Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manifestele Sufragetelor2

    Uploaded by

    Nicoleta Sora
    7 views26 pages

    Original Title

    Manifestele sufragetelor2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views26 pages

    Manifestele Sufragetelor2

    Uploaded by

    Nicoleta Sora

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    SS es Uniunii Sociale si Politice ) a Femeilor, dar Fragment din raportul Filialei Spec aka’ ie Kenncy. Credinga lui Emmeline Pankhurst estecy militantismul devine .o datorie morala gio neces. tate politica stringent", caci .O femeie sustrage de la un protest militant are se ws npotriva raul provocat femeilor si cauzei de cdtre guvern gi de Camera Comunelor va fi in egala masurd respon- ipunerea, in asemenea este in sine un rdu* mul este, asadar, ,inevital*, iar la lure si soluie a ajuns o parte dintre «din cauza indiferentei guvernului acordarea dreptului de vot feme- vomenn 1913, atu Jr au de- “radicale 91 au exprimat, de fapt, ; fae btn dreptului de = SSE SEBS govern nw va a dreptului de vot ‘oamenilor politici, la incendien incurajandu-le pe fesnci sé se nmphy un asediu, prin care se doreste ase fact din bat un loc sinsuportabil,asfel incat oamenii spor” eto demonstrate prin care si-i ceard guver” vi acordarea dreptului de vot femeilor. ‘Din manifestul Selinei Cooper, Munca femeilor vite gi mortalitatea infantila, aftam cA John ao conferingi despre mortalitatea Jitatea infantila cres- casa Burns susfinuse infantila din Londra ci mortal ‘euth in orasele producatoare de bumbac se datorea~ ‘i faptului ca femeile cisitorite muncesc. Interesul Selinei Cooper pentru acest subicct este autentic: la virsta de treisprezece ani fusese nevoita si renunfe Ia scoali pentru a mune! intr-o fabrica de bumbac din Barnoldswick, Lancashire. in 1906, aflam din The British Medical fournal ca in Rominia ,mortalitatea infantila ajunge pind la 37 Ia suti in unele judete™ gi cd existau la vremea aceea doui crege, Leaganul Sfanta Ecaterina si Societatea Materna din Bucuresti. Costurile de ingrijire pent fiecare copil ajungeau pan la o mie de franci pe an™-Selina Cooper aduce in discusie si responsabilitatea si implicarca tatu in cresterea st > Naronal Confrence Of nantile Metliy n The Bits Medi Joura al. Lene 2372, 1900 psn et 120290 2ca-nowel eq page. sch - Of Infantile Mortality in The oe National Conference Benth Medical Journal, ol, 1, ne, 2372, 1906 herp ‘ngrijirea copiilor, afirmand Pentru care este sufi mi in mare masur ; re A responsabilitate, ‘lor: prin urmare. ele ar trebui 4 loace mai am ai ample. nu mai restrai Sreptate ceneratiei in formare Dupa ce ee contnaas als $e recensamint, in 1913 sf S Pesupunerea, refuzand sgt «Ea .s-a prezentat la tribunal medalia Ligii pentru Rezistenta ‘sorita de alte sase doamne, prin lis, doamna Kineton Parkes", ¢! audieri, ca a declarat ci RMU inte my Seta este cA mamele pr ‘a Cresterii a “A dispuna de copi Pentru a face satunci 2 li se va recunoagte dreptul “ va recunoagte calitatea de Oe Se bens bineineles, la co Ueate Pankhurst ef la Hartford, ale Americ sustinand “rate ri moartetittul, ca $i re la istoria eul discurs nut de Patrick Henry,o figura importanta a revolutici ame- ricane, in 1775, la Convenia din Virginia "Astfel, pe tot parcursul discursului, Pankhurst incearca, pe de o parte, i aduc in atentie o istorie jpartagita de cele doua puteri, Anglia si Statcle Unite ale Americi, pe de alta, apeleaza la aceasti idee a revolutiei sia rizboiului civil, extrapolind-o luptei pentru obfinerea dreprului de vot de citre femei. Ea afirma ci migcarea pentru obfinerea dreptului de vot pentru femei a devenit in Anglia _subiect al revolutii si al rizboiului civil" De altfel, intr-o asemenea manier’ igi incepe si discursul: »Ma aflu aici ca soldat care a parasit temporar ‘ampul de lupta pentru a explica — si cat e de stra- niu c& necesita explicafii ~ cum este razboiul civil atunci cind e purtat de femei” deile care domina acest diseurs sunt ceaainra- divit acestor mari puteri gi cea a independentei si Fizboaielor civile, In urma arestarilor repetate, Emmeline Pankhurst fusese ,declarati o persoana periculoast sicondamnata, astfel la pedeapsa penal cu munca nied intr-un penitencae™In continuazesdiscur- sului, ea pune accentul pe usuringa cu care sun’ fratamentul diferit pe care- primese femelle care trebuie i explice de ce au adoprat .meto revolutionare pentru a dobandi tenesti", Fiind lipsite de drepturi tea nu pot actiona asemene: au o doleant drepturite cet a cettenesti aces at barbatilor care, d ne doesn care nue este asculat de lg acestia fi pot .inlatura din functie Sake 3 din foncfie pe acesti parla. metas alegind alti. La aveste, Emme Pankhurst adang inc o eferin dscursull c, intind de Partida de ceai de la Boston gi de independena Statelor Unite ale Americii, hunks sein a aceast idee mltantsmuli iming sficienta e puternic resimfita, mai ales in rindul femeilor din clasele superioare. Potrivit opiniel ge nerale, ele nu trebuie si rimana indiferente, dar mi. tate cla ce ar trebui s& faci. Lectura, muzica si de senul, brodatul si activitatile caritabile ~ iata care le sunt activitatile obisnuite. Lectura firi un seop sterili, Muzica si desenul, precum si brodarul, sunt privite, in general, ca distractii cu care si-qi umpli timpul. Au fost lasate in seama noastr, ca indatorir serioase ale femeilor independente si neciisitorite, ingrijirea saracilor, din toate punctele de vedere, chiar si vizitarea batrinilor sia bolnavilor, ingrijitea de nevoile acestora, sarcina de a ne ocupa de sco si acordarea ajutorului in toate modurile posibile, acolo unde este necesar. In prezent, educatia,ajito- rarea celor nevoiagi si sinatatea populatiel se murna- 1 printre cele mai importante si dificle preocup ale politicienilor, iar daca se admite ca si femeile calte si independente financiar au obligatia de 2 contribui la rezolvarea acestor chestiuni vaste, este evident c& trebuie cautate mijloacele prin care aceasth cooperate si fie avizati si eficientl. le au privilegil de a observa efectele multoradinte lexi Gunoes, de pilda ~ cfci vid cu ochii lor ~, cum Fanetioneazi in practic Legea agezimincului ~ dtnnee legile privind locuingele siracilor ~ si multe dinele, iar experienta care le calificd in mod Manifestele sufragete! 48 particular si isi formeze un punet de veder privire la aceste Iucruri nu ar treb "Cu toil stim cd exist © ignorata. Cy to stim cl exst in acest moment numerose fe ra acs vie inet, ale caror puncte de ‘Sr sera roblemee soc pole ale ‘opal noses oer fe hate in considerare Din fence pest Anglia, ate de femei exist in toate parohile. Astfl cd ar trebui intreprins tot Se BSssar pene ale confer acestor valooase ‘comunitati un statut social bine stabi- = Se nevoie de ele in toate cimpurile ose ~ fir indoiala este, fanctile lor “3 al demne st onorabile cu ulbtate instante pot f utile Sais in numeroase moduri inaccesibile fe- <) psving indoor ei domestic, ric ma pn : se sped ne gandim la femeile din trecut din dite rite pri, vom afla ci, pe fing atributile lor domes tice, indeplineau numeroase alte roluri, Ce rol Goeau in randul evreilor si al romanilor? Dar in cndrul vechilor biserici crestine? Ce rol au printre Gquakeri? In cartierele miniere, la Curtea Victoria 1a Palacul T ale femeilor indeplinind diverse functit in conditi: distinete. Ele au prestat si presteaza diverse muni in tot felul de moduri, Exist ceva din trecutul is toric care s8 sustina afirmafia ci ele pot si vor face anumite lucrur in vitor, iar de altele nu sunt capa bile si nu se vor indeletnici cu ele? Cred ca rispun sul este nu Dar, revenind la argumentul meu si presupt nnd ci existé suficiente date din trecutl istori care ne permit s8 preconizim ci femeile nu vor F niciodata suficient de interesate de politics incit macar viduvele $i celibatarele si isi doreasci st voteze 0 data Ia citiva ani, indreptasiti la aceastd prezicere si st interzicern prin lege ceea ce sustinem ci e contrar naturii? Dacd cineva rede, in urma observatici yi 2 exp) riengei, c4 votarea nu este 0 acti feapect convingetea sii eispund: mumai vicorl ileries? Putem evoca mii de imagini ar trebui sa fim Manifestelesufraget ~ | poate s-o dovedeasca. Ce ciudata lipsi de tolerant’ ai voie si faci asta sau ce 1 Tespect int ace sree at al. No a r a mic; tot ce ne dorim eles fic libere si exercite sau nu, dup cum dossst dle ine, activity polities de att natund _brgumeatal a femeile sant ignorance in ae ered polit” ar avea 9 mare ford dack a pa ca demonsta c& majoritatea votangilor actuali Suter in informa eu priv la chest police scar mul ma ine informa det Petosnle pent car este propus aordarea Ser de wot. Dei advirt et feel sunt tmaterie de politica, la fel sunt si mulfi Proprietari barbat ra clare despre chen ettia ‘nu au intotdeauna idei ‘cdrora nu are U Privire la che i contra ae M chestiun asupra dareape « rica ar patea be — practica. inal mud atenpe nando oe wrcenenn noase for ducatanne 4087 wremuor frat lor despre chesiumic 2 ea tap deveni interesate de cide ype ate de un cere mai lar Politce, pring sapetelos po et eid mle Bandese = aa »~ ie ineuese doar vag, igi vor forma opinit clare si precise. reanae femelle cae nu pot vota din cauza aces tei incapacitati legale a sexului, se numari foarte wee femei din casa educati. Vom cunoaste cl mcritate numarul femeilor care au capacitatea pov eriterilr privind gospodaia i propriet: een atunci cind va fi realizat raportul a cirui intoc- fost dispusi de citre Parlament. Pana atunci- rire a ntativ: in Registrul avem urmatorul calcul orie Proprietitilor din Londra, care, bineineles, nv include casele care valoreaz sub 10 lire pe an, existi 1149 de proprietari ale ciror nume incepe cu litera A. Dintre acestia, 205, adic’ mai mult de o gesime, sunt femei, dintre care toate sunt necisito- rite sau vaduve. “Teama unor persoane ci din incurajarea femei~ Jor si-si formeze opinii politice ar rezulta disensi- ‘uni in familie ar putea fi invocaté in egald masurd in privinta formarii de opinii de eatre femei cu privite la orice subiect. Diferengele de opinie pe feme religioase sunt de natura si stirneasci emoti chiar mai puternice si mai mulea invrajbire decit onflictele pe teme politice. In ceea ce prives ‘pinile care provoach invrajire, tebuie retinut crodata ci ceea ce poate pricinui conflict poate Ge asemenea, cauza unei profunde convergente, Ce Manifestelesufragetlor 55 cit vor deveni femeile mai rationale cast 0 convergent reall in familii eget ett separ in acecasi misurcalipea de ‘ate gf “kta. Poate se va spune ci membrii une! fy i Pot aves opiniidferite find ca prin aceasta sd nt Serturi atit timp cit ele riman in sfera teoretien ‘i bh Ins diferentele de opinie pe teme religioase canis cute publice. O femeie care hoturiete sf! Schimbe religia ~ si reaca de la protestanting ‘olicism, de pilda - isi proclama pine faa de familia ei intun mod "ea, stameste supararea, Insi ni- «2 Prous pnd acum ca femeli sici fie in- * ieee schimbarea religiei, La urma ur- o: Ssential ca frati,surorile gi veri s& \ aceeasi parte? voteze i aoe “eee ca femeile si-ar pier- SIGE indirect in rezone gate PE care 0 publice, pare oi ert" Asura chestunior este necesaré dovedireaaceras yf" Primul rind, cd ea este bund, iar apoi, ca aces rectd bu care ar cistiga-o prin dreprul de vot. Din cite am observat, pot spune ci femeile care au dobindit, gratie intelepciunii si seriozitayi lor, o influent indirecta buna, nu si-ar piesde-o prin dreptul de vot. Si nu vid de ce ar trebui si existe o legituri Intre caracterul bun gi cel indirect. Consider, dim- potriva, c& lucrul extraordinar pe care si-1 dorese femcile este si poati i cat mai drecte gi oneste in ginduri, cuvinte si fapte. Cred cA avantajul edu- cafional care ar decurge din a le insufla femeilor spirit civic ar fi att de mare, incat inclin si risc sacrficarea acestei subtile influente indirecte in favoarea unui sentiment sinitos de responsabilita- te, care le-ar face pe femei, zc eu, sf isi formuleze pe teme politice mai putin in pripa si mai congtiincios decat in prezent. »Cabinele de vot nu sunt locuri potrvite pent femei*, afirma un domn cu o deosebiti atentic la detalii. Daca intr-adevar asa stau lucrurile, nu pu~ tem decit si rispundem c& ar fi bine si fie adaprate ‘cat mai curdind pentru a deveni potrivite pentru femei. Faptul cf, intr-un stat care le pretinde cetitenilor sii si fie civilizati, o datorie publicd solemni poate fi exercitatd in mijlocul beriei si al dezordinii ¢ scandalos si nu trebuie tolerat. Nu exist indoiali ca, in prezent, votarea se desfigoara ‘multe locuri intr-o manier& turbulenta si Manifesel sufragetelor dezordonata. Acolo unde, din nefericire, stau astfel, femeile trebuie cu sigur: oparte. Putem avea to: cele nu isi vo: * lucrurile itd sa stea de- ata increderea eX englezoai- = ace drum cu forfa citre cabinele de yor auc: acest Ira est vad nepotrivit ar daca in anumite locuri cu o reputatie proasti unele femei sunt impiedicate in mod ilegal, dar cu Propnul consimtimant, sa isi exercite votul, nu in- scamna cd femeile de pretutindeni trebuie oprite ge, irk consimtimantul lor, de la vot. Cei sectile de votare din Londra gi \sstminster precum si din multe alte locui la ssl deserve putea st confrme co doamnd sampina mai multe dificultayi sau nepliceri * votului decat daca ar merge la mean la Westminster Abbey. pay eke hcultati, vag aduse uneori in “566 Cate nu cugeté prea mult ins Spam cae ts edu: Un antl de Seniesa Ga — ce alegitorii ar st pase deitong me tote ‘multe doarne fac propaganda ela paganda electoralé ficu foarte crticabil astied satorite yi vaduvele ze. Sau ch stor liar pro- practies femei este fie singura metoda directa fas oe i. oat influent alegerile. Impotriva unor asemenca piectii nu este necesar sa aducem argumente. La fel cum nu este necesar si discutm despre consecintele foarte logice care pot aparea daci se insist prea mult asupra argumentelor pentru acor~ darea dreptului de vot femeilor. Intrebarea, in situafia de fata, nu este daca femeile ar trebui si fie membre ale Parlamentului, ci daca, in circumstantele actuale, este spre binele statului ca femeile care indeplinese majoritatea indatoririlor si se bucuri de aproape toate drepturile cetatenesti si fie impiedicate, printr-o lege special, exercite privilegiul suplimentar de a participa la alegerea reptezentanfilor poporului. Este o chestiune de oportunitate, care trebuie discutata cu calm, fart pasiune sau prejudeciti. “Aceast’ extindere nu ar aduce atingere in Anglia niciunui interes legitim. Nu ar presupune nicio schimbare a principiilor care servese drept funda~ ‘ment guvernului nostru, ei ar conferi Constitutiei noastre mai multi coerenta cu ea insisi. Conservatorii au dreptul si o sustina ca masuri conservatoare. Liberal au obligatia si ceara adop~ tarea ei ca parte necesari a reformei radicale. Nu cexisth niciun motiv pentru a gisi o identitate intre aceasti masurd si vreo clasd sau vreun partid din ‘stat, find, de fapt, imposibil de prevazut ce Manifestelesufragetelor 539 influent’ ar putea avea asupra politici Este vorba pur si simplu de speciala care, mai devreme s si fie eliminati de partid tate legal, aul mai tarziu, trebuie © ineapacit Politica noastra: un discurs despre dreptul de vot adresat femeilor Frances Power CopBe Existi o poveste plina de invapiminte, spusi de Herodot, despre 0 nafiune africana care a declarat razboi Vantului de la miazizi. Vaneul ii maniase nespus pe acesti psilieni secindu-le rezervoarele, astfel ci acestia s-au organizat si au pornit la atac spre comandamentul inamicului — pe undeva prin preajma Saharci, banuiese. Armata era echipat admirabil, cu toate armele militare ale vremii ~ si- ii gi sulite, sigeti si lanci, berbeci si catapulte. Vantul de la miazizi nu a suferit insa prea mult de pe urma acestor arme, ci s-a ridicat intr-o. buna ddimineata sia suflat! Nisipurile degercului au zacut timp de multe veacuri peste acei nefericiti pslieni, sis dupa cum incheie Herodot senin povestea, Manifestelesufvagetelor eaaoooseeaeat 61 62 shasamonii stapanesc teritor pierit astfel™ Imi pare ca noi, femeil dreprul de vot iile celor care a le care am luptat analog, demonstrat si reduceti la absurd ale Peatc! opozantilor nostri, pe scurt, cu toate armel ‘ebolulu raional = ne-am comport foarte ase- ‘pins ale bit pilin care yay inchpuite Siete abies catapultele aveau se fede foos ‘mpottiva Simoomulu. Adevarul evident est cin 2. cu sentimentul trebuie si ne luptim, nu SS Sefisnea: cu sentimental si preconcepfia nu ct sunlingerca intelectuald. Daca singurul obstacol aoe aie i fost logica, am fi votat de le a sits secre partamentare g munii- ee Pentru consiliile scolare. Celor reprezencan pf oprictatea © ceea ce se doreste a fi Prin Constitutia Anglieile-am ardtat cl cu ratiun detinem 0 astfel de pro plas mporsenges POPtts. Calor care spun el nna nan Un ear tae lets sioner ane document de co- Picate, stau pe mesele noastre de la intrare. induiopoatecé purine net M realiatea unde, pentru acordarea drepeyy ptt" Acolo, inteligenta, educasia si absenty cn” “*tatenest am at ci suntem pregitite si declarim rivalitarea inten cae se cxercita furciile politice prin deosebita grit are a aratat-o Senatul nostri in acest sens mul rind, la eterna acuzafie c& nu putem lupta sisprin urmare, nu ar trebui si votim, am rispuns Ty heeast excludere va fi logicd abia atunci cand toti barbati prea firavi, prea scunzi ori prea inaintagi in varsti pentru standardul militar vor fi, de aseme~ nea, privati de dreptul de vot si cind acest drept le va fi acordat numai celor care sunt in mod efectiv soldagi ai armatei noastre. Dupa cum am mentionat inci de la inceputul remarcii mele, impotriva sentimentului trebuie si luptim, nu impotriva logic; si cred ca cel mai bine ‘vom reusi incercand si-l infelegem sisi finem cont de el pe deplin; pentru ca, mai apoi, si ne striduim cu perseverenti, umar la uma, si-1 cucerim sau, m: degrabi, si cajtigdm de partea noastri, Nu exist nimic uimitor sau condamnabil in faptul c& atic birbatii, cit si femeile (chiar mai mule decit barbati) sunt speriati si scandalizati cand aud pen- tru prima oara propunerea ca activitarea politica St fie impart intre cele doua sexe. De mirare ar fica, dupa secole in care femeia a fost lipsita de activitace in acest sens, creierul ei si ereada ca poate gi altceva decit ,a da pruncilor fifa gi-a nota cu credit Manifestele sufragetelor a | Berea ce-a bat iubitul ci barbat." Transmit iterea creditara a obiceiuri : 1 obieciurilor psihice” despre care detorl Carpenter nu arputeasanulise oes nea impresie: ba chiar so scurta perioada de izolare ar fi suficienta pentru statornicirea prej ioleees rornicirea prejudecai P imporriva participrit noaste la chess Sane public. Eu insimi am avut la un moment dat ghinionul de a consulta paispre2 isprezece chirurgi ios pencra o entorsi la gleznd g, drept urmare sceste! grate imprudente, mi-am petrecut patra inte ea Bun an din vag in ede cao nefe- rit infiems Cand a first acest perioade, mas viz menzind iri pe picoarle mele, “, prietenii mei au exclamat la unison: ,Oh, nu 2 ase ceva! Pentru numele lui Dumnezew, nu Lunul dintre cei mai afectuogi Teri Nu spores te vid ineingeles ca mi-a fost foarte iefiin swadi™ Ba chiar aadiugat © aroape in lerimi wnergind ik cae Biren 800 si conving int-adevir nu et Prin urmatescé tug ea nah * William Shakespeare, Otello Othe Para Contemporary Literature Press 2016, fare ne-a Lisat Dumnezeu ~ ate facultatile cu € ca toate faculti ¢ — trebuie fe ele cit de mult sau de putin insemnat Fr eijve, Omenirea poate fi foarte bine reprezentath ‘a folosit cu tarie mana dde an om care toata viafa si Greapta, Msindusi stinga si se odihneascl. Nu puter sti daca stanga a fost de Ia bun inceput mai Flaba decat dreapta si n-ar fi putut sii munceasca tot pe-atit. Acum e cu sigurangi un biet bras stingy Tab gi fray, fra nicio forfa-n muschi si atat de ‘obignuit doar sa atime, incat atunci cind, din in~ timplare, ¢ pus la treaba, incepe si se miste agitat, fara nicio pricepere. Chiar gi aga, daci nimeni nu € gata si afirme ca un om mai bine isi lasik mana stinga si atime degeaba gi si munceasc doar cu dreapta, cred ci trebuie si fie de la sine infeles ct aceeasi Omenire va fi cu mult mai fericiti daca va rmunci mai satisficitor, folosindu-si ambele brate, in locul unuia singur. ‘Nu am nicio indoiala cA cititorilor mei le vor veni in minte numeroase cai de cucerite a senti~ mentului public ce se opune acum acestei mari st ameninfitoare emancipiri a mainii sale stingi. Ma aventurez doar si ofer cteva indicii, care imi par cele mai importante, in ce tine de, in primul rind, ceca ce noi, femeile, ar trebui sd incetam sa mai fr em ori sd fim gi, in al doilea rind, ce ar trebui sd incepens 28 facem is fr. Manifestelesupragetel In primal rind, ar trebui sa incetam tem) a mai fi prostate. Infeleg, fim proscute, mai ales (daca pu. € foarte tentant si i prostia e infinit mai pla- cuti decit ratiunea, iar o dulce sclipire de nebenie desivarsiti Ii se pare .deosebit de fermecitoare” tuturor celor norocosi st-i fie martori. Doamna care iva spus (sau poate cA nu i-a spus) unuia dinte Hoy pop! tenn ey et we aa rept de vot, -ar vinde primului candidat care i-ar oferi o pereche de cercei cu diamante‘, acea tania driguyl (daca intr-adevar a existat vreodata) a ‘este indo plat prin aprobarea cord si galanci a reprezentantului genului masculin ciruia i-a incredingat aceste 0} le caruia ia in ste opinii elevate. Cu toate acest, discursul ei caraghios gi zcile de mi We aie! Ge diseusriauzte in sie de bal din nee causa cum as fg de nea la “soberies imine, Femeia care rostegte, eU © neenioasé, un astfel de discurs, isi primeste, in general, reply neuaiast, da in cel momen nen Hib misurd echitabil de care depinde aa 3m"? © inai putin direct, bundstarea weap, M4 mule sau eee Si fzicd a mii Femeile prostuge nu aduec un noastre doar ~ sau in principal Prejudiciu care: cauzei ~ batjocorind in nod direct Cererea pentru Dreptul de vot al femne- ‘Ine Ble aduc un prejudiciu mul mai grav aratan~ “Invse nevrednice de acest drept, perpetuind inchi- putea ci femelle sunt canst piscute: frumos st fe jock cu ele, dar nu sunt mai demne si voreze deeit e calul imparatului Caligula si fie numic ‘consul. Rasfoind o publicafie americana dedicat jintereselor noastre, mi-a cizut privirea pe trei rnume succesive, care, singure, par (Firi indoiali pe rnedrept) si le plaseze pe doamnele dispuse si le poarte in aceasta viafl serioasi de muritor mai degrabi in categoria pisicutelor decit in cea a fe- meilor. Imaginafi-vi cum ar fi si cerefi cu seriozi~ tate st vi se acorde o influentd politica, iar apoi si vi semnati domnigoara ,Mettiec* Wauchop, dom- nigoara »Lulu* Wilkinson sau domnisoara ,Vinnic¢ Ream! Imbricdmintea caraghioasi este un subiect atat de pompos si asupra cAruia ma simt atat de putin competenti si md exprim, incat voi remarca doar ca, desi adevaratul gust in materie de vestimentatie trebuie si adauge intotdeauna o prezumtie in favoarea a tot ce o femeie poate cere de drept sau in numele respectului, stilul ce tridea- 2 orele intregi dedicate pentru a-l concepe este incompatibil cu o astfel de considerarie, Suffetul ce sa ocupat o dimineatd intreaga, precum unl din- tre spiridusit lui Pope, Manifestele sufragetelor clnventie 9 danviase Schimbind un volan, addugand o danteluga** re, drept urmare, nict timp liber si ni nclinaie pent osuparile mai importante nobile ale unci fiinte rationale. Chestiunea © este un alt aspect in pri- trebui si ne indreptim Barbatii acorda coun poe in lipsa curajului, nu exist ute. Cu siguranta, 4 nu lise aplicd intr-o masurd mai lase, pot fi intimidate nse de el de minciuna sau josni- P Ducesa de Cleves a lui Ingoldsby, 4 ede mand pentru a0 on 0 ot) We Inpotdty Daca nu putem suport, in mai multe senstts® ave si nigte sclave vom rimane ferent cd ni se vor acorda ori nu drepturt ie i palitice. Cand aud o femeie spunand, cu un serberplin de mulgumire, de parca si-ar glorifca ‘eputaia: Ob, sunt até de lagi" sunt intordeauna reoeatd sf spun: ,Adevarat? $i, daca imi permiteti iva intreb vi liudagi vreodata cl af fi mincinoasa? Daca, intr-adevar, esti las, pori deveni in orice clipt si mincinoasi." Faptul c4 avem un sistem rnetvos mai sensibil decat cel al barbatilor nu este ‘un motiv ca onoarea, constiinta si respectul de sine ‘i nu ne invete sa le dominim. Nu ma indoiese ci existd virtufi, cum ar fi cumpatarea, pentru care barbatul trebuie si se controleze mai mult decat femeia, dar nu il considerim exonerat din acest ‘motiv dacd nu di dovadi de aceasta stipanire de sine, De o femeie care nu se poate stipani si nu fipe dacd un cal o ia Ia fuga sau daca o bared se clatin pe valuri ne pare probabil riu; dar cu sigurana nu ‘vom considera demni sii se incredingeze o sarc rnd importanta, Pe de alti parte, imaginea unei fe- imei slabite, poate bolnava sau in virsti,insi calma, tacuta gi daira in faga pericolului nu va fi uitaed niciodat; pia gi cea mai mare puslama in viaf ‘Care-si exprimi profunda oroare fay8 de o .femeie turd, suntem scl pigcatura, st Manifestele supragetclor hotarata*, ii va multumi sortii cd se afla in tras oi in barca ei, si nu in cea a plingicioasei Any al Existt numeroase alte lucruri de la care ar tebe i ne abinem daca vrem si castigdm de partea noastri sentimental public; dar trebuie si mi gra- bese spre cea de-a doua parte a subiectului lncrurile pe care ar trebui si le facem in acest scop. In primul ‘ind, ar tebui si indeplinim munea ce ne revine in prezent ~ sopiilor = grijirea casei, aranjarea casei, educarea : astfel incit si dovedim ca, inainte de a face un pas mai depart, putem gi vom face micar ‘st cra ositea Economie Plitice se aft Economia Busia Cima si Deporiuli de sbuni; jar inaintea Bugetului nafional, facturile

    You might also like