare, dar tot ce primeam de la ea erau aceleasi povesti vechi: ,Cand eram la varsta ta...“ Dupa o vreme am invafat sa fin totul in mine. — Parintii mei obisnuiau s&-mi induca acest com- Plex de vinovatie: ,Esti singurul nostru baiat... Astep- tam mai mult de la tine... Nu dai tot ce pofi.” Nevoile pirintilor mei erau mult mai importante decdt ale mele. Faceau ca problemele lor si fie proble- mele mele. Eram sage copii si eu eram cea mai mare, si trebuia sa gatesc, sii fac curat si si am grija de fratii 51 surorile mele. Nu mai aveam timp sa fiu adolescent. — La mine a fost invers. Am fost asa de cocolosit si de protejat, incat nu eram capabil s& iau niciun fel de decizie fr& aprobarea pirinjilor mei. A trebuit si fac terapie ani de zile pentru a incepe sX am putina incre- dere in mine. — Parinfii mei erau din alta fara, cu o cultura total diferita. La noi acas4 totul era strict interzis. Nu puteam cumpara ce voiam, nu puteam merge unde voiam, nu puteam purta ce voiam. Chiar cand eram major, la liceu, trebuia s& cer permisiunea pentru orice. O femeie pe nume Laura a vorbit ultima. — Mama era la extrema cealalta. Era mult prea ing’- duitoare. Nu impunea niciun fel de regula. Veneam si plecam cand voiam. Puteam s& stau afara pana la ora 2 sau 3 dimineata si nimanui nu-i pasa. N-am avut niciun fel de interdictie, n-a intervenit in niciun fel. Chiar mA lisa si m& droghez in cas’. Cand aveam 16 ani, luam cocaina si consumam alcool. Cel mai ingrozitor a fost cand a inceput sa-mi fie rau. {ned mai simt furie fata de mama pentru cé nu m-a ajutat deloc si ma structurez. Mica distrus mulfi ani din viata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 23 Grupul tacea. Oamenii simteau impactul vorbelor pe care le auziser’. In sfargit, Jima comentat: — Poate c& p&rintii au intentii bune, dar ei chiar pot istruge un copil. : Dar am aisravlenal tofi, a protestat Michael. Am crescut, ne-am c&sXtorit, am pus bazele familiei noastre. Intr-un fel sau in altul, am reusit si devenim niste adulti functionali. — Poate ca asa e, a spus Joan, femeia care ficuse terapie, dar ne-a luat mult timp si multi energie ca s8 uittim lucrurile rele din trecut. an — $i totusi rman lucruri pe care nu le poti uita niciodata, a adaugat Laura. De aceea ma aflu aici. Fata mea incepe s& se poarte intr-un fel care ma ingrijoreaza §i nu vreau si repet ce a ficut mama cu mine. Comentariul Lauret a readus grupul in prezent. Incet, oamenii au inceput si dea glas nelinistilor euurente legate de copiii lor: ; — Ce ma preocupi este noua atitudine a fiului meu. Nu vrea s& traiascd dupa regulile nimanui. Este un yebel, Asa eram si eu la 15 ani. Dar am ascuns acest lueru. El da totul pe fats. Continua s& forteze nota. —Fata mea are numai 12 ani si, in sinea ei, doreste foarte mult sa fie acceptata, mai ales de catre ‘Dileti. Mi-e teama cA va ajunge intr-o situatie compro- Mnl|toare, numai pentru a fi mai popular’. : —Pe mine mi ingrijoreaza activitatea scolar’ a fiu- Jui meu. Nu se mai concentreaza deloc. Nu stiu daca tute prea pasionat de sport sau pur si simplu este lenes. —Singurul lucru de care pare preocupat fiul meu Sunt noii lui prieteni si dorinfa de a fi cool. Nu-mi place fel vid in compania lor. Cred c& au o influentd proasta Asura lui,24 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI — Fata mea pared are dubla personalitate. in socie- tate este o printesi — dulce, plicut&, politicoas’. Dar acasi — nici vorbi de aga ceva. Dac ii spun c& nu poate face ceva saui nu poate avea ceva devine foarte obraznica. —Parca ¢ fata mea. Numai ci devine obraznici tocmai cu noua ei mami vitrega. Este o situatie foarte tensionata, mai ales cand suntem toti acas3, in weekend. —Sunt ingrijorat de tofi adolescentil. Copii de astizi habar nu au ce fumeaz& sau beau. Am auzit atdtea povesti despre petreceri la care baietii strecoart droguri in bautura fetelor. Atmosfera era inc’reati de anxietatea colectiv’ a grupului. Karen a ras nervos: — Ei bine, acum ca stim care sunt problemele, avem nevoie repede de niste raspunsuri! — Nu exista raspunsuri rapide, am spus. Nu si cand e vorba de adolescenti. Nu puteti si-i protejati de toate pericolele din lumea de ast&zi sau sd-i crutati de agita- fia emotional a anilor de adolescenfi, sau s4 sc&patide cultura pop care ii bombardeazi cu mesaje nesini- toase. Dar daca putefi s& le creati un anumit tip de climat in familie in care copilul vostru si-si poata exprima liber sentimentele, exist& marea sansi ca ei s& fie mai dispusi si va impéirtageascd sentimentele. Mai dispusi si ia in considerare perspectiva voastr’ de adulti. Mai capabili s& v4 accepte restrictiile. Mai dor- nici s& fie protejati de valorile voastre. —Spui c& mai exist’ inci sperant&! a exclamat Laura. Nu e prea tarziu? Siptimana trecut&é m-am tre- zit cu acest teribil sentiment de panic’. Nu ma puteam gandi decat la faptul ca fata mea nu mai ¢ 0 fetita si c& nu mai e cale de intoarcere. Stateam in pat, paralizat’, FACE FATA SENTIMENTELOR 25 gi ma gandeam la toate Iucrutile pe care nu le-am facut cum trebuie cu ea, si apoi m-am simtit foarte deprimat& gi foarte vinovata. Apoi am avut o revelafie. Hei, inc’ n-am murit. inc’ nu a plecat din cas’. $i eu o si fiu mereu mama ei. Poate voi reusi si fiu 0 mama mai bund. Te rog, spune-mi ci nu e prea tarziu. a — iti spun din experienfa mea, am zis, c& nu e nicio- data prea tarziu s4-ti imbundtatesti relatia cu copilul tau. — Adevarat? — Adevarat. Era timpul s& incep primul exercifiu. —S& zicem ca eu sunt adolescentul vostru, am spus grupului. O si vai spun cateva lucruri gi o si va rog st-mi raspundefi in felul in care este cel mai sigur ca 0 88-1 enervati pe copilul vostru. Haideti si incepem. Nu stiu dacd vreau si ma duc la colegiu. P&rinfii” mei au sarit imediat: Nu fi ridicol. Binefnjeles cé te duci la colegiu. —Este cel mai prostesc Iucru pe care am auzit vreodata. u ; —Nu pot s& cred c& fi-a trecut prin minte si spui asta. Vrei s& frangi inima bunicilor tai? sunie Toti au inceput s& rada. Am continuat si-mi exprim ingrijorarile si doleantele: Dece trebuie siduceu, mereu, gunoiul? — Pentru ci nu faci nimic aici, decdt s& mananci si si dormi. — De ce trebuie sa te plangi tu mereu? — De ce fratele tau nu face atatea nazuri cand il rog peel si ma ajute?26 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Astiizi, un polifist ne-a finut o lunga prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a ficut decat sf ne inspimante. — Sate inspaimante? A incercat sa te ajute siti bagi mintile-n cap. 3 Daca te prind vreodata c& iei droguri, abia atunci © st vezi ce inseamna si fii inspaimantat. — Problema cu voi, copiii de azi, este c& voi credefi cé stifi totul. Ei bine, afla c& mai aveti incd multe de invatat. Nu-mi pas& daci am febra. in niciun caz nu voi lipsi de la concert! — Aga crezi tu. in seara asta nu te duci nicdieri, decat in pat. — De ce vrei si faci ceva aga de prostesc? Inca esti bolnav. — Nu e sfarsitul lumii. O s& mai fie destule concerte. De ce s& nu asculfi tu frumos ultimul album al trupei, sf inchizi ochii si s&-ti imaginezi 4 esti la concert? Michael a pufnit: —O, da, asta ar trebui s& ajute foarte mult! — De fapt, am spus, in calitate de copil al tau, n-am auzit nimic care ar putea si ma ajute. Mi-ati ignorat sentimentele, mi-afi ridiculizat ideile, mi-ati criticat rafionamentul si mi-ati dat sfaturi pe care nu vi le-am cerut. Si a fost atat de usor pentru voi toti. Cum asa? — Pentru cd asta e in mintea ne stra, a zis Laura. Asa am auzit si noi cand eram copii. Vine de la sine. — $i eu cred cA e natural, am spus, ca parintii s& alunge sentimentele dureroase sai supArdtoare. Este dificil s4-i asculttm pe adolescenfii nostri expriman- du-si confuzia, resentimentele, dezamagirea sau descu- rajarea. Nu suportim s8-i vedem nefericifi. Aga ca, A FACE FATA SENTIMENTELOR 27 plini de bune intenfii, le ignorém sentimentele gi le impunem logica noastr de adulfi. Vrem s& le arktim. felul ,corect” de a simfi. Si totusi, faptul ca fi ascultam Je poate da cel mai mare confort. Faptul c& putem sa le acceptim sentimentele nefericite fi va ajuta pe copiii ‘Nogtri si se confrunte cu ele. —O, Doamne! —a exclamat Jim. Dac sofia mea ar fi fost aici in seara aceasta, ar fi spus: ,, Vezi, asta incercam ffi spun si eu. Nu-mi vorbi de logic’. Nu mai pune fonte aceste intrebari, Nu-mi mai spune unde am gresit Ul cum ar trebui sé fac data viitoare. Doar ascuital” —$tii de ce mi-am dat seama? a spus Karen. Cea mai mare parte a timpului ascuft pe oricine, in afara de coplii mei. Dac& unul dintre prietenii mei este sup4rat, fn niciun caz nu ii spun ce ar trebui sa facd. Dar cu Copiii mei este altceva. Preiau controlul. Poate pentru ef fi ascult ca un parinte. $i, ca un parinte, simt cf tre- bule sa rezolv lucrurile. —Aceasta este marea provocare, am spus. Sa ne Achimbim felul de a gandi din cum trebuie ew s& Wolv lucrurile in ,cum fi determin pe copii mei si tezolve singuri lucrurile”. Am ciutat in servietd si am scos desenele pe care le pPregitisem pentru aceasta prima intalnire. — Aici, am spus, sub forma desenelor, sunt cateva principii de baz gi tactici care pot fi utile pentru adolescentii nostri cand sunt nelinistiti sau suparati. in flecare situatie puteti vedea contrastul dintre felul dis- iiflel care le poate accentua supdrarea si cea care ii Ponte ajuta sa treacd peste ea. Nu exist nicio garantie #K toate cuvintele noastre vor produce reactiile pozitive Fedate aici, dar cel putin nu au cum sé facd rau.28 ‘CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI AACE FATA SENTIMENTELOR: 29 in loc sa respingi sentimentele... Identificd gandurile si sentimentele acd 0 $4 vorbest, 088) ppaltbine. ‘Abby, cova e-a nec Tiebuia im] astept la asta Mereu tite cu ate fete, | Mama nu vrea ca Abby si se simta riu. Dar, ignorand supirarea fetei, fara si vrea, o sporeste, Day mam sp sunt singueala care {ine cu adevarat, Mama nu poate alunga toata durerea lui Abby, dar, ficind-o si-si exprime gandurile gi sentimentele, © ajuté pe fatd sX fack fa realit3fii si s& prinda curaj ca si treaci peste acest incident.30 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 31 Fé-le cunoscute printr-un cuvant sau sunet In loc s8 ignori sentimentele... (Oh... mmm... of... inteleg) (0, nal Maina trebuie s& prezint locrarea despre Shakespeare acd ru-t planific {otul dinainte, im Dar acun Febuis so Termin Doha ash it cd infra ciar 02, A Mama are intentii bune. Vrea ca fiul ei si aibs R&spunsurile minimale, empatice, ale mamei il fac rezultate bune la scoala. Dar, criticandu-i Pe fiu sx se sim’ infeles si-] ajutX s& se concentreze comportamentul, ignorandu-i nelinistea pe ceea ce trebuie si fack. si spunandu-i ce sa fact, ajunge ca totul si fie si mai greu pentru el.32 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT fn locul explicatiilor logic... =| ot ed Ayes Cand tatal raspunde la cererea nerezonabil& a fiicei sale cu 0 explicajie rezonabil4, ea devine si mai frustrata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 33 Ofera in planul fanteziei ce nu poti oferi in realitate Daci ai aval vole, al § ‘vst chiar aoum permis Oferindu-i fetei in planul fanteziei ceea ce-si doreste in realitate, tatal o face si-i fie mai ugor sa accepte realitatea.34 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 35 Accepta sentimentele si schimba comportamentul inacceptabil In loc sé renunti la decizia mai buna... Darru ma mai | Tolnu ced deo oare deloc. idee bund. Sti ce a I Dartey pce mal ca he Torogh A hoe {cere in rine! O s&:am gr}a!0 si md controle, Bale, O88 | [Acumindicafa medicubi ferct cand glezna | | te odhinegi cide mui po, face! seva el : pind dispare umf “ay iY Ea a zl Pentru a-] face fericit pe fiul ei si pentru a evita Aritandu-si intelegerea faté de situatia neplacuta un conflict, mama nu fine cont de judecata sa in care se afl fiul, mama face ca acesta si accepte mai buna si adopta calea minimei rezistente. mai usor regulile ei clare.36 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT Comentariile au inceput chiar inainte sa-si termine tofi lectura. — Parc ai fi fost la mine acas&! Tot ce nu trebuie spus este exact ceea ce zic eu! — Ce mi nelinisteste este ca toate aceste scenarii au finaluri atat de fericite. Copiii mei nu vor renunta deloc Sau nu vor accepta atat de usor. — Dar nue vorba de a-i face pe copii si renunfe sau s& accepte. Este vorba de a incerca s& asculfi cu ade- varat care sunt sentimentele lor. — Da, dar ca sa faci asta trebuie s& asculti in cu totul alt mod — $i s& vorbesti in cu totul alt mod. E ca si cum ai invafa o limba complet noua. — Si, ca s4 te simti bine cu o limba straina, am zis, ca S& tito insusesti, e bine s& exersezi. SA incepem de acum. $a zicem ca joc din nou rolul adolescentului vos- tru. © s&-mi exprim aceleasi ingrijorari, numai ci, de data asta, mama si tata vor reactiona apeland la una dintre tacticile pe care tocmai le-ati vazut in ilustratii. Oamenii au inceput imediat si risfoiasci paginile cu desene. I-am lisat cdteva clipe, inainte dea le expune din nou lista mea de nelinisti. Unele dintre raspunsurile grupului au venit destul de repede, pentru altele a fost nevoie de timp. Oamenii incepeau, se opreau, reformu- lau si, in sfarsit, tsi giseau cuvintele potrivite. Nu stiu daca vreau si ma duc la colegiu. — Mise pare c& ai niste indoieli reale referitor la asta. — Te intrebi, probabil, daca intr-adevar colegiul este potrivit pentru tine. — Stii ce ar fi misto? Daca ai putea sa te uiti intr-un glob de cristal si ai putea s& vezi cum ar fi viata ta dacd nu te-ai duce la colegiu... sau dac& te-ai duce. AFACE FATA SENTIMENTELOR 37 De ce trebuie si duc eu mereu gunoiul? — Baiete, am inteles cat de mult urasti acest lucru. —Nu este activitatea ta preferata. Maine vom vorbi despre rotatia sarcinilor. Dar acum am nevoie de ajuito- rul tau. —Nar fi minunat daci gunoiul s-ar scoate singur afara? Ast&zi, un politist ne-a tinut o lung’ prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a facut decat si ne fnspaimante. —Deci crezi c& a exagerat incereand sé-i sperie pe copii s& stea departe de droguri. —Tactica asta a infricosrii chiar c& te-a enervat. —Mi se pare cA ai vrea ca adultii si dea copiilor o informatie clara si s& aiba in acelasi timp incredere in ei ¢X vor lua hotirari responsabile. Nu-mi pasa daci am febra. fn niciun caz nu voi lipsi de la concert! —Ce ghinion sa fii bolnay, tocmai azi, din toate zilele! Doar astepti acest concert de atatea saptamani! —Stiu. fn sufletul tiu, erai pregatit si mergi. Pro- blema este ca, la o temperatura. de 39°C, trebuie sa stai fn pat. —Chiar daca stii c& vor fi multe alte concerte, sunt sigur c& nu ai fi vrut si-I ratezi tocmai pe sta. Cand exercitiul s-a incheiat, oamenii s-au uitat mul- sumifi unii la al — Cred ca am inceput sf inteleg, a zis Laura. Ideea e 88 incerci sa exprimi in cuvinte sentimentele pe care38 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT crezi ci le are copilul thu, dar s&-ti pastrezi sentimen- tele tale. —Este un aspect la care eu am obiecfii, a zis Jim. Cand o sa incep s& vorbesc despre sentimentele mele, s& spun ce vreau e si spun? De exemplu: ,,A-ti indeplini sarcinile este 0 contributie la viata de familie”; ,,A te duce la colegiu este un privilegiu, {fi poate schimba viata’; ,E o prostie sa te droghezi, iti poate distruge viata”. —Da, a intervenit si Michael, la urma urmei, noi suntem parintii. Cand vom incepe s& vorbim despre ce credem noi sau despre valorile noastre? —O sa aveti destul timp s& va transmiteti mesajul, am spus, dar veti avea mai multe sanse si fiti auzifi dac& vefi incepe mai intai si va ascultati copii. Chiar daca nu exist garantii. Ei vi pot acuza ci nu-i infele- geti, cd nu sunteti rezonabili sau c4 sunteti de moda veche. Dar sa nu facefi nicio greseala. in pofida pune- rilor la punct si a protestelor, adolescentii vostri vor si stie exact care e pozitia voastr’. Valorile si convingerile voastte joacd un rol vital in determinarea alegerilor lor. Am respirat adanc. Am atins o grimad& de pro- bleme in seara aceasta. Era vremea ca p&rintii si se duca acasa si si testeze ceea ce invajaser’. Pan& acu ei se descureasera cu ajutorul convingerilor mele. Doar punénd in practicd aceste tactici cu adolescentii lor si observand singuri rezultatele isi puteau forma convin- gerile proprii —Pe siptimana viitoare, am spus. Abia astept 58 aud cate ceva din experientele voastre. A FACE FATA SENTIMENTELOR 39 Povestile Nu stiam ce va iesi din prima noastré intalnire. Una ¢ sf incerci sA aplici noi principii la niste probleme ipotetice cand te afli la un atelier, inconjurat de parinti. Este cu totul altceva cand esti singur acasa, incercand 8X te descurci cu copiii si cu probleme adevarate. Si totusi multi dintre pSrinfi chiar asta au facut. [ata cu putine modific&ri, o mostra experientelor lor. (O s& observati ci majoritatea povestilor provin de la aceiasi oameni care au participat activ in clas’. Dar unele apartin si p&rinfilor care au luat parte la discutie mai rar, dar care au dorit st impirtiseasc& in scris cum au influentat noile tehnici relatiile lor cu adolescentii). Jone Fata mea, Rachel, parea in ultima vreme la pamant. Dar de fiecare data cand o rugam s&-mi spuna care e problema, ea raspundea: ,Nimic"; cand ziceam: ,Cum pot si te ajut dact nu-mi spui?” ea spunea: ,Nu vreau 84 vorbesc despre asta”; eu ziceam: ,Poate daca ai vorbi despre asta te-ai simti mai bine.” Apoi imi arunca 0 privire si totul se termina aga. Dar, dup discutia noastra de la atelierul de sapta- ména trecut, am decis s{ incerc ,noua abordare”. Am spus: Rachel, pari asa de nefericitA in ultimul timp. Orice ar fi, e ceva care te face si-ti fie foarte rau. Ei bine, lacrimile au inceput s&-i curgi pe obraji si putin céte putin a iegit la Jumind toata povestea. Cele doua prietene ale ei din scoala primara si gimnaziu ficeau acum parte dintr-o noua gasck si pe ea o dadeau la o parte. Nu-i mai pistrau locul pentru masa de pranz, asa cum fSceau pana acum, n-o mai invitau la40 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! petrecerile lor. Abia o mai salutau cand treceau pe lang& ea pe coridor. $i ea era sigura c& una dintre ele a trimis un mail tuturor copiilor in care spunea c& hainele obisnuite pe care le poarti 0 fac si arate grasa si c8 nici micar nu are haine de firma. Eram socat&. Auzisem cA astfel de lucruri se petree la scoala si ci unele fete pot fi foarte crude, dar nu mi-am imaginat niciodata ca asa ceva se va intampla cu fata mea. Nu voiam decét s8-i alin durerea. Sa-i spun si le uite pe fetele alea pretenfioase, mizerabile. O s8-si fac& noi prieteni. Prieteni mai buni. Prieteni care vor vedea ce copil bun este. Dar nu am spus nimie de genul asta. in schimb, am vorbit numai despre sentimentele ei Am spus: —Vai, draga mea, este foarte neplicut. S& afli c& oamenii in care ai crezut si pe care i-ai considerat prie- teni nu sunt deloc asa este foarte dureros. —Cum au putut s& fie asa de rele? a spus ea sia inceput si planga si mai tare. Apoi mi-a spus despre alta fata din clasi, pe care o ,,barfeau” pe chat, spunand c& trupul ei pute gi miroase a pipi. Nu-mi puteam crede urechilor. Fam spus lui Rachel c& acest comportament spune totul despre ce fel de oameni sunt ele si nu despre ceilalti. Evident, singura modalitate prin care aceste fete se puteau simti spe- ciale, o parte a unui grup cu circuit inchis, era si se asigure ca ceilalfi sunt tinuti la distanta. A dat din cap si am vorbit mult timp dupa aceea despre prieteni ,adevarati” si, falgi” si despre cum pofi face diferenta. Dupa un timp am vazut c& incepuse deja s& se simt& mai bine. Dar nu puteam spune acelasi lucru despre mine. Asa ca, a doua zi, dupa ce Rachel s-a dus la scoali, am A FACE FATA SENTIMENTELOR 41 contactat-o pe consiliera lor. Iam spus c& telefonul era confidential, dar ci aveam convingerea ca ar fi dorit s& afle ce se intampla. Nu banuiam ce rispuns voi primi, dar eaa fost foarte receptiva. A spus c& era foarte bucuroasé ci am sunat, pentru ca auzise din ce in ce mai multe povesti in ultima Vreme referitor la ceea ce ea numea_,denigratorii electronici” si c& intenfionase si discute acest lucru cu directorul, si vad& ce s-ar putea face pentru a-i ajuta pe levi si inteleaga cat de diundtor poate si fie un astfel de abuz electronic si cate nepliceri poate provoca. in incheierea conversatiei noastre ma simfeam mult mai bine. Chiar mi-am dat seama ci ma gandeam: Cine tie? Poate va iesi ceva bun din asta”. Jim Baiatul meu cel mare are un serviciu part-time la un fast-food. Duminica trecutd, cand s-a intors de la servi ciu, sia aruncat rucsacul pe masi si a inceput s&-i injure pe sefi. Fiecare cuvant carei iegea de pe buze i uf sau p. ere Coeds, atunci cand geful la intrebat daca e844 puna ore suplimentare in weekend, fiul meu ia Pispuns: ,Poate”. Dar cénd s-a dus la munc& duminicé dimineat’ si se preg’tea s&-i spund gefului cd le va face sigur, ,nenorocitul”” (ca sé-l citez pe fiul meu) daduse altcuiva orele suplimentare. Ei bine, baiatul a avut noroc ci nu m-am enervat si nu am spus cea ce voiam si zic: ,.De ce te mira? La ce te asteptai? Maturizeaza-te! Cum yrei ca omul s&-$i conduca afacerea cu un angajat care fi spune ci «poate» va veni s& lucreze. «Poate» nu intra in discutie.” Dar nu i-am spus asa ceva. $i nici nu am pomenit de injurdturi, de data asta. Am zis doar:42 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENT — Deci nu ai crezut cf trebuia si-i dai acpbele i dai un raspuns Ela spus; —Nu, trebuia sii ma gandesc bine inainte! Am spus: —Aha —Am si eu viaja personala, nu crezi?! Chestia asta n-o si meargi” ma gandeam. Apoi, din senin, a spus: see Cred c& am dat-o in bar’. Trebuia s&-l fi sunat sand am ajuns acas, nu si-l las sa ma astepte. _ Ce zici de asta? I-am aratat putina intelegere si el a $i recunoscut ce ar fi trebuit s& facai de fapt! Laura La cateva zile de Ja atelierul nostru am mers cu fica mea sa-si cumpere blugi. Mare greseala. Nimic din ce a Probat nu era ,bun”. Nu era masura bund, nu era culoarea, nici chiar marca. In sfarsit, a gasit o pereche care i-a plicut, cu talie joasé, cu un numar mai mic incat abia putea si traga fermoarul si care-i punea in evidenta fiecare parte a fundului. N-am zis nimic. Am lisat-o in cabina de proba si mam dus si caut un numar mai mare. Cand m-am intors, Inca se admira in oglinda. A aruncat o privire la Pantalonii pe care i-am intins si a inceput si url é —Nu pun dia pe mine! Vrei s& arat ca o idioata! hints Tete esti gras crezi c& toatd lumea Poarte haine mari, Ei bine, n-o si-mi trupul asa cum faci tu! a Fusesem aga de ranit, eram asa de furioas’, incat eram cat pe ce s&-i spun c& © 0 scorpie. Dar 1 facut-o. Am zis: et eee A FACE FATA SENTIMENTELOR 43 —Te astept afara. Era tot ce puteam face. Eaa zis: — Si cum rdmane cu blugii mei? Am repetat: — Te astept afar’. $i am lasat-o in cabina de proba. Cand a iesit din cabina, ultimul lucru pe care-I voiam era si ,,vad care-i sunt sentimentele”, dar pana la urma am facut-o. Am spus: — Stiu cd iti pliceau blugii 4s rat{ c& nu sunt de acord cu ei. Apoi am facut-o sa stie cum ma simt: — CAnd mi se vorbeste aga, ceva se inchide in mine. Nu mai am niciun chef de cumparaturi, nici s8 ajut pe cineva, nici m&car s& vorbesc. Niciuna dintre noi nu a scos niciun cuvant pe dru- mul de intoarcere. Dar, chiar inainte de a intra in casi, a baiguit: ,Imi pare rau.” Nu era cine stie ce scuz4, dar totusi am fost bucu- roasd si o aud. De asemenea, am fost bucuroasa ci nu i-am spus altceva, pentru care, mai apoi, eu ar fi trebuit si-mi cer iertare. . Si stiu c& esti supa Linda Nu stiu daca relatia cu fiul meu este mai bund, dar cred c& fac progrese cu ajutorul prietenilor lui. Sunt niste gemeni de 13 ani, Nick si Justin, amandoi foarte destepti, dar cam nestipaniti. Fumeaz (cred ci mai mult decat niste simple figiri), fac autostopul si odat’, cand parintii lor tau consemnat acasa, au iesit pe fereastra de la dormitor si s-au dus la mall. Baiatul meu este magulit de interesul lor pentru el, dar eu sunt ingrijorati. Sunt sigur c& si el face